parteneriat_public-privat-bun.pdf

7/25/2019 parteneriat_public-privat-bun.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/parteneriatpublic-privat-bunpdf 1/80

Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Axa prioritară nr.4 „Modernizarea Serviciului Public de Ocupare „ Domeniul major de intervenţie 4.2 „Profesionisti pe piata muncii”

Numărul de identificare al contractului: POSDRU/124/4.2/S/130999 Titlul proiectului: „S.P.C.P- specializare si perfectionare în vederea îmbunătătirii competentelor profesionale ale personalului SPO”

1

SUPORT DE CURS

EXPERT/ SPECIALIST ÎN PARTENERIATPUBLIC PRIVAT

ASOCIAȚIA INCEPTUS ROMÂNIA







2

CUPRINS

Capitolul I Pregatirea demararii unui proiect de parteneriat public privat1.1

Notiuni introductive…………………………………………………………………….…………….…………..41.2

Notiuni pentru realizarea studiului de prefezabilitate si defundamentare………………………………………………………………………………………….…….………8

1.3

Notiuni pentru realizarea de analize tehnice, economice,

juridice……………………………………………………………………………………………….………..………..91.4 Modalitati de identificare a nevoilor existente pentru demararea unuiproiect……………………………………………………………………………………………………..………….10

1.5 Notiuni generale despre constituirea si definirea rolurilor unei echipe deproiect…………………………………………………………………………………………………….…………..12

1.6 Modalitati de accesare a consultantei externe correlate cu nevoileexistente………………………………………………………………………………………….…..………………13

1.7 Prezentarea legislatiei principale, subsecvente/complementare privind parteneriatul publicprivat………………………………………………………………………………………….……………………….14

1.8 Prezentarea reglementarilor comunitare in domeniul parteneriatului publicprivat…………………………………………………………………………………………………………….………….15

1.9 Prezentarea tipurilor de activitati in proiectele de parteneriat publicprivat …………………………………………………………………………………………………………….…………….18 1.10 Prezentarea regulilor aplicabile pentru incheierea contractului de parteneriat public

privat ………………………………………………………………………………………………………….…………….…20 1.11 Prezentarea structurii unui contract de parteneriat public

privat ………………………………………………………………………………………………………….………..…..……231.12Justificarea deciziei de realizare a unui proiect din punct de

vedereeconomic………………………………………………………………………………………………..……………24 1.13 Principiile de baza ale parteneriatului public privat ……………………………..……………....27

Capitolul II. Pregatirea documentatiei de selectie

2.1 Tipuri de comisii conform reglementarilor legale……………………………………… ..……….…30 2.2 Redactarea normelor interne de functionare a comisiilor

specifice………………………………………………………………………………..………………………..…………..312.3 Numirea comisiilor specifice si a membrilor acestora………………………………..……….......312.4 Monitorizarea activitatilor specifice…………………………………………………………..…….........322.5 Atributiile comisiilor specifice…………………………………………………………………..…………..332.6 Reglementari privind intocmirea documentatiei de selectie……………………..…………….34







3

2.7Proceduri de obinere a aprobarilor departamentului pentru proiecte de infrastructura siinvestitii straine…………………………………………………………………………………………………..…..…35 2.8Reguli, proceduri de publicare a documentatiei de selectie in SEAP siJOUE………………………………………………………………………………………………………………..……..….352.9 Verificarea publicarii documentatiei de selectie in SEAP si JOUE…………………..…………37

Capitolul III Selectarea partenerului privat

3.1 Mecanismul de inregistrare a ofertelor conform prevederilorlegale………………………………………………………………………………………………………...………….…38 3.2 Modalitati de abordare a ofertelor intarziate……………………………………………….……….39 3.3 Modalitati de analizare a oferteleor…………………………………………………………………..…41 3.4 Criterii proceduri de evaluare……………………………………………………………………………..423.5Conditii de anulare a procedurii de evaluare………………………………………………………...443.6 Proceduri si mijloace de comunicare a deciziilor luate cu privire incheierea parteneriatuluipublic privat……………………………………………………………………………………………………….……45 3.7Reguli pentru intocmirea anuntului de atribuire pentru contractele de parteneriat publicprivat………………………………………………………………………………………………………………………45 3.8 Forma si continutul acordului de proiect ……………………………………………………………..50

Capitolul IV Negocierea contractului de parteneriat public privat

4.1 Continutul standard al contractului de parteneriat public privat…………………………..504.2 Categorii de contracte subsecvente ale parteneriatului publicprivat…………………………………………………………………………………………..……………………...…..544.3 Categorii de riscuri…………………………………………………………………………………….…….....564.4Tehnici si mecanisme de negociere…………………………………………………………….……..….584.5Modalitati de aplicare a structurii contractuale a parteneriatului publicprivat……………………………………………………………………………………………………………………...594.6 Consistenta fluxului de informatii in cadrul contractului de parteneriat publicprivat………………………………………………………………………………………………………………………60

Capitolul V.Implementarea proiectului de parteneriat public privat

5.1 Atributiile UCCCPP……………………………………………………………………………………………..625.2 Standarde de realizare a proiectului…………………………………………………………………...645.3 Clauzele contractului de parteneriat public privat……………………………………………….655.4 Instrumente si tehnici de planificare a calitatii …………………………………………………...665.5 Procese de control si asigurare a calitatii…………………………………………………………….665.6 Metode de intocmire/redactare a documentelor…………………………………………………67







4

Capitolul VI Aplicarea normelor de drept administativ

6.1 Cadrul de regelementare a administratiei publice locale…………………………………......696.2 Mecanismul decizional la nivelul autoritatilor publice locale………………………...……..706.3 Organizarea si functionarea Departamentului pentru infrastructura si investitiistraine……………………………………………………………………………………………………………………726.4 Tipologia entitatilor publice ………………………………………………………………………..……736.5 Tipologia actelor administrative in functie de competente si atributiilegale……………………………………………………………………………………………………………..…...…776.6 Conditii de legalitate a actelor administrative………………………………………………….…786.7 Organizarea si functionarea la nivelul administratiei publice locale sicentrale…………………………………………………………………………………………………………………80

VII Aplicarea normelor de drept finaciar public

7.1 Elemente de drept financiar public………………………………………………………… ..….…….827.2 Implicarea fondurilor europene in dezvoltarea parteneriatului publicprivat ……………………………………………………………………………………………………………..…..….877.3 Norme de intocmire si administrare a bugetului public………………………………..…….897.4 Proceduri de realizare a cheltuielilor din fonduri publice……………………………..…….907.5 Mecanisme de finantare a proiectelor publice si garantii constituite in conformitate cuprevederile legale…………………………………………………………………………………………..………927.6Riscurile de proiect si impartirea acestora……………………………………………… ..………..937.7Clauze de incetare a contractului……………………………………………………………..………...947.8 Norme juridice specifice legate de infranarea proiectelor in parteneriat public privat.……………………………………………………………………………………………………………………….…….95







5

1.1.Notiuni introductiveProiectul de parteneriat public privat este creat pentru proiectarea, finantarea, constructia,

reabilitarea, modernizarea, operarea, intretinerea, dezvoltarea si transferarea oricarui bun sauserviciu public, realizat in intregime din resurse financiare private, pe baza unui tip de contract departeneriat public privat, realizat conform prevederilor L178/2010.

Legea reglementeaza urmatoarele aspecte ale modului de realizare a proiectelor departeneriat public-privat (denumit in continuare “PPP”):

scopul Legii si principiile PPP; proiectul de PPP; domeniul de aplicare; partile contractului de PPP; regulile generale de incheiere a contractului; etapele de atribuire a contractului; contestatiile; contractul de PPP; compania de proiect; conditiile de incetare a proiectului; coordonarea proiectelor de PPP; sanctiunile.

Scopul Legii il constituie reglementarea initierii si realizarii de proiecte de parteneriat public-privat pentru lucrari publice in diverse sectoare de activitate, cu finantari private.

Intr-o acceptiune larga, parteneriatul public privat poate fi definit ca orice forma de colaborareintre puterile publice , pe de o parte si intreprinderile private pe de alta parte.

Intr-o acceptiune mai restransa, parteneriatul public privat poate fi definit ca o colaborare peproiecte ,a statului sau a uneia dintre diviziunile sale, pe de o parte , cu intreprinderi private, pe de

alta parte.Comisia Europeana, in Cartea Verde, considera ca acest termen se aplica in general formelor de

cooperare dintre autoritatile publice si mediul intreprinderilor care vizeaza care vizeazaasigurarea unor finantari, construirea , renovarea, gestiunea sau intretinerea unei infrastructurisau furnizarea de servicii. Comisia Europeana considera acest tip de parteneriat drept o







6

“cooperare intre entitati publice sau private ce implica stabilirea unei entitati cu capital mixt, ceimplementeaza contracte de achizitii publice ori concesiuni.

Obiectivul unui parteneriat public privat este de a construi in jurul unor scopuri diferite, de apermite fiecaruia dintre parteneri sa serveasca mai bine intereselor celuilat , pastrandu-si inacelasi timp caracteristicile.

In esenta conceptul de parteneriat public privat reprezinta o forma de “cooperare intre oautoritate publica si sectorul privat, respectiv organizatii neguvernamentale, asociatii aleoameneilor de afaceri, ori companii, pentru realizarea unui proiect care produe efecte positive pepiata fortei de munca si in dezvoltarea locala.1 Activitatile care se pot desfasura in cadrul parteneriatului public privat pot avea ca scop obtinereaunui profit , dar pot avea in vedere si actiuni care nu urmaresc obtinerea unui profit, cum ar fi deexemplu serviciile sociale sau intretinerea parcurilor.Din multitudinea de definitii ale parteneriatului public-privat mentionam:-“acord intre sectorul public si cel privat in scopul elaborarii unui proiect ori furnizarii unuiserviciu, care in mod traditional este furnizat de sectorul public"2 -intelegere/contract (arrangement) intre o autoritate publica si o persoana(person/partner)pentru a proiecta, construi un bun (asset) impreuna cu operarea serviciilor legate de acel bun saunumai pentru unele din aceste operatiuni legate de exploatarea acelui bun, fie pentru a transferaun interes sau parti de interes cu privire la un bun de catre o persoana privata (conform Legiiirlandeze din 2002 privind raporturile de parteneriat public privat :Public Private PartnershipArrangements Act 2002);-relatie pe termen mediu si lung intre sectorul public si cel privat (incluzand sectorul comunitar sivoluntar) ce implica impartirea riscurilor si castigurilor si utilizarea functiilor multisectoriale,expertizei si finantelor pentru furnizarea unui serviciu;

Parteneriatul este o forma de cooperare in care riscurile, costurile si profiturile suntdistribuite proportional intre parteneri. Motivul stabilirii unor astfel de parteneriate variaza, darin linii generale implica finantarea, planificarea, crearea, operationalizarea si mentinereainfrastructurii si serviciilor publice in scopul oferirii unor servicii publice centralizate costeficiente.Cu alte cuvinte, fiecare dintre parteneri contribuie la planificarea si mobilizarearesurselor necesare pentru:

-realizarea unui obiectiv comun,- fiecare participant vine pe baza unei decizii voluntare-fiecare participant aduce resurse proprii(financiare,materiale,simbolice, de autoritate)

1 Institutul pentru Politici Publice, Parteneriatul public-privat, solutie pentru un mai bun management al comunitatilor locale

din Romania-ghid practic pentru consiliile judetene, aprilie 2004, p.14.2 Guidelines for successful public-private partnerships, European Commission, Directorate General Regional Policy,

Bruxelles,2003, p.16.







7

Motivele pentru care ar trebui sa se apeleze la un parteneriat public privat:a)reducerea costurilor proiectului (un argument principal este faptul ca partenerul privat

poate imprumuta fonduri mai simplu si cu o rata a dobanzii mai scazuta decat o pot faceinstitutiile publice)

b)lipsa de expertiza a personalului tehnic din administratiec)firmele private se supun altor acte normative decat cele din sectorul public si astfel ele

pot fi mai flexibile in conceperea si managementul proiectelor si bineinteles rapiditatea mai marein actiune pe care o au firmele private.

Avantajele unui parteneriat public privat:

a)impartirea costurilor de proiect intre o autoritate publica si terti(se pune accent peresurse financiare atrase in intregime sau in parte de la un investitor si in mica masura peutilizarea banilor publici)

b) externalizarea unor activitati din structura administratiei publice, care se pot realiza maibine tocmai datorita colaborarii cu sectorul privat;

c)asigurarea transparentei financiare si concentrarea de capital financiar in sferaserviciilor publice si a utilitatilor publice;

d)impartirea riscurilor asociate unei activitati economice;e)responsabilizarea si sensibilizarea comunitatii de afaceri pentru a se implica in proiecte

ce intereseaza comunitatea locala;f)aparitia unor efecte pozitive in domeniul ocuparii fortei de munca si asupra

participantilor la proiecte de interes pentru comunitate;g)utilizarea eficienta a experientei detinute de sectorul privat.

1.2 Notiuni pentru realizarea studiului de prefezabilitate si de fundamentare

Conţinutul studiului de prefezabilitate constă in următoarele elemente

Atenţie: structura poate varia in anumite privinţe, in funcţie de reglementările specifice aplicabile,care trebuie verificate inainte de elaborarea studiului:

date generale;

necesitatea şi oportunitatea investiţiei;

scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse;







8

date privind amplasamentul şi terenul pe care urmează să se amplaseze obiectivul deinvestiţie;

costul estimativ al investiţiei;

avize şi acorduri de principiu;

piese desenate.

Date generale:

date necesare:

denumirea obiectivului de investiţii, amplasamentul (judeţul, localitatea, strada,numărul), titularul investiţiei, beneficiarul investiţiei, elaboratorul studiului.

titularul investiţiei = proprietarul final al investitiei / entitatea care controlează, inultima instanţă, proiectul (ex. Consiliul Judeţean);

beneficiarul investiţiei = entitatea care administrează proiectul (ex. Regie autonomă subcontrolul Consiliului Judeţean)

Necesitatea investiţiei:

date necesare:

scurtă prezentare privind situaţia existentă, din care să rezulte necesitatea investiţiei;

tabele, hărţi, grafice, planşe desenate, fotografii etc., care să expliciteze situaţia existentăşi necesitatea investiţiei;

deficienţele majore ale situaţiei actuale privind necesarul de dezvoltare a zonei;

prognoze pe termen mediu şi lung.

Comentarii:

prezentarea situaţiei existente se traduce, conform Documentului de lucru nr. 4 al CE,prin:

contextul socio-economic, proiecţii macroeconomice (care furnizează date importantepentru proiecţiile financiare şi ajustările de calcul economic pentru ACB - evoluţiacursului de schimb, a salariilor, gradul de ocupare, creşterea PIB etc.);

cererea potenţială (este definitorie pentru calculele ACB in integralitatea lor - a se vedeasecţiunile relevante din cadrul acestui site); analiza cererii trebuie să determine cerereamarginală pentru capacitatea suplimentară generată de proiectul propus;







9

pentru a putea analiza de o manieră pertinentă şi relevantă situaţia existentă, estenecesar a se defini aria geografică de impact a proiectului (aria de acoperire);

analiza situaţiei existente va furniza datele de bază pentru prognoza cererii potenţiale;

cu alte cuvinte, inainte de orice, trebuie să se demonstreze că există o nevoie clară pentruproiect;

trebuie acordată atenţie deosebită ca argumentele să fie cuantificabile şi cuantificate;

analiza cererii: acesta este cel mai important element de analiză inaintea analizei cost -beneficiu propriu-zise (trebuie alocat un buget de timp si efort semnificativ pentru acest

punct, care este aplicabil pentru orice fel de proiect, inclusiv pentru servicii publice).

Oportunitatea investiţiei:

Date necesare:

incadrarea obiectivului in politicile de investiţii generale, sectoriale sau regionale;

actele legislative care reglementează domeniul investiţiei, după caz;

acorduri internaţionale ale statului care obligă partea romană la realizarea investiţiei,după caz.

Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse:

Date necesare:

scenarii propuse (minimum două);

scenariul recomandat de către elaborator;

avantajele scenariului recomandat.

Date privind amplasamentul şi terenul pe care urmează să se amplaseze obiectivul de investiţie:

Date necesare:

situaţia juridică privind proprietatea asupra terenului care urmează a fi ocupat -definitiv şi/sau temporar - de obiectivul de investiţii;

suprafaţa estimată a terenului;

caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament determinate in baza studiuluigeotehnic realizat special pentru obiectivul de investiţii privind: (a) zona seismică de







10

calcul şi perioada de colţ; (b) datele preliminare asupra naturii terenului de fundare şipresiunea convenţională; (c) nivelul maxim al apelor freatice;

studiile topografice preliminare;

datele climatice ale zonei in care este situat amplasamentul.

Comentarii:

intarzierea exproprierilor a constituit o principală piedică in calea proiectelor pană inprezent;

costul şi disponibilitatea terenului sunt extrem de relevante pentru fezabilitateaproiectului;

abordarea acestor aspecte trebuie să constituie una din primele preocupări aletitularului proiectului.

Costul estimativ al investiţiei:

Date necesare:

cheltuieli pentru elaborarea documentaţiei tehnicoeconomice:

cheltuieli pentru elaborarea documentaţiilor de proiectare (studiu de prefezabilitate,

studiu de fezabilitate, expertiză tehnică, proiect tehnic şi detalii de executie), după caz; cheltuieli pentru activitatea de consultanţă şi asistenţă tehnică;

cheltuieli pentru obţinerea avizelor şi acordurilor de principiu necesare elaborăriistudiului de prefezabilitate;

cheltuieli pentru pregătirea documentelor privind aplicarea procedurii pentruatribuirea contractului de lucrări şi a contractului de servicii de proiectare, urbanism,inginerie, alte servicii tehnice, conform prevederilor legale (instrucţiuni pentruofertanţi, publicitate, onorarii şi cheltuieli de deplasare etc.);

valoarea totală estimată a investiţiei.

avize şi acorduri de principiu, după caz

Studiul de fundamentare este documentul de regula, mai elaborat decat studiul deprefezabilitate si care se face pentru proiecte de o complexitate marita.Acesta cuprindejustificarea tehnica si economica a proiectului public privat , precum si caracteristicile principalesi indicatorii tehnico-economici ai acestuia.







11

Rezultatele studiului de fundamentare trebuie să ofere informaţii complete care să justificecă:

proiectul poate fi realizat; în cazul în care va fi realizat, proiectul răspunde cerinţelor şi politicilor partenerului public; au fost analizate diverse alternative de realizare a proiectului şi că varianta cea mai bună

este varianta parteneriatului public-privat;

proiectul benef iciază de închidere financiară şi în cazul în care costul proiectului nu poate fiacoperit din venituri publice, care este conţinutul şi forma participării partenerului public

la proiect, cu încadrarea în prevederile legale.1.3 Notiuni pentru realizarea de analize tehnice, economice, juridice

Analiza economică este cea care justifică decizia de a subvenţiona sau nu a autorităţilor naţionalesau comunitare. Analiza financiară are scopul doar de a determina necesitatea finanţării şinecesarul de finanţare.

Analiza cost-beneficiu (ACB) are scopul de a estima impactul socioeconomic al proiectului deinvestiţie public propus, prin identificarea şi cuantificarea monetară a efectelor investiţiei(financiare şi non-financiare).

Analiza financiară are rolul de a evalua oportunitatea finanţării unor active economice

1.4 Modalitati de identificare a nevoilor existente pentru demararea unui parteneriat

Conform cadrului stabilit de Documentul Strategic al ţării sau al regiunii se analizeazăproblemele (situaţiile dificile, care nu convin şi pe care dorim să le depăşim), nevoile şi intereseleposibililor factori interesaţi şi să identifice acele idei de proiecte care urmează să fieaprofundate.In această fază se elaborează, când este necesar, studii de pre-fezabilitate (SPF).Aceste studii ajută la identificarea, selectarea şi analiza comparativăa unor opţiuni specifice şirecomandă studiile ulterioare necesare pentru formularea proiectului. Rezultatul studiului dăindicaţii asupra oportunităţii de a continua studiul pentru ideea de proiect aleasă.

Exemple de SPF: pentru înfiinţarea unui parc ndustrial, construcţia unei staţii de epurare aapelor uzate, construcţia unei autostrăzi, construcţia unei ferme, etc.

ELEMENTE COMPONENTE: Analiza sociala, Situatia grupului tinta, Analiza problemei, Conditiileeconomice, Analiza politica, Situatia sociala.

Odată identificate necesităţile şi stabilite obiectivele ce urmează a fi îndeplinite trebuieiniţiat proiectul. Paşii caracteristici fazei de iniţiere a proiectului sunt următorii:

http://luiza.manolea.ro/blog/legislatie/parteneriat-public-privat-ppp/legea-1782010-parteneriatul-public-privat/






























12

1. Stabilirea ideilor noi de proiecte care au la bază probleme reale;2. Stabilirea „mărimii nevoii pentru demararea fiecărui proiect; 3. Estimarea termenului limită de derulare şi bugetului pentru fiecare proiect; 4. Estimarea FEZABILITĂŢII (presupuneri) fiecărui proiect trebuie verificată:legalitatea: statutuljuridic şi financiar al aplicantului / partenerilor, documente de proprietate, contracte/declaraţiide parteneriat, imparţialitatea etc oportunitatea: cât de necesar este proiectul? eficienţa:cât de mult ameliorează proiectul problema identificată? eficacitatea: care este maximum de rezultate ce se pot obţine cu fondurile alocate?5. Estimarea riscului de eşec al fiecărui proiect; 6. Cererea opiniei potenţialilor membri ai echipei şi potenţ ialilor beneficiari ai proiectelor;7. Stabilirea proiectului/proiectelor PRIORITARE.

1.5 Notiuni generale despre constituirea si definirea rolurilor unei echipe de proiect.

Proiect –un proces unic, constand intr-o multime de activitati coordonate si controlate, cu termenede incepere si de terminare, care garanteaza realizarea unui obiectiv conform cerintelorspecificate incluzand restrictii de timp, cost, resurse.

Echipa de proiect se defineste ca fiind un grup de oameni care:

- au pregatire, aptitudini, abilitati si cunostinte diferite dar care se completeaza;

- lucreaza impreuna si coopereaza intre ei;

- doresc realizarea acelorasi obiective;

- se sustin si se sprijina reciproc;

- comunica in interiorul echipei.

Intrucat individul este limitat in posibilitatile sale fizice si intelectuale, un factor determinantpentru eficienta echipei de proiect este ca pentru fiecare membru al echipei sa se formuleze rolurisi sarcini concrete precum si timpul de lucru.

In general, grupurile de oameni trec printr-o serie de factori de dezvoltare. E bine ca managerul deproiect sa stie aceste etape si sa le aloce timpul necesar.







13

Dimensiunile echipei depinde de anvergura proiectului. O echipa este formata in primul rand dinmanagerul de proiect. Managerul de proiect trebuie numit cat mai devreme, chiar in faza deconceptie a proiectului si trebuie sa detina efectiv calitati de lider.

Calitatile unui bun manager de proiect sunt:

-o gandire tehnologica a aspectelor tehnice ale proiectului (nu trebuie sa fie un specialist intehnologia proiectului intrucat risca sa se implice in amanunte tehnice in detrimental actului deconducere);

-o buna intelegere a aspectelor economice ale proiectului;

-cunoasterea modalitatilor de conducere a personalului (alcatuirea si motivarea echipei, tehnici deinterviu, salarizare, premiere, cunoasterea legislatiei in domeniul proiectului;

-competenta in planificare si control;

-experienta in conducerea proiectelor;

-competente financiare;

-abilitati in procurarea materialelor;

- calitati in asigurarea unei comunicari interpersonale.

Prin urmare, managerul de proiect trebuie sa aiba pe langa raspunderea realizarii proiectului siautoritatea necesara ducerii la capat a proiectului.Pentru aceasta managerul de proiect trebuie saaiba dreptul de a decide asupra colaboratorilor din echipa de proiect.Deci un manager de proiecttrebuie sa realizeze un echilibru intre responsabilitatile pe care le primeste si autoritatea cu careeste investit.

Structura unei echipe de proiect este compusa din:

managerul de proiect contabilul proiectului asistenti contabili coordonatorul proiectului







14

sef serviciu achizitii planificatori de proiect(analisti de retele)specialisti pe domenii

asistenti planificatori

Nivelele de conducere ale unui proiect formeaza o structura ierarhizata numita structura deconducere a proiectului. Aceasta structura are o existenta temporara si inceteaza odata cufinalizarea proiectului.In aceasta structura apar doua nivele de conducere: conducerea generala aproiectului, conducerea activitatilor proiectului(operativa).

Printre atributiile echipei de proiect intalnim:

sa se comporte motivat si s a adopte un stil de lucru indreptat spre rezolvarea sarcinilorincredintate;

sa discute deschis diferitele opinii inainte de a adopta hotarari; sa coopereze cu personalul din afara proiectului; sa asigure un nivel acceptabil pentru progresul muncii; sa evalueze lucid si corect propria munca ca si a colegilor planificatori de proiect(analisti de retele)specialisti pe domenii

Nivelele de conducere ale unui proiect formeaza o structura ierarhizata numita structura deconducere a proiectului. Aceasta structura are o existenta temporara si inceteaza odata cufinalizarea proiectului.In aceasta structura apar doua nivele de conducere: conducerea generala aproiectului, conducerea activitatilor proiectului.(operativa)

1.6 Modalitati de accesare a consultantei externe corelate cu nevoile existente

Prin intermediul unui PPP persoanele publice incearca adesea sa externalizeze o serie deprestari. Totodata, externalizarea in beneficiul unei persoane private a realizarii unei lucrarisi/sau prestatii nu inseamna neaparat ca persoanele publice se dezangajeaza total de misiunea lor

in serviciul public.Persoanele publice pot sa profite pentru a-si recentralize in mod efiecientgestionarea activitatilor lor traditionale si prin urmarirea si controlul activitatilor externalizate.

Totodata, chiar daca persoanele publice pot cauta competente care le lipsesc si/sautransfera riscul legat de conceperea, construirea, exploatarea si finantarea anumitor proiecte, eletrebuie sa isi defineasca neaparat nevoile inainte, cu riscul ca, in caz contrar, sa nu raspundaimperativelor si obiceiurilor. Aceasta analiza prealabila a nevoilor este de altfel la originea alegeriimodalitatilor de supraveghere si control al serviciului externalizat.







15

Fara urmarire si fara control, persoana publican u poate sa externalizeze in mos serios sin upoate castiga in eficienta financiara si operationala.Chiar daca este vorba de delegarea uneiactivitati nu trebuie sa se piarda din vedere faptul ca scopul declarat este acela de a facilitaachizitiile de catre persoanele publice la cel mai bun raport prêt/calitate.Este dificil sa faci achizitiiin cele mai bune conditii fara a compara in prealabil si, de asemenea persoana publica trebuie safie in masura sa externalizeze in mod clar si controlat, dup ace a comparat optiunile de gestionaresi propunerile partenerilor sai.Aceasta trebuie sa se asigure ca poate aprecia calitatea siperformantele serviciului in timpul executarii sale, pentru ca partenariatul public-privat se vaorganiza si va reusi daca este conceput in jurul acestui principiu.

1.7 Prezentarea legislatiei principale, subsecvente privind parteneriatul public privat

Cresterea disponibilitatilor sectorului privat de a prelua o serie de responsabilitati siriscuri, precum si ale sectorului public de a privatiza serviciile de utilitate publica a avut carezultat multiplicarea eforturilor de introducere a conceptului de parteneriat public-privat larealizarea obiectivelor si proiectelor economico-sociale in Romania.

In sistemul legislativ roman, parteneriatul public-privat a fost regelementat pentru operioada de 4 ani prin OG nr.16/2002 privind contractele de parteneriat public privat, aprobatacu modificari si completari prin Legea nr.470/2002.La acestea se adauga HG nr.621/2002 pentruaprobarea normlor metodologice de aplicare a acesteia, Legea nr.219/1998 privind regimulconcesiunilor, cu modificarile si completarile ulterioare si HG nr.216/1999 pentru aprobareanormelor metodologice cadru de aplicare a Legi nr.219/1998.

Ulterior adoptarii, OG nr.16/2002 a fost modificata si completata prin O.U.G nr.15/2003,aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.293/2003, Legea nr.528/2004 pentrumodificarea si completarea OG nr.16/2002 privind contractele de parteneriat public-privatprecum si a Legii nr.219/1998 privind regimul concesiunilor.

In M.Of. nr. 676 din data de 5 octombrie 2010 a fost publicata Legea nr. 178/2010 aparteneriatului public-privat. Care a intrat in vigoare la data de 4 noiembrie 2010

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 729 din data de 17 octombrie 2011 a fostpublicata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2011 pentru modificarea si completareaLegii parteneriatului public- privat nr. 178/2010 (denumita in continuare „Legea” ).

http://www.moficial.ro/2011/0729.pdf









16

Ordonanta a fost adoptata:

ca urmare a Infogramei nr. 724 din 26 ianuarie 2011 prin care Reprezentanta Permanentaa Romaniei la Uniunea Europeana a comunicat autoritatilor romane faptul ca ComisiaEuropeana a recomandat modificarea legislatiei in domeniul parteneriatului public-privat(denumit in continuare „P.P.P.”) pentru a fi compatibila cu acquis-ul si jurisprudentaeuropeana in domeniul achizitiilor publice si concesiunilor, precizand ca deja cazul a fosttrimis pentru a fi introdus in sistemul EU Pilot care precede procedurile de incalcare adreptului comunitar (infringement); si

avand in vedere necesitatea adoptarii unor masuri urgente pentru perfectionarea siarmonizarea sistemului privind implementarea P.P.P. cu normele europene in materie,luand in considerare faptul ca neadoptarea unor astfel de masuri ar putea avea ca efectdeclansarea procedurii de infringement de catre Comisia Europeana, consecinta cea maigrava in acest caz reprezentand-o amanarea/intarzierea implementarii unor proiecte deinvestitii majore, cu impact social si economic la nivel national sau local.

In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,nr.833 din data de 13 decembrie 2010 a fostpublicata Hotararea Guvernului nr.1239/2010 privnd aprobarea Normelor metodologice deaplicare a Legii parteneriatului public-privat nr.178/2010.

Dispozitii cu privire la PPP se regasesec si in Legea nr.215/2001 privind administratiapublica locala, cu modificarile si completarile ulterioare dar si in OG nr.26/2000 cu privire laasociatii si fundatii, cu modificarile si completarile ulterioare.

1.8 Prezentarea reglementarilor comunitare in domeniul parteneriatului public privat

Prin constrangerile bugetare foarte puternice pe care le-a impus statelor membre Tratatulde la Maastricht, semnat in 07 februarie 1992, a favorizat, in mos indirect dar de netagaduit.Impunerea reducerii cheltuielilor bugetare nationale a dus la un declin al cheltuielilor publice

care erau pana atunci allocate construirii unor lucrari de mare amploare si a echipamentelorpublice.Deoarece acestea din urma erau indispensabile bunului mers al serviciilor publice, iardezvoltarea acestor domenii considerabile, statele member s-au orientat atunci catre sectorulprivat pentru ca acesta sa ia asupra sa investitiile corespunzatoare.







17

Parteneriatele public-privat nu fac in dreptul comunitar, obiectul unei definitii precise, caresa tina de jurisprudenta sau de un text anume careia sa ii corespunda un regim juridic perfectidentificabil.

Parteneriatele public privat nu fac, in dreptul comunitar, obiectul unei definitii precise,care sa tina de jurisprudenta sau de un text anume, careia sa I corespunda un regim juridicperfect identificabil. Dar in contextul dezvoltarii PPP, autoritatile comunitare au trebuit saclasifice notiunea sau sa formuleze in cuvinte un fenomen in plina dezvoltare.

