particularitatile probatiunii

28
Particularitile probaiun ii în materia infraciunilor de corupie impun analiza : - Flagrantului/ Provocrii. - Declaraiilor martorilor denuntori. - Înregistrrii i intercept rii convorbirilor. - Expertizel or I. Flagrantul. Provocarea.  Aceast metod de investigaie care, anterior pregtirii organizrii sale presupune o serie de msuri de supraveghe re, interceptri ale comunicaiilor sau documen telor, obinerea autorizaiilo r de percheziie pentru a putea declana, dup caz, imediat percheziia domiciliar, are ca obiectiv prinderea fptuitorului în momentul comiterii faptei sau imediat dup consumarea infraciunii, strângerea i ridicarea probelor [1] . Constatarea infraciunii flagrante se consemneaz într-un procesverbal, încheiat conform art. 467 C.pr.pen., care constituie mijloc de prob (art. 90 alin. 1 C.pr.pen.) În privina acestei activiti tactice de urmrire trebuie facut delimitarea între procedura organizrii flagrantului i provocarea svâririi infraciunii de corupie în scopul obinerii de probe. Conform art. 68 alin. 2 C.pr.pen., "este oprit a determina o persoan s svâreasc sau s continue savârirea unei fapte penale, în scopul obinerii de probe." Textul de lege, întrucât nu distinge, are în vedere provocarea poliieneasc, din partea organelor de urmrire penala, a agenilor statului, dar i din partea oricrei persoane private - de exemplu denunt or - î n scopul obinerii de probe care s duc la i ncriminarea fptuitorului. Sintagma a determina presupune o instigare la comiterea infraciunii (îndemn, încurajare, în sensul reglementrii formei de participaie a instigrii prevzute de art. 25 C.pen .), dar considerm c intr sub incidena textului de lege de mai sus i provocarea sub forma vicleniei, înelciunii, în urma creia persoanei i se sugereaz într-un mod neechivoc savârirea unei infraciuni.

Transcript of particularitatile probatiunii

Page 1: particularitatile probatiunii

8/3/2019 particularitatile probatiunii

http://slidepdf.com/reader/full/particularitatile-probatiunii 1/28

Particularitile probaiunii în materia infraciunilor de corupie impun analiza :

- Flagrantului/ Provocrii.

- Declaraiilor martorilor denuntori.

- Înregistrrii i interceptrii convorbirilor.

- Expertizelor

I. Flagrantul. Provocarea.

 Aceast metod de investigaie care, anterior pregtirii organizrii sale presupune o serie de msuri de supraveghere,interceptri ale comunicaiilor sau documentelor, obinerea autorizaiilor de percheziie pentru a putea declana, dup

caz, imediat percheziia domiciliar, are ca obiectiv prinderea fptuitorului în momentul comiterii faptei sau imediat 

dup consumarea infraciunii, strângerea i ridicarea probelor[1].

Constatarea infraciunii flagrante se consemneaz într-un procesverbal, încheiat conform art. 467 C.pr.pen., care

constituie mijloc de prob (art. 90 alin. 1 C.pr.pen.)

În privina acestei activiti tactice de urmrire trebuie facut delimitarea între procedura organizrii flagrantului i

provocarea svâririi infraciunii de corupie în scopul obinerii de probe.

Conform art. 68 alin. 2 C.pr.pen., "este oprit a determina o persoan s svâreasc sau s continue savârirea unei

fapte penale, în scopul obinerii de probe."

Textul de lege, întrucât nu distinge, are în vedere provocarea poliieneasc, din partea organelor de urmrire

penala, a agenilor statului, dar i din partea oricrei persoane private - de exemplu denuntor - în scopul obinerii

de probe care s duc la incriminarea fptuitorului.

Sintagma a determina presupune o instigare la comiterea infraciunii (îndemn, încurajare, în sensul reglementrii

formei de participaie a instigrii prevzute de art. 25 C.pen.), dar considerm c intr sub incidena textului de lege

de mai sus i provocarea sub forma vicleniei, înelciunii, în urma creia persoanei i se sugereaz într-un mod

neechivoc savârirea unei infraciuni.

Page 2: particularitatile probatiunii

8/3/2019 particularitatile probatiunii

http://slidepdf.com/reader/full/particularitatile-probatiunii 2/28

Totodat, provocarea este reglementat în dreptul român ca o form de constrângere, aspect care reiese din

denumirea marginal a art. 68 C.pr.pen., "Interzicerea mijloacelor de constrângere", text de lege care interzice în

cuprinsul alineatului 1 obinerea de probe prin constrângere în formele prevzute acolo (prin întrebuinarea de

violene, ameninri ori alte mijloace de constrângere, promisiuni i îndemnuri), iar în alineatul 2 se refer expres la

determinarea svâririi sau continurii savâririi unei infraciuni, în scopul obinerii de probe.

Provocarea din partea agenilor statului poate avea loc prin desfurarea activitilor investigatorilor sub acoperire

sau a investigatorilor cu identitate real, cu depirea limitelor cadrului legal (art. 261 din Legea nr. 78/2000 pentru

prevenirea, descoperirea i sancionarea faptelor de corupie, cu modificrile ulterioare[2]).

Legea special reglementeaz i o procedur de simulare a comportamentului infracional, constând în promiterea,

oferirea sau, dupa caz darea de bani sau alte foloase unui funcionar, în condiiile prevzute la art. 254, art. 256 sau

art. 257 C.pen., procedur care este supus autorizaiei procurorului, conform art. 261 alin. 7 din lege.[3] 

Utilizarea acestor tehnici speciale de investigaie nu sunt incompatibile cu dreptul la un proces echitabil, îns

 jurisprudena Curii Eurpene a Drepturilor Omului subliniaz c utilizarea acestor tehnici ascunse trebuie s aib limite

clare, iar când un inculpat susine c a fost instigat se impune ca instanele s verifice atent materialul probator de la

dosar, aspecte pe care le vom analiza într-o seciune aparte.

Organizarea flagrantului sau procedura de simulare a comportamentului infracional - aceasta din urm fiind un set 

de aciuni care întrunesc elementele unei infraciuni i care sunt autorizate cu scopul protejrii intereselor legitime ale

statului, societii sau ale persoanei - reprezint tehnici specifice de investigaie ce nu pot fi folosite pentru a provoca

sau instiga la svârirea unei fapte penale creia nu-i corespunde înc o rezoluie infractional sau a instiga o

persoan care a renunat la planul de a comite o infraciune.

Se comite o instigare ori de câte ori organele de urmarire penal nu se l imiteaz la a cerceta în mod pasiv activitatea

infracional, ci exercit o asemenea influen asupra persoanei vizate, încât s determine svârirea unei fapte

penale care fr aceasta intervenie nu ar fi fost savarsit, cu scopul de a constata o infraciune, respectiv de a

obine probe i de a declana urmrirea penal.

Legislaia român nu prevede o definiie a acestei provocri, dar pe baza art. 68 alin. 2 C.pr.pen. i a jurisprudenei

Curii Europene a Drepturilor Omului se reine existenta acesteia dac sunt îndeplinite condiiile :

Page 3: particularitatile probatiunii

8/3/2019 particularitatile probatiunii

http://slidepdf.com/reader/full/particularitatile-probatiunii 3/28

1.situaia presupus infractional tinde s fie probat prin solicitarea emanând de la o persoan ce avea sarcina s

descopere infraciunea sau când exist o invitaie direct la comiterea unei infraciuni din partea unui denuntor sau

a unui martor anonim.

2. lipsa oricrui indiciu c fapta ar fi fost savârit fr aceast intervenie.

Jurisprudena privind provocarea în materia acestor infraciuni : 

1. Determinarea de ctre organul de urmrire penal a unei persoane, dup ce aceasta a denunat autoritii c un

funcionar îi pretinde o sum de bani în scopul îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu s dea bani

acelui funcionar în scopul constatrii aciunii flagrante de luare de mit, constituie o înclcare a interdiciei prevzute

de art. 68 alin. 2. C.pr.pen., potrivit creia este oprit a determina s savâreasc sau s continue savârirea unei

fapte penale, în scopul obinerii unei probe. (Decizia nr. 2934/2002 a Curii Supreme de Justiie,nepublicat)

În spe, expertul judiciar într-o cauz de lichidare judiciar, martor denuntor al infraciunii de luare de mit

savârit de un judector prin pretinderea unei sume de bani în schimbul aprobrii unui decont la onorariul de

expertiz, a fost cooptat de ctre organele de urmrire penal s participe la organizarea flagrantului, prin încercarea

de a preda judectorului vizat suma de 100 milioane lei.

Prin decizia de mai sus s-a respins însa recursul inculpatei împotriva încheierii primei instane de respingere a

plângerii împotriva msurii arestrii preventive, apreciindu-se c aceasta este justificat în raport de celalalte date ale

cauzei.

2. În soluionarea pe fond a cauzei de mai sus s-a pronunat sent. pen. nr. 5/F/7 februarie 2005 a Curii de

 Apel Braov, dosar nr. 495/P/F/2003, definitiv prin Decizia nr. 4117/7iulie 2005 a I.C.C.J., dosar nr. 1733/2005

(nepublicate)

Inculpata a fost trimis în judecat pentru svârirea infraciunii de luare de mit, reinându-se în sarcina sa c, fiind

 judecator sindic la Tribunalul x., a pretins i primit de la expertul evaluator H.C., suma de 100 milioane lei, în cursul

 judecrii unei cauze de lichidare judiciar a unei societi comerciale, în scopul de a încuviina i de a aproba plata

onorariului de evaluare.

