1. Particularitatile procesului de productie a agriculturii si necesitatea analizei gestionare a unitatilor agriciole

Rolul de baza al sectorului agricol consta in asigurarea securitatii alimentare a tarii, cere este una din conditiile de baza a suveranitatii si stabilitatii economice si sociale ale tarii.

Un rol important in realizarea acestor principia o are analiza economic-financiara a unitatilor agricole, metodologia careia este orienarea spre realizarea planurilor de productie a unitatilor agricole, luarea deciziilor de catre managementul intreprinderilor, identificarea si analiza factorilor de influenta, asupra rezultatului din activitatea de productie, sporirea eficientei productiei, elaborarea politicii de productie a intreprinderilor in baza rezultatelor obtinute in urma analizei economico-financiare. Dupa continut si sarcini, analiz.econ.-fin. a unitatilor agricole nu se deosebeste de analiza econ.-fin. a altor sectoare, insa se contin unele particularitati ale metodologiei de aplicare, care reiese din specificarea sectorului agricol si anume:

1. Rezultatul activit.de productie in agricultura dfepinde in mare masura de conditiile climaterice. Astfel, inundatiile, temperaturile sporite, calamitatile naturale, provoaca micsorarea productiei la culturile agricole.

2. Pentru sectorul agriciol este characteristic procesul sezonier de productie. Aceasta particularitate presupune si o utilizare neuniforma a factorilo de productie pe parcursul unui an calendaristic.

3. In agricultura, procesul de productie are o perioada indelungata, si de aceea majoritatea indicatorilor pot fi determinate si analizati doar la sfirsitul perioadei.

4. Productia in agricultura se bazeaza pe cresterea organismelor vii, adica plante si animale. Asupra dezvoltarii lor actioneaza nu doar conditiile economice, dar si cele biologice, chimice, fizice, ceea ce creeaza dificultati asupra determinarii factorilor de influenta a indicatorilor rezulativi.

5. O alta particularitate o constituie pamintul ca factor de productie, sub actiunea factorilor climaterici isi modifica valoarea si eficienta sa. Pamintul ca factor de productie nu se utilizeaza, dar dimpotriva isi poate spori bonitatea in contextual utilizarii corecte a altor factori de productie.

6. Producerea in agricultura se mai deosebeste de alte ramuri prin faptul ca productia obtinuta se utilizeaza pentru necesitatile interne sub forma de material semincier, furaje, animale la crestere si ingrasare.

7. P/u analiza econom.a intreprinderilor agricole se utilizeaza indicatori specifici care caracterizeaza producerea in agricultura si anume: recolta la 1ha, productivitatea unui animal care se masoaa in kg., litri, tone, spor in masa vie a unui animal in calcul la 1 zi (gr.). Aceasta particularitate conditioneaza necesitatea deternimarii uni system propriu de indicatori p/u analiza econ.-financ.a unitatilor agricole.

2. Analiza conditiilor climaterico-economice a intreprinderii agricole

Caracterul sezonier reprezinta unul din particularitatile de baza al productii agricole fata de alte ramuri ale economiei nationale. Aceasta particularitate impune initial analiza conditiilor climaterice economice a marimii intreprinderi dupa suprafata cultivate a proportiilor de productie a specializarii a intreprinderii a eficientii utilizarii factorilor de productie . analizind conditiile in care sau desfasurat procesul de productie obiectiv vom putea determina rezultatul activitatii economic a intreprinderii. Conditiile de desfasurare a procesului de productie se sistematizeaza dupa urmatoarele grupe de factori:

1. Factorii climaterici si naturali 2. Factorii de amplasare geografica a entitatii analizate3. Factorii economici de producer .

In prima grupa de factori se include asa factori ca: bonitatea solului nivelul precipitatiilor in sol in mediu, carta pedologica a solurilor suprafata terenurior agricole, suprafata terenurilo agricole ce necesita lucrari ameliorative de imbunatatire a solurilor .

la intreprinderea agricola si pina la punctual de comercializare care poate fi centrele administrative sau centre nationale si regionale sau distant de la gospoadarii pina la modurile de cai ferate . A III-a grupa de factori determina calculul nivelului de asigurare cu forte de munca, resurse financiare, mijloace fixe si mijloace banesti. P/u un nivel sporit al eficientei economice, intreprinderea mai are nevoie de un nivel satisfacator de asigurare cu forta de munca, cu mijloace banesti suficiente p/u activitati operationale. Analiza factorilor economici, caracterizeaza nu doar nivelul prod.agricole dar obiectiv evalueaza rezultatul finanaciar obtinut in perioada de gestiune. Rezulatele obtinute, se compara in dinamica pe o perioada de 3-5 ani cu rezultate medii obtinute la nivel de raion administrative sau cu rezultatul unor intreprinderi similar dupa supraf., nr.angajatilor sau dupa alti factori.

3.Analiza nivelului de specializare, intensificare si aeficientei productiei.

Rezultatele activitatii economice a intreprinderii in masura depliuna depinde de nivelul specializarii intreprinderii agricole. Specializarea intreprind.agricole se dezvolta sub aspectul a 2 tendinte:

1.Aprofundarea diviziunii muncii care contribuie la nivelul specializarii inguste

2.Influenta particularitatilor de productie in agricultura

Scopul analizei nivelului de specializare a intreprinderii consta in determinarea nivelului de specializare a intreprinderii agricole, directiei de dezvoltare, iar indicatorul principal care caracterizeaza nivelul de specializare este ponderea venitului din comercializarea productiei. Dupa ponderea venitului din specializarea productiei se evidentiaza 2-3 culturi, grupuri de animale sau produse cu cea mai mare pondere in valoarea totala a venitului, comercializarii in decursul perioadei de gestiune se analizeaza motivul unor asemenea situatii, luind in calcul piata de desfacere a preturilor posibile de comercializare, contract de livrare. In tabelul de mai jos se prezinta modul de determinare a specializarilor intreprinderilor dupa veniturile din comercializarea productiei. Tabelul 1

“Determinarea specializarilor intreprinderilor sub aspectul veniturilor din vinzarea productiei”

Culturile agricole, grupe de animale

2009 2010 2011V.v,

mii leiponderea,

%V.v,

mii lei ponderea,

%V.v,

mii leiponderea,

%A 1 2 3 4 5 6

Cereale totalinclusiv:

Griu de toamna Orz Porumb boabe Fl.soarelui

Total productie vegetalaBovineSuineAlta productie animalieraTotal productie animalieraTotal productie agricola

P/u determinarea mai profunda a specializarii, in practica analitica se mai foloseste coeficientul de specializare care se determina dupa formula:

Csp=100 %∑ ¿¿

¿Marimea coeficientului de speializare poate varia de la 0 la 1. Astfel daca marimea lui este

mai mica de 0,2, atunci intreprinderea reprezinta o specializare slab pronuntata. In cazul in care marimea

coef.variaza intre 0,2-0,4 se considera specializare medie iar in cazul in care marimea este de 0,6 –specializare profunda.