Cartea verde privind parteneriatele public private si dreptul comunitar al achizitiilorpublice si concesiunilor stabileste o clarificare, o completare sau o imbunatatire a cadruluilegislative la nivel European.cu referire la PPP.

Cartea verde a urmarit dezbaterile publice care au aratat daca este necesara sau nu ointerventie comunitara pentru ca operatorii economici sa beneficieze de un acces sporit ladiversele forme de parteneriat public privat in conditiile de transparenta si concurentalibera.Documentul prezinta regulile si principiile care deriva din dreptul comunitar alachizitiilor publice si concesiunilor, ce se aplica atat la alegerea partenerului privat cat sip edurata desfasurarii contractului.Cartea verde prezinta un set de intrebari despre modul cumprevederile sale functioneaza in practica, urmand ca cei interesati sad ea un raspuns intr-unanumit interval de timp, lansand in acest fel o dezbatere cu privire la imbunatatirea aplicariidreptului comunitar al contractelor de achizitii publice si al concesiunilor in cazul PPP.

In urma informatiilor primite de la institutiile publice, dar si de la actorii private, interesatide aceasta forma de colaborare, Comisia a elaborat Raportul asupra consultarii publicereferitoare la Cartea Verde privind parteneriatele public privat si dreptul comunitar alachizitiilor publice si concesiunilor.Concluziile acestui raport sunt: majoritatea celor care auraspuns se opun unei legislatii comunitare orizontale, care sa acopere toate tipurile de PPP;exista o majoritate clara care se pronunta in favoarea unei initiative comunitare in domeniulconcesiunilor, iar o majoritate neta este pentru o interventie comunitara privind PPPinstitutionalizate, care sa lamureasca prevederile europene aplicabile si sfera de cuprindere a

exceptiei in house.In plan international nu s-a realizat standardizarea nomenclatorului utilizat pentru

descrierea procesului de parteneriat. De asemenea la nivelul dreptului comunitar nu exista odefinitie specifica a PPP, fiecare tip de acord este definit prin legislatia comunitara particularacare reglementeaza structurile operationale si sitemul de achizitii publice.In timp ceposibilitatile de alegere a structurilor PPP sunt nelimitate, in privinta formelor financiare si







18

juridice, Comisia considera ca PPP pot fi definite in raport cu regulile care reglementeazaalegerea partenerilor privati, precum si selectia si aplicarea procedurilor de achizitii publice.

Legislatia in vigoare privind contractele de parteneriat public privat in Uniunea Europeanasunt:

Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European si a consiliului din 31 martie 2004 decoordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii in sectoarele apei,energiei, transporturilor si serviciilor postale

Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 31 martie 2004privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitiipublice delucrari, de produse si servicii;

Directiva 89/655/CEE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 decembrie1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege si a actelor administrative privindaplicarea procedurilor privind caile de atac fata de atribuirea contractelor de achizitiipublice de produse si a contractelor publice de lucrari;

Directiva 92/13/CEE a Consiliului din 25 februarie privind coordonarea actelor cuputere de lege si a actelor administrative referitoare la aplicarea normelor comunitarecu privire la procedurile de achizitii publice ale entitatilor care desfasoara activitati insectoarele apei, energie, transporturilor si telecomunicatiilor;

Directiva 2007/66/CE a Paralemtului European si a Consiliului din 11 decembrie 2007de modificare a Directivelor 89/665/CEE ale Consiliului in ceea ce priveste ameliorareaeficacitatii cailor de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitii publice.

Regulamentul (CE) nr. 1564/2005 al Comisiei din 7 septembrie 2005 de stabilire aformularelor standard pentru publicarea anunturilor in cadrul procedurilor deatribuire a contractelor de achizitii publice in conformitate cu Directivele 2004/17/CEsi 2004/18/CE ale Parlamentului European si Consiliului.

1.9

Prezentarea tipurilor de activitati in proiectele de parteneriat public privat

Domeniu de aplicare

Contracte care se atribuie in scopul efectuarii unei activitati relevante in sectoarele deutilitate publica: gaze, energie termica si electrica, apa, transport, servicii postale, explorarea sauextractia de petrol, gaze, carbune sau alti combustibili solizi, precum si porturile sau aeroporturilesunt incluse in categoria contractelor de P.P.P. de lucrari, de bunuri si de servicii, in functie despecificul fiecarui tip de contract.







19

In domeniul gazelelor si energiei termice, energiei electrice sau apei potabile, Legea se vaaplica urmatoarelor activitati relevante:

punerea la dispozitie sau exploatarea de retele fixe destinate furnizarii de servicii publicein domeniul producerii, transportului sau distributiei de gaze sau energie termica, energieielectrice sau apei potabile;

alimentarea cu gaze sau energie termica, respectiv energie electrica sau apa potabila a unorasemenea retele;

contracte de P.P.P. atribuite de parteneri publici care desfasoara o activitate relevanta indomeniul apei potabile si care se refera la proiecte de inginerie hidraulica, irigatii saudrenare, cu conditia ca volumul de apa destinat aprovizionarii cu apa potabila sa reprezintemai mult de 20% din volumul total de apa pus la dispozitie prin astfel de proiecte sauinstalatii de irigare ori drenare, sau au legatura cu evacuarea sau tratarea apelor uzate.

Alimentarea cu gaze sau energie termica a retelelor care furnizeaza un serviciu public, decatre un partener public, nu se considera activitate relevanta, in cazul in care sunt indeplinitecumulativ urmatoarele conditii:

producerea de gaze sau energie termica de catre partenerul public este consecintainevitabila a desfasurarii unei activitati, alta decat cele mentionate la art. 52 alin. (1) sau(3) ori la art. 53-56 din Lege;

alimentarea retelei publice este destinata doar exploatarii economice a unei asemeneaproductii si reprezinta maximum 20% din cifra de afaceri a entitatii, avand in vedere mediaultimilor 3 ani, inclusiv anul curent.

Alimentarea cu energie electrica/apa potabila a retelelor care furnizeaza un serviciu public,de catre un partener public, nu se considera activitate relevanta, in cazul in care sunt indeplinitecumulativ urmatoarele conditii:

producerea de energie electrica/apa potabila de catre partenerul public are loc deoarececonsumul sau este necesar pentru desfasurarea unei activitati, alta decat cele mentionate

la art. 52

alin. (1) sau (3) ori la art. 53

-56

din Lege; alimentarea retelei publice depinde numai de consumul propriu al partenerului public sinu a depasit 30% din productia totala de energie electica sau, respectiv, apa potabila aentitatii, avand in vedere media ultimilor 3 ani, inclusiv anul curent.







20

Domeniul de aplicare al Legii mai cuprinde si:

activitatile relevante privind punerea la dispozitie sau exploatarea retelelor destinate safurnizeze un serviciu public in domeniul transportului feroviar, prin sisteme automate, cutramvai, troleibuz, autobuz ori prin cablu;

servicii postale, indiferent daca sunt sau nu rezervate in sensul prevederilor art. 12 dinOrdonanta Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile postale, respectiv serviciile constandin colectarea, sortarea, transportul si livrarea la destinatari a trimiterilor postalecorespondenta, carti, cataloage, ziare, periodice, colete postale continand bunuri cu saufara valoare comerciala – indiferent de greutate;

servicii de gestiune a serviciilor de curierat, respectiv serviciile care preceda si urmeaza

expedierii; servicii cu valoare adaugata in legatura cu posta electronica si furnizate integral prin

mijloace electronice, inclusiv transmiterea securizata prin mijloace electronice adocumentelor codificate, servicii de gestiune a adreselor si transmiterea prin postaelectronica recomandata;

servicii privind trimiterile postale neincluse in prima categorie, cum ar fi publicitateadirecta prin corespondenta, care nu poarta adresa;

servicii financiar-postale, de natura celor prevazute in categoria 6 din anexa nr. XVII A si laart. 24 lit. c) din Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 31martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii insectoarele apei, energiei, transporturilor si serviciilor postale, si care includ, in principal,mandatele postale si transferurile pe baza de conturi curente postale;

servicii logistice, care combina livrarea si/sau depozitarea cu alte functiuni decat celepostale;

activitatile relevante referitoare la exploatarea unei regiuni geografice in scopul: explorariisau extractiei de petrol, gaze, carbune sau alti combustibili solizi; punerii la dispozitiatransportatorilor aerieni, maritimi sau fluviali a aeroporturilor si a porturilor maritime saufluviale ori a altor terminale de transport.

1.10 Prezentarea regulilor aplicabile pentru incheierea contractului de parteneriat public

privat

Un contract de parteneriat public-privat se refera la realizarea unui singur proiect departeneriat public-privat, cu realizarea tuturor elementelor din cadrul acestuia.

Elementele de baza ale unui proiect de parteneriat public-privat sunt, dupa caz:

http://www.vasslawyers.eu/ro/noutati-legislative/achizitii-publice-ppp-pfi/legea-parteneriatului-public-privat-aliniata-la-cerintele-europene/ORD%20GUV%2031%202002%200

http://www.vasslawyers.eu/ro/noutati-legislative/achizitii-publice-ppp-pfi/legea-parteneriatului-public-privat-aliniata-la-cerintele-europene/ORD%20GUV%2031%202002%200







21

initierea; finantarea; proiectarea; construirea/realizarea; reabilitarea/modernizarea; intretinerea, managementul/operarea; derularea de operatiuni comerciale; transferul proiectului catre partenerul public la finalizarea acestuia.

Regulile generale obligatorii care se iau in considerare pe tot parcursul etapelor de initiere,negociere si finalizare a unui contract de parteneriat public-privat sunt:

in cazul unui proiect de parteneriat public-privat, partenerii colaboreaza in modobligatoriu in baza unor raporturi contractuale;

diviziunea responsabilitatilor, a valorii de finantare si a riscurilor sunt convenite princontract;

pe parcursul derularii unui contract de parteneriat public-privat, drepturile si obligatiilecorelative ale partenerilor nu pot fi cesionate;

bunurile ce fac obiectul contractului de parteneriat public-privat pot fi consideratenonactive, conform reglementarilor contabile, nationale si europene in vigoare, in functiede modalitatea de repartitie a riscurilor in cadrul proiectului; aceeasi regula se aplicacorespunzator si fluxurilor de numerar ce fac obiectul contractului de parteneriat public-privat;

pe perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat, activele implicate inproiect sunt clasificate ca nonactive si nu vor fi inregistrate in situatia financiaratrimestriala si anuala a partenerului public implicat; pe perioada de derulare a contractuluide parteneriat public-privat, aceste active vor fi inregistrate in balanta de verificare sisituatia financiara anuala ale companiei de proiect, cu respectarea prevederilor Legii.

1.11 Prezentarea structurii unui contract de parteneriat public privat

Contractul de parteneriat public-privat este structurat pe două secţiuni: a) condiţii generale, care cuprind termenii generali, specifici şi comuni. În această secţiunediferitele elemente agreate între partenerul public şi investitorul privat se formulează din punctde vedere legal;

b) condiţii tehnice, care prevăd condiţiile de realizare a proiectului public-privat, seidentifică pe principalele aspecte ale acestuia, respectiv finanţare, construcţie, operare, profit,etc.







22

Principalii actori in aceste parteneriate publice private sunt:Sector public: reprezentat printr-o autoritate a adminstratiei publice, care contribuie in realizareaparteneriatului prin subventii, investitii de capital in infrastructura, terenuri (transfer deproprietate, concesionare) legislatie (planificare fizica, expropiere), imprumuturi si garantii;

Conform ART. 8 lit a si b din L 178/2010 privind parteneriatul public privat estepartener public, în sensul prezentei legi:

a) oricare organism al statului, autoritate publica sau institutie publica, care actioneaza la nivelcentral, regional ori local;

b) oricare organism, altul decat unul dintre cele prevazute la lit. a), cu personalitate juridica, care afost infiintat pentru a satisface nevoi de interes general fara caracter comercial sau industrial sicare:

este finantat, in majoritate, de catre un partener public, astfel cum este definit la lit. a), oride catre un organism de drept public;

se afla in subordinea ori este supus controlului unui partener public, astfel cum este definitla lit. a), sau unui alt organism de drept public;

are in componenta consiliului de administratie/organului de conducere ori de supervizaremai mult de jumatate din numarul membrilor acestuia, numiti de catre un partener public,astfel cum este definit la lit. a), sau de catre un alt organism de drept public;

c) oricare asociere formata din unul sau mai multi parteneri publici dintre cei mentionati mai sus.

Sector privat, inclusiv sectorul neguvernamental (ONG-urile), care contribuie la realizareaparteneriatului prin cunostinte manageriale, investitii de capital, chirii, abilitatea de a mobilizeanumiti actori. Cu alte cuvinte, parteneriatele combina, in general, resurse si know-how-uri pentrubeneficiul comun al tuturor partenerilor.Investitorul privat este orice persoana juridica sau asociere de persoane juridice, romana sau

straina, care este dispusa sa asigure finantarea pentru una sau mai multe dintre etapele unuiproiect de parteneriat public-privat.Dintr-o perspeciva ingusta, in cadrul contractului PPP, exista doar doi parteneri.In realitate, existaparti aditionale, care trebuie sa aiba calitatea de “partener” in cadrul PPP, angajatii si bene ficiariiserviciilor.Desi parteneriatele pot fi organizate de catre oricine din cadrul comunitatii,administratia publica locala va avea intotdeauna un rol important in organizarea si activitatea lor.Ideea principala a parteneriatului public privat pentru administratia publica este ca ea







23

(administratia publica) ramane pe pozitia de conducere si control,de reprezentare si protejare ainteresului general, in timp ce cedeaza gestionarea si livrarea efectiva a serviciului public celor ceo pot face mai bine si mai eficient.Parteneriatele intre sectorul public si privat evidentiaza mediul social,politic si de afaceri dincadrul comunitatii cu urmatoarele trasaturi caracteristice:

- avem unul sau mai multi parteneri implicati- partenerii lucreaza impreuna pentru realizarea unui obiectiv comun- colaborarea se realizeaza intr-un cadru organizational realizat de partile implicate- fiecare parte isi pastreaza propria identitate,participa cu resurse proprii, isi asuma

riscurile proiectului si impart profiturile, in concordanta cu participarea fiecaruia.Un parteneriat se poate realiza in bune conditii daca exista un angajament clar din parteafactorilor de decizie, astfel persoanele cu putere de decizie din administratie trebuie sa se implicein mod activ, sa sprijine conceptul de PPP si trebuie sa asigure coordonarea si conducerea fiecaruiproiect de parteneriat.Un conducator care cunoaste accest tip de parteneriat poate sa reducaeventualele efecte negative, datorate unei comunicari gresite sau incorecte, privind perceptiilegresite in legatura cu rezultatele asteptate si cu beneficiile unui proiect aflat in derulare.

1.12 Justificarea deciziei de realizare a unui proiect din punct de vedere economic

Statul peste tot in lume este intr-un echilibru instabil, modul sau de functionare trebuie safie imbunatatit,relatia cu intreprinderile regandita si influenta sa asupra gestiunii directe aeconomiei regandita.

Construirea pietei unice creste nevoia unei retele de transport si, de aceea, liberalizareasectoarelor economice implica o scadere a preturilor sau a tarifelor si o crestere a nevoilor,acest fenomen fiind evident in special in telecomunicatii si in sectorul energetic. La nivelinternational in special in tarile in curs de dezvoltare, nevoile ce tin de infrastructura sunt lafel de evidente si datorita cresterii populatiei si a cresterii economice a anumitortari.Constrangerile bugetare sunt de asemenea natura in majoritatea tarilor incat, uneori, nueste posibila nici cresterea impozitelor si nici apelarea la noi imprumuturi.Aceasta pozitie esteadesea contrazisa de argumentul conform caruia costul finantarii private este mai mare decat

al unei finantari publice, garantate implicit sau explicit de stat.Astfel cand analizeaza finantarea privata, anumiti alesi sau responsabili ai adminstratiilor

dau inapoi atunci cand constata ca crearea unei societati private cu transferul unor riscuricatre anumiti investitori duce la cresterea finantarii din mai multe cauze acestea repercutanduse asupra utilizatorului.Este adevarat ca remuneratia asteaptata de catre un investitor este mairidicata decat cele din alte forme de finantare, deoarece aceasta analiza de prim grad duce







24

adesea la respingerea finantarii private ca fiind prea scumpa pentru utilizator.Daca in loc sa neoprim la acea prima analiza a “supracosturilor” finantarii private realizam un bilant mai global,constatam ca acesta este pozitiv.Trebuie sa luam in calcul nivelul de indatorare a multorpersoane publice, dar si consecintele castigurilor pe care intreprinderile nu le au.

