Particularităţile Climatului Organizaţional În Instituţia Militară

8/18/2019 Particularităţile Climatului Organizaţional În Instituţia Militară

1/17

Particularităţile climatului organizaţional în instituţiamilitarăPosted on 11 aprilie 2008 by Dulea

Extras din “Sociodinamica grupului militar – o abordare polifuncţională” , Gabriel

Dulea, Editura Militara, Bucureşti, 2008

Climatul organizaţional în instituţiile militare ca!t! anumite "alenţe articulare# $n

lan intern, armata rezint! caracteristicile unei mari organizaţii birocratice

%secializare şi di"iziunea muncii, organizare ierar&ic!, reguli şi regulamente,

imersonalitate, dosare şi documente scrise, cometenţ! şi romo"are'#

(eci)icul ei sub asect organizatoric este dat de rincialul obiecti" e care îl are de

îndelinit* des)!şurarea cu succes a lutei armate# Modelul de organizare care

r!sunde cel mai bine acestei solicit!ri este cel al +sistemului raţional bazat e *structura ierar&ic! liniar! şi conducere centralizat! %di)erenţiere clar! între )uncţiile

de conducere şi cele de execuţie'- grad înalt de )ormalizare intern!- ni"el ridicat de

integrare a mebrilor %cerinţe discilinare stricte'#

(ubdi"iziunea tiic! a organiz!rii militare o rerezint! unitatea militar!# Deci, sub

asect structural, organizaţia militar! se rezint! ca un ansamblu de unit!ţi relati"

autonome sub asect )uncţional, între care se stabilesc relaţii organizatorice )ormale

de autoritate, cooerare şi control#

$n )uncţie de locul e care îl ocu! în ierar&ia organizaţiei militare, unit!ţile militare

des)!şoar! acti"it!ţi de execuţie %instruire, în"!ţ!m.nt, des)!şurarea unor acţiuni

oerati"e', de conceţie, conducere şi coordonare, în roorţii di)erite, în )uncţie de

locul ocuat în structura militar!# Coresunz!tor acestei tiologii, se oate considera

c! rodusele )inale ale acti"it!ţii unit!ţii militare le rerezint!* ni"elul atins de

instruire indi"idual! şi de gru- caacitatea de a executa unitar misiuni de lut! sau

de conducere a unit!ţilor sau subunit!ţilor subordonate- caacitatea de a susţine

logistic des)!şurarea acti"it!ţilor lani)icate#

$n organigrama unit!ţii militare "om înt.lni subdi"iziuni cu rol de coordonare sau de

execuţie, recum şi subdi"iziuni cu rol administrati"# /rimele au onderea ierar&ic!cea mai mare şi oart! denumirea generic! de subunit!ţi %gru!, luton,

comaniebaterie'# Celelalte se reg!sesc sub )orma unor ser"icii, birouri sau

comartimente# Ca şi în cazul organizaţiei militare în ansamblul ei, şi între

subdi"iziunile unit!ţii militare se stabilesc relaţii )ormale de autoritate %ierar&ic!,

)uncţional! şi de stat ma1or', de cooerare %între subdi"iziunile şi osturile situate e

acelaşi ni"el'şi de control % între organele de conducere şi celelalte subdi"iziuni'#

/onderea cea mai mare o au relaţiile ierar&ice şi cele )uncţionale#

aloarea climatului organizaţional într3o instituţie militar! este in)luenţat! în modsemni)icati" de stilul de conducere al comandantului# Dac! climatul in)luenţeaz!

http://psihologie-militara.econsultant.ro/sociodinamica-grupului-militar/particularitatile-climatului-organizational-in-institutia-militara/http://psihologie-militara.econsultant.ro/author/Dulea/http://psihologie-militara.econsultant.ro/author/Dulea/http://psihologie-militara.econsultant.ro/sociodinamica-grupului-militar/particularitatile-climatului-organizational-in-institutia-militara/


2/17

randamentul )iec!rui indi"id, este de la sine înţeles c! şe)ul%comandantul' trebuie s!

acţioneze direct asura climatului, s!3l in)luenţeze oziti"# Gradul de sociabilitate şi

starea de sirit ale acestuia sunt dou! "ariabile care îşi un amrenta asura

climatului# $ntr3un climat otim de munc! "om înt.lni oameni cu un moral ridict, cu

moti"aţii uternice şi încredere în )orţele rorii, coeziune, atitudine resonsabil!)aţ! de obiecti"ele comune#

De alt)el, între )uncţiile imortante e care trebuie s! le îndelineasc! un conduc!tor

este şi aceea de a realiza un climat de munc! )a"orabil acti"it!ţii# Este cunoscut )atul

c!, subordonaţii acţioneaz! în con)ormitate cu modelul erceut al stilului de

conducere )olosit de comandant%şe)'#+4n om care conduce înseamn!, e de o arte, o

autoritate şi deci o utere social! exercitat! asura altora, e de alt! arte o

diminuare a autonomiei ersonale, a indeendenţei ersonale# Comandantul este cel

care d! ordine, îndrum! sau controleaz! şi, din aceast! cauz!, subordonaţilor nu leeste indi)erent stilul de lucru al acestuia# 5ezol"area sarcinilor trebuie s! se )ac! într3

o atmos)er! articiati"!, care otenţeaz! îns!şi moti"aţia muncii#

4n climat si&osocial )a"orabil des)!şur!rii unei acti"it!ţi e)iciente nu se obţine

numai rin m!suri )ormale, de ti administrati", ci şi rin inter"enţii directe la

ni"elul colecti"elor militare, care s! mearg! .n! la acţiuni de sc&imbare a moti"aţiei,

atitudinilor şi comortamentelor#

Comandantul trebuie s! )ie caabil s!3şi adateze comortamentul în )uncţie de

îmre1ur!ri, s! dea do"ad! de tact, s! ştie s! îmbine exigenţa cu îng!duinţa# C.ndacesta resect! demnitatea şi ersonalitatea )iec!rui subordonat, este exigent, dar şi

rinciial, aroiat de oameni#

Climatul organizaţional într3un gru militar are "aloare atunci c.nd +comandantul îşi

circumscrie comortamentul e urm!toarele coordonate * organizeaz! temeinic

munca subordonaţilor e baz! de obiecti"e clar )ormulate şi corect reartizate-

mani)est! încredere în subordonaţi, in)orm.ndu3i asura roblemelor care îi

intereseaz!- consult! oamenii şi ţine seama de rounerile "iabile- mani)est!

