Patul luiProcust

7/29/2019 Patul luiProcust

1/12

PATUL LUI PROCUST

PRELIMINARII

Adept al modernismului lovinescian, Camil Petrescu este cel care, prin opera lui,fundamenteaz principiul sincronismului, altfel spus, contribuie la sincronizarea literaturiiromne cu literatura european (europenizarea literaturii romane), prin aducerea unor noiprincipii estetice ca autenticitatea, substan ialitatea, relativismul i prin crearea personajului intelectual lucid i analitic, n opozitie evident cu ideile smnatoriste ale vremii care promovau "o duzin de eroi plngre i ". Camil Petrescu sus ine c literatura trebuie s ilustreze "probleme de con tiin " pentru care este neaprat nevoie de un mediu social, n cadrul cruiaacestea s se poat manifesta: "Eroul de roman presupune un zbucium interior, lealitate,convingere profund, un sim al rspunderii dincolo de contingen ele obi nuite. Sau cel pu in, chiar fr suport moral, caractere monumentale, n real conflict cu societatea" ("Teze i antiteze. Eseuri alese"). Analiznd estetica lui Marcel Proust ("Noua structur i opera lui

Marcel Proust" - titlul conferin ei i al articolului publicat) i lund ca oper exemplificatoare cel mai sugestiv roman al scriitorului francez - "n cutarea timpului pierdut"- Camil Petrescupropune o crea ie literar autentic, bazat pe experien a trit a autorului i reflectat n propria cons iint: " S nu descriu dect ceea ce vd, ceea ce aud, ceea ce nregistreaz sim urile mele, ceea ce gndesc eu... Aceasta-i singura realitate pe care o pot povesti... Din mine nsumi, eu nupot ie i... Orice a face eu nu pot descrie dect propriile mele senza ii, propriile mele imagini. Eu nu pot vorbi onest dect la persoana nti...".

Novator al autenticit ii, substan ialit ii i al relativismului n literatura romn, Camil Petrescu realizeaz n romanul "Patul lui Procust" adevrate "dosare de existen ", toate fiindconfesiuni de con tiin pe care fiecare personaj-narator le face fire te, la persoana I - pe baza reflectrii realit ii n propria con tiin . Despre acest roman, Nicolae Manolescu opina c e " o

form de garantare a autenticit ii realit ii i impresiilor, nrurit de Stendhal i de Gide, creatorii dosarului de existen e".

Dac n "Ultima noapte de dragoste, ntaia noapte de rzboi", autorul se substituiepersonajului Stefan Gheorghidiu, ilustrnd realitatea printr-o singur con tiin , n " Patul luiProcust", vocea auctorial se face auzit prin fluxul con tiin ei personajelor-naratori care se confeseaz (Fred Vasilescu, G.D.Ladima, Doamna T., Emilia Rachitaru), a celorlalte personajesecundare (procurorul, Nae Gheorghidiu) i a Autorului (n ineditele note de subsol), toate ns exprimnd, ntr-o unitate evidenta, viziunea artistic a lui Camil Petrescu.

APARI IE

n 1926 n revista Cetatea Literar sunt publicate o serie de scrisori imaginare semnaten mod misterios Doamna T. Mai trziu, scriitorul Camil Petrescu va preciza paternitateaacestora, iar ulterior ele vor constitui punctul de plecare al celui de-al doilea roman fundamentalal acestuia Patul lui Procust aprut in 1933.

TEMA

1


2/12

Tema romanului ilustreaz problematica fundamental a prozei Camil Petresciene, dramaiubirii i drama intelectualului lucid, inflexibil i intransigent, nsetat de atingerea absolutului n iubire i n demnitate uman.

TITLUL

Titlul romanului ,,Patul lui Procust face trimitere la o povestea mitologic amintind detlharul Procust care ataca trectorii pe drumul ntre Atena i Megara. El avea dou paturi, unulfoarte mare i unul foarte mic, unde i aeza pe trectorii prini, pe cei nali n patul cel mic, pecei scunzi n patul cel mare, chinuindu-i pn cnd ajungeau s se potriveasc cu dimensiuneapatului n care erau aezai. Procust i gsete sfritul fiind ucis n acelai mod de ctre Tezeu.Titlul este o metafor sugernd imaginea societii ca pe un pat al lui Procust, ca spaiulimitat, dar i incompatibilitile relaiilor interumane. Patul psihologic a lui Procoust devine unspaiu al inadecvrii pentru lumea personajelor romanului, un spaiu al dilemelor existeniale,fie c este vorba despre planul sentimental, fie c este vorba despre planul social.

Astfel, acest roman nchide n el dou poveti de dragoste tragice. Una, trit de Ladima,

care trebuie s se coboare la nivelul Emiliei. Alta, a lui Fred, stpnit, dimpotriv, de sentimentulc i se cere mai mult dect ar putea da, deci d impresia de inferioritate in faa femeii iubite. Ceidoi eroi sunt prin urmare victime ale unui pat al lui Procust.

Titlul romanului imagineaz societatea ca pe un "pat al lui Procust", ca spa iu limitat, n care valorile intelectuale i orice aspira ie ctre un ideal respins de societate sunt ostracizate. Ea impune tuturor oamenilor un tipar fix de existen i oricine se abate de la regulile sociale stricte este supus deformrilor chinuitoare, crora nu le rezist. Dup cum nsu i autorul mrturisea ntr-un interviu, actiunea romanului are loc, "n sens strict [...] ntr-un pat", care constituie oambian pentru ilustrarea vie ii literare, politice i financiare a societ ii romne ti dintre anii 1926-1928.

PERSPECTIVA NARATIV

n ,,Patul lui Procust este folosit pluriperspectivismul, relatarea evenimentelor fiindrealizat de mai muli naratori subiectivi. Pentru a ordona ideile acestor naratori scriitorul seinventeaz pe sine n notele de subsol, aceast instan fiind numit de N. Manolescu, n studiulamintit, Autorul.