Recurgerea la partenerii privati este mai degraba un raspuns echitabil.

Mecanismele care permit ca cel care plateste sa fie mai degraba utilizatorul decatcontribuabilul raspund cautarii unei oarecare echitati.In fapt persoanele care nu folosescdrumurile nu doresc neaparat sa plateasca pentru construirea infrastructurii rutiere, apodurilor sau a tunelelor.Doar utilizatoruleste cel care plateste prin intermediul taxelor deintrare pe autostrada sau a unor taxe specifice.Aceste mecanisme permit limitarea cheltuielilorpublice si reafectarea lor pe atributiile specifice statului.

Recurgerea la partenerii privati este un raspuns tehnic.

Sectorul privat poate, in anumite cazuri, sa detina cunostinte si experienta de care nubeneficiazasectorul public.Intreprinderile pot mobiliza cei mai competenti parteneri inspecialitatea lor cu intentia de a si lua angajamente intr-un mod solidar prin regrupare, ceea ceinterventia izolata a persoanelor publice nu permite.Pe de alta parte, aceste cunostinte nu suntfolosite la toata capacitatea lor in mecanisme de piete publice in care I se cere intreprinderi sarealizeze o prestatie determinata si definita in prealabil.Aceste mecanisme permit de fapt,persoanelor private sa gaseasca o plata a ideilor lor prin punerea in practica aacestora.Intreprinderile ar fi mai putin motivate daca ar trebui sa se multumeasca cu un prêtplatit de autoritatea publica, asa cum se intampla in cazul prestatorilor de servicii intelectuale.

Recurgerea la partenerii privati este un raspuns la ceea ce inseamna supletea gestiunii

Inca de la inceput trebuie precizat ca persoanele/firmele private nu au constrangerile lacare sunt supuse cele publice.De exemplu, gestionarea personalului este mult mai supla pentruo intreprindere privata decat pentru o adminstratie,intrepriderile private au posibilitatea de a

individualiza salariile, intreprinderile private au posibilitatea de a individualiza salariile, de aoferi promovari rapide, de a sanctiona sau de a concedia, de a folosi angajati temporari s.a., totceea ce adminstratiile nu pot face aceiasi suplete.Putem aplica acelasi rationament si in ceea cepriveste atribuirea achizitiilor publice, dar persoanele private nu trebuie, in principiu, sa seplieze formalitatilor greoaie si paralizante ale persoanelor publice. Situatia este aceeasi pentrucontabilitatea publica, o sursa de lentoare si foarte greoaie in ceea ce priveste gestiunea unuiproiect sau a unei activitati in timp ce contabilitatea private este mult mai flexibila.







25

Recurgerea la parteneri privati este un raspuns pentru ceea ce inseamna eficienta gestiunii.

Dincolo de lipsa de suplete si de formalismul ce decurge din legi si reglementari,adminstratiile si persoanele publice nu beneficiaza de dinamismul intreprinderolorprivate.Cautarea beneficiului si contextul concurential incita intreprinderile sad ea dovada derigoare in gestiune si favorizeaza inovatia tehnologica sau “manageriala”.

Gestionarea inventiilor se face de asemenea, mult mai rational atunci cand ea este efectuatade intreprinderi, in masura in care concurenta pe pietele de capital si constrangerile legate dereturnarea investitiilor favorizeaza o alocare optima a resurselor.Castigurile legate derecurgerea la pertenrul privat ar putea reprezenta 10% pana la30% din costul proiectului sidin costurile de exploatare.

Recurgerea la parteneri private este un mijloc de a testa validitatea economica si financiaraa proiectului.

Un proiect care nu este coerent din punct de vedere economic si financiar nu va atrageatentia operatorilor privati.Interventia sectorului privat va putea permite, pe de o parte,descoperirea riscurilor-care sunt cel mai adesea mascate in cazul proiectelor conduse deautoritatile publice- sip e de alta parte rationalizarea proiectelor pentru a determinamodalitatiile si conditiile optime pentru contributia publica.

1.13 Principiile de baza ale parteneriatului public privat

Principiile de baza ale parteneriatului public-privat sunt:

nediscriminarea; tratamentul egal; transparenta;

proportionalitatea; eficienta utilizarii fondurilor; asumarea raspunderii.

Nediscriminarea-asigurarea condiţiilor de manifestare a concurenţei reale pentru ca oriceinvestitor privat, indiferent de naţionalitate sau cetăţenie, să poată participa la procedura de







26

selecţie pentru atribuirea unui contract de parteneriat public-privat şi să aibă şansa de devenicontractant.

Egalitatea de tratament - stabilirea şi aplicarea oricând pe parcursul procedurii de încheierea contractului de parteneriat public-privat de reguli, cerinţe, criterii identice pentru toţiinvestitorii privaţi, astfel încât aceştia să beneficieze de şanse egale de a participa la procedurade selecţie şi de a deveni contractant;

Potrivit Jurisprudentei constante a Curtii Europene de Justitie “principiul general al egalitatii de tratament, adica interdictia discriminarii pe temeiul nationalitatii reprezinta unul dinprincipiile fundamentale ale dreptului comunitar.Acest principiu impune interdictia detratament diferit pentru situatiile asemanatoare, in cazul in care diferenta de tratament nueste justificata de motive obiective.

Curtea Europeana de Justitie a apreciat ca aplicarea acestui principiu implica faptul caautoritatea contractuala este liber sa aleaga procedurile de formare a ofertei si de fixare acerintelor pe care trebuie sa le indeplineasca ofertantii, impreuna cu diveresele etape aleprocedurii.Daca, in anumite situatii, autoritatile contractante nu au posibilitatea definiriinecesitatilor proprii in termini tehnici suficient de precisi, acestea vor solicita ofertealternative susceptibile de a aduce solutii diferite unei probleme exprimate in termenigenerali.

Transparenta_ aducerea la cunoştinţa publicului a tuturor informaţiilor referitoare laaplicarea procedurilor de încheiere a contractului de parteneriat public-privat;

Toate statele membre au instituit reguli si practici administrative in materiaparteneriatelor publice private care precizeaza ca organismele care doresc sa atribuieadministrarea unei activitati economice unui tert trebuie in scopul asigurarii unui minim detransparenta, sa faca publica intentia lor, urmand modalitati potrivite.In general alegereaacestor modalitati revine autoritatilor contractante. CEJ a afirmat ca principiul transparenteireprezinta un corolar al principiului egalitatii care vizeaza asigurarea efectului util al

garantarii unor conditii de concurenta loiala.Proporţionalitatea - asigurarea corelaţiei juste între scopul urmărit de partenerul public,

obiectul contractului de parteneriat public-privat şi cerinţele solicitate, în sensul existenţeiechilibrului între obiectivul urmărit a se realiza prin contractul de parteneriat public-privat şicerinţele reale, între cerinţele reale şi condiţiile impuse investitorului privat, precum şi întrecriteriile de selecţie şi clauzele contractuale;







27

Acest principiu este recunoscut prin Jurispudenta Curtii Europene ca facand parte dinprincipiile generale ale dreptului comunitar, el impunandu se in mod egal autoritatilornationale in aplicarea dreptului comunitar autoritatile nationale dispunand de o marjadiscretionara insemnata.Principiul proportionalitatii impune ca orice masura aleasa sa fienecesara si potrivita in privinta obiectivului urmarit.Prin urmare, in alegerea masuriloradoptate de catre un stat membru trebuie sa apeleze la acelea care implica cele mai reduseperturbatii pentru exercitarea unei activitati economice. Aplicarea acestui prinipiuparteneriatelor publice private lasa loc autoritatilor contractante sa defineasca orice masuraaleasa astfel incat aceasta sa fie necesar si potrivita obiectivului fixat.

Eficienţa utilizării fondurilor - aplicarea procedurilor de încheiere a contractelor departeneriat public-privat şi utilizarea de criterii trebuie să reflecte avantajele de naturăeconomică ale ofertelor în vederea obţinerii rezultatului urmărit, luând în considerare şiefectele concrete preconizate a se obţine în domeniul social şi în cel al protecţiei mediului şipromovării dezvoltării durabile;

Asumarea răspunderii-determinarea clară a sarcinilor, responsabilităţilor părţilorimplicate în procesul de încheiere a contractelor de parteneriat public-privat , urmărindu-seasigurarea profesionalismului, imparţialităţii, independenţei deciziilor adoptate pe parcursulderulării acestui proces.

Capitolul II Pregatirea documentatiei de selectie

2.1 Tipuri de comisii conform reglementarilor legale

In cadrul procesului de atribuire si incheiere a unui contract de parteneriat public privatlegea 178/2010 privind parteneriatul public privat reglementeaza diferite tipuri de comisii :

a)comisia de evaluare a scrisorilor de intenţie/ a ofertelor care are drept rol selectareacandidatilor cu care urmeaza a se semna acordurile de proiect

b)comisia de negociere cu investitorii privati selectati pentru semnarea acordului deproiect;

2.2. Redactarea normelor interne de functionare a comisiilor specific

Partenerul public asa cum este definit la art.8 lit a si b din lege va elabora şi aprobanormele proprii pentru înfiinţarea comisiilor, elaborarea criteriilor şi derularea etapelor de







28

definire a proiectului public-privat şi de selecţie a investitorilor privaţi. Normele au la bazăreglementările legii parteneriatului public privat şi ale actelor normative în domeniu, elaboratede instituţiile competente.

2.3 Numirea comisiilor specifice si a membrilor acestora

Partenerul public numeşte următoarele comisii:

a)

comisia de evaluare a ofertelor/scrisorilor de intenţie şi a documentelor însoţitoare aleinvestitorilor privaţi;

b) comisia de negociere cu investitorii privaţi selectaţi şi cu care s-au semnat acorduri deproiect, în cazul aplicării procedurii de dialog competitiv.

a) Comisia de evaluare a ofertelor/scrisorilor de intenţie şi a documentelor însoţitoare esteformată din minimum 5 membri din cadrul experţilor şi specialiştilor partenerului publicşi, după caz, membrii autorităţilor deliberative/organelor de conducere, membri aiexecutivului partenerului public definit la art. 8 din Legea nr. 178/2010, precum şi oricealtă persoană cu expertiză în domeniul obiectivului proiectului de parteneriat public-privat, în calitate de expert cooptat, care nu se află în conflict de i nterese, astfel cum esteacesta reglementat de Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurareatransparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul deafaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

Rolul comisiei de evaluare a ofertelor/scrisorilor de intenţie şi a documentelor însoţitoare esteacela de a analiza şi selecta investitorii privaţi, care participă la procedura de selecţie în vedereasemnării contractului de parteneriat public-privat sau a acordului de proiect, după caz.

În situaţia în care la evaluare se prezintă un singur candidat, comisia analizează în bazacriteriilor de evaluare aprobate documentaţia prezentată de acesta şi, în cazul în care aceastaîndeplineşte condiţiile de selectare, se semnează acordul de proiect şi se continuă, conform legii,

etapa de negociere.b) Comisia de negociere.

Pentru selecţia partenerilor privaţi cu care se intră în etapa de negociere, partenerul publicnumeşte o comisie, care poate fi aceeaşi sau poate fi schimbată/modificată şi pentru etapa de



















































































29

negociere, în vederea stabilirii investitorului privat cu care se încheie contractul de parteneriatpublic-privat;

Comisia de negociere are drept rol derularea negocierilor cu fiecare candidat selectat pentruaceasta etapa, in vederea stabilirii partenerului privat care depune oferta finala si cu care sesemneaza contractul de PPP. Negocierea conditiilor de realizare a proiectului public privat, aclauzelor contractului si a anexelor sale se face numai in limitele mandatului acordat comisiei denegocieri de catre conducatorul partenerului public.Comisia are obligatia de a redacta o minuta denegociere dupa desfasurarea fiecarei sedinte de negociere, ce va cuprinde aspectele discutate,precum si rezultatul obtinut in cadrul negocierii. Partenerul public este obligat sa pregateasca si sa comunice simultan tuturor investitorilor decizia sa cu privire la ierarhizarea investitorilor pecriteriul celei mai bune oferte obtinute in urma procedurii de negociere.

2.4 Monitorizarea activitatii comisiilor

Coordonarea şi monitorizarea centralizată a derulării proiectelor de parteneriat public-privat se realizează de către Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine,Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor.

2.5 Atributiile comisiilor specifice

Atribuţiile comisiei de evaluare sunt următoarele:

a)deschiderea ofertelor şi, după caz, a altor documente care însoţesc oferta;

b) verificarea îndeplinirii criteriilor de selecţie/calificare de către investitorii privaţi, în cazul încare acestea au fost solicitate prin documentul ataşat;

c)realizarea selecţiei/preselecţiei investitorilor, dacă este cazul;

d)realizarea dialogului cu investitorii privaţi, în cazul aplicării procedurii de dialog competitiv;

e)verificarea propunerilor tehnice prezentate de investitorii privaţi, din punctul de vedere almodului în care acestea corespund cerinţelor minime din studiul de fundamentare sau dindocumentul ataşat;

f)verificarea propunerilor financiare prezentate de investitorii privaţi;








































30

g)stabilirea ofertelor inacceptabile sau neconforme şi a motivelor care stau la baza încadrăriiofertelor respective în această categorie;

h)stabilirea ofertelor admisibile;

i)aplicarea criteriului de atribuire, astfel cum a fost prevăzut în documentul ataşat, şi stabilireaofertei câştigătoare;

j)în cazuri justificate, elaborarea unei propuneri de anulare a procedurii de atribuire;

k)elaborarea raportului procedurii de atribuire.

Comisia de negociere are rolul de a negocia cu fiecare candidat selectat pentru această etapă,pentru stabilirea partenerului privat care depune oferta finală şi cu care se semnează contractulde parteneriat public-privat.

2.6 Reglementari privind intocmirea documentatiei de selectie

Anuntul de intentie si Documentul atasat trebuie sa contina cel putin urmatoarele elemente:

informatii despre partenerul public si proiectul de parteneriat public privat initiat

O scurta descriere a partenerului public initiator;o descriere sumara a proiectului public-privat;estimarea bugetara; propunerea de distributie a riscurilor de proiect; detalii privindcategoria si tipurile de bunuri si servicii pe care trebuie sa le furnizeze investitorul in cadrulproiectului public privat; calendarul estimativ al proiectului; principiile comerciale aplicabile inderularea proiectului;

detalii privind baza de evaluare a scrisorilor de intentie pentru selectarea investitorilor cucare se vor incheia acordurile de proiect

Experienta investitorului in realizarea de proiecte similare ; balanta capacitatilor si expertizeipersoanei juridice ;capacitatea investitorului de a indeplini cerintele financiare si tehnice aleproiectului public privat;probitatea persoanei juridice sau dupa ca z, a fiecarui membru inasociatia de investitori demostrata prin modul in care a asigurat anterior finantarea unor investitiisemnificative.

termenii si conditiile generale ale documentului atasat























31

O declaratie a autoritatii publice, potrivit careia aceasta isi rezerva in mod unilateral siincontestabil dreptul de a nu continua proiectul de PPP, cu argumente justificative concrete, inoricare din fazele care se desfasoara inainte de depunerea de catre investitor a ofertei finalerezultate din negociere;declararea faptului ca autoritatea publican u va rambursa niciunuia dintreinvestitorii participanti la selectie costurile realizate de acestia ca urmare a pregatirii scrisorilorde intentie sau altor activitati desfasurate pe timpul negocierilor; detalii privind modul in caresunt protejate drepturile de proprietate intelectuala mentionate in scrisoarea de intentie sianexele sale; declararea faptului ca partenerul public nu are intentia de a da nici un fel de relatiiprivind documente sau informatii extrase din dosarele celorlati ofertanti, ci numai date referitoarela propria oferta;

formatul, data limita si locul primirii scrisorilor de intentie si informatiile pe careinvestitorii trebuie sa le prezinte in oferta;

Detalii privind investitorul; o imagine generala a propunerii de abordare a proiectului de PPP;informatii privind expertiza si capacitatea investitorului si de asemenea justificarea posibilitatii desatisfacere a cerintelor proiectului;detalii privind situatia financiara a fiecarui membru alasociatiei de investitori precum si posibilele surese financiare daca este cazul;informatii privindcerintele de confidentialitate si eventualele posibile conflicte de interes; confirmarea ca niciinvestitorul si nici membrii asociatiei de investitori nu au un conflict de interese actual saupotential; dovada capacitatii investitorului de a gestiona nivelul propus de alocare a riscurilor.