solicitudine )aţ! de doleanţele îndret!ţite ale subordonaţilor- este riciial în

acordarea recomenselor şi edeselor- îşi asum! r!suderea entru ordinele date-

romo"ez! subordonaţii coresunz!tor atitudinilor şi rezultatelor obţinute#

6enomenul coeziunii este )a"orizat, aşa cum anticiam în rimul caitol, de o serie de

)actori obiecti"i şi subiecti"i# $n rima categorie se înscriu * contactul saţial %lasarea

indi"izilor în acelaţi saţiu'- m!rimea gruului %în gruurile militare mici de ti

+subunitateredomin! contacte mai )rec"ente şi mai str.nse'- anga1area gruului în

acţiuni comune- stabilitatea gruului e o anumit! erioad! de tim- rezultatele

obţinute în ceea ce deri"! îndelinirea misiunilor %e)orturile comune încununate de

succes determin! arecieri oziti"e, înt!rirea moti"aţiei entru acţiune, aroierea


3/17

a)ecti"! dintre membrii gruului'#

$n r.ndul )actorilor subiecti"i se înscriu* existenţa unor atitudini şi reacţii

asem!n!toare la membrii gruului în raort cu aceleaşi e"enimente- atitudinea )aţ!

de norme %acceterea sistemului de norme şi "alori seci)ice gruului'- caacitatea de

autoorganizare şi de autocontrol a gruului- conduita gruului şi modul decunducere- gradul de încredere reciroc! existent! între membrii gruului, recum şi

între aceştia şi liderul lor, ne"oia de relaţionare cu ceilalţi, num!rul, durabilitatea şi

intensitatea raorturilor interersonale, a)init!ţi interersonale- modul de

mani)estare a oiniilor indi"iduale şi colecti"e#

Deci, c.nd "orbim desre coeziune a"em în "edere urm!toarele remise* atracţia

interersonal!, comunitatea ca sco, interdeendenţa rolurilor, sentimentul

aartenenţei la un gru#

Comandantul %şe)ul' unei organizaţii militare entru a menţine coeziuneacolecti"ului şi entru a consolida un climat de munc! oziti" trebuie s!3şi cunoasc!

)oarte bine oamenii, modul în care e"olueaz! colecti"ul, stadiul atins în )ormarea

coeziunii %creşte, stagneaz! sau este în regres', cauzele care, la un moment dat, ot

a)ecta rocesul de înc&egare a gruului

Climat si&osocial, climat organizaţional, climat de gru, autoritate )ormal!, relaţii

)ormale de autoritate, relaţii de cooerare, relaţii de control, relaţii ierar&ice şi

)uncţionale, climat de munc!#

PARTICULARITATI ALE CLIMATULUI ORGANIZATIONAL�N INSTITUTIA MILITARACamelia Stamate*

Climatul psihosocial reprezinta fenomenul cheie n ntelegerea modalitatii prin care� � mediul intern al unui colectiv influenteaza opiniile, atitudinile si comportamentelemembrilor unei organizatii. n acelasi timp, prin intermediul acestui fenomen, putem�

ntelege dinamica unei organizatii prin prisma trairilor subiective ale membrilor� grupului. Climatul organizational, prin efectele sale pe care le produce n plan� individual sau colectiv, are un rol important n obtinerea performantei la nivelul unei� organizatii. n institutiile militare climatul organizational capata valente particulare;� existenta unui climat pozitiv depinz nd n mare masura de ntelegerea normelor� � � militare, a „ratiunii” exigentei, a necesitatii unitatii de actiune, a coeziunii si solidaritatii

si nu n ultimul r nd de stilul de conducere al comandantului.� �

I. Delimitari conceptuale

Orice grup este compus din indivizi, a caror constiinta despre ei nsisi, n mod� �obisnuit, i mpiedica sa vada ceea ce este n comportamentul lor reflexul felurilor� � �de a actiona ale grupurilor lor de apartenenta.

Exista o obisnuinta a noastra, ca indivizi, de a considera grupurile drept "agregate de


4/17

indivizi" si sa nu sesizam grupul ca o fiinta care are viata ei proprie, opiniile sale,reactiile sale, valorile sale. Marile fenomene colective (panica, revolta, linsajul, emotiilecolective, miscarile multimilor) ne apar ca exceptionale, periculoase, deposedindpersoana de constiinta sa individuala si distincte de psihologia personalitatii. e fapt,viata grupului penetreaza in intregime viata noastra individuala.

esigur, prin anumite aspecte, conduitele noastre scapa influentelor sociale. !rinsistemul trebuintelor sale, prin caracterul si motivatia sa, subiectul uman este altcevadecat o reflectare a grupurilor sale primare de apartenenta.

otusi, in ciuda acestor factori de personalitate, nu putem scapa de influenta grupurilorai caror membri suntem. !utem vorbi de societate in general, de apartenenta noastrala un vast grup cultural, ale caror influente modelatoare sunt evidente (influenta limbii,ideilor, modelelor dintr#o epoca, valorilor unei religii) sau apartenenta si influentagrupurilor mici.

