RADU MARIANA

CLASA AMG I –J

Patogenitatea bacPatogenitatea bacteriilorteriilor

PatogenitatePatogenitate == ansamblul proprietăţilor biologice a unui microorganism care îi permit să ansamblul proprietăţilor biologice a unui microorganism care îi permit să determine înbolnăvirea gazdeidetermine înbolnăvirea gazdeiClasificarea bacteriilor în raport de patogenitate:Clasificarea bacteriilor în raport de patogenitate:

nepatogenenepatogene (prezenţa lor nu determină înbolnăviri); (prezenţa lor nu determină înbolnăviri); înalt patogene sau patogene primare înalt patogene sau patogene primare (determină cel mai frecvent î(determină cel mai frecvent îmmbolnăviri la gazda bolnăviri la gazda

normoreactivă dar lipsită de apărare specifică);normoreactivă dar lipsită de apărare specifică); condiţionat patogene sau oportuniste condiţionat patogene sau oportuniste (prezente pe suprafeţele de înveliş, pot determina (prezente pe suprafeţele de înveliş, pot determina

înbolnăviri când înbolnăviri când apar disfuncţii ale barierelor de apărare antimicrobiană apar disfuncţii ale barierelor de apărare antimicrobiană variaţia genetică le conferă factori de patogenitate)variaţia genetică le conferă factori de patogenitate)

Atributele majore ale unei bacterii patogeneAtributele majore ale unei bacterii patogene ttransmisibilitatearansmisibilitatea == posibilitatea de a trece de la o gazdă la alta; posibilitatea de a trece de la o gazdă la alta; infectivitateainfectivitatea == abilitatea de a pătrunde, de a persista prin depăşirea sau neutralizarea abilitatea de a pătrunde, de a persista prin depăşirea sau neutralizarea

barierelor şi mecanismelor antimicrobiene, de a se multiplica şi de a invada el însuşi sau barierelor şi mecanismelor antimicrobiene, de a se multiplica şi de a invada el însuşi sau prin produsele sale organismul gazdei;prin produsele sale organismul gazdei;

virulenţavirulenţa == capacitatea microorganismului de a vătăma gazda. capacitatea microorganismului de a vătăma gazda.InfectivitateaInfectivitatea

Depăşirea barierelor externe de apărareDepăşirea barierelor externe de apărare discontinuităţi ale tegumentului;discontinuităţi ale tegumentului; discontinuităţi ale stratului de mucus;discontinuităţi ale stratului de mucus; producere de neuraminidază ( hidroliza stratului de mucus);producere de neuraminidază ( hidroliza stratului de mucus); forma spiralată şi mobilitatea;forma spiralată şi mobilitatea; producere de urează (neutralizează bariera acidă gastrică , ex producere de urează (neutralizează bariera acidă gastrică , ex H.pyloriH.pylori);); sinteza de bacteriocine (afectează bariera biologică a suprafeţelor).sinteza de bacteriocine (afectează bariera biologică a suprafeţelor).

Menţinerea prin aderare la suprafeţele de învelişMenţinerea prin aderare la suprafeţele de înveliş necesită participarea a doi factori:necesită participarea a doi factori: adezină sau ligant – componente macromoleculare pe suprafaţa celulei bacteriene,adezină sau ligant – componente macromoleculare pe suprafaţa celulei bacteriene, receptori celulari prezenţi pe suprafaţa celulelor gazdei;receptori celulari prezenţi pe suprafaţa celulelor gazdei; adezinele şi receptorii interacţionează în manieră complementară şi specificăadezinele şi receptorii interacţionează în manieră complementară şi specifică conferă rezistenţă la spălarea mecanică (prin secreţii sau excrete) sau prin mişcări conferă rezistenţă la spălarea mecanică (prin secreţii sau excrete) sau prin mişcări

peristaltice;peristaltice; structuri de suprafaţă cu rol de liganzi: fimbrii, glicocalix, proteine de suprafaţă , acizi structuri de suprafaţă cu rol de liganzi: fimbrii, glicocalix, proteine de suprafaţă , acizi

teichoici şi lipoteichoici.teichoici şi lipoteichoici.InvaziaInvazia

majoritate majoritatea a bacteriilor bacteriilor îşiîşi exercit exercită efectul patogen prin invazia ţesuturilor, precedată de ă efectul patogen prin invazia ţesuturilor, precedată de aderarea la suprafaţa mucoaselor;aderarea la suprafaţa mucoaselor;

invazia pote fi din aproape în aproape, pe cale limfatică sau hematogenă;invazia pote fi din aproape în aproape, pe cale limfatică sau hematogenă;

1

RADU MARIANA

CLASA AMG I –J

bacteriile invazive sunt capabile să penetreze în celulele nefagocitare prin endocitoză, bacteriile invazive sunt capabile să penetreze în celulele nefagocitare prin endocitoză, graţie unor proteine de suprafaţă – invazine;graţie unor proteine de suprafaţă – invazine;

unele bacterii posedă factori de difuziune (hialuronidază, colagenază, fibrinolizine), unele bacterii posedă factori de difuziune (hialuronidază, colagenază, fibrinolizine), exoenzime ce degradează ţesutul conjuctiv care se opune invaziei (ciment intercelular, exoenzime ce degradează ţesutul conjuctiv care se opune invaziei (ciment intercelular, membrană bazală, depozite de fibrină, fascii).membrană bazală, depozite de fibrină, fascii).Supravieţuirea în organismul gazdeiSupravieţuirea în organismul gazdei

protecţia faţă de fagocite şi complement prinprotecţia faţă de fagocite şi complement prin inhibarea chemotaxiei fagocitelor şi uneori a producerii şi eliberării lor din măduva inhibarea chemotaxiei fagocitelor şi uneori a producerii şi eliberării lor din măduva

hematogenă;hematogenă; sinteza de polizaharide capsulare;sinteza de polizaharide capsulare; supravieţuirea şi multiplicarea în celulele fagocitare;supravieţuirea şi multiplicarea în celulele fagocitare; liza celulelor fagocitare (leucocidine);liza celulelor fagocitare (leucocidine); eludarea supravegherii imuneeludarea supravegherii imune variaţia antigenică;variaţia antigenică; identitatea antigenică cu celulele gazdei;identitatea antigenică cu celulele gazdei; diversitatea antigenică;diversitatea antigenică; localizarea în situsuri privilegiate anatomic sau celular;localizarea în situsuri privilegiate anatomic sau celular; supresia răspunsului imun.supresia răspunsului imun.

