Patologia-carioasaC8

8
Reabilitare orala la pac. cu patologie carioasa Ex. clinic intraoral pt. stabilirea grd. de carioactivitate: • evaluam nr. de dd. afectati; clasificarea cariilor in fct. de: -marime; -localizare (supraf. netede sau santuri si fosete) -grd. de activitate; => pac. cu risc crescut: -2 sau mai multe lezz. carioase primare, localizate inclusiv pe fetele netede ale dd.; -nr. mare de restaurari coronare +/- lezz. carioase sec.; -lezz. carioase complicate care au necesitat trat. endo.; -dd. lipsa ca urmare a extractiilor prin carie; -neglijenta fata de sanatatea oro-dent.; Ex. clinic: -inspectie -mij. non-invazive; Planul de trat.: obiective: • eliminarea factorilor de inf. cronica; • stoparea ev. cariilor dent. in supraf. si profunzime (controlul PB, modif. dietei si obiceiurilor alim., clatiri cu sol. remin. si trat. lezz. prezente); • restaurarea arcadelor dent.; • obiectivul major = mentinerea vitalitatii pulpare: -evaluarea riscului la carie cu abordarea individualizata; -trat. in 2 timpi al lezz. carioase profunde; -acceptarea tehnicilor de reparare in locul tehnicilor de inlocuire; stoparea ev. cariilor dent. in supraf. si profunzime (controlul cariei):

description

curs reabilitare orala

Transcript of Patologia-carioasaC8

Reabilitare orala la pac. cu patologie carioasa

Ex. clinic intraoral pt. stabilirea grd. de carioactivitate: evaluam nr. de dd. afectati; clasificarea cariilor in fct. de:-marime;-localizare (supraf. netede sau santuri si fosete)-grd. de activitate;

=> pac. cu risc crescut:-2 sau mai multe lezz. carioase primare, localizate inclusiv pe fetele netede ale dd.;-nr. mare de restaurari coronare +/- lezz. carioase sec.;-lezz. carioase complicate care au necesitat trat. endo.;-dd. lipsa ca urmare a extractiilor prin carie;-neglijenta fata de sanatatea oro-dent.;

Ex. clinic:-inspectie-mij. non-invazive;

Planul de trat.: obiective: eliminarea factorilor de inf. cronica; stoparea ev. cariilor dent. in supraf. si profunzime (controlul PB, modif. dietei si obiceiurilor alim., clatiri cu sol. remin. si trat. lezz. prezente); restaurarea arcadelor dent.; obiectivul major = mentinerea vitalitatii pulpare:-evaluarea riscului la carie cu abordarea individualizata;-trat. in 2 timpi al lezz. carioase profunde;-acceptarea tehnicilor de reparare in locul tehnicilor de inlocuire;

stoparea ev. cariilor dent. in supraf. si profunzime (controlul cariei): mij. - eradicarea bolii active si a inf. (cu abordarea simultana a lezz.);controlul factorilor etiologici;stoparea deteriorarii Oc si funct.;

trat. initial:-temporizarea trat. tuturor cav. extinse prin obturatii de control;-aplicarea mij. de control al PB;-trat. specific antimicrobian;-controlul dietei;

evaluarea preliminara:-rasp. gingiv.;-rasp. pulpar;-evaluarea grd. de cooperare al pac.;

monitorizarea:-evaluarea clinica;-inlocuirea restaurarilor de control prin restaurari definitive;-monitorizarea indicilor de placa;-cav. noi, lezz. carioase incipiente => reluarea trat. antimicrobian si reevaluarea dietei;

restaurarea arcadelor dent.: principii:-biomec.;-estetic;

criteriile de selectie a metodei de restaurare:-motivarea pac. pt. igiena si sanatate orala;-grd. distructiei - cant. subst. dent. restante;-calitatea inchiderii marg.;-poz. d. pe arcada;-rel. cu dd. vecini;-rel. intermx.;-motivarea pac. privind reevaluarea periodica;-documentare stiintifica;

metoda directa:-mat. compozite:*avantaje estetica;adeziune la struct. dent.;conservarea struct. dent.;conductibilitate termica redusa;

*principiile prep. cav. forma de convenienta (acces eficient); extensia preventiva nu se mai aplica, ci se aplica preventia extensiei (prep. min. invaziva); retentie => adeziune micro-mec. si chimica; rezistenta d.-mat. de restaurare;

*optimizarea restaurarilor indicatia corecta;selectia mat. compozite;prep. individualizata:interventia min. invaziva (= cav. modif.) numai in situatia lezz. mici si medii si pt. restaurarea initiala;cav. conventionala in lezz. extinse in supraf. rad.;obturarea cav. mari de cls. I si cls. II si pt. restaurarea lezz. initiale; cand se inlocuiesc obturatiile de amalgam; cls. IV si cls. III/V extinse cand se inlocuiesc obturatii care au avut acel design conventional;

*dezavantaje contractia de polim.; daca marg. cav. se plaseaza in D => realizarea inchiderii marg. cu CIS (sandwich deschis);dificultati de realizare a contururilor prox.; pct. de contact; refacerea morfologiei corecte a ambrazurii Oc.;

??? -situatiile clinice care implica refacerea P. aprox.:-grd. distructiei V-O;-profunzimea distructiei;-contactul initial - fermitate, poz., marime;-dd. adiacenti;-dd. anatgonisti;

*modalitati de optimizare - cav. de cls. II: folosirea tehnicii de separare progresiva; folosirea inserturilor (prepolim. unei bile de compozit cu rol de a condensa si mai bn. mat. compozit aplicat aprox.); scurtarea preoperatorie a matricei;