$rupul este un sistem de interactiune sociala, prin care subiectii isi coordoneaza

reciproc intentiile si preocuparile, modelandu#se unii pe altii. %iecare grup se

caracterizeaza printr#o structura configurationala proprie, care rezulta dininterdependenta statutelor si rolurilor membrilor din care este format. &stfel, tinandcont de continutul si functiile acestor statute si roluri putem distinge mai multe variantestructurale care se intrepatrund si se completeaza reciproc (structura de comunicare,structura decizionala si executiva, structura sociometrica ' determinata de distributiaafinitatilor si atractiilor interpersonale). &drian eculau, !sihologie *ociala, Editura!olirom, +asi, --, p./0

$rupurile se constituie in vederea realizarii unor scopuri si rezolvarii unor sarcini.

&cestei caracteristici si este proprie o puternica incarcatura motivationala, ajungand sidirectionand activitatea si comportamentul membrilor grupului.

1n "climat de grup" poate influenta sau schimba conduitele noastre, punctele noastrede vedere, iar pentru un observator neavizat, unitatea personalitatii noastre. u estenoua ideea potrivit careia, aceleasi persoane pot avea comportamente diferite infunctie de mediile sociale in care se plaseaza la un moment dat2 raspunsurile si reactiilelor variaza dupa "climatele" grupurilor in care se gasesc. eci, comportamenteleobservabile ale indivizilor plasati in diferite ambiante de munca, sunt direct induse(determinate) de aceste ambiante. *#a constatat ca, nu numai ca toti indivizii plasati in

aceste conditii de grup si de climat reactioneaza la fel, ci si ca trecerea de la un climatla altul determina efecte proprii.

3ineinteles, ca individualitatile "reapar" in intensitatea reactiilor si in preferintele pecare subiectii le exprima pentru unul sau altul din aceste climate. e aceea, sefii degrupuri ar trebui sa se intrebe daca, ceea ce ei considera adesea ca fiind trasaturi depersonalitate sau de caracter la membrii grupurilor lor, nu este expresia climatuluipsihologic al grupului si al propriei lor metode de conducere.

in psihosociologia organizationala, climatul psihosocial reprezinta produsul relatiei

dintre asteptarile subiective ale angajatilor cu conditiile obiective ale locului de munca2reactia membrilor la mediul din institutie # o atitudine colectiva a grupului dat fata de

totalitatea mediului profesional. &cesta reprezinta un fenomen#cheie in intelegerea adoua aspecte esentiale, care se influenteaza, se conditioneaza reciproc. Este vorba de

intelegerea modalitatii prin care mediul intern al unui colectiv influenteaza opiniile,atitudinile si comportamentele membrilor unei organizatii, dar si de intelegereadinamicii grupurilor sociale prin prisma trairilor subiective ale membrilor grupului.

4limatul psihosocial, reprezinta "... o stare mintala si emotional atitudinala caredomina, cronic ori temporal, in randul membrilor unei organizatii si care exercita


5/17

actiunea, cu precadere, asupra fiintelor umane, cum ar fi in5 armata, invatamant,institutii de sanatate publica, organizatii publice, s.a."ictionar de psihologie sociala,Editura stiintifica si Enciclopedica, 3ucuresti, -6, p. 760.

4onceptul de climat organizational poate fi utilizat in doua sensuri distincte, astfel5

pentru a desemna caracteristicile generale ale institutiei (unitatii), asa cum aceasta se

manifesta in raport cu majoritatea colectivelor de lucru, respectiv pentru a desemnamediul organizational specific al unui colectiv de lucru, caracterizat atat prin aspectegenerale, cat si particulare.

*intetizand acceptiunile existente in literatura de specialitate, putem defini climatulorganizational ca fiind o stare psihica colectiva, o dispozitie psihica relativ stabilizata sigeneralizata la nivelul membrilor unui grup.

II. Conditionari psihosociale ale climatului organizational in institutia militara

4limatul organizational depinde de o suita de factori 5 caracteristicile organizatiei

(structura sa organizatorica, dimensiunea, profilul activitatii, varsta membrilor

organizatiei, traditiile existente), caracteristicile resurselor umane (nivel de pregatire,categorii de varsta, nivel cultural), stilul de lucru al conducerii organizatiei.ici institutia militara nu face rabat de la aceste caracteristici generale. &ceasta trebuieprivita ca un sistem "tehnic" care functioneaza ca o inlantuire de operatii si elementefunctionale (oameni, tehnica, organizare) si profesiuni (arme), dar in egala masura casi sistem "sociouman" compus din indivizi si grupuri (grupe, plutoane, companii) aflatiin proces de interactiune.

&rmata in general, poate fi privita atat ca institutie a statului, chemata sa gestioneze

sub aspect normativ relatiile dintre membrii societatii in domeniul apararii nationale,cat si ca organizatie menita sa coordoneze activitatea propriilor membrii in vederea

indeplinirii misiunilor primite. Ea are un model de organizare bazat pe o structura

ierarhica si conducere centralizata (diferentiere clara intre functiile de conducere si celede executie), grad inalt de formalizare interna, nivel ridicat de integrare a membrilor(cerinte disciplinare stricte), acces selectiv la informatie.