VirulenţaVirulenţa reprezintă capacitatea microorganismelor de a vătăma gazda;reprezintă capacitatea microorganismelor de a vătăma gazda; este un atribut de tulpină cuantificabil (DLM; DLeste un atribut de tulpină cuantificabil (DLM; DL5050); ); genele de virulenţă sunt cel mai frecvent prezente pe elemente genetice mobile (plasmide,genele de virulenţă sunt cel mai frecvent prezente pe elemente genetice mobile (plasmide,

fagi, transpozoni).fagi, transpozoni).Mecanisme de lezare a gazdeiMecanisme de lezare a gazdeimecanisme directemecanisme directe

exotoxineexotoxine, produse de metabolism, produse de metabolismulul bacterian bacterian,, de natură proteică, eliberate în mediul de natură proteică, eliberate în mediul extracelular atât de bacterii gram-pozitive cât şi gram-negative;extracelular atât de bacterii gram-pozitive cât şi gram-negative;endotoxineendotoxine, prezente numai la bacterii gram-negative, eliberate numai în momentul lizei celulei , prezente numai la bacterii gram-negative, eliberate numai în momentul lizei celulei bacteriene;bacteriene;agresineagresine, exoenzime capabile să determine alterări tisulare.mecanisme indirecte, exoenzime capabile să determine alterări tisulare.mecanisme indirecte

reacţii de sensibilizare de tip II, III sau IV. reacţii de sensibilizare de tip II, III sau IV. Proprietăţi comparativeProprietăţi comparative exotoxine exotoxine endotoxine endotoxine - în general termolabile - termostabile- în general termolabile - termostabile - - intens antigenice intens antigenice - - slab antigeniceslab antigenice - pot fi transformate în anatoxine - nu pot fi transformate- pot fi transformate în anatoxine - nu pot fi transformate - DLM ng/Kg corp - DLM ng/Kg corp - DLM - DLM µµg/Kg corpg/Kg corp - acţiune specifică (enterotoxine,- acţiune specifică (enterotoxine, - acţiune nespecifică neurotoxine, citotoxine) - acţiune nespecifică neurotoxine, citotoxine)

(febră, (febră, leucopenie urmată leucopenie urmată de de leucocitoză, CID, şoc leucocitoză, CID, şoc endotoxinic) endotoxinic)

Efecte biologice ale endotoxinelorEfecte biologice ale endotoxinelor activarea complementului pe cale alternativă cu stimularea procesului inflamator;activarea complementului pe cale alternativă cu stimularea procesului inflamator; fixarea pe suprafaţa macrofagelor, cu eliberare de de citokine (IL-1, IL-6, IL-8, FNT etc),fixarea pe suprafaţa macrofagelor, cu eliberare de de citokine (IL-1, IL-6, IL-8, FNT etc),

mediatori ai inflamaţiei şi şocului endotoxic;mediatori ai inflamaţiei şi şocului endotoxic; activarea unor factori ai coagulării ce conduce la CID;activarea unor factori ai coagulării ce conduce la CID;

2

RADU MARIANA

CLASA AMG I –J

activarea plasminei cu apariţia de hemoragii;activarea plasminei cu apariţia de hemoragii; fixarea pe celule endoteliale cu creşterea permeabilităţii vasculare.fixarea pe celule endoteliale cu creşterea permeabilităţii vasculare. În infecţii cu bacterii gram-pozitive sau a.a.r., peptidoglicanul, acizii teichoici şi respectivÎn infecţii cu bacterii gram-pozitive sau a.a.r., peptidoglicanul, acizii teichoici şi respectiv

arabinogalactanul pot determina efecte endotoxină-arabinogalactanul pot determina efecte endotoxină-likelike..InfecţiaInfecţia

Definiţii Definiţii InfecţieInfecţie = = ansamblul proceselor biologice care caracterizează interacţiunea dintre organismul ansamblul proceselor biologice care caracterizează interacţiunea dintre organismul gazdă şi microorganismul agresor (care pătrunde şi se multiplică în zone unde , în mod natural, gazdă şi microorganismul agresor (care pătrunde şi se multiplică în zone unde , în mod natural, nu are acces).nu are acces).Sepsis Sepsis = = infecţie (în orice parte a corpului) infecţie (în orice parte a corpului) + + modificări ale homeostaziei cunoscute sub numele modificări ale homeostaziei cunoscute sub numele de sindrom inflamator sistemic (febră, tahicardie, tahipnee, leucocitoză).de sindrom inflamator sistemic (febră, tahicardie, tahipnee, leucocitoză).Sepsis severSepsis sever = = sepsis sepsis + + unul sau mai multe disfuncţii de organ (cardio-vasculare, renale, hepaticeunul sau mai multe disfuncţii de organ (cardio-vasculare, renale, hepatice etc).etc).Şoc septicŞoc septic = = sepsis seversepsis sever + + hipotensiune care nu răspunde la administrarea de lichide în perfuzie.hipotensiune care nu răspunde la administrarea de lichide în perfuzie.ClasificăriClasificări

În raport cu forma de manifestareÎn raport cu forma de manifestare infecţii aparenteinfecţii aparente (simptomatice): se manifestă prin semne sau simptome; (simptomatice): se manifestă prin semne sau simptome; infecţii inaparenteinfecţii inaparente (asiptomatice sau su (asiptomatice sau subcbclinice): singura manifestare este răspunsul linice): singura manifestare este răspunsul

imun.imun. În raport cu gradul de virulenţă al agentului cauzalÎn raport cu gradul de virulenţă al agentului cauzal infecţii primareinfecţii primare, detrminate de microorganisme înalt patogene la gazda cu reacţie de , detrminate de microorganisme înalt patogene la gazda cu reacţie de

apărare normală;apărare normală; infecţii secundareinfecţii secundare, determinate de microorganisme oportuniste, după infecţii primare , determinate de microorganisme oportuniste, după infecţii primare

care alterează apărarea antiinfecţioasă a gazdei.care alterează apărarea antiinfecţioasă a gazdei. În raport cu provenienţa agenţilor cauzaliÎn raport cu provenienţa agenţilor cauzali infecţii endogeneinfecţii endogene = = determinate de microorganisme care colonizează suprafeţele de determinate de microorganisme care colonizează suprafeţele de

înveliş şi trec de la relaţia de comensalism la cea de parazitism;înveliş şi trec de la relaţia de comensalism la cea de parazitism; infecţii exogeneinfecţii exogene = = microorganismele provin dintr-o sursă exterioară; presupun existenţa microorganismele provin dintr-o sursă exterioară; presupun existenţa

unui rezervor al agentului infecţios, o cale de transmitere şi o gazdă receptivă.unui rezervor al agentului infecţios, o cale de transmitere şi o gazdă receptivă. Boli transmisibileBoli transmisibile = = manifestarea clinică a infecţiilor exogene, transmiterea fiindmanifestarea clinică a infecţiilor exogene, transmiterea fiind orizontalăorizontală (de la om, animal sau elemente de mediu la om); (de la om, animal sau elemente de mediu la om); verticalăverticală (de la mamă la făt sau nou născut). (de la mamă la făt sau nou născut). Boli contagioaseBoli contagioase = boli infec= boli infecţţioase ioase cu cu potenpotenţţial ial îînalt de transmitere. nalt de transmitere.

