pasoptism

6
Pasoptismul este cea mai spectaculoasa etapa din istoria culturii romane moderne se manifesta la inceputul secolului al XIX-lea ,cand se trece de la mentalitatea feudala ,de tip oriental,la cea moderna, occidenatat-europeana.Este perioada in care se incearca”arderea”unor etape care nu fusesera parcurse in literatura noastra si care se desfasurasera in literaturile occidentale,in decursul a mai bine de un secol si jumatate. Prima generatie de pasoptisti are meritul de a crea climatul cultural,publincand primele ziare in limba romana ,cu suplimente culturale.Reprezentati sunt Ion Heliade Radulescu (Cuierul roamnesc),Gheorghe Asachi (Albina romaneasca),George Baritiu (Gazeta de Transilvania). Aceste publicatii au doua functii.Prin completarea instructiei oferite de un invatamant in faza inceputurilor ,presa isi asuma o functie educativa,iar prin promovarea literaturii, a traducerilor si a creatilor originale una cultutrala. A doua generatie se compune din personalitati provenite din familii boieresti sau burgheze, cu studii in Franta , unde dobandesc idei noi progresiste , pe care le aplica in diverse domenii. Reprezentantii: Mihail Kogalniceanu, Costache Negrutzzi , Grigore Alexandrescu , DImitrie Bolintineanu s.a. In epoca pasoptista ,curentul predominant a fost romantismul,teoretizat de criticul Mihail Kogalniceanu in articolul „Dacia literara” si confirmat de multe din creatiile scriitorilor vremii.Cum acest curent literar nu a aparut la noi ca o reactie la regulile rigide ale clasicismului,cele doua orientari au coexistat,manifestandu-se ,uneori in opera aceluiasi creator. Clasicismul si romantimul , doua curente literare care au contribuit in conturarea pasoptismului sunt considerate de George Calinescu in „Principii de estetica” doua tipuri ideale inexistente practic in stare genuina ,repetabile numai la analiza in retorta.Clasicul „imita” modelele,pe cand romanticul „inventeaza”. Fenomenul hibridării estetice este rezultarul amestecului influentelor straine cu filonul autohton ,un joc al contrariilor si al eterogenitatilor, prezent in intreaga noastra cultura . Deschiderea catre asimilarea unor modele foarte diferite, văzută adesea ca reflex al unui complex de inferioritate, vădeşte dorinţa de apropiere faţă de „ceilalţi”, altfel decât noi, dorinţa de a fi în dialog cu aceştia. Perioada pasoptista ,marcata de o adevarata efervescenta culturala in Tarile Romane si Moldova , este o epoca ce

description

klm;m;m;.

Transcript of pasoptism

Pasoptismul este cea mai spectaculoasa etapa din istoria culturii romane moderne se manifesta la inceputul secolului al XIX-lea ,cand se trece de la mentalitatea feudala ,de tip oriental,la cea moderna, occidenatat-europeana.Este perioada in care se incearcaardereaunor etape care nu fusesera parcurse in literatura noastra si care se desfasurasera in literaturile occidentale,in decursul a mai bine de un secol si jumatate.Prima generatie de pasoptisti are meritul de a crea climatul cultural,publincand primele ziare in limba romana ,cu suplimente culturale.Reprezentati sunt Ion Heliade Radulescu (Cuierul roamnesc),Gheorghe Asachi (Albina romaneasca),George Baritiu (Gazeta de Transilvania).Aceste publicatii au doua functii.Prin completarea instructiei oferite de un invatamant in faza inceputurilor ,presa isi asuma o functie educativa,iar prin promovarea literaturii, a traducerilor si a creatilor originale una cultutrala.A doua generatie se compune din personalitati provenite din familii boieresti sau burgheze, cu studii in Franta , unde dobandesc idei noi progresiste , pe care le aplica in diverse domenii. Reprezentantii: Mihail Kogalniceanu, Costache Negrutzzi , Grigore Alexandrescu , DImitrie Bolintineanu s.a.In epoca pasoptista ,curentul predominant a fost romantismul,teoretizat de criticul Mihail Kogalniceanu in articolul Dacia literara si confirmat de multe din creatiile scriitorilor vremii.Cum acest curent literar nu a aparut la noi ca o reactie la regulile rigide ale clasicismului,cele doua orientari au coexistat,manifestandu-se ,uneori in opera aceluiasi creator. Clasicismul si romantimul , doua curente literare care au contribuit in conturarea pasoptismului sunt considerate de George Calinescu in Principii de estetica doua tipuri ideale inexistente practic in stare genuina ,repetabile numai la analiza in retorta.Clasicul imita modelele,pe cand romanticul inventeaza.Fenomenul hibridrii estetice este rezultarul amestecului influentelor straine cu filonul autohton ,un joc al contrariilor si al eterogenitatilor, prezent in intreaga noastra cultura . Deschiderea catre asimilarea unor modele foarte diferite, vzut adesea ca reflex al unui complex de inferioritate, vdete dorina de apropiere fa de ceilali, altfel dect noi, dorina de a fi n dialog cu acetia.Perioada pasoptista ,marcata de o adevarata efervescenta culturala in Tarile Romane si Moldova , este o epoca ce marcheaza inceputul literaturii moderne, scriitorii paoptiti fiind promotorii renaterii naionale.Sensibili la vocile interioare i la profetismul revoluionar, scriitori pasoptisti isi asuma apartenenta la romantism, prin afinitile care i apropie de lirismul confesiv, de interpretarea mitic a istoriei, de mesianismul naional i umanitar (Paul Cornea).Infrastructura societati romanesti conserva traditiile, folclorul , filonul istoric , teme predilecte ale romantismului,care contureaza indentitatea poporului roman .Modernizarea societatii romanesti presupune intruziunea unor elemente de civilizatie superioara.Balada, doina si dorul- vibratiile sufletului romanesc - se amesteca creand un contrast bizar cu preferinta pentru moda frantuzeasca , cu pretiozitatea limbii franceze si poezia gesturilor frumoase, a bunelor maniere.Balcanismul trebuie considerat o expresie a permanentei indentificari si confruntari cu sine insasi , in spirit , a unei natiuni geto-romane.Un text reprezentativ este Soires dansantes (Adunri dnuitoare) de Mihail Kogalniceanu pt hibridizare ,unde Orientul se contopeste cu Occidentul din perspectiva /imaginea balului.schita (dezv)prin descrierea balului-topos al