*intetizand, studiul acestui fenomen psihosocial complex, pune in evidenta faptul caeste determinat si intretinut de o serie de factori5 factori fizico#materiali (conditiilefizice si materiale ale activitatii care tin de dotare, de resurse, de tehnica), sociali (care

tin de cadrele sociale generale, sistemul juridic, cadrul normativ# organizational),psihosociali (rezultati din interactiunea membrilor grupului) si psihici (constand din

caracteristicile psihice ale membrilor grupului, ce definesc personalitatea acestora).eci, rezulta de aici implicarea a doua categorii de factori ' factori de natura obiectivasi factori de natura subiectiva.+n prima categorie, cea a factorilor obiectivi se regasesc5 conditiile munca, vechimeagrupului (perioada de cand membrii sai activeaza impreuna), nivelul pregatiriiprofesionale a membrilor grupului, nivelul retributiei oamenilor.

in categoria factorilor subiectivi, intalnim factori ce tin de individ (in special in cazul

celor investiti cu atributii de conducere), precum5 atitudinea fata de om, competentaprofesionala, stilul de conducere, priceperea de a repartiza echitabil sarcinile, de a

aprecia obiectiv eforturile si rezultatele muncii oamenilor, prestigiul si autoritatea. ot incategoria factorilor subiectivi intalnim si factori care tin de caracteristicile colectivului5

coeziunea, sintalitatea (personalitatea grupului), relatiile dintre membrii grupului,starea de spirit, moralitatea grupului, modalitatea de manifestare a opiniei colectives.a. +on 4iolca, !sihosociologie si pedagogie militara, Editura Militara, 3ucuresti, --8,p.890.

eci, exista o corelatie a variabilelor legate de organizare si a celor legate de sistemul


6/17

socio#uman, imbinare care contribuie la configurarea unui climat organizational specificintr#o institutie.

III. Caracteristici ale climatului organizational

Exista o serie de note comune in definirea climatului organizational (indiferent de

institutia de referinta), dar si cateva coordonate importante in care trebuie circumscrisaanaliza acestui fenomen complex.

:a nivelul grupurilor sociale regasim intr#o forma sintetica, ansamblul tuturor trairilorsubiective ale membrilor grupului, generate in contextul obiectiv al vietii de grup. si lanivelul unitatilor militare;subunitatilor intalnim sentimentul comun de apartenenta lagrup bazat pe constientizarea comunitatii de scop, sentimentul responsabilitatiicolective sau al coeziunii. eci, caracterul sintetic al climatului psihosocial consta inimbinarea dintre factorii interni, subiectivi si factorii externi, obiectivi.

!e de alta parte, climatul mai intervine si in reglarea interna a grupului si in

compensarea unor fenomene specifice grupului.


7/17

competenta conducatorului (liderului formal). umitru 4ristea, structurile psihosocialeale grupului si eficienta actiunii, Editura &cademiei, 3ucuresti, -67, p. -80

1n alt aspect important, se refera la efectele pe care le produce in plan individual saucolectiv, valoarea pozitiva sau negativa a climatului psihosocial. &stfel, un climat pozitiv

se concretizeaza in5

# buna integrare si interrelationare a indivizilor2# libera exprimare a disponibilitatilor, resurselor membrilor grupurilor2# colectivul se poate manifesta ca grup coeziv, unitar existand incredere mutuala lanivelul membrilor grupului, spirit de colegialitate, intrajutorare si colaborare, increderereciproca intre grupuri si in interiorul grupurilor2# buna functionare si relatii afective interpersonale care corespund unei satisfactii amembrilor fata de performantele grupului (element important al "spiritului de corp")2# buna functionare a relatiilor cu autoritatea formala, corespunzatoare unei increderi insef sau sefi si absentei conflictelor prin rivalitatea de influente2

# increderea in accesibilitatea obiectivelor grupului, ceea ce corespunde unei imaginidinamizatoare a atingerii obiectivelor si deci, care da grupului un viitor.

Efectele succeselor repurtate se inscriu in acest factor.

# increderea in mijloacele actuale ale grupului2# cooperarea si spiritul de participare, care exprima implicarea personala in grupul deapartenenta devenit grup de referinta simultan, participarea la decizii este un aspectimportant2# ambianta de buna dispozitie care face grupul un centru atractiv si care exprimasatisfactia de apartenenta2# maturitatea grupului cu capacitatea de reflectie a membrilor, ceea ce permite nu

numai reflectia asupra obiectivelor si mijloacelor, a participarii la decizii, ci si de arezista la zvonuri si fantasme colective.

# atasamentul membrilor colectivului fata de institutie, in concordanta aspiratiilorindividuale cu obiectivele si scopurile organizatiei2 spirit de colegialitate, intrajutorare si

colaborare, incredere reciproca intre grupuri si in interiorul grupurilor.

V. Particularitatile climatului organizational in organizatia militara

4limatul organizational in institutiile militare capata anumite valente particulare. in planintern, armata prezinta caracteristicile unei mari organizatii birocratice (specializare sidiviziunea muncii, organizare ierarhica, reguli si regulamente, impersonalitate, dosaresi documente scrise, competenta si promovare). *pecificul ei sub aspect organizatoric

este dat de principalul obiectiv pe care il are de indeplinit5 desfasurarea cu succes aluptei armate. Modelul de organizare care raspunde cel mai bine acestei solicitari este

cel al "sistemului rational" bazat pe5 structura ierarhica liniara si conducere centralizata(diferentiere clara intre functiile de conducere si cele de executie), grad inalt deformalizare interna, nivel ridicat de integrare a membrilor (cerinte disciplinare stricte) .

*ubdiviziunea tipica a organizarii militare o reprezinta unitatea militara. eci, subaspect structural, organizatia militara se prezinta ca un ansamblu de unitati militarerelativ autonome sub aspect functional, intre care se stabilesc relatii organizatoriceformale de autoritate, cooperare si control.

+n functie de locul pe care il ocupa in ierarhia organizatiei militare, unitatile militare

desfasoara activitati de executie (instruire, invatamant, desfasurarea unor actiunioperative), de conceptie, conducere si coordonare, in proportii diferite in functie de

locul ocupat in structura militara. 4orespunzator acestei tipologii, se poate considera caprodusele finale ale activitatii unitatii militare le reprezinta5 nivelul atins de instruireindividuala si de grup, capacitatea de a executa unitar misiuni de lupta sau deconducere a unitatilor subordonate, capacitatea de a sustine logistic desfasurarea

activitatilor planificate.