5.Corelatia indicatorilor privind volumul programului de productie si comercializare

Fiecare entitate , in conditiile economiei de piata se confrunta cu trei problem:

1.ce productie trebuie sa produca si in ce cantitate.2.pentru cine sa produca

3.cum trebuie sa produca

Legatura corecta a acestor problem este legata cu determinarea concreta a volumului de marfuri si produse care permanent sint solicitate pe piata si poate sa asigure profit prognozat, analiza justificata a acestorprobleme si constituie scopul si sarcinile analizei programului de productie si de comercializare.Notiunea de program de prductie si cmercializare reprezinta volumul productie care se exprima in unitati natural si valorice. In practica analitica se utilizeaza un system de indicatri ai programului de productie si comercializare si anume:

1.volumul productie agricole globale in preturi comparabile(VPG)

2.volumul productiei fabricat in cazul analizei la intreprindere de procesare a productiei agricole(VPF)

3.volumul productie vindute(VPV)

4.Valoarea adaugata(VA)

5.veniturile din vinzari(VV)\

VPG reprezinta volumul total al productiei obtinute I decursul anului in care se include volumul prod.vegetale si valoarea productiei animaliere de la intreprindere. Calculul productiei agricole globale in expresie valorica poate fi determinate dupa urm.formula:

VPG=(∑Si*Ri*Pi)+(∑Si*Rd*Pd)+ΔW+ΔCh(m)

VPF reprezinta rezultatul de activitate a intreprinderilor de prelucrare a productiei in decursul unui an si este exprimata in preturi comparabile sau curente. Corelatia dintre VPG si VPF se exprima prin intermediul sporului productiei nefinisate dupa urm.formula: VPG=VPF+ΔN

VPV reprezinta acea parte a productie obtinute care a fost comercializata, expediata intreprinderii de transport sau catre furnizor. Corelatia dintre productia vinduta sic ea fabricate este reprezentata prin relatia: VPV=VPF+;-Sp

VA reprezinta valloarea nou create a productiei de catre un agent economic intro perioada anumita de timp.Determinarea ei se exprima prin relatia: VA=VPF-Ci

VV reprezinta suma veniturilor obtinute de la vinzarea marfurilor si alte vinzari din activitatea oprationala a intreprinderii si se exprima ca suma acestora: VV=VPV+VAV

Toti indicatorii reprezentati mai sus au intre ai o legatura care in practica analitica este cunoscut sub definitia de balanta de productie care se determina dupa urmatoarea relatie:

VPF=Si+Ri(-)=VPV+Sf sau VPF+Si+Ri(+)=VPV+Sf+Ri(-)

Legatura reciproca dintre acesti indicatori, ofera posibilitatea sa determine corelatia dintre ei, exactitatea informatiei utilizate pe parcursul analizei ulterioare. P/u a calcula influenta factorilor asupra modificarii indicatorilor rezultativi VPG si VPF se aplica metoda balantiera. In procesul analizei balantei productiei se analizeaza urmatorul tabel: Tabelul 1

“Analiza balantei productiei”

Indicatorul Anul precedent Anul de gestiune Abaterea absoluta +;-

A 1 2 31.Volumul prod.fabricate,(VPF)2.soldul productiei in stocuri la inceput de an, (Si)3.Rezultatul inventarierii productiei in caz cind se constata surplus, (Ri(+))4.Total intrari de productie, (rd.1+rd.2+rd.3)5.Volumul productiei vindute(VPV)6.Soldul productiei in stocuri la sfirsit de an, (Sf)7.Rezultatu inventarierii productiei cind se constata neajuns, (Ri(-))8.Total iesiri de productie,(rd.5+rd.6+rd.7)

6.Analiza indeplinirii programului de productie a productie fitotehnice dupa structura si sortiment

Analiza indeplinirii programului de productie a productie determina ponderea fiecarui produs in volumul total al productiei fabricate.Respectarea sau nerespectarea structurii programate de productie reprezinta rezultatul activitatii desfasurate. Sarcina analizei structurii productiei care consta in determinarea gradului de respectare a structurii programate si a consecintelor care pot aparea in urma nerepectarii acestora. Apreciera indeplinirii programului de productie, dupa structura se efectueaza in baza coeficientului mediu de structura care se determina dupa relatia:

Kst= productia∈limitasortimentului programatvolumul planificat al productiei fabricate

x 100% .P/u aceasta se utilizeaza urmatorul

table analitic: Tabelul 1

“Analiza indeplinirii programului de productie”

Tipul de produse

Dupa plan, mii lei

Efectiv, mii lei

(%) de indeplinire a planului

Productie fabricate efectiv dupa planul de

productie

In conditiile structurii

programului

A 1 2 3=(2/1)x100% 4=(1xtotal3)÷100 5=min.2 si 4ABC

Total

La prima etapa de analiza se determina coeficientul mediu de structura, in cazul cind oef.medie este subunitar sau m.nic de 1, determinam valoarea productiei vindute in urma nerespectarii structurii programate, ca diferenta dintre numerator si numitor din formula precedenta. La urmatoare etapa de analiza, se apreciaza indeplinirea programului de productie pe sortimente. La aceasta etapa se determina volumul productiei fabricate dupa sortimentul de productie programat. P/u aceasta se evidentiaza valoarea cea mai mica intre voaloarea planificata si cea efectiv obtinuta. Analizind indeplinirea programului de productie, indicatorul de apreciere este coeficientul mediu pe sortimente care se determina dupa relatia:

Ks= volumul productiei∈limita sortimentului programatvolumul productiei fabricate dupa planificare

x100%

Coef.mediu pe sortimente poate fi determinat si in marime procentuala dar si in marime de coefficient. P/u analiza indeplinirii programului productiei pe sortimente in practica analitica se foloseste urm.tabel: Tabelul 2

“Analiza indeplinirii programului de productie pe sortimente”

Tipuri de produse

Pretul pe unitate de produs,lei

Volumul productiei fabricate, unit.nat.

Valoarea productiei fabricate, lei

In limita sortimentului

programatplan efectiv plan efectiv

A 1 2 3 4=2x1 5=3x1 6=min 4 si 5In baza datelor obtinute in tabel, se determina coef.pe sortiment ca raportul dintre datele obtinute in coloana 6 catre datele obtinute in coloana 4.

Ksort=∑col .6∑col .4

x100

In conditiile in care acest indicator este mai mic de 100% se semnaleaza indeplinirea programului de productie pe sortimente si se calculeaza valoarea product.care nu a fost obtinuta de pe urma nerespectarii sortimentului programat ca si in cazul analizei indeplinirii programului de productie dupa structura. In procesul analizei programului de productie, dupa sortimente, se apreciaza produsele cu cel mai sporit grad de solicitare, respectarea conditiilor contractual cu clientii intreprinderii.

7.Analiza indeplinirii planului de semanat si structura suprafetelor insamintate.