oo Infecţii exogeneInfecţii exogene Rezervorul de agenţi infecţioşiRezervorul de agenţi infecţioşi (elimină agentul infecţios prin exsudate, secreţii, (elimină agentul infecţios prin exsudate, secreţii,

excrete, scuame)excrete, scuame)OmulOmulbolnav bolnav cu formă acută sau cronică de infecţie;cu formă acută sau cronică de infecţie;purtător sănătospurtător sănătos

convalescenţi (eliminatori în perioada de convalescenţă a infecţiei);convalescenţi (eliminatori în perioada de convalescenţă a infecţiei); cronici (persistenţa eliminării cronici (persistenţa eliminării >> 1 an); 1 an); contacţi (cu pacienţi cu boli transmisibile)contacţi (cu pacienţi cu boli transmisibile) cu infecţii inaparentecu infecţii inaparente în perioada de incubaţieîn perioada de incubaţie non-contacţi (colonizaţi prin convieţuire în colectivităţi închise)non-contacţi (colonizaţi prin convieţuire în colectivităţi închise)

3

RADU MARIANA

CLASA AMG I –J

Animale Animale (domestice, sălbatice) cu(domestice, sălbatice) cu:: manifestări clinice de boală;manifestări clinice de boală; infecţii inaparente.infecţii inaparente.

Elemente de mediu externElemente de mediu extern solul (solul (C.C. tetanitetani, , C.C. perfringensperfringens etc);etc); apa (specii apa (specii LegionellaLegionella, specii , specii VibrioVibrio, pseudomonade);, pseudomonade); alimente (alimente (S.S. enterica,enterica, B.B. cereuscereus).).

Căi de transmitere a infecţieCăi de transmitere a infecţieoo Infecţii deschiseInfecţii deschise

Propagarea agenţilor infecţioşiPropagarea agenţilor infecţioşi directă:directă: contact tegument-tegument, tegument-mucoasă, mucoasă-mucoasă; contact tegument-tegument, tegument-mucoasă, mucoasă-mucoasă; indirectăindirectă: vehiculare prin elemente de mediu (aer, apă, alimente, diferite obiecte).: vehiculare prin elemente de mediu (aer, apă, alimente, diferite obiecte).

oo Infecţii inchiseInfecţii inchise agentul infecţios este prezent în sânge;agentul infecţios este prezent în sânge; transmiterea infecţiei poate fitransmiterea infecţiei poate fi directă (transfuzii, transplacentar);directă (transfuzii, transplacentar); indirectă (vectori biologici, instrumentar, medical sau chirurgical).indirectă (vectori biologici, instrumentar, medical sau chirurgical).

Gazda receptivăGazda receptivă poate fi normoreactivă sau imunologic compromisă;poate fi normoreactivă sau imunologic compromisă; accesul agentului infecţios poate avea loc prin diferite porţi de intrare (mucoasa accesul agentului infecţios poate avea loc prin diferite porţi de intrare (mucoasa

tractusului respirator, mucoasa tractusului digestiv, mucoasa tractusului urinar, mucoasa tractusului respirator, mucoasa tractusului digestiv, mucoasa tractusului urinar, mucoasa tractusului genital, mucoasa conjunctivală, inoculare directă).tractusului genital, mucoasa conjunctivală, inoculare directă).Modele patogenetice ale infecţieiModele patogenetice ale infecţiei

infecţii localizate la poarta de intrare;infecţii localizate la poarta de intrare; infecţii propagate în suprafaţăinfecţii propagate în suprafaţă (din aproape în aproape); (din aproape în aproape); extinderea infecţieiextinderea infecţiei pe cale limfaticăpe cale limfatică; ; pe cale sanguină pe cale sanguină (bacteriemie pasageră, intermitentă sau continuă);(bacteriemie pasageră, intermitentă sau continuă); pe cale nervoasă.pe cale nervoasă.

Etapele evolutive ale bolilor infecţioase cicliceEtapele evolutive ale bolilor infecţioase ciclice perioada de incubaţieperioada de incubaţie (de la pătrunderea microorganismului care determină infecţia (de la pătrunderea microorganismului care determină infecţia

până la apariţi primelor manifestări clinice de boală);până la apariţi primelor manifestări clinice de boală); perioada de debutperioada de debut (manifestări nespecifice de infecţie); (manifestări nespecifice de infecţie); perioada de stareperioada de stare ( manifestări clinice caracteristice sau manifestări clinice comune ( manifestări clinice caracteristice sau manifestări clinice comune

diferitelor etiologii);diferitelor etiologii); perioada terminalăperioada terminală vindecarea clinică vindecarea clinică ±± vindecare microbiologică; vindecare microbiologică; cronicizarea infecţiei;cronicizarea infecţiei; deces.deces.

Manifestarea infecţiilor transmisibile în populaţii umaneManifestarea infecţiilor transmisibile în populaţii umane

infecţii sporadiceinfecţii sporadice – număr redus de imbolnăviri, diseminate teritorial şi fără filiaţie între ele; – număr redus de imbolnăviri, diseminate teritorial şi fără filiaţie între ele;

4

RADU MARIANA

CLASA AMG I –J

infecţii endemiceinfecţii endemice – prezenţa constantă a unei boli infecţoase într-un teritoriu, cu o frecvenţă – prezenţa constantă a unei boli infecţoase într-un teritoriu, cu o frecvenţă redusă ce variază puţin de la un an la altul;redusă ce variază puţin de la un an la altul;infecţii epidemiceinfecţii epidemice – creşterea bruscă a numărului de îmbolnăviri, cu filiaţie între ele; – creşterea bruscă a numărului de îmbolnăviri, cu filiaţie între ele;izbucnire epidemicăizbucnire epidemică – infecţie epidemică intr-o colectivitate redusă numeric (familie, grădiniţă, – infecţie epidemică intr-o colectivitate redusă numeric (familie, grădiniţă, şcoală, unitate militară etc);şcoală, unitate militară etc);infecţie pandemicăinfecţie pandemică – infecţie epidemică care cuprinde unul sau mai multe continente. – infecţie epidemică care cuprinde unul sau mai multe continente.