8/17

+n organigrama unitatii militare vom intilni subdiviziuni cu rol de coordonare sau deexecutie, precum si subdiviziuni cu rol administrativ. !rimele au ponderea ierarhica ceamai mare si poarta denumirea generica de subunitati (batalion#divizion, companie#baterie, pluton#echipaj). 4elelalte se regasesc sub forma unor servicii, birouri sau

compartimente. 4a si in cazul organizatiei militare in ansamblul ei si intre subdiviziunile

unitatii militare se stabilesc relatii formale de autoritate (ierarhica, functionale si de statmajor), de cooperare (intre subdiviziunile si posturile situate pe acelasi nivel) si decontrol (intre organele de conducere si celelalte subdiviziuni). !onderea cea mai mare oau relatiile ierarhice si cele functionale.

eci, relatiile ierarhice sunt raporturi de subordonare, care se stabilesc intre diferiteniveluri ierarhice, iar relatiile functionale se stabilesc intre doua subdiviziuniorganizatorice, dintre care una are asupra celeilalte autoritate functionala, concretizataprin transmiterea de regulamente, proceduri, indicatii din domeniu sau de specialitate.

+n mod corespunzator, la nivel individual, se stabilesc relatii organizatorice formale

intre titularii de posturi. in grupul militar relatiile interpersonale se manifesta cel mai

frecvent ca raporturi sef#subordonat. Ele reflecta specificul functional al sistemuluimilitar. *ubordonarea neconditionata in raporturile dintre sefi si subordonati esteriguros reglementata prin normele ierarhiei, autoritatii si disciplinei militare. &cesteraporturi se stabilesc atat in plan formal (normate prin diverse reglementari), cat siinformal, spontane, dependente in mare masura de factori psihologici individuali.incarcatura lor pozitiva sau negativa poate influenta functionalitatea grupului prin staritonice sau conflictuale.

&paritia si mentinerea unui climat psihosocial pozitiv trebuie exersata inca de la inceput

prin intelegerea semnificatiei normelor militare, ratiunii exigentei, necesitatii unitatii deactiune, a coeziunii si solidaritatii. in acest punct de vedere un rol major revine

comandantilor care trebuie sa impuna o atitudine de receptivitate si respect fata de

normele si principiile activitatii militare. +on 4iolca, !sihosociologie si pedagogiemilitara, Editura Militara, 3ucuresti, --8, p.8-0.

>, pag.890.

1n climat psihosocial favorabil desfasurarii unei activitati eficiente nu se obtine numaiprin masuri formale de tip administrativ, ci si prin interventii directe la nivelul

colectivelor militare, care sa mearga pana la actiuni de schimbare a motivatiei,atitudinilor si comportamentelor.


9/17

4omandantul trebuie sa fie capabil sa#si adapteze comportamentul in functie deimprejurari, sa dea dovada de tact, sa stie sa imbine exigenta cu ingaduinta. 4andacesta respecta demnitatea si personalitatea fiecarui subordonat, este exigent, dar siprincipial, apropiat de oameni.

4limatul organizational intr#o institutie militara are o valoare pozitiva atunci candcomandantul isi circumscrie comportamentul pe urmatoarele coordonate5 organizeazatemeinic munca subordonatilor pe baza de obiective clar formulate si corectrepartizate2 manifesta incredere in subordonati, informandu#i asupra problemelor caresi intereseaza2 consulta oamenii si tine seama de propunerile viabile2 manifestasolicitudine fata de doleantele indreptatite ale subordonatilor2 este principial inacordarea recompenselor si pedepselor2 isi asuma raspunderea pentru ordinele date2promoveaza subordonatii corespunzator aptitudinilor si rezultatelor obtinute.4ol.$heorghe iculescu, *ociologie militara, Editura Militara, ->>, pag.880.

1n alt rol care ii revine comandantului (sefului) este acela de a crea si mentine

coeziunea colectivului condus pentru consolidarea unui climat psihosocial pozitiv.

4oeziunea reprezinta o proprietate fundamentala a grupurilor sociale care exprimaraporturile de solidaritate si unitate dintre membrii acestora2 constituie o rezultanta aconcentrarii tuturor fortelor ce actioneaza asupra indivizilor pentru a se mentine incadrul grupului. &ceasta este considerata ca fiind o conditie indispensabila aparitiei siactiunii unor norme comune acceptate la nivelul grupului. $rupul actioneaza ca unitatede sine statatoare numai in momentul cand a atins un nivel minim de coeziune.

+n diferite acceptiuni date acestui concept, urmatoarele elemente definesc coeziunea5sentimentul apartenentei la grup, spiritul de solidaritate, predominarea relatiilor

interpersonale preferentiale, opinia colectiva clar conturata, apropierea structuriiorganizationale formale cu cea informala.

%enomenul coeziunii este favorizat de o serie de factori obiectivi si subiectivi. in primacategorie se inscriu5 contactul spatial (plasarea indivizilor in acelasi spatiu), marimeagrupului (in grupurile mici predomina contacte mai frecvente si mai stranse), angajareagrupului in actiuni comune, stabilitatea grupului pe o anumita perioada de timp,rezultatele obtinute in ce deriva din indeplinirea misiunilor (eforturile comuneincununate de succes determina aprecieri pozitive, intarirea motivatiei pentru actiune,apropierea afectiva dintre membrii grupului). +on 4iolca, !sihosociologie si pedagogie

militara, Editura Militara, 3ucuresti, --8, p.870.

+n randul factorilor subiectivi se inscriu5 existenta unor atitudini si reactii asemanatoarela membrii grupului in raport cu aceleasi evenimente2 atitudinea fata de norme(acceptarea sistemului de norme si valori specifice grupului)2 capacitatea deautoorganizare si de autocontrol a grupului2 conduita grupului si modul de conducere2gradul de incredere reciproca existenta intre membrii grupului, precum si intre acestiasi conducatorul lor2 nevoia de relationare cu ceilalti, numarul, durabilitatea siintensitatea raporturilor interpersonale, afinitati interpersonale2 modul de manifestareal opiniilor individuale si colective.

eci, cand vorbim despre coeziune avem in vedere urmatoarele premise5 atractia

interpersonala, comunitatea de scop, interdependenta rolurilor, sentimentulapartenentei la un grup.