Analizind indeplinirea programului de productie,dupa structura si sortimente este

necesar de a analiza indeplinirea planului suprafetelor semanate si determinarea

structurii lor.P/u aceasta se compara datele obtinute la intreprindere ku datele

planificate sau cu datele perioadei precedente.Deasemeni se iau in consideratii

suprafetele semanate pe culturi aparte sau la nivel de unitate de productie p/u o

analiza mai profunda.In baza informatiilor respective se determina abaterile si

cauzele lor,se apreciaza termenii de semanat si de recoltare.

Modificarea suprafetelor semanate in intreprinderile agricole implica modificari in

structura suprafetelor semanate,astfel inkit ponderea unei culturi poate sa se

majoreze,altor culture sa se micsoreze fata de perioada precedent sau fata de planul

de semanat.Se determina modificarile in structura suprafetelor semanate si se

apreciaza cauzele influentei acestor factori la modificarea volumului productiei

obtinute.Se determina eficienta modificarilor in structura suprafetelor cu scopul

majorarii volumului productiei .Calculul influentei structurii suprafetelor semanate

asupra modificarii volumului productiei obtinute in unitati natural la nivel de

culture,grup de culturi si de intreprindere se realizeaza aplicind metodele

substitutiei in lant si diferentelor absolute.Aplicind metoda substitutiei in lant

determinam modificarea volumului productiei globale sub influenta structurii

suprafetelor semanate conform tabelului ,,Calculul influentei structurii

semanaturilor asupra modificarii productiei globale”,si include in rind:denumirea

culturilor,suprafata semanata ha(anul precedent,anul de gestiune),structura

semanaturilor %(anul precent,anul de gestiune),suprafata semanata recalculata

dupa structura anului precedent ha,recolta in anul de gestiune,t/ha,productia

globala calculate dupa structura suprafetelor,tone(anul de gestiune,recalculat),iar in

coloana:griu de toamna,secara,orz,ovas,total.

Suprafata semanata recalculata se determina ca produsul dintre suprafata semanata in anul precedent si indicele suprafetei totale recalculate care la rindul sau se determina ca raportul dintre suprafata semanata in anul de gestiune si cea din anul precedent.Productia globala dupa structura suprafetelor se determina ca productia suprafetei semanate pe fiecare cultura si recolta la ha in anul de gestiune.

8.Analiza cantitatii si competitivitatii productiei.

Prin calitatea productiei se intelege proprietatile fiecarui produs care corespund standartelor tehnice de producer p/u satisfacerea necesitatilor de consum.

Competitivitatea – reprezinta corespunderea produsului fabricat conform cerintei pietei de desfacere. La prima etapa de analiza se apreciaza ponderea produselor

care detin certificat de calitate in volumul total a productiei fabricate sau vindute.Cresterea in dinamica a acestui indicator semnifica imbunatatirea calitatii productiei .La a doua etapa de analiza se apreciaza indeplinirea programului de productie dupa calitate.In acest caz indicatorul de apreciere a calitatii se considera pretul mediu ponderat.In tabelul ,,Date initiale p/u analiza programului de productie dupa calitate” se prezinta analiza programului de productie in dependenta de calitate,include in rind:produse dupa categorii de calitate,pretul pe unitate lei,programat(cantitatea vinduta,unitati naturale;venit din vinzari,lei),efectiv(cantitatea vinduta,unit. Nat.;venit din vinzari,lei).In baza tabelului determinam pretul mediu ponderat dupa plan si efectiv:

P=Q 1P1+…+QnPn∑Q¿

¿

P/u aprecierea indeplinirii planului dupa calitate se utilizeaza urmatoarea relatie:

C= PfPp

∗100 %

La urmatoare etapa de analiza aplicind metoda diferentelor absolute determinam influenta calitatii si cantitatii produsului dupa pretul mediu ponderat la modificarea venitului din vinzarea produsului tinind cont de relatia: D=Q * P

∆ D=(Q1−Q 0 )∗P0

In cazul cind calitatea este exprimata dupa coeficientul mediu al categoriei de calitate,devierea venitului din vinzari se calculeaza dupa relatia:

∆ D❑Kc=¿

La urmatoarea etapa de analiza se apreciaza calitatea productiei dupa productia reclamata.Prin reclamatie se intelege pretentiile primite de la consummatori cu privire la calitatea productiei vindute catre producator.Aceasta analizase efectueaza prin dinamica in baza rezultatelor anuale de la intreprindere conform tabelului ,,Analiza calitatii productiei dupa reclamatii”,in rind include:indicatorul,anul precedent,anul de gestiune,abaterea ±,iar in coloana:volumul productiei fabricate,volumul productiei vindute,valoarea produselor reclamate,ponderea produselor reclamate in comp. cu cea vinduta.

9.Analiza valorii adaugate.

Valoarea adaugata- reprezinta contributia productiva a intreprinderii pe parcursul unei perioade de timp.P/u determinarea valorii adaugate se aplica 2 metode:

1.metoda substractiva(sintetica);

2.metoda aditiva(analitica).

Conform metodei substractive,valoarea adaugata poate fi determinate dupa relatia:

VA=VPF-Ci

VA=VPV-Ci

Conform metodei additive,VA se calculeaza prin insumarea elementelor component conform relatiei: VA=CRM + UMF + Ac ±Rn

CRM - consum. Privind retribuirea muncii cu contributia p/u asigurari sociale si medicale obligatorii.

UMF – uzura mijl. Fixe cu destinatie de productie la finele anului;

Ac – alte consumuri si cheltuieli;

Rn – rezultatul financiar net.

Metoda analitica ofera posibilitatea de a studia VA din punct de vedere a ponderii elementelor consecutive.Conform primei metode de de calcul,determinarea influentei factorilor se efectuiaza dupa metoda balantiera.La urmatoarea etapa de analiza se determina VA sub aspect structural,conform tab. ,,Analiza dinamicii si structurii valorii adaugate”,care include in rind:indicatorul,anul precedent(suma mii lei,ponderea %),anul de gestiune(suma mii lei,ponderea %),abaterea(mii lei;%),coloana:consumurile privind retribuirea muncii,uzura mijl.fixe cu destinatie de productie la finele anului;alte consumuri si cheltuieli,rezultatul financiar net;valoarea adaugata.La a 3 etapa de analiza se apreciaza VA in baza ratelor:

1.rata de crestere a efortului intreprinderii la indeplinirea programului de productie:

Rv=VA 1−VA 0VA 0

∗100 %

2.rata VA in componenta VA0 venit din vinzari:

Rva=VAVv

∗100 %

3.rata aportului fortei de munca la formarea VA:

Rcrm=CrmVA

∗100 %

4.rata aportului mijloacelor fixe in formarea VA:

Rmf=VPFVA

∗100 %

La urmatoarea etapa se calculeaza modificarea VA sub influenta urmatorilor factori:

- VPF- VA in calcul la 1 leu productie fabricata.

Relatia dintre acesti 2 indicatori cu VA se prezinta: VA=VPF*V a

Aplicind metoda diferentelor absolute determinam influenta factorilor asupra indicatorilor rezultativi: VA∆VA❑VPF=(VPF 1−VPF 0 )∗V a0

∆VA❑V a=VPF 1∗(V a1−V a0)

11.Indicatorii de analiza a programului de productie in zootehnie.