Prima instan a dispus achitarea inculpatei i în temeiul art. 10 lit. a i art. 10 lit. d C.pr.pen.

Page 4: particularitatile probatiunii

8/3/2019 particularitatile probatiunii

http://slidepdf.com/reader/full/particularitatile-probatiunii 4/28

Cu privire la înregistrrile audio în cauz s-a reinut c nu exist autorizaiile în cauz, ca atare sunt ilegale i nu pot fi

folosite în proces, aspect pe care îl vom detalia într-o seciune a lucrrii privitoare la înregistrarea convorbirilor.

Cu privire la asa-zisul flagrant s-a reinut c acest procedeu a contravenit dispoziiilor art. 68 C.pr.pen., prin

determinarea denuntorului de a svâri fapta de dare de mit sau s continue savârirea ei, prin încercarea de a

preda judecatorului vizat suma respectiv.

Flagrantul a fost consemnat într-un proces-verbal de pregtire a unui pachet cu suma de bani, ridicat de procuror

de la banc pentru a fi folosit în dosar i un proces-verbal de ridicare a acestui pachet de la locuina unei rude a

inculpatei.

În cursul cercetrii judectoreti, martorul denuntor a confirmat c a fost luat de acas de organele de urmrire

penal i supus unui interogatoriu prelungit pân când a consimit s predea suma de bani respectiv, dei nu avea

deloc aceast intenie.

Mai mult s-a reinut c denuntorul era cercetat într-un dosar penal pentru infraciunea de fals, ceea ce constituia un

mijloc important de convingere, iar ulterior flagrantului a fost scos de sub urmrire penal.

Totodata predarea sumei era lipsit de sens, întrucat expertul denuntor nu încasase onorariul încuviinat de

inculpat, care refuzase semnarea actelor, în calitate de judecator sindic i nici nu dispunea de aceast sum de bani

"pretins".

Martorul nu a dat suma de bani inculpatei, ci a lsat-o în buctria imobilului martorei B.F., nedovedindu-se c

inculpata a primit aceast sum sau c ar fi tiut despre aducerea banilor.

Instana de recurs a meninut soluia de achitare în temeiul art. 10 lit. a C.pr.pen. i a casat hotarârea numai cu

privire la greita aplicare a dispoziiilor art. 10 lit. d C.pr.pen., argumentând c luarea de mit este o infraciune

instantanee, achitarea neputând fi pronunat atât pentru inexistena faptei, cât i pentru lipsa unuia din elementele

constitutive.

3. Organizarea unui flagrant, în lipsa oricrui indiciu cu privire la avârirea unei infraciuni, prin

utilizarea martorului denuntor în sensul încercrii de a preda inculpatelor o sum de bani capcanat

criminalistic, care nu fusese solicitat de ctre inculpate i înregistrarea convorbirilor cu acest prilej, cu un reportofon

pus la dispoziie de ctre organele de urmrire penal, fr a exista autorizaia cerut de lege i fr s existe vreun

Page 5: particularitatile probatiunii

8/3/2019 particularitatile probatiunii

http://slidepdf.com/reader/full/particularitatile-probatiunii 5/28

indiciu c inculpatele se pregtesc s svâeasca vreo infraciune echivaleaz cu încercarea provocrii unei infraciuni

de luare de mit (Decizia penal nr. 4286/18 septembrie 2007 a Înaltei Curi de Casaie i Justiie[4])

În spe, martorul denuntor bnuind din comportamentul inculpatelor, inspectoare în cadrul Direciei de Sntate

Public, care au lsat la sediul firmei controlate, odat cu procesul-verbal de contravenie, cartea de vizita a uneia

dintre ele, susinând c aa s-a procedat de catre acestea i într-o alt ocazie, când pentru o sum de bani dat

acelor inspectoare, i s-a aplicat doar sanciunea avertismentului, a formulat un denun artând c la o anumit dat

i or va stabili cu una dintre inculpate suma pe care urmeaz s o ofere drept mit. Pe baza acestui denun s-a

organizat flagrantul, fiind capcanat o sum de 5 milioane de lei i martorul dotat cu un reportofon al organelor de

urmarire penal, fr obinerea unei autorizaii prealabile.

Nicio prob nu a demonstrat c inculpatele au solicitat vreo sum de bani, denunul preciza c martorul urmeaz s

ofere mit, fr a indica suma, reieind c iniiativa pornete de la acest martor denuntor care, are de la început o

atitudine provocatoare, bazându-se pe o banuial a sa c inculpatele îi vor pretinde mita fiind pregtit s conduc

aciunile înspre acest final.

 Apoi, niciun probatoriu - martori audiai ori flagrantul organizat - nu a concluzionat nici pretinderea, nici primirea sau

acceptarea promisiunii de ctre inculpate a sumei de bani aduse de martor, cu atat mai mult cu cât pe mainile lor nu

s-au gsit urmele substanei cu care au fost tratai banii-capcan, martorul denuntor fiind cel care a introdus banii

 în geanta inculpatei, înelegând implicit, din privirile" acestora c trebuie s procedeze în acest mod i c aceea ar fi

suma acceptat.

Instanele au reinut c activitatea denuntorului s-a plasat în sfera unei provocri poliieneti, întemeiat pe

bnuiala acestuia cu privire la o posibil infraciune a inculpatelor i apoi pe colaborarea cu organele de anchet în

timpul participrii la organizarea flagrantului cu scopul de a dovedi c cele dou inculpate îi vor solicita o sum de

bani pentru înlocuirea amenzii contravenionale.

4. Abordarea iniial de ctre inculpat a martorului denuntor, poliist, cu ocazia efecturii atribuiilorde serviciu, în sensul rezolvrii favorabile a cererii sale în schimbul unei recompense ulterioare i organizarea unui

flagrant în aceste condiii, finalizat cu "acceptarea" i primirea sumei de bani oferite de inculpat, nu constituie o

provocare la infraciunea de dare de mit, iniiativa aparinând chiar inculpatului, fapt confirmat i de înregistrrile

audio i video dar i a celorlali martori-organe de constatare penal (Decizia penal nr. 1520/20 martie 2007 a

Înaltei Curi de Casaie i Justiie[5]). 

Page 6: particularitatile probatiunii

8/3/2019 particularitatile probatiunii

http://slidepdf.com/reader/full/particularitatile-probatiunii 6/28

 

5. Denunul formulat de martor, dup începerea comiterii infraciunii de trafic de influen de ctre

unul dintre inculpai, în calitate de complice, urmat de interceptri i înregistrri audio-video i finalizat cu

organizarea unui flagrant, nu constituie o  provocare, cât vreme condiiile pentru existena unei asemenea

provocri, sunt ca aceasta s fie anterioar comiterii infraciunii i s existe o legatur de cauzalitate direct i

imediat între actul provocator i infraciunea comis.(Sentina penal nr. 933/8 iulie 2005, Tribunalul

Bucureti, Sectia I Penal[6])

6. Existena provocrii este dependent de poziia subiectiv a  funcionarului mituit. Dac se are în

vedere c procurorul autodenuntor nu a cerut mita pentru a beneficia de ea, ci pentru a verifica comportamentul

inculpailor este evident c fapta comis de acetia prezint toate trsturile subiective i obiective ale infraciunii de

dare de mit. Este adevrat c mita nu a fost dat spontan, c iniiativa nu a aparinut mituitorilor, dar aceast

situaie nu este specific "provocrii i nu poate fi asimilat nici unei constrângeri, întrucat nu a exclus libera

determinare a voinei inculpailor care au promis banii i celelalte foloase pentru a obine o soluie favorabil pentru

coinculpat (Decizia penal nr. 1911 din 5 aprilie 2007 a Înaltei Curi de Casaie i Justiie[7])

În spet, inculpatul D.D. era cercetat de C.D., procuror în cadrul Parchetului Naional Anticorupie (P.N.A.) pentru mai

multe infraciuni i se reine c acest inculpat în mod indirect - prin intermediul coinculpatului B.N. - procuror ef al

acelui birou P.N.A. a promis bani i alte foloase procurorului C.D. în scopul obinerii unei soluii favorabile în cauz.

În zilele urmtoare procurorul a înregistrat convorbirea pe reportofon i a formulat "autodenun" în legatur cu

promisiunea de mituire fcut de inculpat, în baza cruia s-a constituit dosarul penal.

În cadrul actelor premergtoare efectuate în cauz au fost executate interceptri i înregistrri audio-video :

- ale convorbirilor prin telefon i ambientale purtate de fptuitorii D.D., B.N., D.G.M. i procurorul C.D.;

- ale întâlnirilor succesive dintre fptuitori i procurorul C.D.;

- privind surprinderea în flagrant pe timpul nopii în incinta biroului P.N.A. a fptuitorului D.D. dup ce a remis

procurorului C.D., în baza promisiunii fcute anterior, suma de 200 milioane lei.

Page 7: particularitatile probatiunii

8/3/2019 particularitatile probatiunii

http://slidepdf.com/reader/full/particularitatile-probatiunii 7/28

7. Nu exist provocare la svârirea infraciunii de luare de mit, în condiiile în care, din probatoriul administrat,

denunul, declaraiile denuntorului coroborate cu înregistrrile audio-video autorizate ale convorbirilor dintre

inculpat i denuntor reiese cu certitudine c inculpatul a pretins denuntorului suma de bani, pentru dosarul pe

care îl avea în cercetare i este organizat un flagrant, finalizat cu surprinderea inculpatului, banii descoperindu-se

 într-o cutie de pe birou. (Decizia penal nr. 366 din 30 ianuarie 2008 a Înaltei Curi de Casaie i justie[8])

În spe, inculpatul a invocat c procedura flagrantului a fost viciat, fiind provocat de denuntor i c nu s-a facut 

dovada c suma i-ar fi fost remis personal, putând fi lsat pe birou fr tiina sa, iar pe de alt parte c i s-au

respins nejustificat probele solicitate în aprare - expertizarea uniformei de poliist i a înregistrrilor audio-video, ce

puteau fi alterate de organul de urmrire penal în ideea inculprii sale cu orice pre.