4omandantul (seful) unei institutii militare pentru a mentine coeziunea colectivului sipentru a consolida un climat de munca pozitiv trebuie sa#si cunoasca foarte bineoamenii, modul in care evolueaza colectivul, stadiul atins in formarea coeziunii (creste,

stagneaza sau este in regres), cauzele care, la un moment dat, pot afecta procesul deinchegare a colectivului.


10/17


11/17

Modalitati de investigare a climatuluipsihologic in organizatia militara

Posted on November 11, 2008 by Claudia Daniliuc · Leave a comment

7utori* Constantin Edmond Cracsner, 7urelia Cana, Giulia egura, 9ulian :aranu

;ucrarea incearca sa delimiteze cadrul teoretic si metodologic de studiere a caracteristicilor climatului

si&ologic in organizatia militara# (e roun si se analizeaza cate"a instrumente si&ologice alcatuite in

acest sco#

9# Delimitari concetuale

9n ultimele doua decenii numeroase studii de si&ologie organizationala se centreaza e studiul climatului

din organizatii# 7ceasta reocuare este 1usti)icata de )ocusul orientat e e)icienta si er)ormanta considerat

ca )iind caracteristic organizatiilor secolului


12/17

9n acelasi sens, Aames si 7s&e %>??0' de)inesc climatul dret +ercetii ale indi"izilor desre atributele

organizatiei, recum* olitici, ractici si roceduri#

Aames si al# %>??0' "orbesc desre un +climat si&ologic general, iar Bure, Bouruc&i si =urle %>??2'

desre +climatul relatiilor interumane#

/ersecti"a intelegerii climatului organizational ca )iind climatul si&ologic al unei organizatii se re)era la

maniera rorie in care mediul muncii este erceut si interretat de catre anga1ati %Aames si 7s&e >??0'#

;a ni"el indi"idual, mediul de munca este re)lectat rin cognitii, ercetii si raortari a)ecti"e si

moti"ationale care determina )ormarea di)erentiata a atitudinilor )ata de munca#

99# Dimensiuni ale climatului si&ologic

(tudiile asura climatului si&ologic al organizatiei s3au derulat de la e"aluarea unor caracteristici generale

ale climatului, recum caracterul sau ermisi" sau restricti", ana la stabilirea unor dimesiuni stabile#

Climatul si&ologic este multidimensional# (re exemlu, Aames si Aames %>?8?' identi)ica >@ dimensiuni

ale climatului, care se ot grua in urmatorii atru )actori de ordin secundar* distrestresul si lisa armoniei,

)acilitarea conducerii si suortul managerial, ro"ocarea la locul de munca si autonomia, cooerarea la locul

de munca si relatiile interersonale necon)lictuale# ;a randul lor, acesti )actori au o caracteristica comuna,

aceea de a re)lecta maniera in care mediul organizational in)luenteaza ersonalitatea omului, moti" entru

care ei ot )i insumati intr3un singur )actor numit +climat si&ologic global#

Bron si ;eig&t %>??', eal si Gri))in %>???' considera ca )actorii climatului in)luenteaza moti"atia entru

munca si determina anga1atii sa se mobilizeze in roortii di)erite entru atingerea scourilor organizatiei#

Ei oerationalizeaza dimensiuni ale climatului* gradul in care managementul este erceut ca )lexibil si

suorti", claritatea rolului, libertatea de autoexrimare, contributia anga1atului la atingerea scourilor

organizatiei, ro"ocarea la locul de munca si recunoasterea contributiei ersonale de catre organizatie#

Climatul si&ologic re)lecta masura in care anga1atii erce organizatia ca )iind un mediu sigur si lin de

sens din unct de "edere si&ologic# (iguranta si&ologica rerezinta caacitatea organizatiei de a o)eri

anga1atilor un climat )a"orabil mobilizarii in munca, )ara teama ca "or suorta consecinte negati"e, sau

re1udicii asura imaginii de sine si e"olutiei in cariera# (iguranta si&ologica este garantata de un

management )lexibil si suorti", de norme si roluri clare care asigura imlicarea creati"a si moti"anta in

munca si asigura libertatea de autoexrimare, )ara a sanctiona exrimarea roriilor areri#

4n numar mic de studii gasesc ca roducti"itatea este asociata cu climatul# =ansen si Ferner)elt %>?8?',


13/17

stro)) si (c&mitt %>??H' demonstreaza ca un climat suorti" si care acorda atentie roblemelor umane

coreleaza cu un grad mare de satis)actie ro)esionala si cu o roducti"itate crescuta#

9n structura climatului si&ologic este imlicata ercetia masurii in care organizatia )ace e)orturi entru

binele anga1atilor, mediind in acest )el raortarea la munca#

7lte studii asura climatului si&ologic demonstreaza ca acesta nu rerezinta doar ercetia indi"izilor

asura unor atribute ale organizatiei ci este, mai degraba, o comlexa raortare cogniti"a, a)ecti"a si

moti"ationala )ata de mediul de munca# (imla ercetie nu imulsioneaza sre actiune si nu oate

determina un comortament# George si Brie) %>??2' ilustreaza aceasta rezumtie rin descrierea

comortamentul ci"ic, in care indi"idul isi asuma sontan sarcini, ii sri1ina e ceilalti, deci se imlica

datorita moti"atiei si a)ecti"itatii#

/rintre multilii determinanti ai climatului si&ologic se regasesc, )ara indoiala, caracteristicile de

ersonalitate ale membrilor organizatiei# (tudiind relatiile dintre climat si structura de ersonalitate Audge

si Bona %200>' arata ca dimensiuni ale ersonalitatii recum stima de sine, ercetia e)icientei ersonale,

locusul controlului si stabilitatea emotionala se asociaza cu satis)actia in munca si cu er)ormanta#