2.7 Proceduri de obtinere a aprobarilor departamentului pentru proiecte deinfrastructura si investitii straine.

Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor verifică fiecare anunţ de selecţie sau altă documentaţiecomplementară transmis/transmisă de către partenerul public pentru publicare în SEAP şi înJOUE, după caz.

Avizul primit pentru publicare în SEAP şi/sau JOUE nu exonerează partenerul public de

răspunderea privind respectarea prevederilor legale in domniul parteneriatului public privat.

2.8 Reguli, proceduri de publicare a documentatiei de selectie in SEAP si JOUE

Anunţul de selecţie se publică în SEAP şi, după caz, în Jurnalul Oficial al UniuniiEuropene(JOUE). Publicarea în JOUE este obligatorie în toate situaţiile în care valoarea estimată a contractului de







32

parteneriat public-privat care urmează să fie realizat este egală ori mai mare decât echivalentul înlei al pragurilor prevăzute la art. 5^1 alin. (1) care sunt:

a) echivalentul în lei al sumei de 125.000 euro, fără TVA, pentru bunuri şiservicii; b) echivalentul în lei al sumei de 4.845.000 euro, fără TVA, pentru lucrări.

Transmiterea spre publicare a anunţurilor către operatorul SEAP se realizează numai prinmijloace electronice.

Orice altă modalitate privind publicarea anunţului de selecţie şi a documentului ataşat înaf ara celei prevăzute in lege, inclusiv orice modificări aduse acestora, nu este permisă.

Documentul atasat va cuprinde descrierea proiectului, a serviciilor necesare,a programuluide implementare, a cerintelor de capacitate, a criteriilor si modalitatilor de evaluare si selectie ainvestitiilor interesate.

Anunţurile pentru care Legea nr. 178/2010, impune obligaţia publicării în Jurnalul Oficialal Uniunii Europene se redactează de partenerul public într-o limbă oficială a Uniunii Europene, curespectarea prevederilor şi formelor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1.564/2005 al Comisieidin 7 septembrie 2005 de stabilire a formularelor standard pentru publicarea anunţurilor încadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice în conformitate cu directivele2004/17/CE şi 2004/18/CE ale Parlamentului European şi Consiliului.

Anunţurile publicate în SEAP nu trebuie să cuprindă alte informaţii decât cele cuprinse înanunţurile publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi trebuie să menţioneze data la careanunţul a fost trimis către Comisia Europeană.

2.9 Verificarea publicarii documentatiei de selectie in SEAP si JOUE

După transmiterea anunţurilor către operatorul SEAP, UCCPPP are obligaţia de a verificaanunţurile respective din punctul de vedere al respectării regulilor formale de completare, în

termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii acestora în SEAP.UCCPPP are obligaţia ca în termenul de 5 zile lucratoare să comunice operatorului SEAP

acceptul de publicare sau respingerea publicării anunţului.



























































33

În cazul în care UCCPPP constată, în cursul verificării anunţului transmis de partenerulpublic către operatorul SEAP, că în forma sau în conţinutul acestuia există erori ori omisiuni,aceasta are obligaţia:

a)de a comunica operatorului SEAP respingerea publicării anunţului;

b)de a informa partenerul public asupra deciziei de respingere a publicării anunţului, motivânddecizia respectivă şi indicând modul în care erorile pot fi remediate.

Anunţurile t ransmise ulterior remedierii erorilor sunt considerate anunţuri noi şi facobiectul tuturor regulilor de transmitere şi verificare prevăzute în prezentele norme.

În cazul în care, după publicarea unui anunţ, intervin anumite modificări faţă deinformaţiile deja publicate, partenerul public are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţde tip erată la anunţul iniţial, în condiţiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1.564/2005.

Operatorul SEAP -nu are dreptul de a publica anunţul transmis de partenerul public sau de a-ltransmite spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene fără obţinerea acceptului depublicare emis de UCCPPP.

-are obligaţia de a asigura transmiterea anunţurilor spre publicare în Jurnalul Oficial al UniuniiEuropene în formatul standard adoptat de Comisia Europeană şi în termen de cel mult două zilelucrătoare de la obţinerea acceptului de publicare.

-are obligaţia de a publica anunţul în SEAP în cel mult două zile lucrătoare de la primireaacceptului de publicare, dar în niciun caz înainte de data transmiterii acestuia spre publicare înJurnalul Oficial al Uniunii Europene, dacă prevederile Legii nr. 178/2010, cu modificările şicompletările ulterioare, impun această obligaţie.

Atunci când stabileşte perioadele-limită pentru depunerea ofertelor/scrisorilor de intenţie,partenerul public are obligaţia de a lua în calcul şi marja de timp de 7 zile lucrătoare, necesară

pentru verificarea anunţurilor de către UCCPPP şi pentru transmiterea acestora către JurnalulOficial al Uniunii Europene de către operatorul SEAP.











































































34

CAPITOLUL III Selectarea partenerului privat

3.1 Mecanismul de inregistrare a ofertelor conform prevederilor legale

De la data transmiterii anuntului de selectie si pana la data limita de depunere a oferteitrebuie sa treaca cel putin 22 de zile si, respectiv 52 de zile, pentru contractele a caror valoare estepeste pragurile prevazute de art. 5 indice 1alin 1 din lege, in cazul alegerii procedurii deschise. Dela data trimiterii anuntului de intentie si pana la data limita de depunere a scrisorilor de intentietrebuie sa treaca cel putin 22 de zile si, respectiv, 37 de zile, pentru contractele a caror valoareeste peste pragurile prevazute de art.5 indice 1 alin 1 din lege, in cazul alegerii proceduriidialogului competitiv.

Termenul curge de la data trimiterii anuntului de selectie in cazul ambelor proceduri.Deasemenea, legea prevede posibilitatea solicitarii de clarificari la anuntul de selectie si ladocumnetul atasat, cu maxim 6 zile inainte de depunerea ofertelor sau dupa caz, a scrisorilor deintentie, precum si publicarea acestor clarificari in SEAP. Aceste clarificari nu pot avea ca effectmodificarea elementelor fundamentale ale ofertei sau dupa caz a scrisorilor de intentie, precum sipublicarea acestor clarificari in SEAP. Aceste clarificari nu pot avea ca effect modificareaelementelor fundamentale ale ofertei sau ale termenilor esentiali ai contractului si nicidistorsionarea concurentei.

Partenerii publici care au atribuit un contract de parteneriat public-privat trimit un anunţprivind rezultatele procedurii de selecţie în termen de cel mult 48 de zile de la atribuireacontractului, ce se va publica în SEAP şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, după caz, înaceleaşi condiţii în care se publică şi anunţul de selecţie.

3.2 Modalitati de abordare a ofertelor intarziate

Pentru stabilirea termenelor de primire a ofertelor şi a cererilor de participare, autorităţilecontractante ţin seama în special de complexitatea contractului şi de timpul necesar pentrupregătirea ofertelor, fără a aduce atingere termenelor stabilite în prezentele norme.

În cazul în care, indiferent de motiv, anumite documente sau informaţiile suplimentare,deşi solicitate în timp util, nu au fost furnizate în termenele prevazute de lege sau în careofertele/scrisorile de intenţie nu pot fi formulate decât în urma unei vizite la faţa locului,termenele de primire a ofertelor/scrisorilor de intenţie sunt prelungite astfel încât toţi investitoriiprivaţii să poată avea acces la toate informaţiile necesare pentru formularea ofertelor/scrisorilorde intenţie.








































35

În cazul în care devine necesară prelungirea termenului de depunere a ofertelor,partenerul public are obligaţia de a preciza această modificare printr-o erată la anunţul deselecţie, care trebuie însă publicată cu cel puţin 3 zile înainte de data anunţată iniţial pentrudeschiderea ofertelor.

3.3 Mecanismul de analizare a ofertelor

Comisia de evaluare are dreptul de a analiza şi evalua documentele depuse de investitoriiprivaţi, individual şi/sau în şedinţe comune, însă orice decizie a comisiei de evaluare trebuie săîntrunească votul a cel puţin două treimi dintre membrii săi. Comisia de evaluare are obligaţia săîntocmească înscrisuri prin care se formalizează deciziile adoptate în cadrul procesului deevaluare şi selecţie.

Votul membrilor comisiei de evaluare se reflectă prin punctajul individual acordat fiecăreioferte.

In situaţia in care exista divergente de pareri intre membrii comisiei de evaluare,conducătorul partenerului public sau, după caz, preşedintele comisiei va solicita reanalizareapunctelor de divergenţă, în scopul finalizării în timp util a etapei de evaluare a ofertelor şi destabilire a ofertei câştigătoare. În cazul în care comisia de evaluare nu ajunge la un acord, deciziafinală se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.

Membrii comisiei de evaluare care nu sunt de acord cu decizia adoptată au obligaţia de a -şiprezenta punctul de vedere în scris, elaborând în acest sens o notă individuală ce se ataşează laraportul procedurii de atribuire.

Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili care sunt clarificările şi completările formalesau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, precum şi perioada de timp acordatăpentru transmiterea clarificărilor. Comunicarea transmisă în acest sens către investitorul privattrebuie să fie clară, precisă şi să definească în mod explicit şi suficient de detaliat în ce constăsolicitarea comisiei de evaluare.

În cazul în care investitorul privat nu transmite în perioada precizată de comisia deevaluare clarificările/răspunsurile solicitate sau în cazul în care explicaţiile prezentate nu suntconcludente, oferta sa va fi considerată neconformă.








































































36

În cazul în care investitorul privat modifică prin răspunsurile pe care le prezintă conţinutulpropunerii tehnice, oferta sa va fi considerată neconformă. Modificări ale propunerii tehnice seacceptă în măsura în care acestea:

pot fi încadrate în categoria viciilor de formă ori erorilor aritmetice; sau reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a preţului,

indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea clasamentului investitorilorprivaţi participanţi la procedura de selecţie.

În cazul în care investitorul privat modifică prin răspunsurile pe care le prezintă conţinutulpropunerii financiare, oferta sa va fi considerată neconformă, cu excepţia situaţiei in care estevorba de o eroare.

Comisia de evaluare are dreptul de a corecta erorile aritmetice sau viciile de formă numai cuacceptul investitorului privat. În cazul în care investitorul privat nu acceptă corecţia acestorerori/vicii, oferta sa va fi considerată neconformă.

Erorile arit metice se corectează după cum urmează:

a)dacă există o discrepanţă între preţul unitar şi preţul total, trebuie luat în considerare preţul

unitar, iar preţul total va fi corectat corespunzător; b)dacă există o discrepanţă între litere şi cifre, trebuie luată în considerare valoarea exprimată

în litere, iar valoarea exprimată în cifre va fi corectată corespunzător.

Viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a cărorcorectare/completare este susţinută în mod neechivoc de sensul şi de conţinutul altor informaţiiexistente iniţial în alte documente prezentate de investitorul privat ori a cărorcorectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produceun avantaj incorect în raport cu ceilalţi participanţi la procedura de selecţie.

Comisia de evaluare are obligaţia de a respinge ofertele inacceptabile şi ofertele neconforme. Si de a stabili oferta castigatoare dintre ofertele admisibile.

Evaluarea ofertelor se realizeaza prin acordarea pentru fiecare oferta a unui punctaj acordatprin aplicarea unui algoritm de calcul stabilit. In ordinea descrescatoare a punctajului acordatcomisia de evaluarea trebuie sa stabileasca clasamentul pe baza caruia se stabileste oferta













































































37

castigatoare.Compararea preturilor prevazute in propunerile financiare ale investitorilor privatise face la valoarea fara TVA.

3.4 Criterii/proceduri de evaluare

Procedura deschisa –pe baza criteriilor de evaluare elaborate de comisia de evaluare in fazaadministrativa a procedurii, anterioara publicarii anuntului, este intocmit raportul de evaluare,sunt ierarhizati investitorii si este desemnata oferta castigatoare.

Legea parteneriatului public privat, cu modificarile si completarile ulterioare prin prevederileart.18 alin 2 lit k , prevede obligatia comunicarii unei decizii motivate cuprinzand rezultatelorrespingerii ofertei catre fiecare investitor participant, cu aratarea ofertei selectate si declarareatermenului exact de asteptare de minim 10 zile de la comunicarea rezultatului procedurii.Caurmare a modificarilor aduse prin OUG nr.86/2011 in acest moment procedural este obligatorie sipublicarea anuntului de atribuire a contractului, cu respectarea anuntului prevazut in anexalegii.Acest termen, prevazut de art.22 alin (1) din Legea nr.178/2010, astfel cum a fost modifictade OUG nr.39/2011 este obligatoriu pentru parti, nerespectarea lui fiind sanctionata cu nulitateaabsoluta expresa prevazuta in art 22 alin(2) din Legea 178/2010, cu modificarile si completarileulterioare.

Procedura dialogului competitiv se deosebeste de procedura deschisa in primul rand prinfaptul ca pe langa criteriile de evaluare sunt prevazute si criteriile de negociere cu investitoriiprivate, pe baza carora, intr-o prima faza, se vor selecta cateva scrisori de intentie aleinvestitorilor care vor fi selectati pentru negocierea si semnarea acordului de proiect.In a douafaza, pentru negocierea acordului de proiect , investitorii privati selectati vor fi convocati in scrissi simultan, conform dispozitiilor art.18 alin (7) lit m din Legea nr.178/2010, astfel cum a fostmodificata prin OUG nr.39/2011, numarul minim de candidate fiind trei.

Dupa semnarea acordului de proiect, se intra in urmatoarea faza de negociere, a formei si

clauzelor contractuale de parteneriat public-privat, in vederea depunerii de catre investitori aofertei finale.Data limita de depunere a ofertei finale va fi publicata in SEAP intr-un termen de 5zile de la terminarea negocierilor cu toti candidatii, pentru contracte cu o valoare mai mica sauegala cu 125000 euro fara TVA si de 10 zile pentru celelalte.

Dupa prezentarea ofertei finale comisia va intocmi raportul de evaluare, va desemnacastigatorul si va comunica in scris decizia de selectie, insotita de explicarea in rezumat a







38

motivelor respingerii candidatului fata de care se face comunicarea si specificarea exacta atermenului de asteptare.Incheierea contractului de parteneriat public privat cu participantuldeclarat castigator dupa expirarea termenului de asteptare inchide procedura de atribuire.

Partenerul public are dreptul de a aplica criterii de calificare şi selecţie referitoare numai la:

a)situaţia personală a investitorului privat;

b)capacitatea de exercitare a activităţii profesionale;

c)situaţia economică şi financiară;

d)capacitatea tehnică şi/sau profesională;

e)standarde de asigurare a calităţii;

f)standarde de protecţie a mediului.