Jurisprudena Curii Europene a Drepturilor Omului privind provocarea 

i jurisprudena C.E.D.O. a cunoscut o evoluie, iniial de la ignorarea problemei infractionalitii provocate de ctre

autoriti pân la stabilirea unei violri a art. 6 din Convenia European a Drepturilor Omului.

În cauza Ludi c. Elveiei din 15 iunie 1992[9], reclamantul a invocat în faa Curii, pe lâng înclcarea art. 8 si art. 6

par. 3 lit. d. din Convenie i violarea art. 6 par. 1 si 2 din Convenie, datorit faptului c infraciunea comis de el a

fost provocat de stat prin intermediul poliistului.

Curtea a constatat înclcarea art. 6 par. 3 lit. d din Conventie, pentru refuzul instanei de a audia ofierul sub

acoperire (pentru a-i proteja identitatea, cauza fiind de referin pentru mrturiile anonime), dar chestiunea

provocrii nu a tranat-o, precizând c administrarea probelor aparine suveran instanei naionale.

În spe, autoritile elveiene au fost informate de ctre poliia german c reclamantul, aflat la acea dat în Elveia,

a cerut unui fost coleg din penitenciar o sum de bani pentru a cumpara droguri. Poliia a trimis un ofier sub

acoperire, care l-a contactat pe reclamant, propunându-i s-i vând o cantitate de cocain, lucru acceptat de acesta

dup mai multe întâlniri.[10] 

În cauza Teixeira de Castro c. Portugaliei, hotrârea din 9 iunie 1998[11], Curtea a analizat îns dac activitatea

celor doi ofieri de poliie a depit sau nu activitatea caracteristic unor ageni sub acoperire, reinând c acetia au

provocat comiterea faptei, neexistând niciun indiciu c aceasta ar fi fost comis fr intervenia lor.

Page 8: particularitatile probatiunii

8/3/2019 particularitatile probatiunii

http://slidepdf.com/reader/full/particularitatile-probatiunii 8/28

Curtea a reinut o serie de aspecte: operaiunea nu a fost ordonat i supravegheat de ctre un judector, cazierul

inculpatului era alb i nimic nu sugera c era tentat s se implice în traficul cu droguri, pân cand nu a fost abordat 

de catre poliie; în plus, nu s-au gsit droguri la domiciliul reclamantului, iar instanele naionale s-au bazat în

hotrârile de condamnare pe declaraiile celor doi ofieri de poliie.

Similar, în cauza  Vanyan c. Rusiei, hotrârea din 15 decembrie 2005 Curtea a constatat pe baza acelorai criterii,

c i o vânzare simulat de droguri efectuat de o persoan privat ce aciona îns ca un agent sub acoperire- fiind

organizat efectiv i supervizat de poliie -care a provocat svârirea infraciunii poate fi calificat instigare i

reprezint o înclcare a art.6 par.1. Poliia a provocat svârirea infraciunii de procurare de droguri la cererea lui

O.Z, persoan care a fost de acord s participe la o vanzare test de droguri, acionând potrivit instruciunilor

poliiei pentru a-l expune pe reclamant.

Condamnarea reclamantului s-a bazat pe probele obinute ca rezultat al operaiunii poliienesti, declaraiile lui O.Z. i

a doi ofieri de poliie, neexistând nicio prob care s sugereze ca înaintea interveniei lui O.Z. poliia ar fi avut motive

s-l suspecteze ca traficant de droguri.

Se reine i aspectul c simplele susineri în instan ale poliiei în sensul c au existat informaii privind implicarea

reclamantului în traficul de droguri, care nici nu au fost verificate de instan, nu pot fi luate în considerare.

Cauza Allan c. Regatul Unit, hotrârea din 5 noiembrie 2002,[12] aduce în discuie i provocarea mrturisirii.

În spe, reclamantul, care în timpul audierilor pstrase tcerea, a relevat catre informatorul plasat de poliie în celulcu acesta, date despre infraciunea de omor de care era acuzat, care ulterior au fost utilizate în proces împotriva sa.

Curtea european a reinut c declaraiile reclamantului nu au fost spontane i neprovocate, ci induse prin

interogatoriul insistent al informatorului care, fusese pregatit de poliie cu scopul precis de a obine probe.

În cauza Edwards i Lewis c. Regatul Unit, hotrârea din 27 octombrie 2004,[13] sunt enunate criterii pe baza

crora judectorul naional trebuie s examineze dac acuzatul a fost sau nu victima unei provocri ilicite din partea

poliiei :

- motivul pentru care operaiunea poliiei a fost organizat,

- natura i întinderea participrii poliiei la svârirea de infraciuni,

- natura determinrii sau a presiunilor efectuate de poliie.

Page 9: particularitatile probatiunii

8/3/2019 particularitatile probatiunii

http://slidepdf.com/reader/full/particularitatile-probatiunii 9/28

În cauza Khudobin c. Rusiei, hotrîrea din 26 octombrie 2006,[14] s-a reinut c operaiunea poliiei nu l-a vizat pe

reclamant în calitate de traficant notoriu de droguri, ci a vizat orice persoan susceptibil s accepte s procure

heroina pentru informatoare, Curtea reamintind c este necesar o procedur clar i previzibil de autorizare a

msurilor de investigaie i o form de control a acesteia, astfel încât s asigure buna-credin a autoritilor.

În spe, operaiunea poliiei a fost autorizat printr-o simpl decizie administrativ a organului care a realizat ulterior

operaiunea, iar textul deciziei nu coninea decât câteva observaii cu privire la motivele ce justificau cumprarea

fictiv de heroin.[15] 

O cauz recent cu privire la condamnarea pentru infraciunea de luare de mit comis la instigarea poliiei este

Ramanauskas c. Lituaniei, hotrârea din 5 februarie 2008.[16] 

În spe, reclamantul care lucra ca procuror este abordat prin intermediul unei cunostine de ctre A.Z., pe care nu-l

cunoscuse anterior. A.Z îl roag s obin achitarea unei persoane, în schimbul sumei de 3.000 de dolari SUA. Iniial

acesta refuz, îns la insisentele repetate ale lui A.Z. accept cererea acestuia.

În realitate, A.Z. era ofier al unui departament special de poliie anticorupie, care îi informeaz superiorii, fiind

autorizat procedura de simulare a comportamentului infracional i înmânarea sumei de bani reclamantului, fapt 

care s-a i întâmplat.

Reclamantul a pledat vinovat, dar a precizat c a svârit fapta cedând insistenelor excesive ale lui A.Z. A fost gsit 

vinovat de toate cele trei instane i condamnat la închisoare.

Pe parcursul procesului a invocat instigarea la acceptarea mitei i a contestat procedura de simulare a

comportamentului infracional.

În analiza verificrii instigrii invocate, Curtea avut în vedere urmtoarele aspecte[17]:

- organele de urmarire penal sunt cele care au sarcina de a dovedi inexistena vreunei instigri, cu excepia situaiei

 în care susinerile petentului sunt neverosimile;

- în absena unei asemenea dovezi, autoritile judectoreti sunt obligate s analizeze aspectele de fapt ale cauzei i

s ia msurile necesare pentru a descoperi adevrul i pentru a stabili dac a existat vreo instigare;

- nu exist nicio prob care s indice c petentul ar fi svârit anterior vreo infraciune, mai ales de corupie;

Page 10: particularitatile probatiunii

8/3/2019 particularitatile probatiunii

http://slidepdf.com/reader/full/particularitatile-probatiunii 10/28

- toate întâlnirile dintre petent si A.Z. au avut loc din iniiativa lui A.Z., ceea ce conduce la concluzia c aciunile au

depit nivelul cercetrii pasive a unei activiti infracionale;

- autoritile nu pot fi exonerate de rspundere pentru aciunile ofierilor de poliie, prin simpla susinere c ei au

acionat în nume propriu, dei îndeplineau îndatoriri de serviciu i chiar prin procedura de autorizare a

comportamentului simulat, autoritile au legitimat post factum faza preliminar i s-au folosit de rezultatele ei;

- instanele nu au analizat în mod serios susinerile petentului, motivele pentru care s-a recurs la simularea

comportamentului infracional, gradul de implicare al poliiei, natura oricrei instigri sau presiuni, V.S. care a creat 

legtura între petent i A.Z. nu a fost deloc citat ca martor, neputând fi localizat, nu s-au stabilit nici motivele

iniiativei personale a lui A.Z. în faza preliminar;

- nu exist nici un indiciu c infractiunea ar fi fost svârit fr aceast intervenie.

În consecin art. 6 par. 1 din Convenie a fost înclcat, iar plângerea petentului referitor la art. 6 par. 3 lit. d din

Convenie nu poate fi disociat de invocarea violrii art. 6 par. 1, deoarece vizeaz un aspect al procedurilor pe care

Curtea le-a apreciat deja ca fiind inechitabile.

