Partiu Urbanistic 2014_2015

8/10/2019 Partiu Urbanistic 2014_2015

1/6

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR SI URBANISM ION MINCU BucuretiDEPARTAMENTUL : PROIECTARE URBANAI PEISAGISTIC / AN UNIVERSITAR 2014-2015

SECIA: ARHITECTUR - ANUL 4, SEMESTRUL I (7)

Proiect de specialitate -Urbanism TEMATIC: PARTIU URBANISTICTEM: Model de dezvoltare estul Bucuretiului zona Faur

28 ore

I. SCOPUL PROIECTULUI / OBIECTIVE GENERALE

Studiul dePARTIU URBANISTIC are drept scop organizareai configurarea funcional i spaial-volumetric a unei zoneurbane ample. Intervenia trebuie s urmreasc creterea coerenei urbanisticei a calitii vieii locuitorilor motiv pentru care eanu poate fi independent de contextul su, ci trebuie plasat ntr-un cadru mai larg, cel al estului Bucuretiului. Gradul crescut decomplexitate al proiectului necesit reluareai aplicarea unor noiuni i principii parcurse n timpul cursurilor de specialitate(doctrine urbanistice, structur urban, tehnica proiectrii urbane, analiz morfo-tipologic urban) i al proiectelor de specialitate,dari o capacitate crescut analitic i de abstractizare.

II. PROBLEMATICA

Dezvoltarea din ultimii ani a Bucuretiului este marcat de o dualitate contrastant; dezvoltare extensiv, prin urbanizarea zonelorlimitrofe ale oraului i intensiv, prin construirea unor zone cu atractivitate sporit n interiorul su. n paralel, intervenii ampledin perioada comunist intr ntr-un proces de declin n care proprietile sunt f rmiate progresivi cldirile sunt pr site sauconvertite n diverse funciuni care nu contribuie la creterea calitii urbane. Valoarea acestor terenuri rezid tocmai n faptul c ele au o poziionare favorabil n ora, nu departe de centrul acestuia,i o interventie asupra lor poate ajuta att la recompunereaesutului urban nconjur tor ct i la o afirmare a zonei n sine ca zon cu importan sporit, capabil s susin dezvoltareaCapitalei. n consecin, proiectul i propune oferirea unei soluionri coerente pentru o astfel de zon, valorificndu-i potenialul.

III. PREZENTAREA ZONEI DESTINAT STUDIULUI

Terenul supus studiului este constituit par ial de fosta fabric Faur i par ial de alte terenuri nvecinate, n prezent ocupate deconstrucii de diferite tipuri n general industriale, terenuri libere, circulaii i alte funciuni, cumulnd o suprafa de cca 230 haieste situat n estul Capitalei n sectorul 3. Principalele artere care irig zona de studiu sunt Bd.Basarabia, Sos. Grii Celu, Bd. 1Decembie 1918.

Vecintile terenului studiat sunt: spre nord : ansamblu comercial Cora, parcul Sticlriei, fabrica Antilopa, zon rezidenial; spreest zona rezidenial, cale ferat; spre sud zon locuine colective, terenuri libere, terenuri industriale; spre vest zon locuinecolective, terenuri libere, diverse funciuni complementare locuirii.n zon se afl staii de transport n comun, staii de metroui cale ferat n prezent doar par ial interoperabil.Cu toate c n Planul Urbanistic General al municipiului Bucureti terenul a fost prevzut par ial ca zon de producie, par ial cazon de tip pol important al oraului, nereuita altor zone din ora de a deveni adevrai poli urbani (i prin aceasta nevoia uneireconsider ri a acestor zone) a f cut ca situl s fie re-evaluat i identificat n Conceptul Strategic Bucureti 2035(www.csb2035.ro), drept o zon important, de tip pol urban, a oraului.


2/6

IV. ELEMENTE DE TEM

1. Proiectul va cuprinde o parte deanaliz a contextului n care vor fi identificatei comentate sintetic, sub form de schem , cel puin urmtoarele aspecte la nivelul structurii urbane:elemente majore definitorii, repere func ionale sau spa iale, insule urbane cu

tipologii caracteristice, specializarea func ional , tipuri de rela ion ri, noduri importante. Scopul este nelegerea contextului ncare se nscrie zona de studiui a vocaiei acesteia. Schema va fi nsoit de o scurt list de principii care vor sta la baza propunerii ulterioare.2. n continuare, studiul i propune organizarea zonei de studiu la nivel de PARTIU URBANISTIC - elemente de PLANURBANISTIC GENERAL (PUG) stabilind caracteristicile dominantei definitorii, zonificarea funcional, rezolvarea relaiiloratt cu contextul cti n interiorul zonei studiate, nodurile importante, etc.Pentru asigurarea unei coerene a propunerii n interiorul zonei studiatese vor pstra ntre 10% i 20% din elementeleconstruite sau funciunile existente putndu-se pstra elemente grupate sau mpr tiate considerate relevante pentru zon.Propunerea va cuprinde:

a. zon mixt (posibil nlime mare) max 30% cuprinznd birouri, servicii publice, din care dotri (comer , cultur ,nvmnt) 25-30 %; activiti de producie (10-15%) care vor putea fi dispersate sau grupate n nuclee de activiti.