Aceste criterii reprezinta reprezinta elementele de baza pentru elaborarea si aprobarea decatre partenerul public a propriilor norme de selectie pentru proiectul de PPP initiat.

3.5 Conditii de anulare a procedurii de evaluare

Partenerul public are dreptul de a anula procedura de selectie in urmatoarele situatii:

au fost depuse numai oferte inacceptabile şi/sau neconforme; nu a fost depusă nicio ofertă ori au fost depuse oferte care, deşi pot fi luate în considerare,

nu pot fi comparate datorită modului neuniform de abordare a soluţiilor tehnice şi/saufinanciare;

abaterile grave de la prevederile legislative afectează procedura de selecţie sau esteimposibilă încheierea contractului;

ca urmare a deciziei pronunţate de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor princare se dispune eliminarea oricăror specificaţii tehnice, economice sau financiare dinanunţul de selecţie, din documentul ataşat ori din alte documente emise în legătură cuprocedura de selecţie.

3.6 Proceduri si mijloace de comunicare a deciziilor luate cu privire la incheierea parteneriatului public privat .








































































39

Toate comunicările, precum şi toate schimburile de informaţii vor realizate, la alegereapartenerului public, prin poştă, prin fax sau pe cale electronică (e-mail).

Mijloacele de comunicare alese trebuie să fie disponibile si nu trebuie sa limiteze accesulinvestitorilor privati la procedura de selectie.

Comunicările, schimburile de informaţii şi stocarea lor se realizează astfel încât să se asigurepăstrarea integrităţii datelor şi confidenţialitatea ofertelor şi a scrisorilor de intenţie, precum şifaptul că partenerii publici analizează conţinutul ofertelor şi al scrisorilor de intenţie numai dupăexpirarea termenului prevăzut pentru prezentarea lor.

Instrumentele utilizate pentru comunicarea pe cale electronică, precum şi caracteristiciletehnice ale acestora trebuie să aibă un caracter nediscriminatoriu, să fie permanent disponibilepublicului şi compatibile cu tehnologiile de informare şi de comunicare general ut ilizate.

3.7 Reguli pentru intocmirea anuntului de atribuire pentru contractele de parteneriat

public privat

In cuprinsul anuntului de atribuire pentru contractele de parteneriat public privat trebuieincluse urmatoarele infornatii:

1. Denumirea şi adresa partenerului public 2. Procedurile de selecţie alese 3. Contracte de parteneriat public-privat de lucrări: natura şi dimensiunea prestaţiilor,caracteristicile generale ale lucrării Contracte de parteneriat public-privat de bunuri: natura şi cantitatea produselor furnizate,după caz, pe furnizor; numărul de referinţă din nomenclatorul CPV Contracte de parteneriat public-privat de servicii: categoria şi descrierea serviciului;numărul de referinţă din nomenclatorul CPV; cantitatea de servicii ce vor fi prestate

4. Data atribuirii contractului de parteneriat public-privat5. Criterii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat6. Numărul de oferte primite 7. Denumirea şi adresa câştigătorului sau câştigătorilor 8. Preţul contractului 9. Valoarea ofertei (ofertelor) reţinute sau a ofertei celei mai ridicate şi a ofertei celei maiscăzute luate în considerare în vederea atribuirii contractului de parteneriat public-privat





































40

10. După caz, valoarea şi partea din contract care poate fi subcontractată unor părţi terţe 11. Data publicării anunţului de selecţie la contractul de parteneriat public-privat conformspecificaţiilor tehnice de publicare 12. Data expedierii anunţului 13. Denumirea şi adresa organismului competent cu rezolvarea contestaţiilor şi, după caz,ale celui de mediere. Informaţii exacte privind termenele de depunere a contestaţiei şi, dupăcaz, denumirea, adresa, numărul de telefon, numărul de fax şi adresa de e-mail ale serviciuluide la care se pot obţine aceste informaţii

3.8 Forma si continutul acordului de proiect

Acordul de proiect este actul juridic, premergator contractului de PPP, incheiat intrepartenerul public si investitor in vederea pregatirii contractului de PPP. Acordurile de proiect seincheie cu fiecare dintre investitorii care au fost selectati in urma primei etape a procedurii destabilire a partenerului privat in ordinea stabilita de catre comisie de evaluare a scrisorilor deintentie si a documentelor insotitoare ale investitorilor privati interesati.

Acordul de proiect cuprinde urmatoarele:

1.

termeni generali (definirea cu datele de identificare a partilor semnatare;stabilireaconditiilor de respectare a confidentialitatii ;durata valabilitatii acordului deproiect)

partenerul public (denumire, adresă, reprezentare)] denumit/denumită în continuarepartenerul public, şi investitorul sau liderul asociaţiei de investitori (denumire, adresă,reprezentare)] denumit/denumită în continuare investitor.

durata acordului de proiect-intra in vigoare si inceteaza la data x indifferent daca partilefinalizeaza sau nu negocierile ori daca partile ajung sau nu la incheierea unui contract

toate informaţiile, studiile, documentele, sintezele, programele de computer, graficele,prezentările, hărţile, planurile şi altele asemenea puse la dispoziţie investitorului de cătrepartenerul public sunt şi rămân proprietatea exclusivă a partenerului public. Copierea,

multiplicarea şi distribuirea lor de către investitor prin orice mijloace sunt strict interzise.

2. obligatiile si drepturile partilor

2.1.Obligaţiile si drepturile partenerului public:

http://idrept.ro/00137136.htm#do



















41

a)să realizeze pe cheltuiala sa un studiu de prefezabilitate sau de fundamentare, care să reprezintebaza negocierii unui contract de parteneriat public-privat;

b)să furnizeze investitorului spre consultare rapoartele intermediare şi raportul final ale studiuluide prefezabilitate sau de fundamentare;

c)să numească o echipă de negociatori care să acopere aspectele tehnice, comerciale/financiare şilegale ale Proiectului;

d)să faciliteze accesul investitorului la orice date, informaţii, studii, statistici şi, în general, la oricedocument care ar putea clarifica oricare dint re aspectele tehnice, economice şi financiare aleProiectului;

e)să sprijine investitorul în procesul de clarificare a statutului proprietăţilor care vor fi incluse înProiect sau care facilitează accesul la acestea;

f)să întreprindă toate măsurile pe care le consideră necesare pentru bunul mers al negocierilor;

g)să respecte confidenţialitatea absolută pe parcursul negocierilor şi să protejeze, atunci când estecazul, drepturile de autor generate de propunerile sau soluţiile oferite de investitor.

2.2 Obligaţiile si drepturile investitorului :

a)să numească o echipă de negociatori care să acopere aspectele tehnice, comerciale/financiare şilegale ale Proiectului şi să îi acorde acesteia depline puteri pentru a negocia;

b)să negocieze cu bună-credinţă şi în limita timpului fixat prin prezentul acord de proiect cadru;

c)să procure şi/sau să pună la dispoziţia partenerului public, la cererea acestuia sau din proprieiniţiativă, toate documentele disponibile pentru clarificarea oricărui punct de negociere;

d)să pună la dispoziţia partenerului public toate rezultatele vizitelor sale pe teren, alemăsurătorilor, inspecţiilor şi în general toate datele care, în opinia sa, ar putea întregi imagineaProiectului;

e)să respecte confidenţialitatea absolută pe parcursul negocierilor şi să protejeze, atunci când estecazul, drepturile de proprietate intelectuală generate de propunerile sau soluţiile oferite departenerul public;








































































42

f)să restituie toate studiile, documentele, rapoartele sau altele asemenea puse la dispoziţia sa departenerul public;

g)să informeze imediat şi în scris partenerul public despre orice modificare a statutului său sau alasociaţilor şi subcontractanţilor săi, a poziţiei sale financiare, a apariţiei unui conflict de intereseşi, în general, a oricărei situaţii care aduce o schimbare a elementelor incluse în scrisoarea deintenţie sau care ar prejudicia în vreun fel continuarea negocierilor.

3.Modalitatile de stingere a obligatiilor reciproce pe durata negocierilor, precum si termenispecifici (enumerarea principalelor criterii in baza carora se va desfasura negocierea)

4.Enuntarea respectarii pe perioada negocierii de catre parti, a principiilor prevazute la art.3 dinL178/2010.

5.Stabilirea de principiu a valorii estimate a investitiei private care face obiectul negocierii;

6.Stabilirea de principiu a valorii determinate care face obiectul negocierii in vederea stabiliriiconcrete a acesteia prin contractul de PPP.

7.Clauze organizatorice7.1. Părţile se angajează să analizeze şi să hotărască înfiinţarea unei companii de proiect.

Compania de proiect este definita drept societatea comerciala rezidenta in Romania, avand caasociati sau actionari atat partenerul public, cat si pe cel privat, care sunt reprezentati in modproportional in functie de participarea la proiectul de parteneriat public-privat, partenerul publicparticipand cu aport in natura.

Compania de proiect se organizeaza si functioneaza conform legislatiei in vigoare, ca o societatecomerciala al carei capital social este detinut de catre partenerul public si investitorul privat.Aceasta functioneaza pe toata perioada de derulare a contractului de proiect de parteneriatpublic-privat si se lichideaza conform legii la data incheierii acestuia.

Intre compania de proiect si cei 2 parteneri se va incheia un contract de administrare pentrubunurile de patrimoniu incredintate spre administrare si un contract de servicii.

Compania de proiect are ca obiect principal de activitate operarea si gestionarea, pe principiieconomice, conform legii si statutului propriu de infiintare si functionare, a tuturor etapelor dederulare a contractului de proiect de parteneriat public-privat prin preluarea obligatiilor de la





















43

partile contractante, precum si transferul bunului si serviciilor care fac obiectul acestuia, inbeneficiul public, prin partenerul public. Pe toata perioada de functionare a companiei de proiect,aceasta nu poate sa isi schimbe obiectul de activitate si nu poate desfasura operatiuni economicein afara scopului expres al proiectului de parteneriat public-privat pentru care a fost creata sau aldezvoltarii acestuia in folosul comunitatii.

Compania de proiect va fi condusa de un consiliu de administratie, in care cei 2 vor fireprezentati proportional cu participarea la proiectul de parteneriat public-privat.

Compania de proiect nu are dreptul sa ia decizii cu privire la schimbarea formei de proprietatesau de administrare a patrimoniului public sau privat cu care partenerul public participa laproiectul de PPP, pe toata perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat, si nicicu privire la cesionarea unor drepturi primite prin contract.

7.2 Părţile convin să negocieze actul constitutiv al noii societăţi şi să stabilească relaţiile dintreaceastă companie şi părţi până la ajungerea la termen contractului de parteneriat public -privat.8 Clauze speciale8.1 Partenerului public nu i se poate cere rambursarea niciunui cost asociat direct sau indirect înlegătură cu îndeplinirea prezentului acord de proiect cadru. 8.2 Toate informaţiile, studiile, documentele, sintezele, programele de computer, graficele,prezentările, hărţile, planurile şi altele asemenea puse la dispoziţie investitorului privat de cătrepartenerul public sunt şi rămân proprietatea exclusivă a partenerului public. Copierea,multiplicarea şi distribuirea lor de către investitorul privat prin orice mijloace sunt strict interzise.9. Alte clauze, stabilite în condiţiile legii 10. Limba acordului de proiect cadru: Limba care guvernează acordul de proiect cadru este limbaromână. 11. Scrisoarea de intenţie depusă şi asumată de investitorul privat în numele şi în contul tuturor asociaţilor şi subcontractanţilor săi este anexată la prezentul acord de proiect -cadru şi face parteintegrantă din acesta.

Capitolul IV Negocierea contractului de parteneriat public-privat

4.1 Continutul standard al contractului de parteneriat public privat







44

Conţinutul standard al contractului de parteneriat public-privat este structurat pe două secţiuni: a) condiţii generale, care cuprind termenii generali, specifici şi comuni. În această secţiunediferitele elemente agreate între partenerul public şi investitorul privat se formulează din punctde vedere legal;

Informaţiile generale ale contractului de parteneriat public-privat cuprind cel puţin următoareleelemente:a) părţile semnatare cu datele legale de identificare; b) scopul contractului;c) durata contractului;d) începerea contractului;e) drepturi de proprietate;f) confidenţialitate; g) drepturi de exploatare a bunului.(2) Condiţiile generale ale contractului de parteneriat public-privat cuprind cel puţin următoriitermeni specifici:a) modul de încredinţare a realizării proiectului public-privat;b) valoarea de finanţare; c) moduri de finanţare; d) modalităţi de asigurare a libertăţii comerciale; e) modificări acceptabile în proiect; f) achiziţionarea de terenuri, dacă este cazul; g) modul de asigurare a unor drepturi de exclusivitate, dacă este cazul; h) formule compensatorii, dacă este cazul; i) regimul taxelor şi impozitelor; j) garanţii speciale; k) modalităţi de evidenţiere şi folosire a bunurilor private cu care partenerul public participă lacompania de proiect;l) definirea unor garanţii financiare şi de risc valutar; m) interdicţii de substituţie a părţilor semnatare; n) monitorizarea proiectării, construcţiei şi exploatării proiectului public-privat, precum şi a

celorlalte activităţi care fac obiectul contractului de parteneriat public-privat;o) dreptul utilizatorilor;p) cazuri de suspendare sau de încetare anticipată a contractului; q) proceduri de legătură şi comunicare; r) proceduri de revizuire a documentelor;s) stabilirea cotelor de participare ale partenerului public şi investitorului privat la compania deproiect;







45

ş) stabilirea duratei determinate de derulare a contractului de parteneriat public-privat;t) condiţiile de înfiinţare a companiei de proiect; ţ) elementele de bază ale statutului companiei de proiect ca document de bază pentruînregistrarea societăţii comerciale rezultate; u) stabilirea bazei de calcul al amortismentelor;v) alte mecanisme de finanţare şi auditare financiară pe durata de funcţionare a proiectuluipublic-privat;w) proceduri de urmărire a realizării obiectivelor proiectului public-privat;x) modul de recuperare a investiţiei de către fiecare parte la contract; y) modalitatea de transfer către partenerul public a bunului rezultat din proiectul de

parteneriat public-privat la sfârşitul contractului; z) stabilirea unor angajamente specifice ale părţilor; aa) condiţiile de realizare ale studiului defezabilitate;bb) clauze de retragere din proiect;cc) penalităţi pentru situaţia în care nu se îndeplinesc/respectă obiectivele/termenele/clauzelestabilite prin contract.Condiţiile generale cuprind, de asemenea, şi următorii termeni comuni:

a) legislaţie aplicabilă; b) asigurarea proprietăţilor; c) încetarea contractului;d) forţă majoră; e) modalitatea de rezolvare a litigiilor.

Condiţiile tehnice cuprinse în contractul de parteneriat public-privat se referă la următoareleaspecte financiare:a) capitalul investit sau, după caz, capitalul iniţial subscris şi vărsat; b) raportul debit-capital, dacă este cazul; c) rata de acoperire, dacă este cazul; d) capitalul de lucru;e) dividende, dacă este cazul; f) facilităţi de creditare stand-by, dacă este cazul;

g) alte acorduri între acţionari; h) rata aplicabilă a dobânzilor; i) valutele împrumuturilor şi sursele de finanţare. (2) Condiţiile tehnice cuprind următoarele clauze de construcţie sau modernizare, după caz: a) standarde şi specificaţii; b) durata de viaţă proiectată; c) durata maximă de construcţie sau modernizare;







46

d) metodele de punere în exploatare;e) standardele de calitatea a construcţiilor; f) achiziţia de materiale; g) caracteristicile construcţiilor; h) tehnologii aplicabile de construcţie; i) programul lucrărilor auxiliare, dacă este cazul; j) prescripţii temporare, garanţii şi precauţii constructive. (3) Condiţiile tehnice cuprinse în contractul de parteneriat public-privat cuprind următoarele

clauze de exploat are şi operare:a) specificaţii de performanţă; b) cerere minimă; c) capacităţi de infrastructură; d) metode directe de măsurare a utilizării; e) garanţii; f) contabilitate, înregistrări şi acces la acestea; g) specificaţii de echipament; h) proceduri de control şi inspecţie; i) metode de operare.Condiţiile tehnice cuprinse în contractul de parteneriat public-privat se referă la următoarele

clauze economico-financiare:a) nivelul taxelor/tarifelor percepute şi modul de percepere; b) perioada pe care vor fi percepute taxe/tarife, dacă este cazul; c) frecvenţa şi criteriile de actualizare a taxelor/tarifelor, dacă este cazul; d) distribuţia de venituri, dacă este cazul; e) valuta veniturilor, dacă este cazul; f) garanţii pentru cererea minimă; g) structura tarifului, dacă este cazul; h) aranjamente bancare escrow, dacă este cazul.