31 0331 03Infecţia nosocomială Infecţia nosocomială

infecţii localizate sau sistemice care apar în cursul spitalizării, consecutiv condiţiilor de infecţii localizate sau sistemice care apar în cursul spitalizării, consecutiv condiţiilor de vieţuire în acest ambient şi/sau actului medical sau chirurgical, explorator sau terapeutic;vieţuire în acest ambient şi/sau actului medical sau chirurgical, explorator sau terapeutic;

reactivitatea antiinfecţioasă scăzută a bolnavilor, fragilizaţi de afecţiunea care a reactivitatea antiinfecţioasă scăzută a bolnavilor, fragilizaţi de afecţiunea care a determinat spitalizarea sau terapii imunosupresive reprezintă un factor de risc determinat spitalizarea sau terapii imunosupresive reprezintă un factor de risc suplimentar;suplimentar;

pot evolua ca infecţii sporadice sau izbucniri epidemice;pot evolua ca infecţii sporadice sau izbucniri epidemice; sursa de infecţie poate fi exogenă (de la un alt pacient, de la personalul de spital sau din sursa de infecţie poate fi exogenă (de la un alt pacient, de la personalul de spital sau din

mediul ambiant – fondul microbian de spital) sau endogenă;mediul ambiant – fondul microbian de spital) sau endogenă; tulpinile “periculoase” de spital sunt multirezistente la antibiotice şi cu capacităţi de tulpinile “periculoase” de spital sunt multirezistente la antibiotice şi cu capacităţi de

colonizare şi de virulenţă crescute.colonizare şi de virulenţă crescute. InfecInfecţţii emergente ii emergente şişi reemergente reemergente

Infecţie emergentăInfecţie emergentă = = infecţie apărută pe glob sau într-un teritoriu datorită unui infecţie apărută pe glob sau într-un teritoriu datorită unui microorganism necunoscut până în urmă cu aprox. 20 ani sau cauzată de un microorganism necunoscut până în urmă cu aprox. 20 ani sau cauzată de un microorganism binecunoscut dar care prezintă un nou fenotip de rezistenţă (ex infecţia microorganism binecunoscut dar care prezintă un nou fenotip de rezistenţă (ex infecţia HIV, enterocolita hemoragică cu HIV, enterocolita hemoragică cu E.coli E.coli O157H7, O157H7, infecinfecţţia holericia holerică cu serotipul O139, ă cu serotipul O139, infecţia cu infecţia cu S.pneumoniaeS.pneumoniae multirezistent la antibiotice etc). multirezistent la antibiotice etc).Infecţie reemergentăInfecţie reemergentă == boală infecţioasă a cărei incidenţă creşte semnificativ într-un boală infecţioasă a cărei incidenţă creşte semnificativ într-un teritoriu unde era considerată a fi menţinută sub control (ex tuberculoza, toxiinfecţia teritoriu unde era considerată a fi menţinută sub control (ex tuberculoza, toxiinfecţia difterică).difterică).ApApărarea antiinfecţioasăărarea antiinfecţioasă

oo Apărarea antiinfecţioasă nespecificăApărarea antiinfecţioasă nespecifică acţionează asupra oricărui microorganism, indiferent de specie;acţionează asupra oricărui microorganism, indiferent de specie; mecanisme active la primul contact;mecanisme active la primul contact; nu sunt amplificate prin expuneri repetate;nu sunt amplificate prin expuneri repetate; sunt innăscute, reprezentate de bariere antiinfecţioase externe şi interne.sunt innăscute, reprezentate de bariere antiinfecţioase externe şi interne. Bariere externe de apărare nespecificăBariere externe de apărare nespecifică funcţionează la nivelul suprafeţelor de înveliş (tegument şi mucoase);funcţionează la nivelul suprafeţelor de înveliş (tegument şi mucoase); reprezentate de bariere mecanice, chimice, ecologice şi celulare.reprezentate de bariere mecanice, chimice, ecologice şi celulare.

Mecanisme de apărare la nivelul tegumentuluiMecanisme de apărare la nivelul tegumentului integritatea anatomică a învelişului tegumentar;integritatea anatomică a învelişului tegumentar; exfolierea celulelor superficiale;exfolierea celulelor superficiale; condiţii de vieţuire neprielnice (keratina, umiditate scăzută, concentraţii mari de săruri, condiţii de vieţuire neprielnice (keratina, umiditate scăzută, concentraţii mari de săruri,

secreţia de sebum, pH acid);secreţia de sebum, pH acid); lizozim prezent în secreţia glandelor sudoripare;lizozim prezent în secreţia glandelor sudoripare; bariera ecologică reprezentată de microorganisme comensale rezidente (predominbariera ecologică reprezentată de microorganisme comensale rezidente (predominaant nt

gram-pozitive).gram-pozitive).Mecanisme de apărare la nivelul mucoaselorMecanisme de apărare la nivelul mucoaselor

5

RADU MARIANA

CLASA AMG I –J

mecanisme antimicrobiene complexe dar mai puţin eficiente ca cele tegumentare;mecanisme antimicrobiene complexe dar mai puţin eficiente ca cele tegumentare; prezente la nivelul tuturor mucoaselor sau particulare pentru anumite mucoase;prezente la nivelul tuturor mucoaselor sau particulare pentru anumite mucoase;

mecanisme comunemecanisme comune:: integritatea mucoaselor;integritatea mucoaselor; prezenţa stratului de mucus care maschează receptorii celulari pentru liganzii microbieni; prezenţa stratului de mucus care maschează receptorii celulari pentru liganzii microbieni;

conţine lizozim şi lactoferină;conţine lizozim şi lactoferină; îndepărtarea microorganismelor prin spălarea suprafeţelor de către secreţii sau excrete;îndepărtarea microorganismelor prin spălarea suprafeţelor de către secreţii sau excrete; bariera biologică de la nivelul mucoaselor normal colonizate.bariera biologică de la nivelul mucoaselor normal colonizate.

mecanisme particularemecanisme particulare ConjunctivăConjunctivă spălarea mucoasei prin secreţia glandelor lacrimale;spălarea mucoasei prin secreţia glandelor lacrimale; îndepărtarea microorganismelor prin mişcări ale pleoapelor;îndepărtarea microorganismelor prin mişcări ale pleoapelor; prezenţa lizozimului în lacrimi.prezenţa lizozimului în lacrimi.