b. zon locuine max 40% - colective (P+4 P+9), locuine joase de tip urban (P+1 P+2)c. zon circulaii max 15%d. zon echipare edilitar max. 5%e. zon verde - max 30% (cuprinznd att zone aferente funciunilor mari propuse cti zone ample de tip parc urban)f. alte tipuri de zon pot fi discutate cu ndrumtorii de atelier

Urmrindu-se aprofundarea ideii de ansamblu exprimat de partiu, configuraia spaial-volumetric va urmri diferenierea cadruluiurban arhitectural, n raport cu importana str zii, precumi diferenierea ct mai clar ntre spaiile de folosin public i cele defolosin colectiv restrns sau individual.Dezvoltarea noului (noilor) centru (centre) de interes va avea n vedere o configuraie spaial corespunztoare cu rezolvarea deansamblu, centrele de interes fiind dispuse potrivit principiului structural adaptat.Pentru propunere, n completarea principiilor formulate n urma analizei, se vaine conti de urmtoarele principii:

a. conectivitateb. relaionare spaial i funcional cu contextulc. reprezentativitated. calitate urban (mixitate, diversitate, urbanitate)e. durabilitate / sustenabilitate

Posibilitile de folosire a terenului studiat, sunt suficient de largi pentru a permite multiple variante, urmrindu-se amplasarearaional a tuturor funciunilori definirea echipamentelor necesare;Urmrindu-se aplicarea metodologiei specifice privind organizarea teritoriului aferent, se vor avea n vedere, nafara acestor cerede tem i principiile structurale referitoare la funcionalitateai configuraia volumetric a acestei zone (ierarhizri, concentr ri, puneri n valoare).3. detalierea unei subzone care se va alege mpreun cu ndrumtorii de atelier cu suprafa de maximum 5% din suprafaa zonei destudiu n care se vor aplica propunerile propuse la punctul 2. prin detalierea unei variante de construire la scara 1:1000.


3/6

V. CERINTE :

1. format A3 n echip (cf.pct.IV.2.), cuprinznd: - schem de ansamblu (concept spaial) scar la alegere: va pune n eviden atitudinea propunerii, articularea cu

zonele adiacentei principiile de organizare intern a terenului studiat.- plan configurativ-spaial la scara dat pe planul suport.Planul de structur trebuie s ilustreze structura urban deansamblu; diversitatea cartierelor, spaii verzi i parcuri, funciuni specifice, plan de circulaii i va pune n eviden compacitatea, diversitatea funcional-configurativ, elemente particulare (accente de nlime, terenuri cu destinaii rare).Va cuprinde de asemeneai un bilan teritorial al propunerii, dari informaii cu privire la POT, CUT, Rh.- elemente suport ale soluiei: scheme structurale, diagrame, planuri, indicatorii indici, scheme explicative, text,crochiuri, etc pentru ilustrareai nelegerea demersuluii a propunerii f cute.

2. format A3 individual(un format per student)care va cuprinde:- analiz critic a contextului constnd n scheme, explicaii, text, etc. cf.punctului (IV.1. din tem)

- detalierea unei subzone cf.punctului (IV.3. din tem)

VI. CONDIII DE ELABORARE, PREDAREI NOTARE

Proiectul se va realiza n echipe de 3 studeni din aceeai grup (n cazul n care grupa are un numr par de studeni, se vaacceptao singur echip format din 2 sau 4 persoane).Redactarea proiectului se va realiza obligatoriu pe planul suport, la scara dat, color, ntr-o tehnic la alegere. In cazul redactrii pe calculator, planul de baz va trebui sa apar n mod obligatoriu ca suport al propunerii f cute. Predarea, coninnd patru plane per echip (1 comun i trei individuale) se va face pe hrtie sub forma unui caiet A3 per echip (formatul A3 se obine prin reducerea de la formatul digital),i digital sub forma unui DVD sau CD per echip.