4.2 Categorii de contracte subsecvente ale parteneriatului public privat

In functie de nivelul de implicare a investitorului privat, PPP-ul sepoate realiza prin urmatoareletipuri de contracte:

proiectare-constructie-operare-transfer (PCOT) constructie-operare-dezvoltare-transfer (CODT) dezvoltare-intretinere-operare-transfer(DIOT)







47

constructie-operare-transfer (COT) reabilitare-operare-transfer(ROT)

Contractele de tip PCOT, CODT si COT se aplica in urmatoarele conditii:

pentru realizarea unui obiectiv public, de regula nou; obiectivul sa fie realizat de catre partenerul public in folosul comunitatii publice pe care o

reprezinta; daca lipsesc resursele financiare bugetare si/sau managementul profesionist in domeniul

de operare al obiectivului respectiv;Contractele mentionate prezinta particularitati precum: investitorul privat are de regula, ocota de participare majoritara la compania de proiect si partenerul public adduce ca aport lacapitalul social al companiei de proiect bunuri aflate in proprietatea privata a statului sau aunitatilor adminstrativ-teritoriale.

In cadrul acestor contracte, partile au urmatoarele obligatii:

Partenerul public:

identifica si defineste proiectul realizeaza studiul de fundamentare sau de prefezabilitate, inclusiv proiectul tehnic

(proiectul tehnic se realizeaza in mod obligatoriu doar in cazul contractului de tipCODT);face anuntul de intentie; realizeaza si face public anuntul atasat

stabileste cuantumul, forma si modalitatile de partcipare la compania de proiect organizeaza procedurile de selectie si negocierea premergatoare incheierii contractului de

PPP; incheie contractul de PPP si receptioneaza bunul public la sfarsitul perioadei de derulare a

contractului

Investitorul privat:

partcipa la procedura de selectie organizata de catre partenerul public co o ofertapreliminara;

daca este selectat pentru etapa de negociere semneaza acordul de proiect prezinta oferta finala din care vor rezulta modalitatile prin care se va implica in

proiect in fazele de finantare, cosntructie, dezvoltare sau modernizare, operare siintretinere a obiectivului realizat prin proiectul de PPP;







48

incheie proiectul de PPP rezultat in urma procedurii de negociere si face transferulbunului public la sfarsitul perioadei de derulare a contractului. Totodatainvestitorul privat poate sa perceapa tarife corespunzatoare pentru utilizarea decatre terti a bunului public pentru o perioada stabilita, investitorul avandposibilitatea de a si recupera investitia, finanta intretinerea si realizeprofit.Nivelurile de tarifare se stabilesc la finalul etapei de negociere prin ofertafinala.

Contractele de tip DIOT si ROT

Contractul de tip DIOT se aplica in urmatoarele conditii:

pentru dezvoltarea si intretinerea unui obiectiv public, pe care partenerul public trebuie sail dezvolte sis a il intretina in folosul comunitatii publice pe care o reprezinta;

daca lipsesc resursele financiare bugetare si managementul profesionist in domeniul deoperare al obiectivului respectiv.

Contractul de tip ROT se aplica in urmatoarele conditii:

pentru reabilitarea si intretinerea unui obiectiv public, pe care partenerul public trebuie sa

l readuca la standarde moderne si s a il intretina in folosul comunitatii publice pe care oreprezinta; daca lipsesc resursele finaciare bugetare si managementul profesionist in domeniul de

operare al obiectivului respectiv.

4.3 Categorii de riscuri

Principalele categorii de riscuri sunt reprezentate de:a) riscul îndeplinirii cerinţelor specifice impuse proiectului; b) riscul de proiectare şi construcţie; c) riscul ca cererea de utilizare să fie mai mică decât estimările;

d) riscul asociat protecţiei mediului; e) riscul de finanţare; f) riscul apariţiei unei situaţii de forţă majoră; g) riscul operaţional şi al asigurării nivelului de performanţă; h) riscul schimbării legislative; i) riscul uzurii morale şi al necesităţii modernizării; j) riscul specific proiectului.







49

Dupa identificarea tuturor riscurilor partenerul public trebuie să evalueze şi să cuantificeposibilele urmări ale fiecărui risc, incluzând şi efectul oricărei succesiuni sau sincronizări aelementelor de risc.

Consecinţele apariţiei riscului pot fi directe sau indirect e. Consecinţele directe includvaloarea, timpul şi costurile ce depăşesc nivelul de bază al valorii estimate. Consecinţele indirecteapar din interacţiunea dintre riscuri diferite.

Toate riscurile identificate şi cuantificate trebuie incluse în valoarea estimată a contractuluide parteneriat public-privat.

Riscul reţinut reprezintă suma acelor riscuri propuse să fie asumate de partenerul public încadrul parteneriatului public-privat. Aceste riscuri trebuie adăugate la valoarea proiectelor,obţinându-se astfel costul real suportat de partenerul public în cadrul unui parteneriat public-privat. Astfel de riscuri pot fi: schimbări în legislaţie, riscuri induse de omisiuni în cadrulspecificaţiilor de proiect, porţiunea asumată de partenerul public din riscul diminuării cererii etc. Factorii care pot diminua riscurile reţinute sunt:

a) abilitatea de a influenţa direct probabilitatea apariţiei unui risc;

b) colaborarea cu contractanţi cu reputaţie şi utilizarea de tehnologii performante, pârghiieficiente de monitorizare şi management al riscului, acoperirea eficientă a riscurilor prinasigurareToate riscurile reţinute trebuie evaluate, cuantificate şi incluse pentru a da o valoare reală acostului suportat de partenerul public.

4.4 Tehnici si mecanisme de negociere

În cazul proiectelor complexe din punct de vedere tehnic şi/sau financiar, când partenerulpublic nu este în măsură să definească, din motive obiective, fără ajutor şi în avans, mijloacele

tehnice care să îi satisfacă nevoile ori să facă aranjamentele financiare sau legale pentru proiect,acesta poate decide atribuirea contractului de parteneriat public-privat prin procedura de dialogcompetitiv, în măsura în care consideră că aplicarea unei proceduri deschise nu poate permiteatribuirea contractului.

În procedura de dialog competitiv, partenerii publici pot limita numărul investitorilorprivaţi corespunzători pe care îi vor invita să poarte un dialog, cu condiţia să fie disponibil un







50

număr suficient de investitori privaţi. Partenerii publici indică în anunţul de selecţie sau îndocumentul ataşat criteriile ori normele obiective şi nediscriminatorii pe care estimează că le vorutiliza, numărul minim de investitori privaţi pe care estimează că îi vor invita şi, după caz,numărul maxim. În orice caz, numărul de investitori privaţi invitaţi trebuie să fie suficient pentru a asigura o concurenta reala.

Partenerii publici invită un număr de investitori privaţi cel puţin egal cu numărul minimprestabilit. În cazul în care numărul de investitori privaţi care îndeplinesc criteriile de selecţie şinivelurile minime este mai mic decât numărul minim, partenerul public poate continua procedura,invitând investitorul privat sau investitorii privaţi care au capacităţile solicitate. În cadrul aceleiaşiproceduri, partenerul public nu poate include alţi investitori privaţi care nu au depus o scrisoarede intenţie sau alţi investitori privaţi care nu au capacităţile solicitate.

După ce a finalizat selecţia investitorilor privaţi, comisia de evaluare are obligaţia de aelabora un raport de evaluare unde vor fi stabiliţi investitorii privaţi selectaţi ce vor fi invitaţi lanegocierea şi semnarea acordului de proiect, care se aprobă de către conducătorul parteneruluipublic.

Etapa a doua a procedurii de dialog competitiv constă în organizarea de întâlniri cu fiecareinvestitor privat admis, pe parcursul cărora se derulează un dialog cu scopul identificăriisoluţiilor/opţiunilor referitoare la aspectele tehnice, montajele financiare, problemele legate decadrul juridic şi orice alte elemente ale viitorului contract. La sfârşitul fiecărei întâlniri, comisia denegociere are obligaţia consemnării problemelor discutate şi a aspectelor convenite într-unproces-verbal de şedinţă.

În cadrul dialogului, partenerii publici asigură egalitate de tratament pentru fiecareinvestitor privat. În special, partenerii publici nu prezintă în mod discriminatoriu informaţii carepot avantaja anumiţi investitori privaţi în raport cu ceilalţi. Partenerii publici nu pot dezvăluicelorlalţi participanţi soluţiile propuse sau alte informaţii confidenţiale comunicate de uninvestitor privat care participă la dialog, fără acordul acestuia. Partenerul public are dreptul de aderula dialogul şi în runde intermediare, care au ca scop reducerea succesivă a numărului desoluţii discutate, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii:

a) această posibilitate a fost prevăzută în documentul ataşat; b) numărul participanţilor la dialog este suficient de mare , astfel încât o astfel de reducere

să nu afecteze concurenţa reală.

Partenerul public are dreptul de a organiza, după ce în urma dialogului cu fiecare dintreinvestitorii privaţi au fost clarificate o parte dintre aspectele prevăzute la art. 54^40 al in. (1),







51

runde intermediare în care participanţii la dialog urmează să prezinte propuneri tehnice şi/saufinanciare parţiale.

După finalizarea unei runde intermediare de reducere a numărului de participanţi la dialog,comisia de negociere are obligaţia de a elabora un nou raport, care se aprobă de cătreconducătorul partenerului public sau de persoana desemnată în acest scop. Următoarea rundă dedialog se derulează numai cu participanţii rămaşi în competiţie după finalizarea rundeiintermediare organizat e anterior. Participanţii rămaşi în competiţie, odată admişi ca urmare aorganizării unei runde intermediare, nu au dreptul ca, în cadrul rundelor următoare ori atuncicând depun oferta finală, să modifice angajamentele asumate prin propunerile tehnice şi/ saufinanciare parţiale pe care le-au prezentat, decât in sensul imbunatatirii acestora.

În cadrul ultimei etape a dialogului competitiv, investitorii privaţi trebuie să depună ofertelefinale pe baza soluţiei/soluţiilor identificate în cursul etapei anterioare. Ofertele trebuie săcuprindă toate elementele solicitate şi necesare pentru realizarea proiectului.

Negocierea condiţiilor de realizare a proiectului public-privat, a clauzelor contractului şi aanexelor sale se face numai în limitele mandat ului acordat comisiei de negocieri de cătreconducătorul parteneruluipublic.

4.5 Modalitati de aplicare a structurii contractuale a parteneriatului public privat.

pentru realizarea unui obiectiv public, de regula nou; obiectivul sa fie realizat de catre partenerul public in folosul comunitatii publice pe care o

reprezinta; pentru dezvoltarea si intretinerea unui obiectiv public, pe care partenerul public trebuie sa

il dezvolte si sa il intretina in folosul comunitatii publice pe care o reprezinta;

pentru reabilitarea si intretinerea unui obiectiv public, pe care partenerul public trebuie sal readuca la standarde moderne si s a il intretina in folosul comunitatii publice pe care oreprezinta;

4.6 Consitenta fluxului de informatii si documente in cadrul contractului de parteneriat public privat

SEAP implementează şi operează la nivel naţional un nou flux informaţional specializatsub denumirea de "parteneriat public-privat", care asigură suportul electronic necesar publicăriianunţului de selecţie şi a documentaţiei aferente asigurării transparenţei procedurii de realizare aproiectului de parteneriat public-privat.







52

Documentele principale care stau la baza proiectului de parteneriat public-privat suntelaborate şi aprobate pe parcursul procedurii de alegere de către partenerul public a unuiinvestitor privat interesat, împreună cu care înfiinţează compania de proiect. În principiu, dupăcompetenţele pe care le au conform legii partenerii publici, documentele respective se împart înurmătoarele 3 categorii:

I.Documente concepute şi elaborate de către partenerii publici (propuse pentru aprobare): 1.1Studiul de prefezabilitate si fundamnetare1.2Documentul atasat si anuntul de selectie1.3Criteriii de selectie grila de punctaj1.4Forma cadru a aordului de proiect1.5Criterii de negociere inclusiv partciparea, valoarea estimate1.6Forma cadru a contractului final de PPP1.7Contractul de PPP si anexele la contract1.8 Alte documente

II.Documente care trebuie aprobate de partenerii publici competenti:

2.1Studiul de prefezabilitate si fundamnetare2.2Documentul atasat si anuntul de selectie2.3Criteriii de selectie grila de punctaj2.4Forma cadru a aordului de proiect2.5Criterii de negociere inclusiv partciparea, valoarea estimate2.6Forma cadru a contractului final de PPP2.7Contractul de PPP si anexele la contract2.8.Alte documente

III. Documente care vor fi elaborate, după caz, de către investitorul privat sau compania deproiect:

3.1studiul de fezabilitate pentru proiectul de parteneriat public-privat;3.2 planul de afaceri pentru perioada de derulare a contractului de parteneriatpublic-privat;3.3.alte documente.

SEAP pune la dispoziţia partenerului public, prin asigurarea unui nou flux de informaţiispecializat, suportul tehnic necesar asigurării transparenţei procedurii complete de stabilire apartenerului privat, incluzând:

anunţul de selecţie







53

documentul ataşat anunţului de selecţie clarificări solicitate de investitorul privat conform art. 22 alin. (3) şi (4)

termenul-limită pentru depunerea of ertelor finale conform art. 18 alin. (7) lit. p)

anunţul de atribuire a contractului de parteneriat public-privat.