Tractus respiratorTractus respirator filtrarea aerodinamicăfiltrarea aerodinamică: : particule > 15 µm reparticule > 15 µm reţţinute inute îîn perii nn perii năărilorrilor;; particule 10 – 15 µm impactare pe mucoasa cornetelor nazale, nazofaringe, laringe; particule 10 – 15 µm impactare pe mucoasa cornetelor nazale, nazofaringe, laringe; particule 10 µm – impactare pe mucoasa bronşică;particule 10 µm – impactare pe mucoasa bronşică;

Mecanisme de apărare la nivelul mucoaselor (continuare)Mecanisme de apărare la nivelul mucoaselor (continuare) sedimentareasedimentarea: particule de 5 – 10 µm – mucoasa bronşiilor mici;: particule de 5 – 10 µm – mucoasa bronşiilor mici; macrofage alveolaremacrofage alveolare: fagocitare a particulelor < 5 µm din alveole;: fagocitare a particulelor < 5 µm din alveole; transportul mucociliartransportul mucociliar: antrenează eficient spre orofaringe şi exterior particulele : antrenează eficient spre orofaringe şi exterior particulele

impactate şi parte din macrofagele alveolare fagocitante.impactate şi parte din macrofagele alveolare fagocitante.Tractus digestivTractus digestiv

orofaringeorofaringe descuamarea epiteliului pavimentos;descuamarea epiteliului pavimentos; masticaţia şi deglutiţia;masticaţia şi deglutiţia; prezenţa tiocianaţilor în salivă.prezenţa tiocianaţilor în salivă. stomacstomac secreţia de HCl (ph 2,5-3).secreţia de HCl (ph 2,5-3). intestinintestin mişcări peristaltice;mişcări peristaltice; acizi biliari, enzime digestive.acizi biliari, enzime digestive.

Mecanisme de apărare la nivelul mucoaselor (continuare)Mecanisme de apărare la nivelul mucoaselor (continuare)Tractus urinarTractus urinar

spălare prin fluxul urinar unidirecţionat ;spălare prin fluxul urinar unidirecţionat ; pH acid şi osmolaritate crescută a urinii;pH acid şi osmolaritate crescută a urinii; efect antibacterian al secreţiei prostatice şi a glandelor periuretrale.efect antibacterian al secreţiei prostatice şi a glandelor periuretrale.

Tractus genital la femeieTractus genital la femeie descuamarea continuă a mucoasei vaginale şi periodică a mucoasei uterine;descuamarea continuă a mucoasei vaginale şi periodică a mucoasei uterine; pH acid vaginal prin prezenţa florei lactobacilare;pH acid vaginal prin prezenţa florei lactobacilare; dopul de mucus cervical;dopul de mucus cervical; transport mucociliar la nivelul mucoasei trompelor. transport mucociliar la nivelul mucoasei trompelor.

Bariere interne de apărare nespecificăBariere interne de apărare nespecificămecanicemecanice : ciment intercelular, membrane bazale, ţesut conjunctiv, fascii; : ciment intercelular, membrane bazale, ţesut conjunctiv, fascii;

6

RADU MARIANA

CLASA AMG I –J

chimicechimice:: constitutive: complement şi lizozim;constitutive: complement şi lizozim; ca răspuns la infecţie: interferoni şi proteine de fazăca răspuns la infecţie: interferoni şi proteine de fază acută;acută;

celularecelulare: fagocite “profesionale” (PMN şi macrofage), celule NK.: fagocite “profesionale” (PMN şi macrofage), celule NK.Complement sericComplement seric

complex de substanţe proteice sintetizate de macrofage (C2 şi C4), ficat (C3, C şi C9), complex de substanţe proteice sintetizate de macrofage (C2 şi C4), ficat (C3, C şi C9), splină (C5şi C8) şi epiteliul intestinal (C1);splină (C5şi C8) şi epiteliul intestinal (C1);

activare prin reacţii enzimatice în cascadă (proenzime inactiveactivare prin reacţii enzimatice în cascadă (proenzime inactiveenzime active)enzime active) pe cale alternativă (LPS, compuşi endotoxină-pe cale alternativă (LPS, compuşi endotoxină-likelike)) pe cale clasică (proteina C reactivă, anticorpi);pe cale clasică (proteina C reactivă, anticorpi); funcţii:funcţii: citoliza prin complexul C5, C6-C9;citoliza prin complexul C5, C6-C9; opsonizare prin C3b opsonizare prin C3b stimularea inflamaţiei prin C3a şi C5a.stimularea inflamaţiei prin C3a şi C5a.

InterferoniInterferoni glicoproteine cu gr.moleculară mică de tipglicoproteine cu gr.moleculară mică de tip alfa (sintetizaţi de leucocite),alfa (sintetizaţi de leucocite), beta (sintetizaţi de fibroblaşti),beta (sintetizaţi de fibroblaşti), gamma (sintetizaţi de limfocite T, ca limfokine);gamma (sintetizaţi de limfocite T, ca limfokine); sinteza interferonului alfa şi beta este stimulată de virusuri (în special ARN);sinteza interferonului alfa şi beta este stimulată de virusuri (în special ARN);

funcţii:funcţii: inhibă replicarea virusurilor prin blocarea sintezei proteinelor virale;inhibă replicarea virusurilor prin blocarea sintezei proteinelor virale; efect antiproliferativ;efect antiproliferativ; acţiune imunomodulatoare – activează funcţional macrofagele, celulele NK şi limfocitele acţiune imunomodulatoare – activează funcţional macrofagele, celulele NK şi limfocitele

T citotoxice; favorizează exprimarea MHC de clasă I.T citotoxice; favorizează exprimarea MHC de clasă I.Proteine de fază acutăProteine de fază acută

reprezentate de proteina C reactivă (CRP), alfa1-antitripsina, alfa 2 macroglobulina, reprezentate de proteina C reactivă (CRP), alfa1-antitripsina, alfa 2 macroglobulina, fibrinogen, orozomucoid, amiloid A;fibrinogen, orozomucoid, amiloid A;

majoritatea sintetizate în ficat, după efectul stimulant al citokinelor proinflamatorii (IL-1, majoritatea sintetizate în ficat, după efectul stimulant al citokinelor proinflamatorii (IL-1, IL-6, TNF-alfa);IL-6, TNF-alfa);

CRP, cel mai bine studiată, are efect opsonizant şi de activare pe cale clasică a CRP, cel mai bine studiată, are efect opsonizant şi de activare pe cale clasică a complementului. complementului. Celule fagocitareCelule fagocitarepolimorfonucleare neutrofile (PMN)polimorfonucleare neutrofile (PMN)

prima linie de apărare celulară;prima linie de apărare celulară; se mobilizează în focarul de infecţie sub efectul chemotactic al unor compuşi de origine se mobilizează în focarul de infecţie sub efectul chemotactic al unor compuşi de origine

bacteriană, tisulară sau prin activarea complementului;bacteriană, tisulară sau prin activarea complementului; prezintă receptori pentru structuri de suprafaţă ale microorganismelor;prezintă receptori pentru structuri de suprafaţă ale microorganismelor; prezintă receptori pentru C3b şi Fc al IgG;prezintă receptori pentru C3b şi Fc al IgG; microorganismele fagocitate sunt omorâte şi digerate după fuzionarea fagozomului cu microorganismele fagocitate sunt omorâte şi digerate după fuzionarea fagozomului cu

lizozomii, prin lizozomii, prin “explozie respiratorie” (radicali toxici de oxigen);“explozie respiratorie” (radicali toxici de oxigen); polipeptide bazice cu efect antimicrobian (defensine), lizozim, lactoferină, hidrolaze, pH polipeptide bazice cu efect antimicrobian (defensine), lizozim, lactoferină, hidrolaze, pH

acid.acid.MacrofageMacrofage

7

RADU MARIANA

CLASA AMG I –J

celule cu viaţă lungă, care se mobilizează în focarul de infecţie după PMN; celule cu viaţă lungă, care se mobilizează în focarul de infecţie după PMN; mai puţin eficiente în distrugerea microorganismelor fagocitate;mai puţin eficiente în distrugerea microorganismelor fagocitate; bacteriile facultativ intracelulare sunt omorâte numai după activarea lor prin limfokine.bacteriile facultativ intracelulare sunt omorâte numai după activarea lor prin limfokine.