Analiza indeplinirii programului de productie in zootehnie in unitati natural se determina pe grupe,categorii de animale.P/u analiza operativa se utilizeaza informatia din evidenta primara a intreprinderii.Volumul productiei in zootehnie depinde de numarul de animale,productivitatea unui animal,asigurarea animalelor cu furaje,incaperi de intretinere si conditiile de intretinere,ratia alimentara,calitatea raselor.Influenta directa asupra nivelului de productie a animalelor o are nr mediu annual de capete si productivitatea unui animal,ceilalti factori influenteaza in mod indirect.

La prima etapa de analiza se determina influenta nr mediu de capete si a productivitatii animaliere asupra modificarii volumului de productie.Influenta ambelor factori asupra volumului productiei animaliere se exprima dupa relatia:

VPG=Na*w

Conform acestei relatii se determina in baza tabelului ,,Calculul influentei factorilor generali la devierea valorii productiei globale agricole animaliere” influenta factorilor asupra modificarii indicatorului rezultativ.In rind include:indicatorul,anul precedent,anul de gestiune,abateri ±,inclusive sub influenta(efectivului de animale,productiei agricole globale animaliere in calcul la un animal),iar in coloana include:rezultativ:Valoara productiei animaliere

globale(in preturi comparabile)mii lei;facoriali:efectivul de animale,capete conventionale ,productia globala animaliera in calcul la un animal,lei.

13. Analiza asigurarii intreprinderii cu forte de munca.

forta de munca reprezinta factorul decisiv al procesului de productie, fiind animatorul creatorul mijloacelor de productie, unicul factor de productie, capabil sa creeze valori noi.Pentru analiza fortei de munca se utilizeaza urmatoarele surse de informatii:formularul nr 5CAI,,efectivul retrib. personalului", , efectivul si retributia personalului intreprinderii,datele primare. Pentru asigurarea intreprinderii cu resurse de munca se utilizeaza nr mediu scriptic de persoane, fiind utilizat tabelul:analiza asigurarii intreprinderii cu resurse de munca!RIND-CATEGORII DE PERSONAL, AN.PRECEDENT(PERSOANE SI PONDEREA),an. de gestiune9persoane,ponderea),,abaterea absoluta,,ritmul de crestere!COLOANA-lucratori ocupati in productie agricola inclusiv:lucratori ocupati in zootehnie,in fitotehnie,tractoristi-masinisti, specialisti si manageri, pers adm,lucratori din activitatea secundara inclusiv:lucr din comert, lucratori ocupati cu alte genuri de activitate si total personalu intreprinderii.

In unele intreprinderi de tip SA poate fi efectuata in baza coeficientului de asigurare (Krm=Rme/Rmp*100)Rme este resurse demunca existente iar Rmp cele planificate.. Daca dorim sa determinam resursele de munca existente se prevede urmatoarele:se determina nr anual de om-ore consumate de angajati,, apoi cele consumate de pensionari si alte categorii de personal, se determina nr om-ore executate de personae cu virsta de pina la 16 ani.

Fluctuatia-miscarea personalului prin angajarea la intreprindere sau eliberat de la intreprindere cu acordul sau fara acordul conducerii, find determinata de urmatoarea formula> Kint=Nint+Nsp/Ns, unde Kint este coeficient de intrare a personalului, Nint este nr de salariati care muncesc in intreprindere, Nsp este numarul de lucratori dintro anumita categorie si promovati, Ns-nr mediu scriptic de salariati la intreprindere in perioada de baza...La fel se ia in considerare si coeficientul miscarii totale care se determina dupa relatia:Kt=Kint+Kies.astfel se da tabelul:analiza mobilitatii fortei de munca!rind:indicatori, anul precedent, an de gestiune, abaterea absoluta si coloana:nr mediu scriptic de lucratori, nr de lucratori angajati, iesiri totale, iesiri nejustificate, coeficientul de circulatie la intrari si iesiri, coeficientul de fluctuatii, coeficientul miscarii totale.

14. Analiza utilizarii timpului de munca.

analiza timpului de munca determina rezervele interne de sporire a utilizarii eficiente a timpului de munca. Se determinacauzele ce au determinat pirderile de timp calculate dupa om/ore. Timpul de munca este destinat pentru indeplinirea programului de productie prevazut de catre intreprindere. Cele mai dese motive de pierderi sunt: asigurarea nesatisfacatoare a procesului de productie cu materiale tehnologice, incalcarea regimului de munca,, asigurarea nesatisfacatoare a organizarii muncii. In procesul analizai se evidentiaza cauzele care au provocat utilizarea incompleta a timpului de munca, astfel e necesar sa se analizeze balanta timpului de munca, care se determina pe baza fiselor de pontaj si locurile de munca existente.Majorarea ponderii timpului de munca neutilizat din cauze obiective si subiective.majorarea ponderii timpului neutilizat din motive obiective reprezinta aspectele pozitive in activitatea intreprinderii, cele din motive subiective determina rezervele interne. Aceste sunt expuse in tabelul:analiza balantei timpului de munca> RIND:indicatorul, incalcul la un lucrator(an precedent si de gestiune), abaterea absoluta, pentru toti lucratorii(an precedent si de gestiune), abaterea absoluta!COLOANA> fondump calendaristic, nr de zile nelucratoare, fondul de timp maxim, timpul neutilizat total, zile, fond de timp efectiv,pierderi de timp,,nr de ore lucrate in timp neprogramat,fondul de timp efectiv lucrat..

La a doua etapa de analiza se apreciaza utilizarea timpului de munca dupa doua grupe.

1grupa-indica utilizarea timpului de munca in ansamblu pe an, si anume:nr ef de zile lucrate, nr ef de ore lucrate, durata zilei de munca(nr total de om/ore/nr total om/zile), coeficient de utilizare a timpului anual de lucru, timpul neutilizat in calcul la 1 lucrator.

2 grupa-include caracterul sezonier a timpului de munca a lucr ocupati in agricultura, incluzind:coeficientul carac sezoniere, m.mediu lunar de om/zile.Acest coeficient demonstreaza utilizarea fortei de munca pe parcursul anului cu cit valoarea lui e mai aproape de 1 cu atit mai uniform se utilizeaza forta de munca.

3 grupa-ponderea consumului de munca in calcul la o luna de virf

5 grupa-nr efectiv de zile lucrate in fiecare luna de un lucrator=nr total de om/zile/nr de lucratori

6 gr-coeficient de utilizare a timpului lunar de lucru

7 timpul neutilizat/luna in calcul la 1 lucrator

La a treia etapa de analiza se analizeaza influenta factorilor factorilor la abaterile, factorii de influenta fiind: nr mediu de lucratori ocupati in agricultura, nr mediu de zile lucrate de 1 lucrator, duratamedie a zilei de munca. Legatura dintre timpul efectiv utilizat cu acesti factori se exprima dupa urmatoarea relatie:Tn=La*Z*R.