Atitudinea paseista este evidentiata inca din primul enunt cand naratorul aminteste de balurile din tineretea sa ,pe cand era un participant activ ,ca mai apoi sa isi lamenteze statutul de bgtor de samde la balurile de azi ,comparandu-le pe acestea cu stralucitele baluri din vremea lui Halima.Balurile de atunci reprezentau un punct de referinta pentru cele de azi,care sunt o imbuibare.Naratorul este nostalgic si dornic sa retraiasca ceva din misterul si magia balurilor de alta data. Expunerea este realizata intr-un mod rafinat, cu apel la descriere .Competenta culturala se observa in prezenta elementelor de intertextualitate si anume trimiterea la literatura orientala.!!!Adresarea directa de face prin marcile deictice de persoana I si aIIa activeaza functia emotiva(exemple , temeni care si conativa receptorului ,dar si functia reflexiva.In structura textului e observa monologul adresat ce in cadrul epistole , naratorului relalizeaza fresca a societatii romanesti.prin relevarea mentalitatilor si a structurilor societalor moderne.Contemplarea tinerelor femei care participa la suarele de astazi reprezinta un pretext al naratorului de a analiza personalitatea acestora,modul de socializare,vestimentatia, ca expresie a educatiei primite la pansion sau a celei primite in mahalaua Munteniei.Balul reprezinta un tablou al contrastelor umane,astfel o parte din mitul oriental se construiete pe imaginea femeii, matrice lumeasc i trm originar. Femeile romnce eman o frumusee de ansamblu i sunt cochete,avand n vedere cochetria. Astfel tanara angelica ce pare desprinsa dintr-o panza pictata ,o presenta hiertica,a carei atitudine impunatoare ii trezeste naratorului comparatii mitologice cu zeita Ceres.Acesta este eclipsata de tanara populara,necunascatoare a bunelor maniere, ale carei surse de amuzament sunt proprile abateri de la norma despre care povesteste cavalerilor pe care ea ii invita la dans.Acesta este un produs al snobismului romanesc,a carei eticheta este exprimarea pocita. Un alt tip uman este tanara boema,delicata si retrasa in lumea visului poetic ,cu preocupari artistice literare,este descrisa asemenea unei fiinte dornice de cunoastere ,capabila sa indrepte greselile descalilor ,sa ajunga la primele reprezentatii de teatru, neatenta la incaltaminte si cu degetele pline de cerneala. Printre tinere se remarca si imaginea tinerei nonconformiste care vede lumea cu ochi de artista ,cu o vestimentatie care surprinde ,cu un aer teatral constienta de propriile veleitati lingvistice,detaliile tradeaza firea imprevizibila si misterioasa. Naratorul nu uita sa descrie chipul indragostitei atrasa de povestile de iubire si melodramele teatrului francez.Acesta, este incantat de prezenta tinerei de 15 ani,care se se distinge printr-un zambet gratios si dorinta de-asi etaleze cunostintele de la pansion.Dar cea mai importanta si enigmatica ramane figura femina a gazdei,care este o amfitrioana desavarsita , atenta la toti invitatii sai , discreta si prevazatoare, dotata cu o mare putere de convingere.Prin creionarea prezentei feminine,balul din vremea naratorului devine un topos al contrastelor existente de la jumatatea sec XIXlea,cand elemntele de moda frantuzeasca innobileaza existenta indivizilor.Balul poate fi comparat cu cel din Balta Alba de Vasile Alecsandri , la care participa calatorul francez,unde bogia echipajelor, frumuseea toaletelor i conversaia franuzeasc sunt menite s modifice impresiile pictorului asupra strii de slbticie a Valahiei.Cu toate acestea naratorul lasa la sfarsit descrierea unui bal dintr-o alta patura sociala ,unde dantuitorii au simtit betia dionisiaca ,pe care a simtit-o si el in tineretea sa tulmuntoasa, spre deosebire de balul din lumea buna plina de conventii sociale.Marcile stilistice tradeaza competenta culturala ,rafinamentul si gustul estetic al naratorului, preocupat sa indentifice in societate romaneasca lucrurile care imbogatesc si modernizeaza de exempu: universul modei tunica, feroniera, pempe, si termeni ca melodrama, misterioasa, gratie ,prin intermediul carora