Este folosit fluxul memoriei involuntare, astfel modul n care se relateaz ntmplrilepstreaz ordinea n care ele se succed n mintea naratorului. Scriitor modern, Petrescu esteadeptul anticalofiliei, nefiind interesat de stil sau compoziie.

n romanul ,,Patul lui Procust perspectiva narativ este relativizat. Aceleai personaje ievenimente sunt percepute n mod diferit i chiar antitetic de ctre naratorii care relateaz

ntmplrile. Naratorul omniscient este nlocuit de cel subiectiv, cu focalizare exclusiv interna viziunea fiind ,,mpreuna cu.

Naraiunea subiectiv presupune existena unui narator implicat, punctul de vedere astfelexprimat fiind unitar i subiectiv, al personajului-narator. Situarea eului narativ n centrulpovestirii confer autenticitate, faptele i personajele fiind prezentate ca evenimente interioare,interpretate, analizate, trecute prin filtrul propriei sale contiine. Punctul de vedere unic i subiectiv, al personajului-narator care mediteaz ntre cititor i celelalte personaje, face cacititorul s cunoasc despre ele att ct tiu i personajele care relateaz ntmplrile. ns

2


3/12

situarea eului narativ n centrul povestirii confer autenticitate, iar faptele i personajele sunt prezentate ca evenimente interioare, interpretate, analizate. Reprezentarea epic a unorevenimente exterioare (n romanul tradi ional) face loc reprezentrii unor proiec ii subiective n planul con tiin ei naratorului (n romanul modern, psihologic, de tip subiectiv).

CONSTRUC IA DISCURSULUI NARATIV

Compoziional, romanul cuprinde trei planuri: primul este constituit din scrisorile doamneiT., adresate autorului, prin intermediul crora este reconstituit o parte din existena acesteia,inclusiv relaia ei pasional cu un anume X, care este dezvluit n notele de subsol ca fiind FredVasilescu, un tnr de o frumusee sportiv, bogat, aviator i fost secretar de legaie, fiulindustriaului Tnase Vasilescu-Lumnraru. Al doilea plan, fiind jurnalul lui Fred, intitulatntr-o dup-amiaz de august, i Epilog I, povestit de tnr, unde acesta descrie cum acercetat cu minuiozitate mprejurrile morii lui Ladima. Jurnalul cuprinde i scrisorile lui G.D.Ladima adresate actriei Emilia Rchitaru. Cel de-al treilea plan este cel al autorului, devenitpersonaj prin intermediul notelor de subsol i prin Epilog II, n care acesta ncearc s

deslueasc misterul existenial al lui Fred Vasilescu. Dei rolul notelor de subsol este de a dacredibilitate celorlali naratori implicai, autorul lor este de asemenea un personaj-naratorsubiectiv i nu poate elucida toate tainele naraiunii.

TIMPUL SI SPATIUL

Aciunea se desfoar ntre anii 1926-1928 i este localizat n Bucureti i Techirghiol.Perspectiva temporal este discontinu, bazat pe alternan a temporal a evenimentelor, pe dislocri sub forma de flashback. Perspectiva spa ial reflect un spa iu real, casa Emiliei, redac ia ziarului, etc., dar mai ales un spa iu imaginar nchis, al frmntrilor, chinurilor i zbuciumului din constiin a personajelor.

Cea mai mare parte a romanului const n jurnalul lui Fred Vasilescu, pe care acesta l scriela cererea autorului, dar n primul rnd din dorina de a-i rspunde propriilor ntrebri. Aici suntpuse n eviden cele dou planuri temporale din discursul narativ: timpul narrii, timpulcronologic i timpul narat, timpul psihologic. Aciunea propriu-zis se petrece, dup cumindic titlul jurnalului, ntr-o singur dup-amiaz. Trecerea de la timpul cronologic la celpsihologic se face prin intermediul fluxului memoriei involuntare, tehnic proustian preluatde Camil Petrescu i utilizat pentru a crea impresia de autenticitate, lanul amintirilor fiindspontan, nedirijat. Astfel, pe msur ce Fred citete scrisorile lui Ladima i ascult comentariileEmiliei, retriete anumite momente legate de relaia sa cu doamna T. sau momente petrecute cuLadima. Fred i aduce aminte de modul n care l-a cunoscut pe poet, n timpul unei excursii.

CONSTRUCTIA SUBIECTULUI

Incipitul este realizat printr-o adresare direct, constnd n mustrrile pe care doamna T. leface autorului i pe care acesta le explic n subsolul primei pagini.

Romanul ncepe cu cele trei scrisori ale doamnei T. i cu notele explicative - din subsolul paginilor - ale autorului, care o ndeamn s fac public experien a nefericit a sentimentului de iubire nemplinit, cu scopul de a crea "un dosar de existen e ". Ea refuz i scriitorul o convinge s se confeseze n scris, recomandndu-i un stil precis i concis, " Fr ortografie, fr

3


4/12

compozi ie, fr stil i chiar fr caligrafie ", concep ie ce sus ine, de altfel, anticalofilismul lui Camil Petrescu. Scrisorile doamnei T. nareaz suferin a i dezamgirea produse de faptul c amantul ei, X, nu o mai iubeste si nu-i d nicio explica ie privind aceast atitudine, de i ea suferise " dincauza lui aproape mortal" i se ntreaba cum poate el s-o prefere pe alta, s aib metres i s

triasc "o via complet fr mine ", ori ce-i pot oferi lui celelalte femei i ea nu. Suferin a doamnei T se amplific din cauza umilirii, a mndriei rnite care "mi macin corpul", mai alesc l ntlne te n tren pe fostul iubit care se ducea cu amanta la munte, a a cum alt dat mergeau mpreun ei doi.