Nota final a proiectului, va fi compus dinMEDIA ponderat, cu rotunjire final a urmtoarelor note:

activitate la atelier 15% partea I analiz - 15% partea II partiu - 50% partea III detaliu - 20%

Criterii de evaluare:- nelegerea, identificarea, sintetizareai reprezentarea elementelor de contexti de vocaie a zonei;- rezolvarea partiului urbanistic la nivelul structurii urbane funcionalei structurii urbane configurativ-spaialei

concordana lor ;- argumentareai susinerea propunerii f cute printr-o demonstraie care s exprime suprapunerea diferitelor texturi de

elemente de via urban, mpreun cu materializarea structurii spaiale propuse, cu referire la conceptele de textur urban, stare de potenial funcionalitate, densitate a elementelor de via urban, zonificare, vecintate, ambian,caracter, integrare urban; din demonstraie trebuie s rezulte relaia partiu urbanistic rezolvare de detaliu (susinut prinscheme structurale, diagrame, planuri, indicatorii indici, scheme explicative, text, crochiuri, etc.)Modul concret de evaluare a activitii pe parcurs, este la latitudinea cadrului didactic ndrumtor i va fi comunicat n primaedin la atelier.


4/6

VII. CALENDARUL PROIECTULUI

s ptmna 6 oct13oct

13 oct20 oct 20 oct27 oct 27 oct 4 noi oct 4 noi 11 noi 11 noi 18 noi

ziua 7 oct 14 oct 21 oct 28 oct 4 noi 7 noi 9(vineri)

Tipul deactivitate

Lansaretem natelier;

formareaechipelo

r;

Corectur analiz Corectur analiz si propunere

partiu

Corectur propunere partiu

Finalilzare partiui corectur

propunere detaliu

Predare (locul sestabilete cu

ndrumtorul deatelier)

ora 14.30-20.30

14.30-20.30 14.30-20.30 14.30-20.30 14.30-20.30 14.30-15.30

zona propus pentru studiu

RESPONSABIL PROIECT:asist.urb. Mihai Alexandru

NTOCMIT:asist.urb.Mihai Alexandru

SEF DEPARTAMENT PROIECTARE URBANA I PEISAGISTICAconf.dr.arh.Cristina Enache

PRODECANFACULTATEA DE URBANISM : conf. dr. arh. Cerasella Cr ciun

DECANFACULTATEA DE URBANISM: conf. dr. arh.Tiberiu Florescu


5/6

VIII. BIBLIOGRAFIE:

Bibliografia aferent cursului de Structuri Urbane (titlurile se gsesc n fiierul uploadat pe grupul yahoo Asandu)

Tabel indicatori urbanistici : http://pmb.ro/servicii/urbanism/pug/docs/tabel_2001.pdf

Regulamentul General de Urbanism HG 525 / 1996:http://www.arh.upt.ro/upload/resurse/161/04_VII_REGULAMENTUL_GENERAL_DE_URBANISM2.pdf

OUG 7/2011 , modificare la 350/2001 privind amenajarea teritoriuluii urbanismul: http://www.legalis.ro/2011/02/16/oug-72011- produce-modificari-si-completari-importante-in-legea-nr-350-2001-privind-amenajarea-teritoriului-si-urbanismul/

Farr, Douglas: Sustainable Urbanism: Urban Design With Nature, Wiley , 2007Charlot-Valdieu, Catherine si Outrequin, Philippe: Lurbanisme durable : concevoir un co quartier , Le Moniteur, 2009.Lefevre, Pierre. Sabard, Michel, Les Ecoquartiers, Editions Apoge , 2009.CABE: Better Neighborhoods: Making higher densities work - online URL: http://www.urbed.com/cgi- bin/get_binary_doc_object.cgi?doc_id=236&fname=extra_pdf_1.pdf

CABE: Greenwich Millennium Village online URL:http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/20110118095356/http:/www.cabe.org.uk/case-studies/greenwich-millennium-villag

LEED for Neighborhood Development: online URL:http://www.leedhomes.org/DisplayPage.aspx?CMSPageID=148

IX. ANEXE

GLOSAR DE TERMENI

PARTIU URBANISTIC Reprezinta coroborarea modelului functional cu modelul spatial, generand un model global al

structurii urbane.Partiul urbanistic nu reprezinta un plan (desi este reprezentat la scara) ci o reductie sau ovirtuala reductie a unui plan, respectiv a unui posibil plan.Cuprinzand esentialul acestuia, adica elemente componente (marime, natura, ocupare, spatiu)relatii si disponibilitati de dezvoltare, partiul urbanistic prezinta urmatoarele caracteristiciglobale:1 - constituie punctul final al analizei structural-functionale2 - constituie punct de plecare in procesul de realizare

completa3 - este un produs dialectic al cercetarii, evidentiindu-se prin

coerenta sa, considerand obiectivul cercetat nu disparat, pe elemente, ci global, ca structura