Cauze C.E.D.O. în care s-a constatat c nu s-a svârit o provocare la svârirea unei infraciuni :

y  Cauza Eurofinacom c. Franei - gestul polititilor de a provoca s li se ofere lor înii servicii de prostituie

nu a instigat societatea petent s comit infraciunea de a obine venituri imorale, pentru c la data

ofertelor respective poliia avea deja informaii potrivit crora serviciul de comunicaii al societii era folosit 

de ctre prostituate pentru a contacta poteniali clieni.

y  Cauza Sequeira c. Portugaliei  denuntorii au început s colaboreze cu serviciul de cercetri penale dup

ce petentul îl contactase deja pe unul din ei pentru a pregti un transport de cocain spre Portugalia.

Începând cu acea dat, aciunile denuntorilor au fost supravegheate de ctre serviciul de cercetri penale,

iar departamentul de urmrire penal a fost întiinat cu privire la aceast operaiune, ceea ce demonstreaz

ca aciunile lor nu le-au depit pe cele ale unor ageni sub acoperire i nu sunt ageni provocatori.[18] 

II. Martorul "denuntor" 

Denunarea const în sesizarea organelor de urmarire penal pe calea unui denun care, conform art. 223 C.pr.pen.

const în încunotiinarea fcua de ctre o persoan fizic sau juridic despre svârirea unei infraciuni. Denunul

Page 11: particularitatile probatiunii

8/3/2019 particularitatile probatiunii

http://slidepdf.com/reader/full/particularitatile-probatiunii 11/28

trebuie s conin aceleai date ca i plângerea, al carei coninut este prevzut în dispoziiile art. 222 din C.pr.pen..

Totodat, potrivit art. 223 alin. 3 C.pr.pen. denunul poate s fie scris, situaie în care este semnat de denuntor,

sau oral, care se consemneaz într-un procesverbal de ctre organul în faa cruia a fost facut.

Dispoziiile art. 255 alin. 3 C.pr.pen. instituie un caz de impunitate a mituitorului care denun autoritii fapta mai

 înainte ca organul de urmrire s fi fost sesizat pentru acea infraciune.

Dispozitii similare se gsesc i în art. 61 alin. 2 din Legea nr. 78/2000.

Problematica denunului, denumit uneori impropriu "autodenun" vizeaz urmatoarele aspecte :

1. Obiectul denunului : 

Practica judiciar confirm situaii frecvente în care mituitorul, cercetat pentru alte fapte, denun în faa organelor

de urmrire penal atât fapta sa de dare de mit, cât i fapta funcionarului care a primit mita. În aceast situaie

funcioneaz pentru mituitor cauza de impunitate special prevazut de lege, aciunea penal nu poate fi pus în

micare pentru aceast infraciune, existând temeiul art. 10 alin. 1 lit. i1 C.pr.pen. (în alt opinie art. 10 lit. f), iar

denuntorul mituitor va avea calitatea de martor.

Controversele existente în doctrin[19] cu privire la fapta vizat de denun, respectiv dac denun numai fapta

proprie de dare de mit sau dac trebuie s denune i fapta corelativ de luare de mit, au fost tranate în practica

 judiciar în sensul c denunul produce efectele prevzute de art. 255 alin. 3 C.pr.pen., dac denun propria fapt,

interpretare corect având în vedere sintagma fapta în contextul reglementrii infaciunii de dare de mit.

În argumentarea acestui punct de vedere sunt i dispoziiile art. 255 alin. 4 C.pr.pen., potivit crora dispoziiile art.

255 alin. 3 C.pr.pen. (confiscarea) se aplic în mod corespunzator, chiar dac oferta nu a fost urmat de acceptare,

deci când nici nu exist infraciune de luare de mit.

Cu privire la acest aspect mai trebuie reinut c aceast cauz de impunitate este reglementat strict cu privire la

infraciunea de dare de mit, neputând fi extins i la alte infraciuni de corupie.

2. Momentul formulrii denunului. 

Conform dispoziiilor art. 255 alin. 3 C.pr.pen., denunul trebuie s fie anterior sesizrii organului de urmrire pentru

acea infraciune, respectiv dare de mit.

Page 12: particularitatile probatiunii

8/3/2019 particularitatile probatiunii

http://slidepdf.com/reader/full/particularitatile-probatiunii 12/28

În situaia în care sesizarea din oficiu i denunul sunt fcute la aceeai dat trebuie stabilit pe baz de probe

succesiunea intervenirii fiecrui act. Dac sunt în cauz mai multe denunuri trebuie verificat care dintre mituitori este

denuntor în sensul textului de lege i care va beneficia de cauza de impunitate.

Denunul trebuie facut unei autoriti, noiune în sfera creia intr atât organele judiciare - competente sau

necompetente s efectueze urmrirea penal pentru infraciunea de dare de mit -, cât i organele cu atribuii de

conducere sau de control din organizaia din care face parte cel mituit, precum i orice funcionar sau alt salariat 

dac infraciunea s-a comis în legtura cu serviciul în cadrul cruia acesta îi îndeplinete sarcinile.[20] 

Ca atare, organul de urmrire sesizat, în sensul art. 225 alin. 3 C.pr.pen.., trebuie considerat organul de urmrire sau

de cercetare penal competent pentru efectuarea urmririi penale.

În ceea ce privete recunoaterea faptei în faa organelor de poliie care, acionând în baza art. 213 C.pr.pen. ,

constat infraciunea flagrant, aceasta nu semnific un denun.[21] 

Controverse în doctin au fost cu privire la momentul în care se consider a fi sesizat organul de urmrire

competent.[22] 

Problema ridicat i cu care s-a confruntat i practica judiciar este dac denunul formulat în faza actelor

premergtoare produce efectele prevzute de art. 255 alin. 3 C.pr.pen., respectiv mituitorul este aprat de pedeaps,

cu consecine asupra validitii i viabilitii declaraiilor unui astfel de martor "denuntor" în cursul procesului penal.

Într-o opinie s-a considerat c mituitorul beneficiaz de impunitate i când denunul intervine în faza actelor

premergtoare începerii urmririi penale, potrivit art. 224 C.pr.pen. nu numai în faza actelor de constatare, conform

art. 214 si art. 215 C.pr.pen.,   întrucât aceste dou tipuri de acte procedurale sunt anterioare sesizrii organelor

 judiciare.

În cea de-a doua opinie, care o apreciem ca fiind corect, se consider c pentru a beneficia de impunitate, denunul

trebuie s intervin în faza actelor de constatare, dar nu i în faza actelor premergtoare, întrucât sesizarea precede

efectuarea actelor premergtoare.[23] 

Distincia prezint relevan, întrucât dispoziiile art. 1 din O.U.G. nr. 43/2002 prevd o cauz legal de atenuare a

pedepsei, în sensul c persoana care a comis una din infraciunile prevzute de Legea nr. 78/2000, în competena

D.N.A., iar în timpul urmririi penale denun i faciliteaz identificarea i tragerea la rspundere penal a altor

persoane care au svârit astfel de infraciuni beneficiaz de reducerea la jumtate a limitelor pedepsei prevzute de

lege.

Page 13: particularitatile probatiunii

8/3/2019 particularitatile probatiunii

http://slidepdf.com/reader/full/particularitatile-probatiunii 13/28

3. Mituitorul constrâns 

Conform art. 255 alin. 2 C.p., fapta prevzut la alineatul precedent nu constituie infraciune atunci cand mituitorul a

fost constrâns prin orice mijloace de ctre cel care a luat mita.

În aceast situaie iniiativa drii de mit nu aparine mituitorului, ci celui mituit, constrângerea este anterioar

promisiunii, oferirii sau drii mitei, constrângerea este realizat prin orice mijloc real sau s aib aparena realitii,

respectiv s fie apt s înlture sau restrâng libertatea persoanei constrânse.

Pe parcursul urmrii penale, dac se constat existena unei asemenea cauze, aciunea penal nu poate fi pus în

micare, temeiul legal al soluiei de neurmrire penal fiind controversat în practica judiciar: art. 10 lit. e C.pr.pen.

(cauza care înltur caracterul penal al faptei), art. 10 lit. d C.pr.pen. (faptei îi lipsete unul din elementele

constitutive, în spe elementul subiectiv intenia de a promite, oferi sau da mit), art. 10 lit. b C.pr.pen. (fapta

mituitorului constrâns nu constituie o fapt prevazut de legea penal)

Considerm alturi de ali autori[24] corect prima opinie deoarece art.255 al.2 C.p. reglementeaz o cauz special

de înlturare a caracterului penal al infraciunii de dare de mit, restrâns la aceast infraciune, sintagma nu

constituie infraciune fiind prevazut în dispoziiile art.44-51 din Codul penal cu privire la cauzele generale care

 înltur caracterul penal al faptei.

În situaia în care mituitorul constrâns formuleaz i denun în termenul i condiiile prevzute de lege, acesta intr

sub incidena dispoziiilor art. 255 alin. 2 C.pr.pen., având prioritate cauza care înltur caracterul penal al faptei inu cauza de impunitate.

i mituitorul constrâns, fa de care s-a dat o soluie de neîncepere a urmririi penale, sau, dup caz, de scoatere de

sub învinuire, poate fi audiat în calitate de martor.

4. Denuntorul care solicit restituirea banilor sau foloaselor care au facut obiectul infraciunii. 

Iniial, în practic, având în vedere cererile formulate de denuntori în sensul restituirii banilor sau foloaselor care au

facut obiectul drii-lurii de mit, s-a considerat c acesta este parte civil în cauz.

Conform art. 255 alin. 5 C.pr.pen., banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat în cazurile

prevzute de alin. 2 si 3, respectiv se restituie mituitorului constrâns sau denuntor, în condiiile legii.