Camil Petrescu apeleaz la formula romanului epistolar pentru c impresia deautenticitate, ce se desprinde din scrisori, s se constituie ntr-o confesiune cuprinztoare aadevrului, ca experien trit, ca valoare esen ial a vie ii (substan ialitatea), a a cum a fost perceput de ctre fiecare personaj n parte, autorul realiznd o crea ie literar dup formula romanului n roman. Jurnalul lui Fred Vasilescu este cea mai ntins i complex parte a romanului i poart titlul "ntr-o dup-amiaz de august", cuprinznd confesiunea tnrului privind iubirea pentru

doamna T., scrisorile de dragoste ale lui George Demetru Ladima ctre Emilia, precizrilelmuritoare ale acesteia i notele de subsol ale autorului.n acest capitol, Camil Petrescu ilustreaz i o imagine complex a vie ii economice,

politice i financiare din Romnia, ntre anii 1926 - 1928.La rugmintea autorului, Fred Vasilescu consemneaz n jurnalul su iubirea pentru

doamna T. i scrisorile lui George Demetru Ladima, din ambele confesiuni reie ind dou puncte de vedere diferite asupra aceleia i pasiuni, adic " dou romane subiective despre aceea i poveste de dragoste", la care se adaug i "comentariile autorului, care reu e te s creeze ni te veritabile dosare de existen " (Gheorghe Glodeanu -"Poetica romanului romnescinterbelic"), toate acestea concretiznd noua formul estetic a relativismului.

n primele note de subsol, prozatorul l prezinta pe Fred Vasilescu, "acel enigmatic X.,care era fiul lui Tnase Vasilescu, personaj ntlnit i n romanul precedent, "Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi". Tnrul era chinuit de o poveste de iubire despre care autorulaflase ntmpltor i-l roag s scrie un jurnal n care s se confeseze asupra tuturor strilor i sentimentelor trite.

Ca timp, ntmplrile relatate de jurnalul lui Fred Vasilescu ncep ntr-o dup-amiazclduroas de august, iar spatiul real este patul Emiliei Rchitaru, o semiprostituat cu preten ii de artist, creia tnrul i face o vizit. Fred are 25 de ani, este spirit modern, cu o educa ie aleas, diplomat i aviator, fiul unui foarte bogat om de afaceri, Tnase Vasilescu Lumnraru. ncercnd s-l impresioneze, Emilia i povesteste despre Ladima, "care m-a iubit ngrozitor,sracul" i care murise acum trei luni, dndu-i s citeasca scrisorile de dragoste pe care acesta i le trimisese n ultimii doi ani. Fred Vasilescu cite te pe rand i n ordine fiecare scrisoare din teancul legat cu funda roz.

Ladima fusese gazetar i poet talentat, iar Fred este uimit cum un astfel de om nu se gndise c se compromite scriindu-i unei astfel de femei, o cocot de lux pe care o vizitau i al i brba i. Scrisorile lui Ladima creioneaz un ndrgostit sensibil i sentimental, preocupat ca iubita lui s ob in un rol ntr-o pies, apoi fericit c Emilia debutase, n sfr it, ntr-un spectacol la Teatrul Na ional, fiind convins de talentul actoricesc al femeii. Emilia i relateaz lui Fred despre rela iile ei cu al i brba i - printre care deputatul Nae Gheorghidiu- i strdaniile ei de a evita orice ntlnire a acestora cu Ladima. Cu toate acestea, el aflase ntmpltor c Emilia avea un

4


5/12

amant, i-i scrie, cu o triste e sf ietoare, rupnd orice legtur cu ea: "S-a facut n mine ca olumin de moarte i nteleg acum, nea teptat, toate ntmplrile i toate faptele omene ti ale acestui an de delir, de cnd te cunosc...". Aflnd c Ladima este foarte bolnav, "merge spremoarte...", Emilia nu se duce la el, deoarece nso ea un alt barbat, dar Valeria l gse te zcnd ntr-o mizerie crunt, neras i foarte slbit.

Dintr-o alt perspectiv narativ, Fred rememoreaz toate ntmplrile legate de Ladima,n care se implicase n mod direct i i aminte te faptul c l cunoscuse n iulie 1926, ntr-o mprejurare foarte personal, deoarece el venise la Techirghiol ca s se afle n apropiereadoamnei T, pe care o iubea n taina. Ladima este prima persoan creia Fred i destinuie te chinurile prin care trece iubind-o att de total pe doamna T., sim ind o pornire inexplicabil pentru confesiune: "Era singurul pe lume cruia i-a fi ncredin at taina pe care n-o tiu nici prin ii mei, faptul cumplit care e cancerul vie ii mele, care m face s fug de-o femeie iubit".

Fred l recomand pe Demetru Ladima tatlui sau, Tnase Vasilescu, pentru a-l luadirector la "Veacul", ziar nfiin at mpreun cu Nae Gheorghidiu, pentru a stvili o campanie de pres pornit mpotriva deputatului, prin care se dezvluiau afacerile necinstite privind fabricade muni ii din Ardeal i recep ia unor avioane, din care cauz fusese remaniat din func ia de

ministru. Tnrul director s-a ocupat cu pasiune i nfrigurare de organizarea gazetei pe care o scria aproape singur i timp de dou sptmni, "Veacul" a dezln uit o campanie furibund, "aproape slbatic", mpotriva celui care-l atacase pe Gheorghidiu pentru, "afaceri veroase",fcndu-l s apar n fa a opiniei publice "un imbecil ridicol". Atacurile virulente ale noii gazete,"Veacul", se ndreptau acum mpotriva ntregii clase politice, mpotriva conducerii tineretuluiliberal, astfel ca Nae Gheorghidiu ajunsese s fie "temut i ascultat ", iar gazeta "semna teroare,mai ales [...]n partidul liberal". Ziarul are i un succes financiar, atingnd n dou luni tirajul "exceptional de 14 mii de exemplare", izbnda fiind posibil i pentru c Ladima era " absolutinvulnerabil i se fcuser investiga ii la tribunalul din orasul lui de na tere, detectivii i urmriser tot firul trecutului, i scrutaser via a " dar, negsind nimic de care s se aga e, nu se putea riposta n niciun fel campaniilor lui de pres, care deveniser extrem de aprige.