7lti determinanti ai climatul si&ologic sunt considerati )actorii din interiorul gruului de munca, dintre

care cei mai imortanti sunt coeziunea si con)lictul# George si Brie) %>??2' "orbesc desre +tonul a)ecti" al

gruului, care isi une amrenta asura climatului si&ologic si imlicit asura er)ormantelor# 9n dinamica climatului si&ologic nu este de negli1at nici semni)icatia remuneratiei si a recomenselor, care

actioneaza ca stimuli moti"ationali# 5emuneratia nu este doar un mi1loc de a asigura necesarul )inanciar, ea

rerezinta masura in care munca este considerata imortanta si "aloroasa# Din acest moti", unii autori

a)irma ca atunci cand "orbim desre bani, "orbim desre resect# i"elul remuneratiei dez"olta in lan

subiecti" sentimente si trairi di"erse* de satis)actie si multumire, de insatis)actie etc# 7ceste trairi sunt

ro"ocate de comaratiile care au loc intre indi"izii care des)asoara muncii similare, dar rimesc retributii

di)erite# 7dam %>?H' dez"olta teoria ec&itatii banilor, rin care demonstreaza ca indi"izii dez"olta trairi si

comortamente di)erite )ata de munca, acestia comarand3se intre ei dua ni"elul studiilor si al

recomenselor# in aceasta comaratie nu trebuie negli1at nici sistemul "aloric al ersonalitatii# 7st)el,

entru unii dintre noi banii rerezinta un mi1oc de a accede la utere, entru altii rerezinta er)ormanta

indi"iduala in munca, iar entru alta categorie edi)ica statusul social# 5emuneratia in)luenteaza nu numai

raortarea indi"idului la sarcinile de numca, ci are re"erberatii asura Eului roducand, rin mecanismul

comararii sociale, cresterea sau scaderea imaginii si stimei de sine#


14/17

999# Climatul si&ologic si organizatia militara

rganizatia militara are caracteristici di)ererite )ata de alte tiuri de organizati# (tudiile comarati"e

ri"ind satis)actia ro)esionala, e loturi de oulatia militara si ci"ila demonstreaza ca, in ambele loturi,

liderul suorti", atmos)era noncon)lictuala, autonomia in munca si recunoasterea "alorii muncii coreleaza

semni)icati" cu satis)actia ro)esionala% ;# Erlbaum'# 9n cadrul lotului )ormat din oulatia militara

satis)actia este conditionata si de alti )actori recum* starile a)ecti"e oziti"e, diminuarea controlului riguros

si a monitorizarii continue a muncii, a centralizarii si )ormalizarii excesi"e#

Climatul si&ologic este un barometru extrem de imortant al organizatiei militare cu atat mai mult cu cat

armata se a)la intr3un roces ro)und de modernizare si trans)ormare in care se une un accent deosebit e

e)icienta# 5eamintim ca e)icienta este direct conditionata de modul in care anga1atii se imlica in munca, de

moti"atia acestora# Mediul si&ologic de munca oate )i un )actor otimizator sau )renator al e)icientei# De

aceea, cunoasterea dimensiunilor caracteristicilor climatului si&ologic din organizatie ar ermite realizarea

si adotarea unei strategii adec"ate entru inter"entia ameliorati"a, in sensul otimizarii structurale si

)unctionale# Din acest moti", am considerat ca este necesar sa initiem un roiect de cercetare in organizatiile

militare, in scoul elaborarii unei metodologii de e"aluare, masurare, diagnosticare, interretare si

otimizare a climatului si&ologic#

9# Designul cercetarii

7"ind in "edere caracterul mai mult in)ormati" al acestei lucrari, din ansamblul roiectului de cercetare ne

"om ori doar asura unor asecte de ordin general, nu inainte de a a)irma ca roiectul resecta elemente

designului de cercetare#

># Metode utilizate

E"aluarea unor dimensiuni seci)ice climatului si&ologic din organizatia militara s3a realizat cu a1utorul

urmatoarelor instrumente*

♣ C&estionarul +Comortament rganizational I C## este elaborat de :icu Constantin# C&estionarul

curinde 8 scale cu J0 de itemi# (arcina, structura, relatiile, moti"atia, suortul, conducerea, sc&imbarea si

er)ormanta# Media aritmetica a scorurilor celor 8 )actori ai c&estionarului dau un scor global ce rerezinta

atitudinea generala sau climatul organizational general#


15/17

♣ C&estionarul +Dominante Moti"ationale I D#M# este alcatuit de (ectia si&ologie militara si curinde

itemi care surrind di)erentiat tiuri de moti"atie a muncii# intrebarile "izeaza moti"atia economica,

si&osociala si ro)esionala# (e considera ca* a' moti"atia economica este rodusa in rincial de stimulii

banesti, )inanciari- b' moti"atia ro)esionala are ca sursa rinciala succesul in acti"itatea ro)esionala,

munca inteleasa ca iz"or al satis)actiei ro)esionale- c' moti"atia si&osociala este rezultatul interactiunii

dintre membrii gruului# /entru )iecare ti de moti"atie au )ost oerationalizati cate >> itemi#

♣ C&estionarul +Comortament si&osocial I D#E#(#9#C# alcatuit de (ectia si&ologie militara, curinde K

scale* de"otamentul )ata de organizatie, etica banilor, satis)actia )ata de remuneratie, imlicarea in munca si

comortamentul nonetic# succinta rezentare a scalelor e"identiaza ca*

a' De"otamentul )ata de organizatie are >K itemi care surrind increderea si accetarea scourilor si