Page 14: particularitatile probatiunii

8/3/2019 particularitatile probatiunii

http://slidepdf.com/reader/full/particularitatile-probatiunii 14/28

Ca atare, restituirea este prevzut de lege i se dispune din oficiu, fr a mai fi necesar o cerere expres din

partea denuntorului sau mituitorului constrâns i nu se poate susine c acesta are calitatea de parte civil în

cauz.

Restituirea poate fi dispus i în cursul urmririi penale sau al judecii, în temeiul art. 169 alin. 1 teza a II-a si alin. 2

C.pr.pen., dac restituirea lucrurilor ridicate nu stingherete aflarea adevrului i justa soluionare a cauzei.

 Astfel, instana de judecat sesizat i cu o astfel de cerere de restiture a bunurilor care au facut obiectul mitei este

oricum obligat s dispun, în funcie de datele cauzei, fie restituirea - dar nu pe calea unei aciuni civile, ci conform

art. 255 alin. 5 C.pr.pen., fie confiscarea, conform art. 254 alin. 3 sau art. 255 alin. 4 C.pr.pen.[25] 

5. Particularitile analizei declaraiilor martorului denuntor în cadrul probaiunii infraciunilor de

corupie. 

Particularitile infraciunilor de corupie, care implic doi autori distinci ai infraciunilor de dare i luare de mit, i

cauzele de impunitate sau de atenuare a rspunderii penale, situaiile de restituire a bunurilor, în anumite condiii,

reglementate tocmai pentru prevenirea i represiunea svâririi infraciunilor, descoperirea lor, determin îns i o

analiz atent a declaraiilor martorului denuntor, stabilirea bunei sale credine, a interesului în cauz, a legturilor

cu funcionarul mituit, a cazierului sau, a împrejurrilor formulrii denunului, a vechimii faptelor reclamate, dac se

afl sau nu sub influena unei persoane, dac a fost determinat de ctre organele de urmrire s formuleze denunul,

mai ales în situaia martorului cercetat pentru infraciuni i în special, chiar arestat sau aflat în detenie, dac a

provocat savârirea infraciunii, în scopul obinerii de probe, situaia martorului denuntor, intermediar, care este

complice atât la infraciunea de luare de mit, cât i dare de mit, iar uneori i autor al infraciunii de trafic de

influen, cand pretinde bani i foloase i pentru sine.

Jurisprudena în materie 

1. Sustragere de probe din dosar de ctre organele de urmrire penal. Constrângerea de ctre organele de urmrire

penal a martorului cercetat pentru alte infraciuni s-i retracteze o prim declaraie i s formuleze denun cu

privire la infraciunea de luare de mit. "Denuntor de profesie. "Obinerea" denunului mituitorului în schimbul

promisiunii anchetatorilor de a fi pus în libertate. Vicii de fond i form a autodenunului. Obinerea nelegal a

 autodenunului fptuitorului. Persoana cu discernmânt mult diminuat. Incidena dispoziiilor art. 64 alin. 2 i art.

Page 15: particularitatile probatiunii

8/3/2019 particularitatile probatiunii

http://slidepdf.com/reader/full/particularitatile-probatiunii 15/28

68 C.pr.pen. Inclcarea principiului egalitii armelor. Soluie de achitare (Sentina penal nr. 64 din 28 iulie

2006, Curtea de Apel Cluj, dosar nr. 48/33/2003, definitiv, nepublicat).

In spe, inculpaii, judectori au fost trimii în judecat pentru svârirea infraciunilor de luare de mit prevzut de

art. 254 C.pen. i favorizarea infractorului, prevzut de art. 264 C.pen., reinându-se în sarcina lor c ar fi pretins i

primit de la S.V., prin intermediul avocatului N.L., suma de 20.000 USD, pentru a pronuna o soluie favorabil

mituitorului într-un dosar penal i prin aceste manopere ar fi zdrnicit tragerea la rspundere penal a lui S.V. în

dosarul în care prima instan îl condamnase pe acesta pentru infraciunea de reinere de înscrisuri.

În probaiune Parchetul a invocat :

y  autodenunul mituitorului S.V.

y  denunul i declaraia martorului, avocat N.L., intermediar între inculpai i mituitor, în sensul pretinderii i

primirii de ctre inculpai prin intermediul sau a sumei de mai sus.

y  autodenunul unuia dintre inculpai în care recunoate c împreun cu cellalt inculpat au primit o sum de

bani, dar mult mai mic pentru pronunarea hotrârii.

y  declaraii de martori.

Instana în analizarea probelor a reinut c au fost ascunse i sustrase unele probe în cursul urmririi penale de ctre

organele de anchet. S-a dovedit în cursul cercetrii judectoreti c într-un alt dosar penal cu privire la un alt 

inculpat, procuror, se aflau o declaraie a martorului, avocat N.L. i un proces-verbal de confruntare între acesta i

martorul denuntor S.V., din care reieea c martorul N.L. nu ar fi primit de la S.V. suma de 20.000 USD, pentru a o

remite unuia dintre judectori i nici nu ar fi avut loc o asemenea discuie.

În dosarul cauzei de fa s-a depus doar denunul martorului N.L., din aceeai dat cu actele de mai sus, dei ambele

dosare au fost anchetate de aceeai procurori i în plus la ataarea unei copii a dosarului de cas al prezentei cauze,

se afl prima declaraie a martorului N.L., care nega c ar fi primit de la denuntorul S.V., suma de bani pentru a o

remite judectorului.

În spe, i denuntorul N.L. beneficiase de soluia de neîncepere a urmririi penale, reinându-se de ctre Parchet 

c dei acest denun a intervenit ulterior denunului lui S.V., între aceste denunuri nu s-au efectuat acte de cercetare

penal, ca atare vor beneficia de acelai tratament juridic.

Denunul martorului S.V. a fost fcut în schimbul promisiunii procurorilor de a-i uura situaia sa penal, oferindu-i-se

libertatea, având pe rolul instanelor din ar cinci dosare penale de evaziune fiscal i o cerere de revocare a msurii

Page 16: particularitatile probatiunii

8/3/2019 particularitatile probatiunii

http://slidepdf.com/reader/full/particularitatile-probatiunii 16/28

arestrii preventive, acesta devenind "denuntor de profesie", în aceeai perioad depunând denunuri împotriva

mai multor judectori i procurori.

Instana a constatat c martorul N.L., cercetat în cellalt dosar pentru complicitate la o infraciune de dare de mit, a

fost determinat de ctre organele de urmrire penal s-i retracteze declaraia iniial de nerecunoatere i s

formuleze denunul împotriva inculpailor judectori prin constrângere, reinându-se c acesta avea interesul de a nu

fi trimis în judecat i în alte dosare în care era cercetat.

În plus, martorul avocat mai fusese cercetat pentru fals în înscrisuri oficiale, soluionat tot prin netrimiterea sa în

  judecat, redeschis de procurori pentru a putea fi antajat s depun declaraii compromitoare împotriva

inculpailor.

 Autodenunul unuia dintre inculpai, retras ulterior de ctre acesta, este o prob ilegal obinut, potrivit art. 64 alin. 2

C.pr.pen. i nu poate fi utilizat în proces, nici ca mod de sesizare a organelor de urmrire penal, fiind obinut în

afara cadrului procesual i conine vicii de fond si form.

În spe, "denunul" a fost scris olograf de inculpat i dat în faa procurorului, în etapa actelor premergtoare i nu a

fost consemnat într-un proces verbal de ctre procurori, nerespectându-se forma impus de lege, conform art. 223 i

art. 224 C.pr.pen., ca atare fiind un interogatoriu luat în condiii nelegale, fr a exista avizul ministrului justiiei

pentru efectuarea de cercetri i fr asigurarea dreptului la aprare, conform art. 6 pct. 1 i art. 5 C.pr.pen.

Totodat, dei s-a depus la dosar ca mijloc de prob transcrierea înregistrrii denunului, acesta nu a fost însoit decaseta audio original, transcrierea nefiind certificat i nici autorizaia efecturii înregistrrilor nu exista în cauz.

Mai mult, din transcrierea înregistrrii audio rezult c pentru determinarea judectorului la formularea

autodenunului, procurorii au folosit promisiuni i îndemnuri, mijloace interzise de art. 68 alin. 2 C.pr.pen.

S-a mai reinut, pe baza unei expertize medicale psihiatrice, c la acel moment inculpatul avea discernmânt mult 

diminuat, prezentând o reacie prevalenial depresiv-anxioas, suferina psihic lipsind de valoare probatorie acest 

autodenun, care pentru a fi valabil trebuie s emane de la o persoan cu discernmânt complet.

Parchetul a preluat susinerile denunttorilor, fr s procedeze în spe la efectuarea unor percheziii domiciliare ale

inculpailor, pentru a identifica banii predai cu titlu de mit sau s verifice conturile personale ale inculpailor.

Page 17: particularitatile probatiunii

8/3/2019 particularitatile probatiunii

http://slidepdf.com/reader/full/particularitatile-probatiunii 17/28

2. Împrejurarea c denuntorul este arestat preventiv într-o alt cauz, având ca obiect o alt infraciune de

corupie i deci avea interes în cooperarea cu organele judiciare în scopul reducerii pedepsei, nu altereaz coninutul

denunului sau, întrucât art. 19 din O.U.G.nr.43/2002 aprobat prin Legea nr. 503/2002[26] prevede expres aceast

cauz de reducere a pedepsei în vederea scopului licit avut în vedere chiar de legiuitor, respectiv descoperirea

infraciunilor de corupie.