Notele de subsol ale autorului sunt o alta perspectiv narativ i se constituie ntr-o

satir vehement privind statutul omului n societatea vremii, unde toate ansele sunt de partea afaceristilor vero i, pe cnd cei cinsti i, ca Ladima, triesc mizerabil i n umbra celorlal i.

n notele de subsol, autorul relateaz antipatia profund pe care Ladima o avea pentrueconomi ti, pe care-i numeste " corbii matematici ai mizeriei" o r i "improviza i medici financiari", considerandu-i vinova i direct de criza financiar i economic n care se afl ara, demonstrnd c nimeni dintre cei boga i nu- i plte te impozitele, ci numai cei sraci i func ionarii le achit.

Citind scrisoarea n care Ladima o anun pe Emilia c i d definitiv demisia de la gazet pentru c nu poate scrie ceea ce i se comanda, ci numai ceea ce gnde te el, Fred i aminte te c l rugase pe Ladima s renun e la demisie, dar acesta refuzase categoric: " Nu suntn stare s scriu dou rnduri care s nu vie dintr-o convingere adnc". Plecat de la gazet,Ladima o duce din ce n ce mai greu, iar cnd i d seama c Emilia are rela ii cu un grec i scrie pentru ultima dat i, plin de amrciune, i cere napoi scrisorile pe care i le trimisese. Ea refuz i-l minte c le-a pierdut. Peste dou sptmni, Ladima s-a sinucis i Emilia spune ca a recurs la acest gest "din mizerie", pentru c "nu mai manca poate nici o dat pe zi".

"Epilogul I" relateaz nfrigurarea cu care Fred Vasilescu cerceteaz, chiar de a doua zide dup vizita la Emilia, mprejurrile sinuciderii lui George Demetru Ladima. Necrologurileerau surprinztor de elogioase, Ladima fiind considerat "un strlucit talent", "o mare pierdere

5


6/12

pentru literatura romneasc", dar unul singur l impresioneaz profund "Unul dintre cei maimari poe i ai timpului... hrnit cu o et, fiere i dezgust de contemporani, a dus tcut eava rece pe inima cald i stupid i a domolit-o, sfarmnd-o. Noapte bun, poet smintit i cumsecade !"

Epilogul II, subintitulat "Povestit de autor" - naratorul relateaz la persoana I despreciudatul accident de avion suferit de Fred Vasilescu, a doua zi dup ce i predase caietele.

Finalul romanului cuprinde discu ia doamnei T cu naratorul, din care reiese ca ea fusese tot timpul frmntat de incertitudinea iubirii, "uneori i mie mi se prea c m iube te...[...] o iubire ptima , ascuns ". Naratorul renun definitiv la aflarea unor eventuale rspunsuri lmuritoare privind iubirea ciudat dintre cei doi, deoarece adevrurile nu pot fi limitate: "Tainalui Fred Vasilescu merge poate n cea universal, fr nici un moment de sprijin adevrat, a a cum singur a spus-o parc, un afluent urmeaz legea fluviului".

Romanul "Patul lui Procust" este construit pe axa fundamental a autenticit ii, Camil Petrescu ilustrnd substan a vie ii, fie prin valori existen iale ca iubirea i demnitatea, fie prin prezentarea realit ilor sociale, culese din banalitatea cotidian, conturnd un tablou convingtor al lumii politice, economice i financiare din Romania anilor 1926-1928.

CARACTERIZAREA PERSONAJELOR

Viaa complex a acestor personaje duce la apariia unui conflict n contiina lor, dincauza ndeprtrii de modul n care ceilali concep viaa. Pentru c i pun probleme, acestepersonaje contientizeaz rnd pe rnd o serie de discrepane ce apar de-a lungul existenei.Contientizarea le face s fie torturate de imposibilitatea nelegerii ideilor despre via alecelorlali. Personajele de roman psihologic au o gndire profund i complex, pentru a putea ficapabili s analizeze concepiilor celor din jur. De aici, apariia cotiinei.

Personajul romanului psihologic apare descris n noua structur a romanului modern cafiind o individualitate, se respinge ideea de tipologie specific romanului tradiional. La nivelultextului, imaginea fiecrui personaj e relativ i multipl, ntruct se formeaz n urma mai

multor perspective. Fiecare personaj e definit pe baza focalizrii interne, imaginea acestuia fiindredat din mrturisirile proprii sau din relatrile celorlali.

FRED VASILESCUFred Vasilescu este fiul lui Tanase Lumanararu, industria ul multimilionar asociat n

diferite afaceri cu politicianul liberal Nae Gheorghidiu (personaje conturate n romanul "Ultimanoapte de dragoste, ntia noapte de rzboi") i definit de Pompiliu Constantinescu ca fiind " unfel de intersec ie a tuturor celorlalte personaje".

Ca personaj realist-modern, Fred recompune - prin memorie afectiv via a celorlalte personaje, a Emiliei, a doamnei T., destinul lui Ladima, precum i imaginea sociala, politica i

economic a Romniei interbelice, prin prezentarea manifestrilor politicianului NaeGheorghidiu i a omului de afaceri Tnase Vasilescu, zis Lumnraru (porecl ce provine de la prima sa afacere, o prvlie de lumnri).