Celule NKCelule NK produc perforine care formează canale în membrana citoplasmatică, cu moartea celulei produc perforine care formează canale în membrana citoplasmatică, cu moartea celulei

prin liză osmotică;prin liză osmotică; distrug celulele infectate cu virus.distrug celulele infectate cu virus. activitatea lor este stimulată prin interferoni.activitatea lor este stimulată prin interferoni.

oo Apărarea antiinfecţioasă specifică (imunitatea)Apărarea antiinfecţioasă specifică (imunitatea) răspuns specific dirijat faţă de structuri recunoscute ca non-self (Ag) de către sistemul răspuns specific dirijat faţă de structuri recunoscute ca non-self (Ag) de către sistemul

imunocompetent;imunocompetent; răspunsul primar (după un prim contact) necesită mai multe zile pentru ca efectorii imuni răspunsul primar (după un prim contact) necesită mai multe zile pentru ca efectorii imuni

să devină operanţi;să devină operanţi; răspunsul specific este intensificat prin expuneri repetate (răspuns secundar);răspunsul specific este intensificat prin expuneri repetate (răspuns secundar); răspunsul imun poate fi răspunsul imun poate fi de tip umoral (sau seric), asigurat de Ac specifici produşi de limfocite B;de tip umoral (sau seric), asigurat de Ac specifici produşi de limfocite B; de tip celular, fiind implicate limfocite T.de tip celular, fiind implicate limfocite T. Clasificarea imunităţii după modul de obţinereClasificarea imunităţii după modul de obţinere

Imunitate activă Imunitate activă naturală – postinfecţie;naturală – postinfecţie; artificială - după vaccinări.artificială - după vaccinări.

Imunitate pasivăImunitate pasivă naturală - Ac materni transmişi la nou-născut naturală - Ac materni transmişi la nou-născut transplacentar (IgG)transplacentar (IgG) prin lapte (IgA)prin lapte (IgA) artificială – seroterapie sau seroprofilaxie.artificială – seroterapie sau seroprofilaxie.

Răspunsul imun umoralRăspunsul imun umoral este asigurat de Ac serici specifici pentru un anumit tip de epitopi antigenici ( IgM, IgG, este asigurat de Ac serici specifici pentru un anumit tip de epitopi antigenici ( IgM, IgG,

IgA, IgE, IgD), produşi de plasmocite;IgA, IgE, IgD), produşi de plasmocite; limfocite B recunosc şi se leagă de un anumit Ag, maturarea în plasmocite şi proliferarea limfocite B recunosc şi se leagă de un anumit Ag, maturarea în plasmocite şi proliferarea

acestora fiind ajutată de limfocite T (răspuns imun T-dependent);acestora fiind ajutată de limfocite T (răspuns imun T-dependent); IgM apr primele în cadrul rspunsului imun primar;IgM apr primele în cadrul rspunsului imun primar; unele limfocite B devin celule cu memorie, responsabile de răspuns imun secundar;unele limfocite B devin celule cu memorie, responsabile de răspuns imun secundar; unele Ag polizaharidice (Ag capsulare, LPS) pot activa limfocitele B fără intervenţia unele Ag polizaharidice (Ag capsulare, LPS) pot activa limfocitele B fără intervenţia

limfocitelor T (răspuns imun T-independent).limfocitelor T (răspuns imun T-independent). Acţiunea antimicrobiană a AcAcţiunea antimicrobiană a Ac neutralizează toxine şi exoenzime (în special IgG1);neutralizează toxine şi exoenzime (în special IgG1); blochează ataşara bacteriilor şi virusurilor la receptorii celulari;blochează ataşara bacteriilor şi virusurilor la receptorii celulari; efect opsonizant (favorizează fagocitoza bacteriilor capsulate prin legare la receptori efect opsonizant (favorizează fagocitoza bacteriilor capsulate prin legare la receptori

pentru Fc de pe suprafaţa PMN);pentru Fc de pe suprafaţa PMN); efect microbicid prin activarea complementului pe cale clasică, IgM fiind de aprox. 1000 efect microbicid prin activarea complementului pe cale clasică, IgM fiind de aprox. 1000

x mai eficiente decât IgG;x mai eficiente decât IgG; Ac fixaţi pe determinanţi Ag de pe suprafaţa celulelor infectate le transformă în ţinte Ac fixaţi pe determinanţi Ag de pe suprafaţa celulelor infectate le transformă în ţinte

pentru complement şi celule NK cu receptori pentru IgG (citotoxicitate dependentă de pentru complement şi celule NK cu receptori pentru IgG (citotoxicitate dependentă de Ac);Ac);

8

RADU MARIANA

CLASA AMG I –J

IgA asigură apărarea antimicrobiană a mucoaselor.IgA asigură apărarea antimicrobiană a mucoaselor. Răspunsul imun celularRăspunsul imun celular limfocitele T joacă un rol major în apărarea imună faţă de patogenii intracelulari;limfocitele T joacă un rol major în apărarea imună faţă de patogenii intracelulari; sunt implicate două subpopulaţii celularesunt implicate două subpopulaţii celulare

limfocite T citotoxicelimfocite T citotoxice care identifică celule infectate ce exprimă pe suprafaţa lor Ag virale care identifică celule infectate ce exprimă pe suprafaţa lor Ag virale asociate MHC clasă I şi le omoară prin perforine sau inducerea apoptozei;asociate MHC clasă I şi le omoară prin perforine sau inducerea apoptozei; limfocite T ajutătoare limfocite T ajutătoare

prin subpopulaţia prin subpopulaţia Th-1Th-1, activată de Ag asociate cu MHC clasă II de pe suprafaţa , activată de Ag asociate cu MHC clasă II de pe suprafaţa celulelor prezentatoare de Ag (macrofage, celule dendritice), stimulează apărarea celularăcelulelor prezentatoare de Ag (macrofage, celule dendritice), stimulează apărarea celulară prin producere de limfokine (o parte din aceste celule devin cu memorie);prin producere de limfokine (o parte din aceste celule devin cu memorie);