Conferirea eronat a calitii de denuntor i celorlali martori, care în acest mod au fost pui la adapost de

consecinele penale ale propriilor fapte, precum i folosirea lor în aceast calitate pentru a contura învinuirea adus

inculpatului nu a eludat scopul procesului penal, întrucât în raport de data svâririi faptei, la data sesizrii organului

de urmrire penal intervenise prescripia rspunderii penale pentru infraciunea de dare/complicitate la dare de mit

i deci martorii nu puteau fi cointeresai s fac anumite declaraii neconforme adevrului, nu mai puteau fi urmarii

penal.

  Atribuirea - chiar eronat - a calitii de denuntor, în faza de urmarire penal, nu are drept consecin

imposibilitatea ascultrii ca martor, întrucât nu este parte în proces, în sensul art. 23 i al art. 24 C.pr.pen., iar, pe de

alt parte, nu face parte din persoanele exceptate de lege de la îndatorirea de a fi martor - art. 79 i art. 80 C.pr.pen.

Nu se încalc autoritatea de lucru judecat de care se bucur orice hotrâre judectoreasc definitiv, prin analizarea

de ctre instana învestit cu judecarea cauzei cu privire la svârirea unei infraciuni de luare de mit de ctre un

 judector, a nesocotirii dispoziiilor procedurale pentru admisibilitatea unei cereri de liberare pe cauiune, când se

constat c aceasta reprezint scopul activitii infracionale, în legatur cu care subiectul activ calificat a pretins iprimit un folos ilicit (Decizia penal nr. 5134/31 octombrie 2007 a Înaltei Curi de Casaie i Justiie[27]) 

În spe, inculpatul a fost trimis în judecat pentru svârirea infraciunii de luare de mit, prevzut de art. 254 alin.

1 cu aplicarea art. 13 C.pen., constând în aceea c, în luna iulie 1998, având funcia de judector, preedinte al

Seciei penale, din cadrul Tribunalului B., în scopul de a pronuna o soluie favorabil în cauza privind pe inculpatul

P.V. - arestat preventiv pentru svârirea infraciunilor de antaj i asociere de infraciuni -, ar fi pretins suma de

150.000 mrci germane i ar fi primit în dou trane suma de 135.000 mrci germane.

Prima instan, prin sent. pen. nr. 60/F din 19 decembrie 2006 pronunat de Curtea de Apel Braov, a achitat pe

inculpat pentru infraciunea pentru care a fost trimis in judecat, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c

C.pen.

În urma analizrii probatoriului administrat, instana a înlturat declaraiile martorului denuntor M.C., reinând c se

ocupa cu traficul de influen, în sensul c promitea diferitelor persoane c le "rezolv problemele" în justiie, fiind

Page 18: particularitatile probatiunii

8/3/2019 particularitatile probatiunii

http://slidepdf.com/reader/full/particularitatile-probatiunii 18/28

condamnat definitiv pentru o astfel de fapt, fiind formulate i plângeri de alte persoane, ca atare s-a reinut 

caracterul profund mincinos al acestui martor. În plus, la momentul efecturii denunului, era arestat preventiv i

cercetat în alte dou dosare de corupie, fiind interesat în obinerea unor reduceri de pedepse i totodat era

suspectat de P.V. ("mituitorul"), care era recuperator, c i-a însuit o parte din bani, astfel c era clar interesul su

de a demonstra c banii au fost dai inculpatului.

În ceea ce privete declaraiile unui alt martor important al acuzrii, P.V. ("mituitorul"), instana le-a apreciat a fi

subiective i contradictorii. Probatoriul nu a dovedit conform considerentelor sentinei decât c banii au fost luai de

martorul denuntor, nu c au fost pretini sau primii de inculpat.

Cu privire la soluia pronunat de inculpat, instana a reinut c a fost adoptat în unanimitate, într-un complet 

colegial compus din trei judectori, specific recursului. La fel i soluia de admitere a apelului în favoarea lui P.V. i

suspendarea condiionat a executrii pedepsei aplicate acestuia i respingerea apelulului Parchetului, soluie

pronunat în complet colegial i meninut în calea de atac a recursului, ceea ce demonstreaz legalitatea i

temeinicia ei, nu confirm acuzaia de luare de mit i nu poate, în nici un caz s constituie nici un indiciu al comiterii

acestei infraciuni, susinere nepermis într-un stat de drept.

3. Revenirea martorilor denuntori în cursul cercetrii judectoreti asupra declaraiilor date în faza de urmrire

penal. Înlturarea motivat de ctre instan a declaraiilor date de martorii denuntori în instan i aprecierea

acestor declaraii ca fiind nesincere. Probele administrate în cursul urmririi penale nu au valoare probant numai în

aceast faz a procesului i numai în vederea sesizrii instanei, instana fiind indreptit s rein numai pe acelea

care exprim adevrul i care se coroboreaz cu celelalte probe administrate în cauz. În spe, în mod corect 

instana nu a reinut declaraiile date în faza cercetrii judectoreti decât în parte, având în vedere c atât 

denuntorii, cu o excepie, cât i martorii audiai în cauz, au încercat s nuaneze sau chiar s nege cele declarate

 în faza de urmrire penal, reveniri care nu au avut la baza motive plauzibile, fiind lesne de observat c au încercat 

s creioneze o imagine favorabil inculpatului. Hotrâre de condamnare (Decizia nr.1420/14 martie 2007 a

Înaltei Curi de Casaie i Justiie[28]). 

În spe, prima instan a condamnat pe inculpat pentru savârirea a patru infraciuni de trafic de influen în

concurs de infraciuni, prevzute de art. 257 alin. 1C.pen. cu aplicarea art. 6 i art. 7 alin. 3 din Legea nr. 78/2000

republicat, reinând c inculpatul, care în calitate de judector, prin modaliti diferite de acceptare, pretindere i

primire a sumelor de bani, bunuri i servicii de la denuntori, în schimbul promisiunii c va interveni la colegii si

 judectori pentru obinerea unor hotrâri judectoreti favorabile denuntorilor, respectiv promisiunea intervenirii la

Page 19: particularitatile probatiunii

8/3/2019 particularitatile probatiunii

http://slidepdf.com/reader/full/particularitatile-probatiunii 19/28

executorul judectoresc pentru punerea în executare a unei hotrâri judectoreti de evacuare, se face vinovat de

svârirea acestei infraciuni.

4. În acelai sens i sentina penal nr. 90/14 martie 2005 a Tribunalului Bihor pronunat în dosarul nr.

3857/2004, definitiv prin decizia penal nr. 5495/29 septembrie 2005 a Înaltei Curi de Casaie i Justiie

(nepublicate), reinându-se ca veridice declaraiile date de martorii denuntori în faza de urmrire penal, coroborat 

cu restul probatoriilor (martori, înscrisuri), fiind nlaturate declaraiile date în cursul cercetrii judectoreti, revenirile

asupra declaraiilor anterioare fiind nejustificate, argumentate în vreun sens. Schimbarea depoziiei martorilor în

cursul cercetrii judectoreti a fost analizat amplu de instaa.

Cu privire la calitatea de subiect activ al infraciunii de luare de mit, s-a reinut c inculpatulului i s-a încredinat, în

calitate de reprezentant al unei firme de administrare, conducerea i gestionarea întregii activiti a firmei, în baza

unui contract de servicii manageriale de administrare, încheiat între cele dou firme. Sub aspectul calitii de subiect 

activ, în spe este îndeplinit aceast condiie, respectiv are calitatea de funcionar, orice persoan care exercit

permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investit, o însrcinare de orice natur, retribuit sau

nu, în serviciul unei alte persoane juridice, decât cele la care se refer art.145 Cp., deci inclusiv în serviciul unei

societi comerciale. Ca atare, calitatea de administrator al unei societati comerciale, cu obligaii contractuale, se

circumscrie noiunii de funcionar, conform art. 147 alin. 2 C.pen., fiind irelevant existena în acest sens a unui

contract individual de munc intre persoana fizic i persoana juridic.

5. Reinerea ca veridice numai în parte a declaraiilor martorului denuntor, în masura în care se coroboreaz cu

restul probatoriului administrat i înlaturarea motivat a declaraiilor aceluiai martor cu privire i la svârirea altor

infraciuni de corupie svârite de inculpat iîntrucât nu sunt susinute i de alte probe. Soluie de achitare

parial.(Sentina penal nr. 103/P/2006 a Tribunalului Bihor, definitiv prin decizia penal nr. 2345/2 mai

2007 a Înaltei Curi de Casaie i Justiie în dosarul nr. 4384/46/2006, nepublicate).

În spe, instana a condamnat pe inculpat pentru svârirea unei infraciuni de trafic de influea, prevzut de art.

257 C.pen. cu referire la art. 1 lit. g si art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în pretinderea i primirea folosului

necuvenit al construciei casei sale de la martorul denuntor, în schimbul promisiunii de a interveni la conducerea

SNP-Petrom pentru atribuirea de lucrri firmei denuntorului.

Page 20: particularitatile probatiunii

8/3/2019 particularitatile probatiunii

http://slidepdf.com/reader/full/particularitatile-probatiunii 20/28

 A achitat pe acelai inculpat, reinând temeiul prevzut de art. 10 lit. a C.pr.pen., de sub învinuirea svâririi a dou

infracîiuni de trafic de influen i a respins cererea de restituire a 4.000 dolari SUA, formulat de martorul

denuntor, dispunând confiscarea folosului necuvenit de mai sus.