Fred are 25 de ani, este spirit modern, cu o educa ie aleas, diplomat i aviator , ceeace-l motiveaz ca personaj "rotund" ("care nu poate fi caracterizat succint i exact ",E.M.Forster). Portretul fizic este conturat n mod directabia n epilogul al II-lea din finalul romanului,cu prilejul mor ii impresionante a pilotului, cnd nu mai rmsese nimic din " tnrul blond, cu

6


7/12

obrazul limpede, cu trsturi regulate i evidente ca un cap de statuie greceasc, doar cu fruntea pu in cam boltit deasupra ochilor verzi adnci" , al crui "corp vnjos" avusese"mi cri mldioase de haiduc tnr, afemeiat i gnditor". Portretul moral se fundamenteaz, indirect, pe mbinarea subtil dintre esen i aparen , dintre profunzimea spiritual i o mediocritate afi at, fiul milionarului prnd s nu

aib alte preocupri dect sportul, moda, chefurile i femeile, dar fiind, n fondul su, un tnrsensibil, inteligent i serios.Sub aparen a unui tnr superficial, pe care "banda" l considera valoros pentru ca era plin

de bani, boem, snob i prost , Fred este un intelectual lucid, introvertit, inteligent, ale cruisondri interioare dezvluie "acea vibra ie melodioas, calm, pe care o au to i oamenii, frunta i adevrati n activitatea lor, orisicare ar fi ea: arta, politica, militarie, acrobatie, dans modern, destin de Don Juan sau box". Cu o bogat experien de via , diplomat, pilot ambi ios, sportiv talentat, cu succes rsuntor la femei , Fred consider c trebuie s triascn mod direct tot ceea ce i-a comandat amorul propriu, experien a trit constituind un adevrat "memoriu de carier": "Toate le-am fcut n via i tot ce mi-a strnit amorul-propriu e trecut n activitatea mea ca ntr-un memoriu de carier". El i ascunde adevarata natur spiritual,

ntruct, n esen , contrasteaz flagrant cu mediul nconjurtor, cu lumea superficial alcrei stil l-a adoptat, prefcndu-se ca apar ine societ ii mondene, meschine i dominate de parvenitism.

ncadrndu-se perfect n tipul personajului camilpetrescian i modern, Fred Vasilescueste intelectualul lucid, autoanalitic, hipersensibil, asemenea lui Ladima i Gheorghidiu. Cu toate ca este indragostit total si definitiv de doamna T., Fred o evit, fiind capabil s prseasco femeie care-i este superioar, probabil din cauza aceluia i orgoliu ce individualizeazpersonajele lui Camil Petrescu: "Sacrific definitiv pasiunea pe altarul vanit ii: n loc s se piard pe sine, prefer s-o piard pe ea. [...] Fred n-a vrut s devin sclavul erotic al doamneiT." (Nicolae Manolescu, "Area lui Noe").

Dragostea pentru doamna T. rmne o enigm, iar moartea lui n accidentul de avion poate

fi i o sinucidere,

motivul fiind ascuns cu grij, ca i n cazul lui Ladima. Ambele destine, al lui

Ladima i al lui Fred, sunt dramatice prin intensitatea iubirii, de i una reprezint imaginea rsturnat a celeilalte: Ladima trebuie s- i diminueze capacitatea spiritual, s coboare la nivelul vulgarit ii Emiliei, Fred, dimpotriv, simte c este sub iubirea superioar a doamnei T., temndu-se c n-ar putea da att de mult dragoste ct i se cere.

Personalitatea lui Fred Vasilescu se men ine enigmatic , sfr itul su pendulnd ntre accident de avion i sinucidere. El moare brusc, a doua zi dup predarea caietelor n care confesiunile lui sunt o permanent autointrospec ie , ca i cnd scrisul l-ar fi ajutat s seizbveasc de suferin a prin analiz lucid a "cancerului" vie ii lui, iubirea . Taina iubirii luireintr, prin moartea eroului, n circuitul marilor taine ale Universului: "Taina lui Fred Vasilescumerge poate in cea universala fara niciun moment de sprijin adevarat, asa cum, singur a spus-oparca, un afluent urmeaza legea fluviului", fraza care incheie romanul, ca o concluzie ideaticasugestiva pentru conceptia estetica a lui Camil Petrescu.

Modernismul romanului e definit de subtilitatea i profunzimea analitic a con tiin elor , de dramele interioare suferite din iubire i demnitate, de identificarea deplin atimpului subiectiv cu eel obiectiv, de faptul c personajele sunt n acela i timp i naratori.

Camil Petrescu, romancier prin excelen citadin modern , realizeaz o literaturintelectual, situndu-se pe linia ideii c actul scrisului este, n primul rnd, " o experien spiritual, o form de confesiune destinat s ating suprema sinceritate i s duc la o

7


8/12

revela ie existen ial " (Ov.S.Crohmalniceanu - "Literatura romn ntre cele dou rzboaiemondiale").

GEORGE DEMETRU LADIMA

George Demetru Ladima este personajul absent din roman, portretul sau fiind conturatprin cele mai variate mijloace artistice, cum ar fi confesiunea sentimentelor si conceptiilorproprii reiesite din scrisorile adresate Emiliei, prin impresiileputernice pe care le produc acestedestainuiri asupra lui Fred Vasilescu, prin comentariile complementare ale Emiliei Rachitaru,prin notele de subsolale autorului, prin articolele reproduse in aceste note, prin opiniile altorpersonaje, cum este procurorul care anchetase sinuciderea ori marturiile prietenilor lui de cafea. Procedeele moderne de caracterizare indirecta includ: monologul interior, dialogul,introspectia constiintei si a sufletului, retrospectia, autoanaliza si autointrospectia, care scot inevidenta zbuciumul si chinurile launtrice ale personajului.

Ladima este poet talentat si gazetar intransigent, care cumuleaza toate celelaltetrasaturi generale ale personajului camilpetrescian: intelectual lucid, analitic, inadaptat social,

hipersensibil, insetat de adevar si demnitate. El traieste in lumea ideilor pure, avand iluziaunei iubiri ideale si aspirand catre demnitate umana absoluta in profesia de ziarist, ca esenteexistentiale.