prin subpopulaţia prin subpopulaţia Th-2Th-2 stimulează răspunsul imun mediat de Ac. stimulează răspunsul imun mediat de Ac. Particularităţi ale apărării imune la nou-născutParticularităţi ale apărării imune la nou-născut nou-născutul are capacitatea de a dezvolta răspuns imun dar nu are experienţă antigenică;nou-născutul are capacitatea de a dezvolta răspuns imun dar nu are experienţă antigenică; apărarea specifică în primele luni este asigurată de IgG materne transmise transplacentar;apărarea specifică în primele luni este asigurată de IgG materne transmise transplacentar; rata catabolismului Ac materni depăşeşte rata de sinteză a Ac proprii, ceea ce explică rata catabolismului Ac materni depăşeşte rata de sinteză a Ac proprii, ceea ce explică

hipogamaglobulinemia fiziologică între lunile 2-4 de viaţă extrauterină (fereastră hipogamaglobulinemia fiziologică între lunile 2-4 de viaţă extrauterină (fereastră imunologică);imunologică);

consecinţe:consecinţe: receptivitatea crescută la infecţii cu bacili gram-negativi sau cu bacterii intracelulare;receptivitatea crescută la infecţii cu bacili gram-negativi sau cu bacterii intracelulare; prevenirea unor infecţii la n.n. prin vaccinarea mamei;prevenirea unor infecţii la n.n. prin vaccinarea mamei; programarea corectă a vaccinărilor;programarea corectă a vaccinărilor; diagnosticul serologic la n.n. a unor infecţii congenitale.diagnosticul serologic la n.n. a unor infecţii congenitale.

Controlul infecControlul infecţieiţiei A. Măsuri profilactice, individuale şi colectiveA. Măsuri profilactice, individuale şi colective B. Terapia etiotropă a infecţieiB. Terapia etiotropă a infecţiei

oo BaBazele microbiologice ale profilaxiei infecţieizele microbiologice ale profilaxiei infecţiei Măsurile de prevenţie reprezintă dezideratul medicinii moderne.Măsurile de prevenţie reprezintă dezideratul medicinii moderne. Prevenţia la nivel individual sau populaţional include măsuri care anulează una din cele Prevenţia la nivel individual sau populaţional include măsuri care anulează una din cele

trei componente ale lanţului epidemictrei componente ale lanţului epidemicmăsuri nespecificemăsuri nespecifice se adresează sursei şi modului de transmitere; se adresează sursei şi modului de transmitere;

măsuri specificemăsuri specifice vizează gazda receptivă. vizează gazda receptivă.Măsuri profilactice nespecifice Măsuri profilactice nespecifice Controlul sursei de infecţieControlul sursei de infecţie

izolarea şi tratarea bolnavilor izolarea şi tratarea bolnavilor cucu boli transmisibile; boli transmisibile; măsuri particulare de carantinare privind diferitele categorii de purtători sanătoşi;măsuri particulare de carantinare privind diferitele categorii de purtători sanătoşi; diluarea surselor (bolnavi, purtători); diluarea surselor (bolnavi, purtători); distrugerea surselor animale (zoonoze).distrugerea surselor animale (zoonoze).

Intreruperea căilor de transmitere a infecţieiIntreruperea căilor de transmitere a infecţieiinfecţii cu poartă de intrare digestivăinfecţii cu poartă de intrare digestivă

amenajarea şi funcţionarea corectă a unui sistem de colectare şi evacuare a excretelor;amenajarea şi funcţionarea corectă a unui sistem de colectare şi evacuare a excretelor; controlul apei potabile;controlul apei potabile; controlul alimentelor; controlul alimentelor; spălarea cu apă şi săpun şi apoi uscarea mâinilor are un rol major în profilaxia infecţiilor spălarea cu apă şi săpun şi apoi uscarea mâinilor are un rol major în profilaxia infecţiilor

cu transmitere fecal-orală.cu transmitere fecal-orală.infecţii cu poartă de intrare respiratorieinfecţii cu poartă de intrare respiratorie

9

RADU MARIANA

CLASA AMG I –J

reducerea densităţii microbilor din aer;reducerea densităţii microbilor din aer; evitarea aglomeraţiilor în conjunctură epidemică;evitarea aglomeraţiilor în conjunctură epidemică; măsuri de igienă individuală: folosirea batistelor dispozabile în timpul tusei şi strănutului măsuri de igienă individuală: folosirea batistelor dispozabile în timpul tusei şi strănutului

şi spălarea mâinilor după utilizarea batistei;şi spălarea mâinilor după utilizarea batistei; folosirea măştii de tifon în conjunctură epidemicăfolosirea măştii de tifon în conjunctură epidemică

infecţii cu transmitere sexualăinfecţii cu transmitere sexuală contact sexual protejat;contact sexual protejat; educaţie sexuală.educaţie sexuală.

întreruperea transmiterii infecţiilor închiseîntreruperea transmiterii infecţiilor închise dezinsecţia vizând vectorii biologici;dezinsecţia vizând vectorii biologici; triajul donatorilor de sânge;triajul donatorilor de sânge; utilizarea de instrumentar medical de unică folosinţă sau sterilizarea celui reutilizabil.utilizarea de instrumentar medical de unică folosinţă sau sterilizarea celui reutilizabil.

Măsuri profilactice specifice Măsuri profilactice specifice Imunizarea artificială activă prin vaccinareImunizarea artificială activă prin vaccinare

vaccinurile sunt produse de natură microbiană care induc rezistenţa specifică faţă de vaccinurile sunt produse de natură microbiană care induc rezistenţa specifică faţă de infecţii;infecţii;tipuri de vaccinuritipuri de vaccinuri

vaccinuri vii atenuatevaccinuri vii atenuate (vaccinul BCG, antipoliomielitic, antirujeolic, antirubeolic, (vaccinul BCG, antipoliomielitic, antirujeolic, antirubeolic, antivariolic etc);antivariolic etc);

vacinuri corpusculare inactivatevacinuri corpusculare inactivate (anti-pertussis, anti-holeric, antigripal, (anti-pertussis, anti-holeric, antigripal, antipoliomielitic etc);antipoliomielitic etc);

componente microbiene purificatecomponente microbiene purificate: anatoxine (tetanică, difterică etc), polizaharide : anatoxine (tetanică, difterică etc), polizaharide capsulare (meningococ, pneumococ), componente ale peretelui bacterian (anti-pertussis capsulare (meningococ, pneumococ), componente ale peretelui bacterian (anti-pertussis purificat), subunităţi antigenice virale;purificat), subunităţi antigenice virale;

vavacccinuri clonatecinuri clonate : clonarea în celule bacteriene sau funfgice a genelor care codifică Ag : clonarea în celule bacteriene sau funfgice a genelor care codifică Ag vacinante (anti-hepatită B)vacinante (anti-hepatită B)