Pentru a pronuna aceast soluie a reinut c sub aspectul primei fapte denunate, declaraiile martorului se

coroboreaz cu probatoriul administrat, martori i înscrisuri, dar în ceea ce privete pretinderea i primirea de ctre

inculpat în dou rânduri de la denuntor a câte 2.000 de dolari pentru a interveni pe lâng un inspector SNP-Petrom

SA Bucureti, în vederea aprobrii pentru firma martorului a unei compensri, declaraia martorului nu este

confirmat de alte probatorii concludente, care s exclud orice echivoc, astfel încât dubiile profit inculpatului.

Singurul aspect dovedit din declaraia martorului era ridicarea de ctre martor din banc, din contul firmei sale a

sumelor de bani indicate de acesta în denun, dar în afara acestui indiciu, restul declaraiilor nu s-au confirmat prin

nici un probatoriu.

 Astfel, pe baza acestui indiciu nu se poate reine nici pretinderea, nici primirea de ctre inculpat a sumelor de bani

declarate de denuntor, nici intervenia promis martorului, nici faptul ca aprobarea compensrii facturilor în cauz

a avut loc ca urmare a interveniei efective a inculpatului.

4. Aplicarea dispoziiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecia martorilor. [29] Inculpat care a beneficiat de

aceste prevederi legale într-un alt dosar în care s-a dispus neînceperea urmririi penale fa de acesta pentrucomiterea infraciunii de dare de mit prevazute de art. 255 C.pen., în dosarul în care a fost trimis în judecat i

condamnat un alt inculpat pentru infraciunea de luare de mit (Decizia penal nr. 25/13.02.2007 a Curii de

 Apel Oradea, definitiv i modificat în parte prin decizia penal nr. 3615/5 iulie 2007 a Înaltei Curi de Casaie i

Justiie[30]).

Potrivit art. 19 din lege, "persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a pct. 1 si 2 i care a comis o

infraciune grav, iar înainte sau în timpul urmririi penale ori a judecii denun sau faciliteaz identificarea i

tragerea la rspundere penal a altor persoane care au svârit astfel de infraciuni beneficiaz de reducerea la jumtate a limitelor pedepselor prevzute de lege". În conformitate cu dispoziiile art. 2 lit. a pct. 1 si 2, martorul

este persoana care se afl în una din urmtoarele situaii:

Page 21: particularitatile probatiunii

8/3/2019 particularitatile probatiunii

http://slidepdf.com/reader/full/particularitatile-probatiunii 21/28

1. are calitatea de martor, potrivit codului de procedur penal i prin declaraiile sale furnizeaz informii i date cu

caracter determinant în aflarea adevarului cu privire la infraciuni grave sau care contribuie la prevenirea producerii

ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin svârsirea unor astfel de infraciuni.

2. fr a avea calitate procesual în cauz, prin informaii i date cu caracter determinant contribuie la aflarea

adevrului în cauze privind infraciuni grave sau la prevenirea producerii unor prejudicii deosebite ce ar putea fi

cauzate prin svârirea unor astfel de infraciuni ori la recuperarea acestora; în aceast categorie este inclus i

persoana care are calitatea de inculpat într-o alt cauz.

Sub aspect procesual, din punct de vedere temporal, acest act normativ este aplicabil i în situaia în care denunarea

i facilitarea tragerii la rspundere penala a unei persoane cercetat într-un dosar în care autorul denunului are

calitatea de martor, se realizeaz i în cursul judecii cauzei în care persoana care a cooperat cu organul judiciar are

calitate de inculpat.

 Atunci cand fat de denuntor se d o soluie de neîncepere a urmririi penale pentru svârirea infraciunii de dare

de mit, cauza de impunitate constând tocmai în autodenunul formulat, iar fa de autorul infraciunii se dispune

trimiterea în judecat pentru svârirea infraciunii de luare de mit, s-ar putea ridica problema stabilirii faptului

dacdenuntatorul poate avea sau nu calitatea de martor.

Din moment ce darea i luarea de mit sunt infraciuni distincte, prevzute în texte incriminatoare diferite, cu autori

distinci - mituitorul neavând calitatea de participant la svârirea infraciunii de luare de mit, indiferent de forma

participaiei penale, el pstrându-i doar calitatea de autor al infraciunii de dare de mit în raport de infraciunea

de luare de mit svârit de cel trimis in judecat, autorul infraciunii de dare de mit va avea întodeauna calitatea

de martor, pstrându-i în schimb calitatea de fptuitor, dar numai în ceea ce privete infraciunea de dare de mit.

În spe, instana de apel a fcut aplicarea dispoziiilor art. 19 din Legea 682/2002 i a redus pedepsele aplicate

inculpatului pentru infraciunile de trafic de influen i splare de bani.

5. Martor denuntor de rea-credin (Decizia penal nr. 1214//6 martie 2007 a Înaltei Curi de Casaie i

Justiie[31])

În spe, inculpatul a fost trimis în judecat pentru svârirea infraciunii de luare de mit prevazut de art. 254 alin.

1 C.pen. cu referire la art. 6 si art. 7 din Legea nr- 78/2000 constând în aceea c, în calitate de ofier de poliie, a

Page 22: particularitatile probatiunii

8/3/2019 particularitatile probatiunii

http://slidepdf.com/reader/full/particularitatile-probatiunii 22/28

pretins de la martorul denuntor, dupa ce l-a audiat ca fptuitor pentru sustragerea unui banner electoral, suma de

300 euro pentru a nu mai continua cercetrile în cauz.

Prima instan a dispus achitarea inculpatului pentru svârirea acestei infraciuni în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a

C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. a C.pr.pen., soluie meninuta de instana de recurs.

S-a reinut c exist contradicii între declaraiile martorului denuntor i c nu poate fi ignorat faptul, susinut 

permanent i de catre inculpat i consemnat i in raportul scris ctre conducerea Inspectoratului de Poliie Judeean,

c denuntorul a încercat sa-l mituiasca, respectiv l-a abordat la staia Peco s-i alimenteze maina cu benzin i a

mai încercat s intervin la inculpat prin intermediul unui alt martor.

În condiiile în care denuntorul nu a reuit s intervin pe lâng inculpat i a fost chemat la poliie, i s-au luat 

amprente i a fost fotografiat, iar in ziarul local a aprut un articol în legtur cu sustagerea bannerului, soia

denuntorului s-a prezentat la poliie i a solicitat repartizarea dosarului unui alt poliist, afirmând c este

nemulumit de felul în care decurge ancheta i în final a afirmat c inculpatul ar fi cerut mit, fiind evident interesul

acesteia i al denuntorului ca inculpatul sa nu mai instrumenteze dosarul.

6. Audierea ca martor a avocatului care îl reprezint pe denuntor în cauze civile (Tribunalul Bucursti, Sectia I

penal, sentina penal nr. 911 din 5 iulie 2005[32])

Susinerile inculpatului, trimis în judecat pentru svârirea infraciunii de corupie, c depoziiile unei asemenea

martore nu pot fi luate în considerare, sunt nefondate.

Este adevrat c aceastmartora nu a asistat în mod direct la discuiile purtate de denuntor cu inculpatul, îns

potrivit dispoziiilor art. 78 C.pr.pen., depoziia martorului poate avea ca obiect orice cunotinte despre vreo fapt sau

 împrejurare de natur s serveasc la aflarea adevrului, iar declaraiile acesteia se coroboreaz cu celelalte probe

administrate.

Faptul c martora a avut i are calitatea de avocat a denuntorului în cauze civile, nu poate conduce la concluzia cmartora în discuie ar fi avut interes în prezentarea prtinitoare a strii de fapt i de drept, prin relevarea unor

 împrejurri favorabile clientului su, întrucât denuntorul nu urmrete în prezenta cauz obinerea unor avantaje

personale care ar trebui s fie aparate i protejate de martora în discuie, ca avocat.

Page 23: particularitatile probatiunii

8/3/2019 particularitatile probatiunii

http://slidepdf.com/reader/full/particularitatile-probatiunii 23/28

Page 24: particularitatile probatiunii

8/3/2019 particularitatile probatiunii

http://slidepdf.com/reader/full/particularitatile-probatiunii 24/28

telefonice dintre inculpat i denuntor, iar a doua o convorbire particular dintre aceleai persoane înregistrat cu

un dispozitiv aflat asupra denuntorului, nu au avut autorizrile cerute de lege.

Referitor la acestea, P.N.A. a comunicat instanei prin adres c înregistrrile s-au efectuat fr autorizaie, întrucât 

procurorul care a organizat efectuarea înregistrrilor era cel desemnat s emit autorizaiile, nu mai era necesar s le

mai i emit, motivare reinut ca fiind contrar legii, interpretare strin de exigenele i garaniile procedurii penale.

Revenind la problematica înregistrrilor efectuate de pri, aratm c de dispoziiile art. 916 C.pr.pen. se poate

prevala i inculpatul în cauz care poate fi interesat s dovedeasc prin asemenea înregistrri netemeinicia acuzaiilor

aduse.

Jurisprudenaa CEDO statueaz c este aplicabil art. 8 Conventie i statul este responsabil când ingerina în dreptul la

via privat aparine unei persoane private, dar are la baz un act al statului sau este confirmat ulterior de ctre

stat.

Ca atare, înregistrarea efectuat de o persoan privat a convorbirilor cu reclamantul, beneficiind de asisten din

partea procurorului, care i-a sugerat s efectueze înregistrarea convorbirilor telefonice i din partea poliistilor care au

instalat la locuina sa sistemul de înregistrat, ambele organe judiciare acionând în exercitarea îndatoririlor de

serviciu, jucând un rol determinant în toat afacerea, angajeaz rspunderea statului. (Cauza M.M c. Olandei,

hotrârea din 8 aprilie 2003).[34] 

O alt condamnare recent pentru înclcarea art. 8 din Convenie este hotrârea din 25 octombrie 2007 în cauza Van  Vondel c. Olandei, cu privire la înregistrarea unor conversaii realizate de un ter i echipamentul tehnic

furnizat de ctre autoritile de stat.