4 - este un instrument de lucru flexibil, putand fi utilizat ca baza de optimizare in raport cu intrarea sau iesirea unornevoi, asigurand astfel corecta incadrare a planului (camodel global) in mediu

Partiul urbanistic se defineste astfel ca exprimare a unui model global de organizare a unui teritoriu urban, precizand localizfunctiunilor, ocuparea si utilizarea terenului conform premiselor sale de dezvoltare, atat in planul cadrului natural cat si in plcadrului social-economic si estetic.

STRUCTURA URBANA FUNCTIONALA ansamblu de relatii ce se stabilesc intre elementele de viata urbana(activitati), relatii ce au o serie de proprietati ce se exercita ca functiuni

STRUCTURA URBANA SPATIALA se constituie ca fiind in parte exprimarea fizica a structurii functionale,desemnand prin cealalta parte a sa o exprimare fizica a contextuluisocial-uman in care ea se constituie

STRUCTURA URBANA este constituita din totalitatea relatiilor ce se stabilesc in teritoriul urban,intre elementele constitutive ale organismului urban: functionale, psiho-


6/6

sociale si fizic-spatiale, concretizate in diferite forme de manifestare siin raport cu mediul natural, prin integrarea structurii functionale custructura spatiala

FUNCTIONALITATE capacitatea structurii unui organismansamblu urban de a satisface la unanumit moment un complex de nevoi de existenta

VIATA URBANA ansamblu de elemente morfologice reprezentand totalitatea de activitati urbanelocalizate

TEXTURA URBANA (texturi de elemente de viata urbana)- subsistem de elemente de viata urbana capabile de araspunde unei cerinte functionale

Analiza structurii functionale se poate cunoaste/determina prin analiza morfologicasau prezumate a texturilor de elemente de viata urbana, ceea ce inseamnadescompunerea lor mentala.Actiunile urbane de (re) structurare trebuiesc intelese ca eforturi de (re) ordonare intexturi a elementelor de viata urbana

STARE DE POTENTIALAFUNCTIONALITATE

stare ce este reliefata prin descompunerea morfologica a texturii urbane, constatata inraport cu o anumita nevoie si cu un anumit moment in evolutia sa.In momentul analizei starea de potentiala functionalitate se suprapune si esteinfluentata de starea de efectiva functionalitate, marcand o functionalitateconstructiva sau o functionalitate distructiva, dupa cum ea poarta amprenta uneiultime enfunctii sau disfunctii care a actionat in sistem

Caracterul unei zone se defineste calitativ prin categoriile de texturi pe care le cuprinde si cantitativ printextura cu cea mai mare valoare de utilizare a teritoriului, valoare raportata laindicatorii medii pe oras

Ambianta urbana produs variabil in timp si spatiu, initiat prin coroborarea naturala sau constienta atexturilor de elemente, in cadrul structurii urbane

Zona o parte din teritoriul unui oras se constituie ca zona atunci cand in functionalitatea sase poate constata un anumit caracter unitar (a nu se intelege in mod neaparat unacelasi tip de activitate) activ in raport cu ambianta.Aceasta implica doua aspecte: (1) legarea caracterului unitar nu numai de felulelementelor care sunt in zona; ci si de functionalitatea acestora si (2) aspectul socialal zonificarii

Vecinatate (a mai multor activitati/elemente de viata urbana)- stare in teritoriu care trebuie privita in douasensuri si anume:

(1) in sensul unei asocieri nu a functiilor urbane insine, ci a elementelor de viata urbana

(2) in sensul unei disocieri relative a activitatilor inraport cu anumite caracteristici proprii la nivelulstructurii urbane respective

Zonificare mijloc de structurare intr-o coerenta multifunctionala a organismului urban

RESPONSABIL PROIECT:asist.urb. Mihai Alexandru

NTOCMIT:asist.urb.Mihai Alexandru

SEF DEPARTAMENT PROIECTARE URBANA I PEISAGISTICAconf.dr.arh.Cristina EnachePRODECANFACULTATEA DE URBANISM : conf. dr. arh. Cerasella Cr ciunDECANFACULTATEA DE URBANISM: conf. dr. arh.Tiberiu Florescu

Partiu Urbanistic 2014_2015

Documents

Transcript of Partiu Urbanistic 2014_2015