Portretul fizic se contureaza din puncte de vedere diferite si subiective, avand - asadar -la baza principiul estetic al relativismului. Fred Vasilescn vede la inceput "un tip de lautar saudoctor, asa ceva, cu mustata de plotonier, cu mansete scrobite ca doua burlane", apoi, dupa cedevin cunostinte apropiate, tanarul isi aminteste de Ladima ca de un barbat in jur de 40 de ani,'Inalt, slab, cu ochi rotunzi si orbitele mari, adancite ... cu o mustata de sergent major si cararede frizer, cu haina lui neagra, de alpaca, iar camasa alba si cu gulerul totdeauna prea larg,scrobita, cu mansetele mari, rotunde, ca niste burlane, prinse cu butoni roz de camasa, pe candceilalti butoni erau mici betigase, desigur de aur - cine stie ce amintire, [... ] care eragrav ca un

profesor universitar, de o politeta de ambasador pensionar, surazand putin indepartat, cu ochiicalzi in orbitele prea mari...". Fred este constient ca el aparea in ochii celorlalti "prea putinprezentabil... se imbraca prost [...] era ceva ridicol in silueta demodata ca o figura dintr-uncatalog vechi, prafuit". Fred consemneaza in caiete o lunga discutie pe care o avusese cu Ladimadespre moda barbateasca, incercand sa-1 convinga sa-si comande un costum la croitor, darpoetului i se pare o problema minora, "o vanitate puerila", desi tanarului se parea infantila"vanitatea asta a mustatii lui imperiale, care atragea luarea-aminte". Totusi, cand i-l prezinta peLadima lui Tanase Vasilescu, Fred este incantat ca acesta emana incredere, cu aparitia lui de "omin toata firea, cu reala prestanta, ca sa zic asa, a facut o foarte buna impresie... Mustafa blonda,intoarsa in sus, barbatia lui bataioasa, un fel de incredere in sine l-au impresionat pe tata".

Intelectual sensibil, Ladima este un poet recunoscut de unii ca genial (procurorul care

ancheteaza sinuciderea il socotea "unul dintre cei mai de seama poeti ai nostri, de la Eminescuincoace"), ignorat de altii (Nae Gheorghidiu si Tanase Vasilescu Lumanararu il credeau "un omde paie") sau negat cu fermitate de altii (Cibanoiu considera ca "n-avea talent... Scria si elasa...").

Ca ziarist, George Demetru Ladima este intransigent si inflexibil, cinstit si tnsetat deadevar, nu se manifesta nici pe departe ca "un om de paie", neputand fi manevrat de patronii saiin a servi interesele lor meschine, devenind chiar periculos pentru acestia. Numit director la"Veacul", gazeta finantata de Tanase Vasilescu si controlata ideologic de Nae Gheorghidiu,

8


9/12

Ladima reuseste ca, in scurt timp si cu personal putin, platit mizerabil, sa aiba un succes rapid,iar ziarul sa devina un organ de presa temut, prin campaniile aproape salbatice, dezlantuiteimpotriva politicienilor corupti, a afacerilor necinstite, constituindu-se intr-un scut de aparare astatului romn impotriva jafurilor: "O tribuna pentru promovat tot ce e dorinta de reinnoire inmoravurile noastre politice...".

Ladima pune in articolele sale pasiunea si convingerea intelectualului care gandesteprofund si care are ceva de transmis cititorilor, marturisindu-i lui Fred (atunci cand patroniiincearca sa-i tempereze indignarea manifestata in legatura cu afacerile veroase demascate)crezul sau gazetaresc: "Eu sunt un om care scrie... si daca nu scriu ceea ce gandesc, de ce samai scriu? Nu pot altfel." Ladima isi da definitiv demisia de la gazeta, pentru ca nu poate scrieceea ce i se comanda, ci numai ceea ce gandeste el, mai ales ca este si prost platit. Fred isiaminteste ca il rugase pe Ladima sa renunte la demisie, dar acesta refuzase categoric: "Nu sunt instare sa scriu doua randuri care sa nu vie dintr-o convingere adanca".

Ca toate personajele camilpetresciene, Ladima este un inadaptat superior, incapabil saaccepte compromisurile (intransigent), un om cinstit, care, neputand sa demaste aceasta"adunatura de jecmanitori ai statului", intre care se aflau si patronii si, prefera sa-si dea demisia

cu demnitate, chiar daca ajungea, ca urmare a acestei decizii, muritor de foame.Hipersensibil, Ladima este insetat de a trai in profunzime pasiunea iubirii si seautoiluzioneaza in dragostea lui pentru Emilia, pe care o vede ca pe femeia ideala, pura. Framantarile si tristetea profunda care-l chinuie pe Ladima, stari amare provocate deprea desele si evidentele relatii ale Emiliei cu diversi barbati, il fac pe Fred sa-i inteleaga durerileiubirii si sa-l simta pe poetul hipersensibil ca pe un frate intru suferinta: "frate adevarat, dinacelasi altoi de suferinta" ...

Sinuciderea lui Ladima este privita cu acelasi subiectivism al punctelor de vedere diferite(relativismul). Fred considera sinuciderea ca urmare a vietii mizerabile, vulgare, din vartejulcareia Ladima nu are puterea sa se smulga; procurorul care ancheteaza cazul crede ca ziaristulfacuse un gest pasional din cauza doamnei T., deoarece scrisoarea sinucigasului ii era adresata

acesteia; Cibanoiu opineaza ca prietenul sau isi pierduse credinta in Dumnezeu, neputandu-seridica deasupra mizeriei cotidiene; Emilia sustine ca a recurs la acest gest "din mizerie", pentruca "nu mai manca poate nici o data pe zi".