se face descrierea. Din punctul meu de vedere, in ceea ce priveste arta narativa ca scriitorul exploateaza registre lingvistice diferite care pun in lumina imaginea hibrida de la sfarsitul secolul XIX-lea; insertile culturale franceze sunt descrise prin intermediul registrului neologic.In ceea ce priveste lexicul se observa prezenta jargonului care da savoare textului expansion.Limbajul naratorului se realizeaza intr-un registru stilistic popular in secventa in care exprima ironie fata de limitele unor indivizi care nu pot iesi ,in ciuda educatiei de la pasion, nu pot depasi lumea imunda a mahalalei zaharicale, posmagi Aceasta opra lierara respecta canoanele :prin autenO alta opera literara pasoptista este Istoria uni galban de Vasile Alescandri,unde balcanismul literar romanesc isi dezvalui dubla sa dimensiune ,parodica si de evocare,in vitrutea careia, nuvela pasoptista isi asuma o dubla functie : de a evoca artistic realitatea si de a pune in discutie procedeele de literaturizare ,ca si formele literare aflate in circulatie demonstrand deschiderea spre modernism.Istoria unui galban povestire in rama ilustreaza tendintele romantice si modelele apusene ale epocii,exploatand,prin tablouri si scene de moravuri , culoare locala,dimensiunea etnografica si sociologica a prozei lui Beidermeier.Pe baza unui personaj de tip picaro conform traditiei literare spaniola ,un vagabond, un aventurier,un cersetor,care circula dinttr-o patuira sociala in alta,-se investigheaza medii sociale si moravuri si se satirizeaza acid relatiile sociale,ierarhiile,sistemul de valori,mijloace de parvenire sin societatea romaneasca a epocii.Actalizand startegic procedeul alegoriei, scriitorul isi etajeaza textul,corelandu-l cu doua instante narative distincte,doi naratori care isi asuma , fiecare,secvente diferite.Primul narator fixeaza rama- istorisirilor celui de-al doilea si asigura,prin relatarea la persoana I si printr- serie de similitudini biografice cu autorul , prezumtia de autenticitate si de credibilitate.Acest narator isi recuza, insa,discursul satioric, punandu-l pe seama celui de-al doilea narator, un galben olandez cu certe veleitati scriitoricesti.Modalitatile nararii difera si ele si antreneaza textul intr-un text metatextual de autoreflectare ironica a virtutilor naratoriale apreciate in epoca:manat de o curiozitate cu iz ironic,primul narator-autonaratorul-se auto-ironizeaza in aceasta postura si ironizeaza,totodata,prin cosimtirea tacita la sanctionarea ,de catre para,,a practicii literare a galbenului,recuzita romantica s timpului si modelele ei apusene.Naratorul are prilejul sa infatiseze o bogata galerie de tipuri si moravuri.O figura bine caracterizata este cea a ispravnicului ,care a adunat mari averi pe spinarea taranilor pe care ii exploateaza crancen,ca si explotatorii din vremurile noastre ,el isi ascunde faptele marsave sub haine cucerniciei.Scriitorul biciuieste fara crutare si felul cum se impartea dreptatea in tara , lacomia de bani si necinstea judecatorilor,care atunci,ca si ami tarziu in regimul capitalist ,nu dadeau castig de cauza decat celor avuti.Directorul tribunalului nu face nicio deosebire de nationalitate in jecmanirea impricinatilor sai,in sacul sau intalnindu-se monede de toate neamurile.Poezia nesincera a poetilor de salon care scriu versuri pline de o neagra disperare,dupa ce toata ziua s-au lafait in calesti luxoase si au petrecut la baluri stralucitoare ,este infatisata cu ironie nesinceritatea si meschinaria literaturii conventionale de salon.!~!!!!!manual Un loc in povestire il ocupa si viata chinuita a robilor tigani ca oameni mandri,demni, insufletiti de o mare dragoste pentru libertate,in contrast cu comportamentul barbar al ,galbenul gasit de o tanara si frumoasa tiganca ,Zamfira, care este vanduta ,

Galbenul olandez e creionat precum un madru cavaler cu apucaturi de aristrocrat,fiind curtenitor,pe cand paraua de origine turceasca e sentimentala si are gesturi sfioase,uneori dand semne de gelozie sau de cochetarie.Intre cele doua exista o dragoste veche.