Curtea a reinut rolul statului în efectuarea interceptrilor, persoana primind din partea autoritilor atât echipamentul

tehnic cât i instruciunile de folosire, iar legea intern nu stabilea anumite garanii împotriva unor interceptri

arbitrare.

Tot o recent condamnare a României de ctre Curtea European a Drepturilor Omului este o spe în materia

infraciunilor de corupie, cauza Calmanovici c. României, hotrârea din 1 iulie 2008, de referin pentru

  jurisprudena instanelor române sub aspectul problematicilor abordate pe temeiul înclcrii mai multor texte ale

Conveniei: art. 5 par. 1, art. 5 par. 3, art. 6 par. 1 i 3, art. 8, art. 3 din Protocolul nr. 1 Adiional la Convenie.

Page 25: particularitatile probatiunii

8/3/2019 particularitatile probatiunii

http://slidepdf.com/reader/full/particularitatile-probatiunii 25/28

Reclamantul, ofier de politie acuzat de fapte de corupie i sustragere de documente, a fost achitat de ctre prima

instan, considerând c principalele probe aduse de acuzare evocau contradicii, aplicând principiul in dubio pro reo,

reinând c pretinsul denuntor cetean chinez nu recunotea c ar fi fcut vreun denun.

Fr a mai audia parile, în recursul formulat de parchet, Inalta Curte de Casaie i Justiie, prin hotrârea din 18

iunie 2004, a condamnat pe reclamant la 3 ani si 6 luni inchisoare, plus pedepse complementare i accesorii conform

art. 64 l it. a-c i art. 71 C.pen., fr a se pronuna i asupra ilegalitii interceptrii telefonice, invocate de reclamant.

Cu privire la înclcarea art. 6 par. 1 i 3 din Convenie, reclamantul s-a plâns de lipsa de echitate a procedurii penale

desfurate înaintea Înaltei Curi de Casaie i Justiie, care nu a audiat martorii i l-a condamnat pe baza probelor

deja administrate de Curtea de Apel Bucureti, dar care erau insuficiente i contradictorii i mai ales, pe baza

denunului efectuat de ctre ceteanul chinez, fr a fi asistat de vreun interpret.

Curtea de la Strasbourg a reamintit jurisprudena sa cauzele Ekbatani c. Suediei, Constantinescu c.

României, Mircea c. României - din care rezult c judecarea unei persoane pentru prima dat în ultim instan

de ctre o jurisdicie care, fr a audia, trebuie s aprecieze asupra faptelor i dreptul aplicabil i s cerceteze dac

persoana este vinovat sau nevinovat pentru svârirea unei fapte penale, încalc echitabilitatea unei proceduri

conforme cu art. 6 par. 1, apreciind c situaia este similar cu cauzele de mai sus.

Cu privire la interceptrile i înregistrrile telefonice, C.E.D.O. a fcut referire la cauza Dumitru Popescu c.

României, hotrârea din 26 aprilie 2007[35], în privina imposibilitii instanei române de a verifica temeinicia

autorizaiei de interceptare emis de ctre procuror, clasificat drept secret de stat. Curtea a constatat înclcarea art.

8 din Convenie în legtur cu interceptarea i înregistrarea convorbirilor telefonice în temeiul Legii nr. 51/1991

privind sigurana naional pentru:

- lipsa de independen a autoritilor competente s autorizeze ingerina (statutul procurorului, care nu era

independent);

- lipsa oricrui control a priori al autorizaiei date de procuror;

- lipsa oricrui control a posteriori al temeiniciei interceptrii din partea unei autoriti independente i impariale;

- lipsa garaniilor referitoare la pstrarea caracterului intact i complet al înregistrrilor i distrugerea acestora;

- lipsa de independen a autoritii care ar fi putut certifica realitatea i fiabilitatea înregistrrilor;

Page 26: particularitatile probatiunii

8/3/2019 particularitatile probatiunii

http://slidepdf.com/reader/full/particularitatile-probatiunii 26/28

Totodat Curtea european a reinut c instanele interne nu s-au pronunat asupra ilegalitii ingerinei în viaa

privat.

  A constatat înclcarea garaniilor sub aspectul art. 8 par. 2 din Convenie, autorizaia de interceptare dat de

procuror nefiind foarte clar precizat, în condiiile în care nu apar menionate numerele de telefon puse sub ascultare,

doar lista lor în procesul verbal întocmit ulterior interceptrii.

În plus, C.pr.pen. nu preciza circumstanele în care informaiile obinute pot fi terse.

Concluzia Curii : cadrul legal existent la data faptelor nu îndeplinea condiiile minimale necesare pentru a evita

abuzurile din partea autoritilor, astfel încât a fost înclcat art. 8 din Convenie.

[1] T.C. Medeanu, Flagrantul în traficul cu droguri, Revista de drept penal. nr. 4/2007, p. 541

[2] Publicat în M. Of., Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000.

[3] Convenia Consiliului Europei privind corupia, adoptat la Strasbourg în 4 noiembrie 1999 i Convenia O.N.U.

 împotriva corupiei, adoptat la New York în 31 octombrrie 2003, ratificate de Romania, instituie obligaia fiecarui stat 

parte de a lua msurile necesare, inclusiv folosirea unor tehnici speciale de investigaie, care pot s includ folosirea

unor ageni sub acoperire, pentru a facilita adunarea probelor în materie penal.

[4] Publicat pe www.pna.ro/jurisprudenta 

[5] Publicat pe www.pna.ro/jurisprudenta 

[6] Publicat în I. Ciolca, Probele in procesul penal. Practic judiciar, Ed.Hamangiu, 2007, p. 275.

[7] Publicat pe www.pna.ro/jurisprudenta 

[8] Publicat pe www.pna.ro/jurisprudenta 

Page 27: particularitatile probatiunii

8/3/2019 particularitatile probatiunii

http://slidepdf.com/reader/full/particularitatile-probatiunii 27/28

[9] V. Berger, Jurisprudena Curii Europene a Drepturilor Omului, ediia a V-a, Institutul Român pentru Drepturile

Omului, Bucureti, 2005, p. 341.

[10] R. Chiri, Dreptul la un proces echitabil, Ed. Universul Juridic Bucureti, 2008, p. 346.

[11] N. Volonciu, A. Barbu, Codul de procedur penal comentat. Art. 62-135 - Probele i mijloacele de prob, Ed.

Hamangiu, 2007, p. 25.

[12] N. Volonciu, A. Barbu, op.cit., p. 26.

[13] G. Antoniu, A. Vlasceanu, A. Barbu, op.cit., p. 384.

[14] G. Antoniu, A. Vlasceanu, A. Barbu, op.cit., p. 386.

[15] R. Chirita, op.cit., p. 348

[16] Buletinul CEDO, nr. 4/2008, Ed. Hamangiu, p. 99.

[17] Hotrârea prezentat integral in D. Olar, Cauzele Jucys c. Lituania i Ramanauskas c. Lituania, Noua Revist de

Drepturile Omului, p. 122.

[18] C.E.D.O., cauza Sequeira c. Portugaliei, cererea nr. 73557/01, decizie de inadmisibilitate din 06.05.2003, Recueil

des arrêts et décisions 2003-VI.

[19] V. Dobrinoiu, Corupia în dreptul penal românesc, Ed. Atlas Lex, Bucureti, 1995, p. 236. N. Ciobanu,

Consideraii asupra infraciunilor de luare de mit i dare de mit, Buletin Documentar nr. 1/2003 al Parchetului

Naional Anticorupie, p. 8.

[20] N. Ciobanu, op.cit., p. 8.

[21] T.S., Secia penal, dec. 4171/1970, C.D., pag.411 si Tribunalul Constana, dec. pen. nr. 1362/1984, in

R.R.D.nr.8/1995, pag.71-citate de N.Ciobanu, op.cit, supra, pag.23.

[22] N. Ciobanu, op.cit., p. 9.

[23] Pentru detalii, a se vedea N. Ciobanu, op.cit., p. 9.

[24] N. Ciobanu, op.cit., p. 6.

Page 28: particularitatile probatiunii

8/3/2019 particularitatile probatiunii

http://slidepdf.com/reader/full/particularitatile-probatiunii 28/28

[25] Pe larg despre confiscarea special în cazul infraciunilor de luare de mit i dare de mit, N. Ciobanu, op.cit., p.

10.

[26] Publicat în M. Of., Partea I, nr. 523 din 18 iulie 2002.

[27] Publicat pe www.pna.ro/jurisprudenta 

[28] Publicat pe www.pna.ro/jurisprudenta 

[29] Publicat în M. Of., Partea I, nr. 964 din 28 decembrie 2002.

[30] Publicat pe www.pna.ro/jurisprudenta 

[31] Publicat pe www.pna.ro/jurisprudenta 

[32] Publicat în I.Ciolc, Probele în procesul penal. Practic judiciar, Ed. Hamangiu, 2007, p. 228.

[33] Publicat pe www.pna.ro/jurisprudenta 

[34] R. Chiri, Conventia european a drepturilor omului. Comentarii i explicaii, vol. II, Ed. C.H. Beck, Bucureti,

2008, p.72, nota de subsol.

[35] Publicat în M. Of., Partea I, nr. 830 din 15 decembrie 2007.