15. Analiza productivitatii muncii.

Productivitatea muncii reprezinta volumul productiei otinute in urma muncii depuse de un lucrator intro oarecare perioada te timp.. P muncii reprezinta capacitatea unui lucrator de a produce un anumit lucru de marfuri intro anumita perioada de timp. acesta se determina dupa 2 grupe de indicatori:

1 grupa- reprezinta indicatori valorici ce caracterizeaza productia muncii la la nivel de intreprindre. indicatorii sunt:productia medie anuala a unui lucrator, a unui muncitor angajat, prod medie a unui lucrator coupat in agricultura.

2 grupa-reprezinta indicatorii naturali ce caracterizeaza productia muncii la nivel de produ s si anume productia globala obtinuta, consumurile directe de munca.

Atit indicatorii valorici cit si naturali se analizeaza in mai multe etape:

1 etapa se determina modificarea indicatorilor dinamici dupa urmatorul tabel:Analiza productivitatii muncii in dinamica>RIND- indicatori, anii( 2008,2009,2010), abateri in 2010 fata de 2008 si 2009 COLANA-productivitatea medie anuala, productivitatea medie anuala a 1 munc ocupat in intreprinderile de prelucrare, prod medie pe ora a 1 lucr ocupat in agricultura, consumuri directe de munca in om-re..

2 etapa: se calculeaza influenta factorilor la abaterea prod medii anuale a unui lucrator ocupat in agricultura, factorii de influenta sunt: nr de om-ore lucr de 1 lucr, prod/ora a unui lucrator ocupat in agricultura

3 etapa determina influenta factorilor la abaterea prod medii a unui muncitor din intreprinderea de prelucrare a productiei agricole

4 etapa se calculeaza influenta factorilor la abaterea indicatorilor naturali ai productiv muncii, fiind influentati de consumurile de munca si randamentul la 1 ha.

16.Analiza fondului de remunerare a muncii

Analiza fondului de remunerare a muncii reprezinta un sistem de elemente cu o legatura intre ele.elementele respective se modifica sub influenta mai multor factori interni si externi, acesta se analizeaza in complex cu aplicarea metodelor de analiza factoriala. aceasta presupun determinaraea factorilor de influenta asupra indicatorilor rezultativi si analiza lor pe etape. asupra modificarii absolute a fond de retributie influntat de urm factori: nivelul salar, nr de angajati, raportul dintre angajati, nivelul productiei muncii, marimea primelor acordate, compatibilitatii func.

abaterile absol detrmina modificarea fondului retributiei muncii fara a reflecta aspectele calitative. abaterile relative reflecta economiile sau supraconsumurile reesind din influenta ritmului de crestere a volumui productie, fiind utilizat urm tabel,,date initiale pu calc factorilor detaileati la mod fondului de retributie a lucratorilor ocupati in agricultura>RIND:indicatorul, anul(2008,2009) si abaterile COLOANE:FONDUL DE RETRIBUTIE A LUCR OCUPATI, NR MEDIU SCRIPTIK A LUCR, NR TOTAL DE OM/ZILE,, nr total de om/ore de toti lucratorii, nr mediu de zile lucrate de un lucr pe an, durata medie a zilei de lucru, salariul mediu pe ora a unui lucr..

Pu analiza mai profunda a ind rezultativ determ infl factor asupra modificarii lui, aplicind metoda

metoda substituiei in lant.

L a urm etapa de analiza se determina eficienta muncii la intreprinderile agricole. Pu aceasta este necesar de a determina corelatia dintre ritmul de crestere a productiei muncii si salarizarea medie analizate in calcul la 1 lucrator in practica.In tabelul urmator determinam corelatia dintre dinamica prod muncii si sal medii anume a unui lucrator ocupat in agricultura RIND>indicatorul, anul( 2008, 2009), abaterea si COLANA> vpg, fondul de retribuire, nr mediu anual de lucrator incadrati in agricultura, prod medie anuala a unui lucrator, salariul mediu, indicele corelatiei.

17.Calculul influentei factorilor de munca la devierea acctivitatii de baza a # (valorii productiei agricole globale, VV)

Analiza fondului de remun. a muncii reprez. un sistem de elemente cu o legatura intre ele. Elementele respective se modifica sub influenta mai multor factori interni si externi. In practica analitica fondul de remun.a muncii se analizeaza in complex cu aplicarea metodelor de analiza factoriala. Aceasta presupune determinarea factorului de influenta asupra indicatorului rezultativ si analiza lor pe etape.

Asupra modificarilor absolute a fondului de retributie influenteaza factorii :

1.Niv.salariului tarifar si de functie al angajatilor, nr.de angajati;

2. Raportul dintre angajatii permanenti si cei temporari;

3.Niv.productivit.muncii;

4.Marimea primelor acordate angajatilor;

5.Compatibilitatea functiilor.

Abaterile absolute determina modificarea fondului retrib.muncii fara a reflecta aspectele calitative. Abaterile relative reflecta economiile sau supraconsumul reiesind din influenta ritmului de crestere a volumului de productie.

In tab. 4.5.determinam datele necesarep-u analiza factoriala asupra modificarii fondului retrib.muncii a lucratorilor ocupati in agricultura.

Datele initiale p-u calculul factorilor detaliati la modificarea fondului de retributive a lucratorilor ocupati in agricultura

Rind: Indicatorul, Anul-2008,2009,Abaterea (+.-)

Coloane: Fondul de retrib.a lucratorilor ocupati in agricultura,mii lei(FRA);Nr.Mediu scriptic a lucrat.ocupati in agric.,personae(La); Nr.total de om zile lucrate pe an de toti lucratorii,mii om zile(TZ); Nr.total de on ore lucrate de toti lucratorii, mii om ore(Th); Nr.mediu de zile lucrate de un lucrator pe an(Z=TZ:La),zile; Durata medie a zilei de lucru (h=Th:TZ),ore; Salariul mediu pe ora al unui lucrator (Sh=FRA:Th),lei.

P-u o analiz.mai profunda a indicat.rezultativ determinam influenta factorilor asupra modificarii lui aplicind .(FRA),mii lei; Calculul influentei factorilor; Rezultatul influentei factorilor (+;-),mii lei; Denumirea factorilor.