*modalitati de optimizare - cav. de cls. IV: mock-up cu compozit fara bonding, pe care apoi o amp. cu silicon care va deveni cheie pt. viitoarea modelare a compozitului; stratificare naturala = folosim compozite cu mase dif. pt. D si Sm care sa le mimeze prop. optice; renuntarea la pivoturile parapulpare; folosirea combinata a compozitelor hibride pt. FP si aprox.(rezistenta) si compozite cu microumplutura pt. FV;

*tendinte actuale: schimbarea motivelor de inlocuire a obturatiilor:-extinderea mare in marea maj. a directiilor;-zona va fi dificial de izolat;-cea mare mare parte a contactelor Oc vor fi refacute prin intermediul mat. de obturatie; folosirea tehnicilor adezive in situatia distructiilor coronare intinse ridica 2 posibile probl.:-retentia p. cav. (posibilitatea utilizarii mij. conventionale de retentie);-rezistenta p. dent. restanti;=> vom face un compromis; mat. compozite trebuie folosite cu f. mult discernamant la pac. cu risc crescut de carie; compozitele au esuat in a inlocui complet amalgamul:-adeziune dentinara discutabila;-rezistenta scazuta la uzura;-conversiune variabila;-contractia de polim. discutabila;

! hibride pt. zona lat.;! microumplutura pt. zona ant. si cervical pt. ca e mai fin si nu adera PB;

metoda indirecta:A. incrustatii turnate:-superioare prin:*biocompatiblitate;*adaptare marg. f. buna => datorita bizourilor marg.;*adaugarea paladiului => rezistenta la uzura;

-retentionarea unei incrustatii met. si timpul de supravietuire sunt in fct. de:*conicitatea prep. dent.;*tiparul de distributie a stresului in int. prep.;*tipul de ciment (NU CIS, nu adera);*grd. de asperitate a supraf. int. a incrustatiei;

B. incrustatii fizionomice:-superioare fata de obturatii prin:*prop. fizice sup. fata de obturatiile din mat. compozit;*contururile prox. si Oc mai buna fata de restaurarile directe;*rezistenta la abraziune;*se elimina inconvenientul maj. al contractiei de polim. (se va contracta doar cim.);*f. buna adaptare => mai putina infiltratie marg. si sensibilitate postoperatorie scazuta;*capacitatea de a creste rezistenta struct. dent.;

-indicatii:*lezz. carioase mari, in special cele extinse mult in sens VO, sau inlocuirea unor restaurari ant. mari;*dd. la care se indica cresterea rezistentei struct. dent. restante;*in situatia coronoplastiilor care au expus D;*cand este necesara extinderea dim. MD a unui d. pt. inchiderea unor diasteme sau treme;

-tipuri de incrustatii:*intracoronare = inlay (1-3 cuspizi);*extracoronare = onlay (toti cuspizii);

*din mat. compozite se obt. prin:-met. indirecta in lab.;-met. semidirecta intraorala;-met. semidirecta extraorala;

*dim ceramica se obtin prin:-presare (deriva din tehnica turnarii si se inj. dintr-un lingou ceramic prefab. - numai vitrocermica) => f. precisa;-frezare computerizata CAD-CAM => nu e asa de precisa (tehnica substractiva in cab.);

! tipurile tehnicilor CAD-CAM:-cab./lab.;-substractiva/aditiva;

-prep. pt. o incrustatie fizionomica:*sa aiba un design care sa permita o insertie pasiva, unghiuri rotunjite si marg. bn. definite (nu rezista ca met. => divergenta mai mare a p. => se va indeparta usor);*grosime adecvata a mat. de restaurare;*retentia se apreciaza prin: nr. supraf. la care se face adeziunea; nr. si localiz. p. retentivi; raportul h/l;*forma de rezistenta se obt. prin: rotunjirea unghiurilor int.; elim. zonelor de Sm subtiat; cuspizii se vor scurta cu 1,5 - 2 mm la onlay; fara bizouri => butt-joint;

-contraindicatii:*plasarea marg. profund subgingiv.;*imposibilitatea de a mentine un camp uscat;*asocierea bruxismului ? nu ceramica;

-dezavantaje:*finalizarea necesita mai multe sedinte de trat.;*necesitatea realizarii unei restaurari temporare;*atentie deosebita dpdv. al prep.;*atentie deosebita dpdv. al manipularii corecte a mat. dent.;*abilitati tehnice crescute din partea a 2 pers.;*costul;

-comparatie incrustatie ceramica incrustatie compozit:*rezultatele estetice se pot obt. cu ambele tipuri de incrustatii;*biocompatibilitate:i. ceramice prez. o excelenta biocompatibilitate si sunt inerte in mediul bucal;i. compozite nu exista suficiente studii cu privire la toxicitatea biologica (mai bn decat la cele directe);*rezistenta la abraziune:i. ceramice excelenta => det. uzura dd. antagonisti? (nu daca sunt bn. adaptate si apoi date cu glant);i. compozite buna;*rezitenta la fractura ceramica e mai casanta si susceptibila la esec prin modul de elasticitate mai crescut (= mai rigide); factorii care o pot infl.: designul cav.; adaptarea int.; grosimea de min 1,5 mm;*adeziunea chimica e sup. in cazul i. ceramice (la cele obt. prin turnare);*repararea i. ceramice are o rata mai mare de succes fata de cea a i. compozite;