George Demetru Ladima incearca sa evadeze din aceasta lume, pe care o detesta si cu carenu are nicio legatura spirituala, creandu-si himere asupra realitatii pe care o converteste intr-ozona existentiala superioara. Astfel, el atribuie Emiliei trasaturi nobile, de puritate si candoare,apoi iubeste la aceasta femeie calitatile cu care a aureolat-o: "Ladima imprumuta tot ceea ce-itrebuie ca s-o poata iubi si o iubeste anume, pentru ceea ce i-a imprumutat". Mai mult decatorice, el nu vrea sa afle adevarul despre Emilia, deoarece are o permanenta nevoie deautoiluzionare, de automistificare pentru a-si construi universul imaginar de afectiune, decalm si de curatenie sufleteasca, fara de care n-ar putea trai. Ca si Stefan Gheorghidiu,Ladima percepe intens drama jalnica, strivitoare in propria constiinta, amagindu-se cu luciditatepentru a putea supravietui, dar este constient de incapacitatea lui de adaptare in lumea plinade constrangeri materiale, de statutul sau social inferior intr-o existenta a ipocriziilor lustruite,cu care nu se potriveste, simtindu-se stanjenit ca intr-un pat procustian. Intelectualul Ladima este un invins, refuzand - din orgoliu - sa-si accepte toata mizeriavietii, experienta umilitoare a traiului zilnic si de aceea imprumuta bani, care sa fie gasiti inbuzunarul sau dupa sinucidere, ca nu cumva sa se creada ca si-a pus capat zilelor din cauzasaraciei, lasand o scrisoare adresata unei femei distinse, culte, delicate (doamnei T.), pentru a

9


10/12

inlatura banuiala ca ar fi fost in stare sa se omoare pentru o prostituata vulgara. Faptul ca Ladimase indragostise de "o femeie ordinara, o semi-prostituata, pe care el o crede intruchipareapuritatii si bunatatii, e o consecinta a conditiei sale jalnice sociale si materiale".(Ov.S.Crohmalniceanu).

DOAMNA T.

Doamna T. este numele enigmatic pe care Camil Petrescu il da eroinei Maria T.Manescu, cititorulfacand cunostinta cu acest detaliu din notele de subsol ale autorului, careexplica initiala cu care este semnata prima scrisoare, dintre cele patru, ce compun inceputulromanului: "Acest T. nu este o initiala cum s-ar parea, caci a devenit un adevarat nume si nustiu daca n-ar fi trebuit sa fie scris Te". O alta mentionare a numelui intreg al eroinei esteamintita in trecere de Fred Vasilescu, atunci cand isi scrie testamentul si, mai accentuat, inscrisoarea de adio pe care George Demetru Ladima i-o adreseaza femeii inainte de sinucidere.

Doamna T reprezinta tipul de feminitate moderna, mai intai pentru ca se distinge printr-unfarmec aparte, prin misterul fascinant pe care-l emana, apoi pentru ca ea intruchipeaza, pentru

prima oara intr-o viziune romanesca, un spirit feminin intelectualizat si, totodata, femeiaindependenta din punct de vedere material, ea fiind proprietara unui magazin de mobila.Prima secventa narativa din roman este reprezentata de cele trei scrisori ale eroinei,

numerotate cu cifre romane. Autorul o rugase pe doamna T. sa primeasca un rol intr-o piesa a lui,"sa apara pe scena", deoarece ea ar fi putut sa exprime convingator "cum se gandeste, cum seiubeste, cum se sufera", sentimente pe care nu le poti invata "in orele de curs", asa cumprocedeaza actorii profesionisti si nici "atesta prin certificat de absolvire". Refuzul doamnei T.reliefeaza, indirect, discretia si distinctia acesteia: "-N-am nimic in mine de aratat, pe scena,lumii".

Tot in notele de subsolautorul ii face, in mod direct, portret fizic detaliat: "palida si cuun par bogat de culoarea castanei [...] era poate prea personala ca sa fie frumoasa in sensul

obicinuit al cuvantului. Avea orbitele putin neregulate, usor apropiate, pronuntate, cu ochiialbastri ca platina, lucind, frematand de viata, care, cand se fixau asupra unui obiect il creauparca. Barbia feminina, delicata, dar prelungirea ei, intinsa frumos pana sub ureche, camaparenta, caci era lipsita de orice grasime. Gura, foarte mobila, vie ca o floare plina. Gatullung, robust, cu tendoane lamurite la orice intoarcere a capului [...] un soi de frumusete,incerta, am spune pe muche de cutit".

Inteligenta, rasata si cu o profunda cultura, ea isi pune pe picioare o afacere proprie,deschizand un magazin cochet si discret de mobila stil, in care piesele rare, de valoare autenticaii satisfac nevoia de frumos, de sensibilitate pentru arta adevarata, fata de care are oatractie si o pasiune de critic de arta.

Camil Petrescu creeaza un model de feminitate, de delicatete si sensibilitate, calitatile

spirituale si intelectuale ale doamnei T. constituind un adevarat si inalt omagiu al ideii defemeie ideala: "extrem de emotiva, alternand o sprinteneala nervoasa, cu lungi tacerimelancolice [...] De o tulburatoare feminitate uneori, avea ades o voce scazuta, seaca, daralteori cu mangaieri de violoncel [...] o voce cu inflexiuni sexuale, care dau unui barbat ametelicalde si reci".