vaccinurti sinteticevaccinurti sintetice: polipeptide sau oligopeptide reprezentând epitopi ai antigenelor de : polipeptide sau oligopeptide reprezentând epitopi ai antigenelor de virulenţă.virulenţă.Imunizarea artificială activă prin vaccinareImunizarea artificială activă prin vaccinare

condiţiile eficienţei unui vaccin:condiţiile eficienţei unui vaccin: să fie imunogen; să fie inofensiv;să fie imunogen; să fie inofensiv; organismul vacinat să posede capacitatea de a elabora efectorii imunităţii umorale sau organismul vacinat să posede capacitatea de a elabora efectorii imunităţii umorale sau

celulare;celulare; să existe un interval de timp suficient pentru montarea răspunsului imun.să existe un interval de timp suficient pentru montarea răspunsului imun. calea de administrarecalea de administrare parenterală parenterală orală (stimuleaza IgA secretor).orală (stimuleaza IgA secretor).

Indicaţiile vaccinărilorIndicaţiile vaccinărilor vaccinări generalevaccinări generale: vacinuri obligatorii la populaţia infantilă (anti-tuberculoasă, anti-: vacinuri obligatorii la populaţia infantilă (anti-tuberculoasă, anti-

hepatită B, anti-pertussis, anti-difterică, anti-tetanică, anti-poliomielită, anti-rujeolică);hepatită B, anti-pertussis, anti-difterică, anti-tetanică, anti-poliomielită, anti-rujeolică); vaccinări selectivevaccinări selective: administrate la grupe de populaţie care prezintă un risc crescut : administrate la grupe de populaţie care prezintă un risc crescut

pentru o infecţie (anti-gripală la vârstele extreme, anti-hepatită B la personalul medical, pentru o infecţie (anti-gripală la vârstele extreme, anti-hepatită B la personalul medical, anti-holerică la turiştii care se deplasează în zone endemice etc);anti-holerică la turiştii care se deplasează în zone endemice etc);

vaccinări electivevaccinări elective: vizează pacienţi la care anumite infecţii sunt iminente (vacinarea : vizează pacienţi la care anumite infecţii sunt iminente (vacinarea antirabică la cei muşcaţi de animale suspecte, anti-Pseudomonas la cei cu arsuri).antirabică la cei muşcaţi de animale suspecte, anti-Pseudomonas la cei cu arsuri).

10

RADU MARIANA

CLASA AMG I –J

Complicaţiile vaccinărilorComplicaţiile vaccinărilor boală infecţioasă indusă prin vaccinuri vii atenuate la persoane cu deficienţe ale apărării boală infecţioasă indusă prin vaccinuri vii atenuate la persoane cu deficienţe ale apărării

imune (ex cei infectaţi cu HIV);imune (ex cei infectaţi cu HIV); reacţii alergice mediate umoral sau celular la persoane sensibilizate la antigene vaccinale reacţii alergice mediate umoral sau celular la persoane sensibilizate la antigene vaccinale

sau din impurităţi ale mediului de cultivare ( ou embrionat, creier de animal etc).sau din impurităţi ale mediului de cultivare ( ou embrionat, creier de animal etc).Contraindicaţiile vaccinărilorContraindicaţiile vaccinărilor

temporare: sarcina sau tratamente imunodepresive (vaccinuri vii atenuate), boli febrile, temporare: sarcina sau tratamente imunodepresive (vaccinuri vii atenuate), boli febrile, sugari sub protecţia Ac materni;sugari sub protecţia Ac materni;

permanente: persoane cu teren atopic (astm bronşic, urticarie, eczeme etc), infecţia cu permanente: persoane cu teren atopic (astm bronşic, urticarie, eczeme etc), infecţia cu HIV (pentru vaccinuri vii atenuate).HIV (pentru vaccinuri vii atenuate).Imunizarea artificială pasivă prin seroprofilaxieImunizarea artificială pasivă prin seroprofilaxie

aadministrdministraare de Acre de Ac preforma preformaţi de la un donorţi de la un donor animal (seruri heterologe brute sau purificate)animal (seruri heterologe brute sau purificate) om (Ig standard sau specifice);om (Ig standard sau specifice); asigură imediat protecţie specifică;asigură imediat protecţie specifică; eficienţă limitată în timp;eficienţă limitată în timp;

iindicaţii:ndicaţii: persoane cu hipo- sau agamaglobulinemiipersoane cu hipo- sau agamaglobulinemii persoane nevaccinate în condiţii de risc;persoane nevaccinate în condiţii de risc; manifestări secundare după administrare de seruri heterologe:manifestări secundare după administrare de seruri heterologe: şoc anafilactic (sensibilizare de tip I)şoc anafilactic (sensibilizare de tip I) boala serului (sensibilizare de tip III)boala serului (sensibilizare de tip III) Măsuri profilactice specifice (continuare)Măsuri profilactice specifice (continuare) ChimioprofilaxieChimioprofilaxie prevenirea unei infecţii sau a unor complicaţii postinfecţioase prin administrare de agenţi prevenirea unei infecţii sau a unor complicaţii postinfecţioase prin administrare de agenţi

terapeutici antimicrobieni ;terapeutici antimicrobieni ; eficienţă imediată dar numai pe durata administrării;eficienţă imediată dar numai pe durata administrării;

indicaţii:indicaţii: individuale (administrare de eritromicină la copil nevaccinat, contact cu tuse convulsivă; individuale (administrare de eritromicină la copil nevaccinat, contact cu tuse convulsivă;

chimioprofilaxia cu HIN la copii cu viraj tuberculinic, penicilinoprofilaxia reinfecţiilor cuchimioprofilaxia cu HIN la copii cu viraj tuberculinic, penicilinoprofilaxia reinfecţiilor cu S.pyogenesS.pyogenes la pacienţi cu boală reumatismală etc); la pacienţi cu boală reumatismală etc);

colectivecolective (stingerea unei izbucniri epidemice în colectivităţi închise);(stingerea unei izbucniri epidemice în colectivităţi închise); dezavantajedezavantaje individuale – fenomene de disbioză;individuale – fenomene de disbioză; colective – amplificarea fondului genetic de rezistenţă la antibiotice.colective – amplificarea fondului genetic de rezistenţă la antibiotice.

11

RADU MARIANA

CLASA AMG I –J

Bibliografie:1. Prof. univ. dr. Ailiesei Octavita - Curs litografiat Microbiologie, Facultatea de

biologie, Universitatea “Al. I. Cuza” (curs 1-3)2.     Monica Moldoveanu – Virusologie, Bacteriologie și Parazitologie pentru Asistenții

Medicali, Ed. ALL, București 2012 (pag 28)3.     Internet, Wikipedia

12