PATOLOGIE ORALĂPATOLOGIA TUMORALĂ A MUCOASEI BUCALE

TUMORI BENIGNE

Papilomultumoră benignă în majoritatea cazurilor, excrescenţe papilare corelate cu infecţie HPVClinic, leziune exofitică papilară, cu un diametru, cel mai adesea mai mic de 1 cm; sesilă sau pediculată. Culoarea sa este albicioasă (dacă prezintă cheratinizare) sau poate fi roz deschis (varianta noncheratinizat).Localizarea cea mai frecventă a papilomului scuamos este la nivelul feţei ventrale şi dorsale a limbii, uvulei, palatului moale, gingiilor.Histopatologic - îngroşarea epiteliului pavimentos necheratinizat, cu formarea unui ax conjunctivo-vascular, la nivelul tumorii. Excrescenţele papilare pot fi scurte, groase şi rotunjite sau, dimpotrivă, pot fi lungi, subţiri, digitiforme. Îngroşarea epiteliului stratificat, şi formarea excrescenţelor papilare se realizează prin acantoză (proliferarea stratului spinos), şi papilomatoză (alungirea crestelor epidermice), mai rar prin hipercheratoză (îngroşarea stratului cornos).

LEZIUNI PRECANCEROASE

Leucoplazia bucalăplacarde albicioase la nivelul mucoasei bucale care nu pot fi îndepărtate mecanic (în traducere = “placă albă”)etiologie variată:

– leziuni reactive (hipercheratoză reactivă, acantoză reactivă, cheilită actinică, stomatită nicotinică, arsuri chimice sau fizice)

– leziuni neoplazice (displazie epitelială, carcinom in situ, carcinom spinocelular, carcinom verucos);

– infecţii (candidoză cronică hiperplazică, leucoplazia păroasă, placard mucos sifilitic)– boli mediate imun (lichen plan, lupus eritematos)– afecţiuni ereditare (leucoedema, nev spongios albicios)– boli idiopatice (limbă păroasă, limbă în hartă geografică).

Nev alb spongiosAfecţiune ereditară autozomal dominantăLeziuni albicioase, plicaturate ale mucoasei bucale, bilaterale, simetrice; debut înainte de pubertateMicroscopic: acantoză, spongioză şi hiperkeratoză a epiteliului mucoasei bucale; marcată degenerescenţă balonizantă a celulelor din stratul spinos (aspect de celule clare) cu condensare eozinofilă perinucleară a citoplasmeiNu necesită tratament, nu se malignizează

Keratoză fricţionalăApare la nivelul zonelor care suferă traumatisme cronice – buze, marginea laterală a limbii, faţa internă a obrajilor etc

Macroscopic: arii albicioase, neregulateMicrosocpic: hiperkeratoză; minim infiltrat inflamator cronic în corionNu asociază displazie în leziunile simpleDiminuează după încetarea traumatismului – rezolvarea defectului dentra, încetarea obiceiului cauzatorDacă nu diminuează este necesară biopsia pentru a exclude un proces neoplazic

Stomatită nicotinicăSe asociază mai frecvent cu fumatul de pipă sau trabucuriApare de regulă la nivelul palatului – zone albicioase cu puncte roşii înconjurate de un inel albicios (orificii inflamate ale ductelor excretoare ale glandelor salivare)Microscopic: acantoză cu hiperortokeratoză; modificări inflamatorii minore la nivelul glandelor salivare – fibroză, infiltrat inflamatorinerstiţial acinar, metapalzie pavimentoasă a ductelor excretoriiTratament: încetarea fumatului; nu are risc crescut de apariţie de cancere de palat (ce excepţia care fumează cu capătul aprins în gură) dar semnifică risc crescut de cancere cu alte localizări (pulmonar etc)

Leucoplazia idiopaticăPete / plăci albe la nivelul mucoasei bucale care nu pot fi îndepărtate mecanic şi care nu pot fi atribuite unei anume etiologiiCauze: fumatul (încetarea fumatului duce la regresia leziunii), alcoolul, traumatismele, deficienţe nutritive (anemie feriprivă, anemie pernicioasă etc)Variante macroscopice: leucoplazie pătată, leucoplazie verucoasăMicroscopic: hiperkeratoză şi acantoză; grade variate de displazie mergând până la displazie severă / carcinom in situ / carcinom scuamocelular microinvaziv

EritroplaziaPete / plăci roşii la nivelul mucoasei bucale Cauze: fumatul, alcoolul, traumatismele, deficienţe nutritive (anemie feriprivă, anemie pernicioasă etc)Mult mai rară decât leucoplazia dar prognostic mai rezervat – asociază mai frecvent displazie microscopicMicroscopic: 10% din cazuri prezintă diaplazie uşară sau moderată, 90% din cazuri prezintă cel puţin displazie severă / carcinom in situTratament: excizie chirurgicală – extinsă mai mult în suprafaţă şi nu atât în profunzime

TUMORI MALIGNE

Carcinomul de buzăUşor vizibilFrecvent la nivelul buzei inferioare Localizare predilectă către linia medianăIniţial arie de îngroşare a mucoasei, ulterior indurate, eroziune cu crustăMetastaze ganglionare locoregionale – primii afectaţi – limfoganglionii submandibulari; necesită timp lung de evoluţie

Carcinomul de limb ă cea mai frecventă tumoră malignă intraoralămai frecvent la bărbaţi după 50 de ani macroscopic :

– ulceraţie cu margini indurate, elevate, cu infiltrarea ţesuturilor profunde; forma macroscopică cea mai frecventă

– tumora exofitică –tumoră vegetantă pe suprafaţa limbii– tumora endofitică – nodul situat sub o mucoasă aparent normală; ulceraţia apare tardiv

în evoluţia bolii– leucoplazie – fie este vorba de carcinoame scuamocelulare deja constituite, fie vor

deveni, în timp, carcinoame scuamocelulare– eritroplazie - majoritatea sunt carcinoame scuamocelulare in situ sau chiar carcinoame

scuamocelulare invazive

Carcinomul scuamo celular de limb ă Cea mai frecventă localizare este reprezentată de marginea laterală posterioară a limbii (în circa jumătate din cazuri); vârful limbii este afectat numai excepţional.

Microscopicaspecte variabilecarcinoamele celor două treimi anterioare ale limbii sunt scuamocelulareMarea majoritate sunt bine diferenţiate / moderat diferenţiatecarcinoamele treimii posterioare sunt nediferenţiate (prognostic mai grav – metastaze limfoganglionare laterocervicale precoce)Carcinoamele scuamocelulare ale limbii sunt mai agresive decât restul carcinoamelor scuamocelulare ale cavităţii orale. Invazia locală a ţesuturilor învecinate apare rapid şi este extensivă – tumora se fixează rapid la palat, planşeul bucal, amigdale, consecinţa fiind diminuarea mobilităţii limbiimetastazele limfoganglionare apar precoce în evoluţia bolii, comparativ cu restul carcinoamelor scuamocelulare ale cavitatii orale – afectează limfoganglionii laterocervicali, submandibulari şi jugulodigastrici ipsilaterali metastazele viscerale apar mai rar, situsurile predilecte fiind pulmonul sau ficatul

Cancerele oraleFactori care influenţează negativ prognosticul:

Descoperirea tardivăVârsta avansatăSex masculinDimensiunea tumorii

– T1 < 2 cm, T2 2-4 cm, T3 > 4 cmGradul mare de anaplazie (tumori slab diferenţiate)Tipul tumoral (variante acantolitice, fuzocelulare, bazaloide)Prezenţa metastazelor limfoganglionare