Relativismul, principiul estetic romanesc pe care Camil Petrescu l-a introdus in prozamoderna, se reflecta si in construirea doamnei T, a carei personalitate se rasfrange diferit inopinia celorlalte personaje. Unul dintre prietenii lui Fred este mirat de fascinatia pe care doamna

10


11/12

T. o exercita asupra tanarului monden, cu succese legendare la femei -"N-oi fi pus gand rauuratei aceleia care sta de vorba cu Ladima? Sefule, te stiam om de gust. Pentru Fred este femeiaunica, iubirea vietii lui, sentimentele fiind la aceleasi inalte cote si din partea doamnei T.Dragostea lor este devoranta, ii duce pe amandoi la o uitare totala de sine, barbatul intrebandu-se uneori daca mai sunt "in toate mintile". Iubirea lor tainica, ascunsa de privirile lumii "atat de

rea... neintelegatoare", pastrand cu strasnicie trairea intensa numai pentru ei, contureaza femeiaenigmatica, care atrage prin eternul mister feminin. Pentru D. doamna T. este fascinanta,farmecul ei supunandu-l total pe bietul ratat, care o iubea necontenit de cincisprezece ani sicaruia, convins ca este iubita "de toti barbatii", i se pare imposibil ca cineva sa ramana insensibilla frumusetea distinsa, delicata si eleganta a femeii.

Doamna T. emana sensibilitate si mister, este inzestrata cu o spiritualitate superioara,inclinata spre meditatie, ca urmare a preocuparilor ei pentru arta si literatura, avand "aceapermanenta tensiune intelectuala", fiind adesea "absenta si ganditoare, inregistrand interior silin cele mai mici nuante ale clipei".

George Calinescu afirma ca nu exista in viata reala decat femei ca Emilia,"femeia de toatezilele" ce se poate caracteriza, pe cand "Doamna T. este fantoma romanului, aspiratiunea lui

Fred, obscura si enigmatica, tocmai prin aceasta, si daca autorul n-a stiut sa-i dea tonuri deulei, este pentru ca n-a putut s-o scoata din mediul ei aerian".

EMILIA RACHITARUEmilia Rachitaru este cocota de lux si actrita fara talent care starneste o pasiune

mistuitoare si inexplicabila in sufletul sensibil al intelectualului George Demetru Ladima.Vulgara actrita detinea toate scrisorile de dragoste in care Ladima pusese tot sufletul sau sensibil,toata puritatea si profunzimea simtirii, pe care le citeste, constemat, Fred Vasilescu. El decide sasubtilizeze aceste marturii ale unei iubiri sublime, care impietau memoria ziaristului Ladima.

Relativismulreflecta opiniile diferite ale personajelordespre eroina, fiecare percepand cu

subiectivism trasaturile fizice si morale ale acesteia. Ladima o divinizeaza, ii pare talentata caactrita, o aureoleaza cu calitati pe care le-ar dori la ea si iubeste aceste nobile trasaturi. PentruFred, Emilia este proasta si insensibila ca femeie, total lipsita de talent ca actrita, pe scenafiind "dezastruoasa ca o bucatareasa patetica". Pentru Cibanoiu. Emilia este "o femeie farasuflet, o actrita, fire netrebnica, in carnea careia inflorea numai ochiul diavolului", care l-a sidistrus pe intelectualul rasat si hipersensibil, Ladima, acesta neavand forta de a i se incredintatotal lui Dumnezeu, singurul care l-ar fi putut salva. Trasaturile fizice contureaza o femeie a carei frumusete "caligrafica e uneorijignitoare.Are capul rotund de tot, cu parul pieptanat lipit, cu o frunte ca un fragment de sfera [...] asa delimpede, de parca niciunul dintre milioanele ei de stramosi n-a incre it-o vreodata din cauza vreunui gand". Fred vede o blonda spalacita, grasuta si vulgara atat in gesturi, cat si in

vocabular.Emilia este de o gravitate prosteasca, mereu incruntata, solemna si impozanta, dandu-sio importanta specifica celor saraci cu duhul, neputinciosi sa inteleaga ceva in profunzime. Deaceea, indiferent de rolul care i se dadea, ea interpreta la fel, cu un fel de dramatism ridicol, "unfel de suferinta, fara frunte, aproape fizica, pe care Emilia o crede totul pe lume".

Dragostea ei este pentru Fred penibil de dramatica, de serioasa si calculata, Emilia avand"constiinta valorii animalitatii ei...exploateaza totul la rece, cu randuiala si socoteala; gandestevulgar si grijuliu despre sexul ei, ca un taran despre marfa". Cocota de lux este innobilatd de

11


12/12

barbatul care o iubeste cu puritatea sufletului de copil, Ladima vazand in ea idealul defemeie care n-are insa nicio legatura cu femeia reala. Dominata de interes, relatia ei cu Ladimase justifica prin eventualele servicii pe care acesta i le-ar fi putut face, fie favoarea unei notitelaudative strecurate in vreun ziar, fie un bilet de favoare la spectacol ori chiar obtinerea unui rol,prin influenta pe care o exercita asupra dircctorului teatrului, mai ales cand era un director de

temut la "Veacul". Incapabila de ganduri profunde, Emilia nu-si da seama de raul pe care i-l face luiLadima, considerandu-se miloasa pentru ca nu-l "arunca" afara" din casa, desi o plictisea cu grijalui exagerata, o obosea cu atitudinile lui ridicol de sentimentale. Insensibila la sentimente puternice, iubirea ei "jigneste, cum jigneste conversatia eiatunci cand vorbeste cu importanta si cu radicale", fapt ce-l face pe George Calinescu sa onumeasca ''bestie inculta", afirmand totodata ca Emilia intruchipeaza "femeia de toate zilele".

Camil Petrescu, romancier prin excelenta citadin, realizeaza o literatura intelectuala,situandu-se pe linia ideii ca actul scrisului este, in primul rand, "o experienta spirituala, o formade confesiune destinata sa atinga suprema sinceritate si sa duca la o revelatie existentiaia"(Ov.S.Crohmalniceanu - "Literatura romana" intre cele doua razboaie mondiale").

12

Patul luiProcust

Documents

Transcript of Patul luiProcust