La urmatoara etapa de analiza se determina eficienta muncii la # agricole. P-u aceasta e necesar de a determina o relatie dintre ritmul de crestere a productivitatii muncii si salariului mediu anual in calcul la un lucrator. In practica analitica se apreciaza pozitiv determinarea niv.eficientei muncii atunci cind ritm.de crestere al productivitatii muncii e mai mare decit ritmul de crestere al salariului mediu anual. O asemenea tendinta determina utilizarea eficienta a fondului de retributive a muncii la # si mentinerea productivitatii muncii la nivel eficace. Aprecierea niv.productiv.muncii cu cel al salariului mediu annual se efectueaza prin comparatia marimilor lor. Se determina abaterea lor prin care se caracterizeaza ritmul sporit saui devansat al productivit.muncii fata de salariul mediu anual in calcul la un lucrator.

metoda substitutiei in lant conform tab. urmator:

Calculul influentei factorilor detaliati asuprta modificarii fondului de retributive a lucratorilor ocupati in agricultura

Rind:Nr. de calcul; Nr.substitutiei; Factorii de influenta(La,Z,H,Sh); Fondul de retributive al lucratorilor ocupati in agric

18 Analiza structurii si eficientei economica a utilizarii fondului funciar

Pamintul este elemental de baza si principalul mijloc de productie in agricultura.Utilizarea rationala a lui are o importanta nu doar p-u gospodarie dar si p-u economia nationala.De marime productiei agricole depinde asigurarea populatiei cu produse alimentare si constituie elementul principal al securitatii alimentare a tarii.Legea care reglementeaza relatiile funciare inclusive atelierul cu destinatie agricola este fondul funciar al RM care a fost aprobat la 25 decembrie 1991.Conform FF terenurile agricole se compun din urmatoarele tipuri de terenuri:

1)cu destinatie Agricola

2)din intervalul localitatilor

3)destinate industriei transporturilor,telecomunicatiilor si cu alte destinatii special

4)destinate ocrotirii naturii,ocrotirii sanatatii,activitatii recreative;cu valoare istorico-culturala,din zonele verzi si cele suburbane

5)ale fondului silvic

6)ale fondului apelor

7)ale fondului de rezerva

Analiza fondului funciar,prevede urmatoarele sarcini:

a)analiza componentii si structurii fondului funciar

b)determinarea de utilizare eficienta a terenurilor agricole

c)analiza eficientei intensificarii productiei agricole de analiza eficientii investitiilor a productiei agricole

La 1 etapa de analiza se detrmina nivelul intensificarii utilizarii fondului funciar si eficienta economica a intensificarii productiei agricole in cadru intreprinderii.

Surse informationale p-u analiza servesc formularile 6CI,7CI,9CI,a formularelor specializate pe activitatea intreprinderii agricole.Informatia initiala p-u aceasta etepa a analizei se sistematizeaza in tabelul urmator”datele initiale pentru calcularea nivelului intensitatii si eficientii economice a intensificarii productiei agricole”

RIND Indicator, Anul precedent,Anul de gestiune,Abaterea absoluta(+-)

COLOANA 1Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe si a activelor,mii lei

Inclusiv 1.1 a mijloacelor fixe de productie ale genului principal de activitate(de menire Agricola)

2Consumuri de productie la productie Agricola,mii lei

3Condumuri directe de munca la productia Agricola,mii om-ore

4Volumul lucrarilor effectuate de tractoare,ha conv.

5Cantitatea ingrasamintelor incorporate:

5.1minerale,q. s.a.

5.2organice,tone

6 Suprafata terenurilor prelucrate,ha

7 Efectivul de animale si pasari,cap.conv.

8Valoarea productiei globale agricole in preturi comparabile,mii lei

9 Profitul obtinut din vinzarea productiei agricole,mii lei

10 Costul productiei agricole vindute,mii lei

In baza datelor tabelului se calculeaza abaterea absoluta pentru fiecare indicator,se identifica cauzele abaterilor reiesind din starea activitatii economice a intreprinderii.

La a 2 etapa de analiza se determina indicatorii ce caracterizeza nivelul intensitatii productiei agricole in calcul la un ha conform tabelul urmator”calculul si analiza nivelului intensitatii productiei agricole”

RIND Indicator, Anul precedent,Anul de gestiune,Abaterea absoluta(+-)

COLOANA 1Revine la 1 ha de terenuri agricole;

1.1valoarea medie anuala a mijloacelor fixe de productie si a activelor curente,lei

1.2 valoarea medie anuala a mijloacelor fixe de productie de menire Agricola,lei

1.3consumuri de productie,lei

1.4 consumuri directe de munca,om-ore

1.5 efectivul de animale si pasari, cap.conv.

2 Revine la 1 ha de terenuri prelucrate

2.1 consumuri de productie,lei

2.2lucrari effectuate de tractoare.ha conv.

2.3ingrasaminte

a)minerale,q.s.a.

b)organice,tone

profitul din vinzarea productiei agricole

Rp.a=-----------------------------------------------------------*100

Costul productiei agricole vindute

In baza datelor de calcul in table se stabileste abaterile ce demonstreza modificarile indicatorilor in anul de gestiune fata de cel precedent.Cauzele abaterilor ne permit sa determinam rezervele interne de sporire a nivelului intensificarii de utilizare a terenurilor agricole la intreprindere.De regula ele reiese din micsorarea consumurilor de productie,consumurilor de munca,sporirea efectivului de animale si pasari si majorarea valorii mij.fixe la intreprindere.

La a 3 etapa de analiza se apreciaza nivelul eficientii utilizarii terenurilor agricole.La etapa respective se utilizeaza un sustem de indicatori care se clasifica in generalizatori,particulari si aditionari.Catre indicatorii generalizatori se refera profitul din vinzarea productiei inclusiv cele fitotehnice si animaliere,catre indicatorii particulari se refera productia medie la ha a culturilor agricole,productivitatea animalelor,iar catre indicatorii aditionali se refera rentabilitatea productiei agricole si rentabilitatea mijloacelor de productie.

Profitul din vinzarea productiei agricole

R.p.a=--------------------------------------------------------------*100

Costul productiei agricole vindute

Analiza eficientii economice a intensificarii productiei agricole

RIND Indicatorul,anul precedent,anul de gestiune,abaterea absoluta(+-)

COLOANA 1Productia medie,q/ha:

1.1griu de toamna 1.2 porumb 1.3 floarea-soarelui 1.4 legume 1.5 fructe

2 S-a obtinut la 100 ha teren agricol,q: 2.1lapte 2.2 spor in masa vie la bovine

3 S-a obtinut la 100 ha teren arabil spor in masa vie la porcine,q

4 Revine productie Agricola,lei: 4.1 in preturi comparabile:- la 1 ha teren agricol; -La 1 ha teren prelucrat:

4.2 in preturi curente: -la 1 ha teren agricol: -la 1 ha teren prelucrat

5 Profit din comerccializarea productiei agricole,lei: 5.1 la 1 ha teren agricol:

5.2 la 1 ha teren prelucrat.

6 Costul productiei vindute,lei

7 Nivelul rentabilitatii productiei agricole,%(rd.5/rd.6)

In baza colculelor efectuate se constata sporirea sau reducerea indicatorilor analizati in baza abaterilor efectuate.Se determina nivelul rentabilitatii productiei agricole conform algoritmului de calcul prezentat in rindul 7.

19 Determinarea rezervelor de sporire a eficientei utilizarii terenurilor agricole

Una dintre sarcinile de baza ale intreprinderii agricole este utilizarea eficienta a fiecarui teren agricol.Analiza fondului funciar prevede si analiza lucrarilor effectuate p-u mintinerea nivelului inalt de fertilitate adr si de sporire a fertilitatii solului.In unele regiuni terenurile agricole pot eroda sub actiune afectorilor naturali si a neglijentii factorului uman.In asemenea cazuri se aplica asemenea lucrari de restebilire a culturilor agricole si sporirea calitatii solului.Sistematizarea informatiei la acesta etapa de analiza se realizeaza conform tabelului”Calculul rezervelor de sporire a productiei in baza ameliorarii terenurilor”

RIND Denumirea lucrarilor,Suprafata ameliorata,Denumirea culturilor agricole,Productia medie la ha,q,Rezerve de crrestere a productiei globale,q 3=1*2.