"alorilor organizatiei, dorinta de a deune e)ort entru a realiza scourile organizatiei concomitent cu

exrimarea dorintei de a ramane membru al organizatiei#

b' Etica banilor e"alueaza imortanta banilor in sistemul "aloric al ersonalitatii, banii ca modalitate de

succes in "iata, banii ca siguranta )inanciara si banii ca stimul moti"ational# (cala curinde >8 itemi#

c' 9mlicarea in munca este rele"ata rin H itemi#

d' Comortamentul nonetic se structureaza in >8 itemi gruati e urmatoarele subdimensiuni* abuzul de

utere in cadrul organizatiei si abuzul de ozitie in cadrul ierar&iei#

2# Cotarenotare

/entru oeratiunea de masurare am ales o scala ;iert cu cinci trete#

H# (ubiecti

(ubiectii cercetarii au aartinut di"erselor categorii ro)esionale, ast)el ca instrumentele au )ost alicate e

un lot de 2J> cadre militare, o)iteri si subo)iteri, din unitati subordonate celor trei categorii de )orte ale

armatei#

J# 5ezultate si interretare

9n contextul rezentei lucrari dorim sa rezentam doar cate"a elemente re)eritoare la consistenta interna si

)idelitatea instrumentelor utilizate#


16/17

;a scala De"otamentul )ata de organizatie, rin analiza )actoriala s3a realizat gruarea rasunsurilor in doi

)actori, cu o buna consistenta interna, rerezentati, e de o arte, de increderea, accetarea scourilor si

"alorilor organizatiei si, e de alta arte, de exrimarea dorintei de a ramane si a se mobiliza in "ederea

realizarii scourilor organizatiei#

;a scala Etica banilor, rin analiza )actoriala au )ost identi)icate J dimensiuni cu o buna consistenta interna,

care e"identiaza un comortament moti"at "aloric sre succes ro)esional si siguranta cotidiana#

(cala 9mlicare in munca rerezinta un )actor imortant al comortamentului si&osocial si se distinge

rintr3o )oarte buna )idelitate in re)lectarea si exrimarea ersonalitatii#

Din ersecti"a scalei (atis)actia )ata de remuneratie doi )actori se disting ca a"and o )oarte buna )idelitate

in de"eloarea starilor de multumire cu ri"ire la recunoasterea )inanciara de baza a muncii restate, iar alti

doi )actori se centreaza e gradul de areciere )ata de e"entualele boni)icatii si recomense acordate#

(cala Comortamentului nonetic e"identiaza gruarea a doi )actori cu o buna )idelitate in e"aluarea

orientarii relati"e catre abuzul de utere si ozitie in cadrul ierar&iei organizationale sisau sre abuzul de

resurse a)late in gestiunea structurii militare resecti"e#

# Concluzii

/roblematica di"ersa e care o incumba un studiu directionat asura climatului si&ologic al organizatiei

militare se cristalizeaza intr3o ro"ocare incitanta, care se inscrie rioritar e agenda de reocuari,

teoretico3metodologice si ractic3actionale, de)initorii entru secialistii din armata#

C&iar si din aceasta succinta trecere in re"ista a reocuarilor entru elaborarea unor instrumente de

e"aluare a climatului si&ologic al organizatiei militare se ot desrinde concluzii interesante, dua cum

urmeaza*

a' Climatul si&ologic in organizatia militara are o determinare multila#

b' (tudiul di"erselor asecte ale climatului si&ologic in organizatia militara necesita instrumente seciale

de e"aluare#

c' Moti"atia muncii este un )actor imortant in structura climatului si necesita o e"aluare di)erentiata#

d' 9mlicarea in munca, de"otamentul )ata de organizatia militara, resectul "alorilor si normelor acesteia

conditioneaza climatul din organizatie#

e' 5emuneratia rerezinta "aloarea, imortanta si resectul acordat acti"itatii din organizatia militara si

este un )acor care nu oate )i negli1at in analiza dinamicii climatului organizational#


17/17

)' E"aluarea, monitorizarea si gestionarea adec"ata a comortamentelor nonetice "a in)luenta oziti"

dinamica climatului si&ologic din organizatia militara#

Bibliogra)ie

># Bogat&, L#, %coord#', %200J', Manual de si&ologia muncii si organizationala, Ed# /olirom#

2# Cole, G#7# %>??@', /ersonnel Mnagement :&eor and ractice, ;etts Educationa, ;ondon

H# Aames, ;#5#, =artman, 7#, (tebbins, M#F#, Aones, 7#/#, %>??@', 5elations&i beteen sc&ogical climate

and a "ie model )or or moti"ation in /ersonnel /sc&olog

J# Ao&ns, G#, %>??', rganizational Be&a"ior, =arer Collins College /ublis&er

K# Mi&ut, 9#, /etelean, 7, %200>', Mangement General, Ed# D#Cantemir, :g# Mures

# eal, 7#, Fest, M# 7#, /atterson, M#G#, %200J', Do rganizational Climate and (trategic rientation

Moderate t&e 5elations&i Berteen &uman 5esource Mangement /ractices and /roducti"it, Centre )or

Economic /er)ormance, martie3200J

@# /atterson, M#, Farr, /#, Fest, M#, %200J', rganizational Climate and Coman /roducti"it* :&e 5ol )

Emloee 7))ect and Emloee ;e"el, Centre )or Economic /er)ormance, arilie3200J#

8# /reda, M# %200', Comortament organizational, :eorii, exercitii si studii de caz, Ed# /olirom

?# :ang ;i3/ing :#, ;una37rocas, 5#, (utarso,:#, %200K', 6rom income to a satis)action, Management

5esearc&, "ol# H, M#E# (&are, 9nc# 7ll

Particularităţile Climatului Organizaţional În Instituţia Militară

Documents

Transcript of Particularităţile Climatului Organizaţional În Instituţia Militară