COLOANA 1Gipsarea solurilor sarate,2Desacarea terenurilor,3 Terasarea

La aceasta etapa de analiza rezervele de sporire a productiei globale se compara cu datele planificate din gospodarie in urma carora putem determina rezervele de crestere a productiei in marime absoluta.

La sporirea eficientei utilizarii terenurilor agricole influienteaza si utilizarea tehnologiilor intensive de cultivare,utilizarea soiuri raionate mai productive,imbunatatirea asolamentelor,realizarea lucrarilor agrotehnice in termenii prevazuti,sporirea calificarii lucratorilor.Influienta acestor masuri asupra sporirii eficientii utilizarii terenurilor agricole poate fi determinata dupa metoda

experimentala prin care se va compara rezultatul efectiv cu cel posibil p-u fiecare cultura.

La urmatoarea etapa de analiza se determina rezervele de sporire a productei agricole din contul optimizarii suprafetelor insamintate ca rezultatul diferentei dintre productia efectiva si cea posibila ce poate fi obtinuta in baza optimizarii structurii semanaturilor.

“Calculul rezervelor de sporire a productiei de ceriale in baza optimizarii suprafetelor insamintate”

RIND Denumirea culturilor ,Suprafata insamintata,ha <efectiv,de fapt,Structura suprafetelor,%<efectiv,de fapt,Productia medie in ultimii 3 ani,q/ha,Productia globala <efectiv 6=1*5,de fapt7=2*5,q,Rezervele de sporire a productiei globale,q.8=6-7.

COLOANA 1.Griu,2.Secara,3Orz,4Porumb,5 Mazare, Total.

In urma datelor obtinute in table se determina rezervele de sporire a productivitatii culturilor cerialiere conform algoritmullui de calcul.

20.Analiza dinamicii, structurii si starii functionale a MF

In conformitate cu SNC16 MF include activele material al caror pret unitary depaseste plafonul stability de legislatie de 6000lei, planificate p-u utilizare de peste 1 an in activit.de productie comerciala cit si in alte activitati.

MF pot asigura prin structura, continutul si gradul de utilizare o concordanta justificata cu resurse material consummate si forta de munca antrenata in sfera de productie.

Analiza asigurarii cu MF si a eficientei utilizarii acestora se incepe cu examinarea structurii, miscarii si starii functionale a MF in dinamica, calcularea ritmului de crestere in component MF, active si pasive.

MF se sistematizeaza in mai multe grupe:

1.Cladiri; 2.constructii special; 3.instalatii de transmisie; 4.masini si utilaje inclusiv: a)masini si utilaje de forta;b)masini si utilaje de lucru; c)aparate si instalatii de masurare si reglare, si utilaje de laborator ;d)tehnica de calcul;e)alte masini si utilaje.5.mijl.de transport;6.unelte si scule, inventor de producer si gospodaresc,altele;7.Animale de productie si reprod.;8.Plantatii perene;9.Alte MF;10.Cheltuieli capital p-u ameliorarea terenurilor fara constructii speciale.

Analiza structurii MF prevede calcularea ponderii acestora dupa categoriile:

1.MF de productie ale genurilor principale de activitate;

2.MF de productie din alte ramuri;

3.MF neproductive.

P-u aprecierea structurii in dinamica a MF se determina urmatorii indicatori:

1.Modificarea absoluta - ∆MF=MF₁-MF₀;

2.Indicatorul modificarii absolute- Iмґ=MF₁ : MF₀;

3.Structura pe categorii – gi=(MFі : MF)·100.

Modificarea absoluta si indicatorii modificarii absolute reflecta schimbarile intervenite in asigurarea # cu MF. Structura pe categorii arata aspectul calitativ in modificarea MF de productie. Un alt aspect al analizei MF de productie il constituie aprecierea raportului dintre masinile de forta si cele de lucru.

La prima etapa de analiza se examineaza structura MF ale # dupa categorii si modificarile intervenite pe parcursul anului de gestiune in dinamica.

Pe parcursul perioadei de analiza, MF sunt in miscare, se uzeaza, pot fi reinnoite ceea ce determina analiza starii functionale a MF care se efectueaza dupa urmatorii indicatori:

1. Coeficientul de uzura-caracterizeaza gradul de uzare a MF in ansamblu pe # si se calculeaza astfel: Kuz=suma uzurii calculata pe parcursul perioadei / valoarea de inventar a MF la care se calculeaza uzura

2.Coeicientul de utilitate-caracterizeaza partea utila a MF care poate sa functioneze la momentul dat:Kut=100-Kuz3.Coeficientul scoaterii din uz(de iesire) –se calculeaza dupa relatia: Ks=valoarea MF scoase din functiune pa parcursul perioadei date / valoare MF la incep.de an4.Coeficientul de reinnoire:Kr=valoarea MF incluse in functiune pe parcursul perioadei date / valoarea MF la incep.de an Coeficientul 3 si 4 caracteriz.gradul de reproductie a MF si se apreciaza pozitiv in cazul cind coeficientul de reinnoire e mai mare decit coeficientul de scoatere din uz.

21.Analiza eficientei utilizarii mij.fixe in baza indicatorilor generali.Analiza factoriala a randamentului mij.fixe.

Eficientei utilizarii mij.fixe de productie se determina ca raportul dintre marimea efectiva obtinuta (VPG,VV,PB) si marimea efortului depus.

In practica economica se utilizeaza un system de indicator ice reflecta eficienta utilizarii mij.fixe.Principalii indicatori sunt;

1 Randamentul mijloacelor fixe =VPG,VA ,VV , PB

MF

Acest indicator reflecta marimea VPG in expresie valorica,valorii adaugate,VV,PB obtinut in calcul la un leu valoarea mij.fixe de productie.Cresterea in dinamica se apreciaza pozitiv.

CTmf=MF

VFG,VA ,VV , PB

Acest indicator caracterizeaza volumul mij.fixe de productie de care intreprinderea trebuie sa dispuna pentru a asigura cresterea productivitatii agricole globale.Toti indicatorii deeficienta economica a mij.fixe se analizeaza in dinamica dupa tabelul urmator.”Analiza eficientei utilizarii mij.fixe in dinamica”

RIND Indicatorul, Anul <2010,2011,Abaterea (+-)

COLOANA 1 Capacitatea mij.fixe,Ctmf=MFVPG ; 2 Revine la 1 leu de mij.fixe

productive Rmf=VPG;VA ;VV ; PB

MF ; 2.1Productia Agricola globala in preturi

comparabile ,lei; 2.2 Profitul brut din vinzarea productiei agricole,lei

La 1 etapa de analiza se calculeaza influenta factorilor generali la deviera mij.fixe de productie acestea sunt;

1Ponderea partii active a mij.fixe in component mij.fixe de productie

2Randementul mijloacelor fixe active. Rmf=P%mfa*Rmfa

P%mfa=MFA/MF*100

Rmfa=VPG/MFA

P-u a determina influienta factorilor detaliati asupra modificarii randamentului mij.fixe se utilizeaza metoda diferentelor absolute.

Factorii detaliati sunt; 1pretul pe o unitate de masini si utilaje 1/Vu=1:MFA/Nm.ut.

2Ponderea partii active a mij.fixe in component mij.fixe de productie

3Nr mediu annual de schimbari lucrate de un utilaj Ds=Ts/Nm.ut

4Durata medie a schimbului de lucru in ore Sh=Th/Ts

5Randamentul mediu pe ora a unui utilaj Wh=VPG/Th

Legatura randamentului mij.fixe cu acesti factori Rmf=1/Vu*P%mfa*Ds*Sh*Wh

P-u a calcula influienta acestor factori asupra modificarii randamentului mij.fixe se aplica metoda substitutiei in lant.”Calculul influientei factorilor detaliati la devierea randamentului mij.fixe productive”

RIND Nr.de calcul;Nr. Substitutiilor;Factorii corelati<1/Vu,P%mfa,Ds,Sh,Wh;Calculu influientei;Marimea influientei(+-);Cauzele abaterii.

22.Analiza utilizarii tractoarelor si masinilor agricole Cresterea eficientei utilizarii parcului de masini si tractoare piermite fara investitii aditionale sa sporim volumul lucrarilor mecanizate, sa micsoram termenii de indeplinire a lor, sa micsoram pretul de cost al productiei finite. La prima etapa de analiza se determina indicatorii de analiza a utilizarii parcului de masini si tractoare care constituie partea mobila a MF a # agricole dupa tab.:Datele initiale p-u analiza utilizarii tractoarelor Rind-Indicatorul;Anul precedent; Anul de gestiune; si Abaterea absolutaColoana-Nr.mediu de tractoare conventionale(T);Timpul efectiv lucrat de parcul de tractoare,total:2.1Masini zile(TMZ),2.2Masini schimburi(TMS),2.3 Masini ore (TMh);Volumul lucrarIlor de tractoare(VLT),ha conv.; Consumuri p-u intretinerea partcului de tractoare-total(CPT),lei;Capacitatea tehnica a parcului de tractoare(CT), cai putere. In baza datelor initiale din tab.de mai sus se calculeaza indicatorii utilizarii parcului de masini si tractoare dupa algoritmul din tab. urmator: Analiza utilizarii tractoarelor dupa indicatorii principali

Rind-Indicatorul; Metoda de calcul; Anul precedent; Anul de gestiune; AbatereaColoana-Nr.de masini zile in calcul la 1 tractor pe an (Zt=TMZ:T);Nr.de masini schimburi in calcul la 1 tractor pe an(ST=TMS:T);Coeficientul de folosire a timpului de munca((Kt=TMZ:T):265zile);Coeficientul regimului de schimb (Ks=TMS:TMZ);Randamentul mediu de schimb a unui tractor, ha conv. (Rst=VLT:TMS); Randamentul mediu pe zi a unui tractor, ha conv. (Rzt=VLT:TMZ);Randamentul mediu anual a unui tractor, ha conv. (Rt=VLT:T);Coeficientul util de folosire a parcului de tractoare (Kf=VLT:(CT·265));Costul unui ha conv., lei(C ha conv. =CPT:VLT). La a 2-a etapa de analiza utilizind datele din tabelele anterioare se determina modificarea volumului lucrarilor de tractoare sub actiunea factorilor:1)Nr.mediu anual de ha conv. (T);2)Nr.de masini zile in calcul la un tractor (Zt);3)Randamentul mediu zilnic a unui tractor (Rzt) Calculul influentei asupra modificarii volumului lucrarilor de catre tractoare se efectueaza aplicind metoda substitutiei in lant.

23.Calculul influentei factorilor de utilizare a mijloacelor fixe la devierea activitatii de baza a intreprinderii.

In practica analitica calculul influentei factorilorde utilizare a M.F la modificarea activitatii de baza prevede mau multe metode: Una dintre ele consta in analiza volumului productiei globale agricole in preturi comparabile sub influenta factorilor generali si detaliati. La prima etapa de analiza se calculeaza influenta factorilor generali privind utilizarea M.F la modificarea volumului productiei globale agricole in preturi comparabile.Factorii de influenta sunt: 1. Valoarea medie anuala a M.F (M .F)2. Randamentul M.F (RMF) Legatura dintre volumului productiei globale agricole in preturi comparabile si acesti indicatori este VPG=MF*RMF . aplicind metoda diferentelor absolute determinam influenta factorilor generali asupra modificari VPG conform relatiilor 1. ∆VPGMF=¿ - MF(0 ) )* RMF (0)

2. ∆VPGRMF=MF (1 ) *(RMF (1 ) - RMF (0))

Tabelul : Calculul inflentei factorilor generali ai mijloacelor fixe la devierea volumuluiproductiei agricole globale in preturi comparabile

Indicatorul Anul precedent

Anul de gestiune

Abaterea absoluta

Inclusiv sub influentaMF RMF

A 1 2 3 4 5 Factoriali:1. Valoarea medie anuala a MF de

productie (MF), mii lei

2. Randamentul MF de productie(RMF) (rd.3/rd.1) Rezultativ:3. Productia globala agricola in preturi comparabile (VPG), mii lei

Analizind datele din tabel constatam ca valoarea productiei globale agricole in preturi comparabile in anul de gestiune fata de anul precedent sa redus. Asupra acestui rezultat a influentat micsorarea volumului valorii medii anuale a MF ceea ce a contribuit la micsorarea indicatorului rezultativ. Majorarea randamentului MF a contribuit la majorarea indicatorului rezuktativ reiesind din aceste calcule constatam ca in calitate de rezerve interne pentru sporirea valorii productiei globale agricole este considerata sporirea valorii medii anuale a MF cel putin pina la nivelul anului precedent. Pentru o analiza mai profunda si pentriu aidentifica rezervele interne de majorare a VPG din contul utilizarii eficiente a MF se analizeaza factorii detaliati si anume:1.valoarea medie anuala a MF de productie (M .F)2. Ponderea partii active a MF in componenta MF a intreprinderii (P%MFA)

3. Pretul mediu al unitatii de utilaj (1V U

)

4. Numarul mediu de schimburi lucrate de un utilaj(DS)5. Durata medie a schimbului de lucru in ore (Sh)6. Randamentul mediu pe ore a unui utilaj (W h) legatura VPG cu factorii delailati se exprima dupa formula

VPG=M .F* P%MFA*1V U

*DS* Sh*W h

calculul influentei factorilor detailati asupra modificarii indicilor rezultativi se determina aplicind metoda diferentelor absolute sau metoda substitutiilor in lant,