Capitolul V.Implementarea proiectului de parteneriat public privat

5.1 Atributiile UCCPPP

Atributiile Unitatii Centrale pentru Coordonarea Parteneriatului Public Privat pt fi enuntateastfel:

a)verificarea fiecarui anunt de intentie sau alta documentatie complementara transmisa decatre partenerul public pentru publicarea in Sistemul electronic de achizitii publice (SEAP) si inJurnalul Oficial al Uniunii Europene , in cazul in care valoarea proiectului depaseste 5 milioane deeuro;

b) in termen de doua zile de la data primirii anuntului de la SEAP, UCCPPP are obligatia fie

sa emita catre operatorul SEAP acceptul de publicare penru anuntul respectiv, in cazul in care seconstata erori/omisiuni de completare, informand totodata partenerul public asupra acesteidecizii, precum si asupra modului in care eorile/omisiunile pot fi remediate;

c) elaboreza anual strategia nationala pentru promovarea si implementarea proiectului departeneriat public privat si o supune aprobarii Guvernului;

d)urmareste, verifica si raporteaza periodic Guvernului punerea in aplicare a strategieinationale pentru promovarea si implementarea proiecteleor de parteneriat public privat;

e) stabileste si promoveaza proceduri de identificare si realizare a proiectelor de

parteneriat public privat si de sustinere a tuturor partenerilor publici definiti in cap.I Sectiunea a4-a, Parteneri publici din Legea parteneriatului public privat nr.178/2010, in pregatirea siimplementarea proiectelor de parteneriat public-privat;

f) stabileste si gestioneaza baza de date publica integrate, unica si actualizata a tuturorproiectelor de parteneriat public-privat anuntate precum si a celor in desafasurare sau finalizate;







54

g)actualizeaza si asigura mentinerea si functionarea sistemului de pregatire, colectare simanagement al informatiilor si datelor stattistice privind derularea contractelor de parteneriatpublic-privat la nivel central si local;

h)asigura promovarea conceptului si proiectului de parteneriat public privat;

i) elaboreaza, pe baza propriilor analize, si verifica documentele de sinteza referitoare laprocesul de derulare a proiectelor de parteneriat public-privat;

j)partcipa prin reprezentanti, la invitatia partenerilor publici, conform prevederilor legalein vigoare, in cadrul comisiilor de evaluare si negociere constituite in vederea alegeriiinvestitorului privat si semnarii contractului de parteneriat public privat cu acesta;

k) identifica si asigura difuzarea la nivel national a celor mai bune practici in domeniulparteneriatului public privat;

l)stabileste contracte si tine legatura pe teme de investitii prin proiecte de parteneriatpublic privat cu organisme guvernamentale si neguvernamentale, precum si cu investitori strainisi autohtoni;

m)inlesneste contractul dintre investitori straini sau autohtoni si partenerii publici pentrurealizarea in comun a unor proiecte in regim de parteneriat public privat;

n) poate reprezenta Guvernul roman in cadrul reuniunilor pe tema parteneriatului publicprivat organizate la nivel national sau international;

o)emite reglementari privind structura proiectelor de parteneriat public privat, avand invedere impactul asupra nivelului creditarii din sectorul public, precum si asupra limitelor deimprumut la nivel national sau local;

p)monitorizeaza impreuna cu partenerii publici evolutia procesului de implementare a

proiectelor de parteneriat public privat si coordoneaza actiunile necesare implementarii adecvatea acestora;

q) acorda asistenta de specialitate partenerilor publici si investitorilor interesati in toatefazele de derulare a unui proiect de parteneriat public privat;







55

r)asigura consultanta de specialitate necesara pentru infiintarea si functionarea in cadrulunor autoritati publice a unitatilor interne de coordonare a proiectelor de parteneriat publicprivat, organizate conform art.39 din Legea nr.178/2010.

Analizand aceste atributii cu art.1 si 2 din HG nr.405/2007 privind functionareaSecretariatului General al Guvernului se desprinde concluzia certa ca Unitatea Centrala pentruCoordonarea Parteneriatului Public-Privat , care apartine Secretariatului General al Guvernuluiare natura juridica a unei unitati de formulare a politicilor publice la nivelul administratieipublice, in domeniul parteneriatului public-privat.

5.2 Standarde de realizare a proiectului

Prin standard se înţelege o specificaţie tehnică aprobată de către un organism desemnatde standardizare în vederea utilizării repetate sau permanente, care nu este obligatorie şi care seîncadrează în una dintre categoriile următoare: - standard internaţional: un standard adoptat de un organism internaţional de standardizare şipus la dispoziţia publicului; - standard european: un standard adoptat de un organism european de standardizare şi pus ladispoziţia publicului; - standard naţional: un standard adoptat de un organism naţional de standardizare şi pus ladispoziţia publicului;

Partenerul public are dreptul de a aplica criterii de calificare si selectie referitoare lastandarde de aplicare a calitatii si standarde de protectie a mediului.

În cazul în care solicită prezentarea unor certificate eliberate de organismeindependente, care să ateste că investitorul privat respectă anumite standarde de garantare acalităţii, partenerul public se raportează la sistemele de asigurare a calităţii fondate pe seriile destandarde europene relevante şi certificate de organisme conforme cu standardele europeneprivind certificarea. Partenerii publici recunosc certificatele echivalente ale organismelor stabiliteîn alte state membre. De asemenea, partenerii publici acceptă şi alte dovezi ale măsurilor

echivalente de garantare a calităţii prezentate de investitorii privaţi.

În cazul în care partenerul public solicită prezentarea unor certificate eliberate deorganisme independente, care să ateste că investitorul privat se conformează anumitor standardede gestionare a mediului, partenerul public se raportează la Sistemul comunitar de managem entecologic şi audit (EMAS) sau la standardele de gestionare a mediului bazate pe standardele







56

europene ori internaţionale în domeniu şi certificate de organisme conforme cu legislaţiacomunitară sau cu standardele europene ori internaţionale privind certificarea. Partenerii publicirecunosc certificatele echivalente ale organismelor stabilite în alte state membre. De asemenea,partenerii publici acceptă şi alte dovezi ale măsurilor echivalente de gestionare a mediuluiprezentate de investitorii privaţi, dacă sunt conforme cu legislaţia în domeniu.

5.3 Clauzele contractului de parteneriat public privat

Conţinutul şi forma contractului de parteneriat public-privat se negociază pe baza unuiproiect de contract propus de partenerul public investitorului privat selectat, precum şi pe bazaacordului de proiect-cadru în cazul procedurii de dialog competitiv. Clauzele contractului departeneriat public-privat se redactează pe baza condiţiilor de realizare a proiectului dejanegociate si acceptate.

Contractul de parteneriat public-privat se încheie între partenerul public şi investitorulprivat, selectat si va cuprinde urmatoarele clauze:

a) tipul de activităţi convenite potrivit prevederilor art. 6;b) stabilirea concretă, în funcţie de tipul de activităţi, a obligaţiilor părţilor în cadrul proiectului

de parteneriat public-privat;c) valoarea investiţiei care face obiectul contractului de proiect de parteneriatpublic-privat;d) perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat şi termenulde finalizare aacestuia.e) definirea calendarului de derulare a contractului de parteneriat public-privat, care stabileştetermenele de: elaborare a studiului de f ezabilitate, realizare a proiectului de execuţie, derulare afinanţării,realizareaobiectivului public ntreţinere/administrare/operare a obiectivului până lafinalizarea contractului de parteneriat public-privat, predare a obiectivului cătrepartenerulpublic;f) cotele de participare la proiectul de parteneriat public-privat care stau la baza proporţiilor departicipare la compania de proiect;

g) criteriile de performanţă cu privire la îndeplinirea obiectivelor contractului de parteneriatpublic privath)clauzele de retragere din proiect;i) penalităţile pentru situaţia când nu se îndeplinesc obiectivele stabilite in contract;j) condiţiile de înfiinţare a companiei de proiect, care se includ în conţinutul contractului deproiect de parteneriat public-privat.







57

5.4 Instrumente si tehnici de planificare a calitatii

Asigurarea calitatii cuprinde evaluarea si demonstrarea ca toate activitatile planificate sirealizate in sistemul calitatii satisfac standardele si reglementarile de calitate ale proiectului.Toateactivitatile incluse in planul de management al calitatii fac parte integranta din sistemul deasigurare a calitatii.

Asigurarea calitatii este deseori realizata de catre un departament (compartiment)specializat al organizatiei dar nu este obligatoriu.Poate fi realizata de echipa de proiect in cadrulorganizatiei din care face parte (asigurare interna a calitatii) sau de catre clienti sau colaboratorineimplicati in proiect(asigurare externa a calitatii).Implementarea cresterii calitatii necesitaactiuni preventive si corrective, conform procedurilor de control stabilite in planul de executie aproiectului.

5.5 Procese de control si de asigurare calitatii

Instrumente si tehnci de control al calitatii sunt: inspectiile, diagramele de control,diagrame Pareto, esantionare statistica, diagrame de flux.Inspectiile includ activitati precum masurarea, examinarea si testarea in vederea stabiliriiconformitatii rezultatelor proiectului cu cerintele acestuia.Inspectiile pot fi realizate la orice nivel(rezultatele unei singure activitati sau rezultatele finale)

Diagramele de control reprezinta vizualizarea grafica in timp a rezultatului produsului sauproceselor. Sunt utilizate pentru stabilirea momentului in care procesul este in control.(apar eroriprevizionate sau aleatorii). Atunci cand procesul este in control el nu trebuie adaptat. El poate fischimbat in vederea imbunatatirii calitatii lui darn u trebuie adaptat in timpul procesului econtrol.Cel mai frecvent subt utilizate pentru activitati repetitive, costuri sau variatii de termene,erori in documentatii.

Diagrama Pareto. Principiul acestei tehnici consta in izolarea a 20% din parametrii uneiactivitati care explica 80% din problemele acesteia.Este o metoda de decizie si control carepermite utilizarea prioritatilor dupa diferite criterii folosind statistici descriptive si analizarealor.Ea ajuta la conducerea interventiilor in mod metodic abordand succesiv punctele cele mai

importante. Ea permite sa se stabileasca un plan de actiune eficient.Esantionarea statistica presupune alegerea unor categorii de activitati sau procesereprezentative din lista completa pentru inspectie. Acest tip de selectie reduce costurilecontrolului calitatii.Diagramele de flux ajuta la analizarea cauzelor aparitiei disfunctionalitatilor.







58

Controlul calitatii se realizeaza implica monitorizarea rezultatelor specifice ale proiectului invederea masurarii conformitatii lor cu standardele si reglementarile de calitate de referinta siidentificarea cailor de eliminare a cauzelor de neconformitate.Controlul calitatii se realizeaza pe intreg parcursul executiei proiectului.Rezultatele monitorizatese refera atat la performantele produsului cat si la rezultatele managementului proiectului . Poatefi coordonat de un compartiment specializat al organizatiei din care face parte echipa de proiectsau chiar de aceasta.Echipa de proiect trebuie sa posede cunostinte de control statistic al calitatiisa fie capabila sa utilizeze notiuni ca:

- prevenire (impiedicarea aparitiei erorilor in executia proiectului) si inspectie(impiedicarea detectarii erorilor de catre client)

-

caracteristici de referinta(rezultate statice fata de care se compara conformitatea) sauvariabile de referinta(rezultate ce evolueza continuu si fata de care se masoara gradul deconformitate) sau variabile de referinta (rezultate ce evolueaza continuu si fata de care semasoara gradul de conformitate)

- evenimente aleatorii (evenimente neobisnuite ) si evenimente previzionate (variatiinormale ale procesului proiectului)

- tolerante(intrervale limita de conformitate)

5.6 Metode de intocmire /redactare a documentelor

Documentele se intocmesc conform prevederilor legale si cuprinde mai multe categorii dedocumente:manualul calitatii, procedurile SMC , alte documente interne (instructiuni de lucru,documente referitoare la procesele de productie, angajare, instruire,documente de iesire,formulare interne) documente de origine externa (legi, regulamente, standarde,cerinte aleclientilor , specificari tehnice).Prin controlul documentelor se stabilesc criteriile pentruredactarea, verificarea, aprobarea, emiterea, distribuirea, arhivarea, analiza si actualizarea lor.

Capitolul VI Aplicarea normelor de drept administrativ

6.1 Cadrul de reglementare a administratiei publice locale

Societatea romaneasca se afla intr-un process de schimbare in care elemente de ordineconomic, social, politic si civic au cunoscut o noua dinamica in incercarea de adaptare la noileconditii generate de procesul de integrare europeana.In aceste conditii este de inteles importantasistemului administratiei publice, necesitatea introducerii unei dimensiuni europene inconformitate cu valorile acestui spatiu adminstrativ caracterizat prin:transparenta,predictibilitate, eficienta, eficacitate si responsabilitate. Legalitatea este un principiu fundamental,







59

care sta baza fenomenului adminstrativ si presupune ca actiunea administratiei publice sa tinacont de doua lucruri: obligatia de conformare la lege si obligatia de initiativa pentru a asiguraaplicarea legii. Principiul legalitatii este stipulat in Legea 215/2001- a administratiei publicelocale.

Legea nr.215/2001 republicata reglementeaza regimul general al autonomiei locale,precum si organizarea si functionarea administratiei publice locale.

6.2 Mecanismul decizional la nivelul autoritatilor publice locale

Administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale se organizeaza si functioneazain temeiul principiilor descentralizarii, autonomiei locale, deconcentrarii serviciilor publice,eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si consultarii cetatenilor insolutionarea problemelor de interes deosebit.legii si operatori de servicii comunitare de utilitate publice locale sau judetene.

Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţiloradministraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesulcolectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii. Acest drept se exercită de consiliile locale şi primari, precum şi de consiliile judeţene şi

preşedinţii acestora, autorităţi ale administraţiei publice locale alese prin vot universal, egal,direct, secret şi liber exprimat.

6.3 Organizarea si functionarea Departamentului pentru infrastructura si investitii straine.

Coordonarea şi monitorizarea centralizată a derulării proiectelor de parteneriat public-privat se realizează de către Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine,Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor, înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr.208/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice şi a AgenţieiNaţionale de Administrare Fiscală şi reorganizată potrivit Hotărârii Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completărileulterioare. Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, ParteneriatPublic-Privat şi Promovarea Exporturilor se reorganizează prin hotărâre a Guvernului la nivel de

direcţie generală în subordinea Secretariatului General al Guvernului şi va avea rol de instituţiecentrală în domeniul proiectelor de parteneriat public-privat şi are ca atribuţie principalăîndrumarea şi monitorizarea partenerilor publici şi a investitorilor privaţi interesaţi în activitateade organizare şi derulare a unui proiect de parteneriat public-privat.

Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, ParteneriatPublic-Privat şi Promovarea Exporturilor din cadrul Secretariatului General al Guvernului şiAutoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice constituie un







60

mecanism de colaborare pentru analiză şi elaborarea opiniilor juridice unitare, în cazul în carecele două structuri au emis, în opinia solicitantului, puncte de vedere diferite la întrebărileacestuia în legătură cu modul de derulare a procedurilor de selecţie sau de achiziţie.

Rezolvarea situaţiei în care un solicitant a obţinut două puncte de vedere diferite la oîntrebare/clarificare a acestuia se face numai de către o comisie, constituita ca un mecanism decolaborare.

Solicitantul va depune în scris la Secretariatul General al Guvernului o cerere privindemiterea unui singur punct de vedere, în situaţia în care acesta a primit două opinii diferite de lacele două structuri mentionate mai sus.

În vederea ducerii la îndeplinire a atribuţiilor sale, Departamentul pentru Proiecte deInfrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor constituie ocomisie de analiză şi selecţie privind sustenabilitatea şi fezabilitatea proiectelor de parteneriatpublic-privat.

Secretariatul General al Guvernului va convoca, în termen de maximum 5 zile lucrătoarede la primirea solicitării de clarificare a celor doua puncte de vedere, o comisie formată dintr -unreprezentant al Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, ParteneriatPublic-Privat şi Promovarea Exporturilor şi un reprezentant al Autorităţii Naţionale pentruReglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice.

Secretariatul General al Guvernului va desemna ca membru în cadrul acestei comisii unreprezentant din cadrul Direcţiei juridice, acesta conducând şi lucrările acestei comisii. Hotărârileîn cadrul comisiei se adoptă cu majoritate simplă; membrii comisiei pot solicita şiopinia/consultarea unor experţi ori a altor persoane cu expertiză, în vederea adoptării celei maibune soluţii la solicitarea depusă.

Şedinţele comisiei sunt pregătite de către Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură,Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor, care va asigura şicondiţiile necesare pentru desfăşurarea lucrărilor în cele mai bune condiţii.Cu ocazia fiecăreiîntâlniri se va încheia un proces-verbal de şedinţă,ce va fi semnat de către toti membrii comisiei.

Adoptarea răspunsului/soluţiei finale se va face ţinând cont în mod primordial depunctul de vedere al Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea AchiziţiilorPublice;dacă există şi alte puncte de vedere, acestea se vor consemna în procesul-verbal deşedinţă.

Soluţia adoptată de către comisie va fi semnată de către reprezentantul SecretariatuluiGeneral al Guvernului şi va fi transmisă în scrissolicitantului. În îndeplinirea atribuţiilor sale specifice de monitorizare, dacă Departamentul pentru

Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturiloridentifică existenţa unor elemente ce ar putea conduce, în opinia sa, la nulitatea absolută acontractului de parteneriat public-privat, aceasta va sesiza Autoritatea Naţională pentruReglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice care are dreptul de a solicita în instanţă







61

constatarea nulităţii absolute a contractelor de parteneriat public-privat încheiate cu încălcarea prevederilor prezentei legi, în condiţiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a acesteia.

6.4 Tipologia entitatilor publice

Raportandu-ne la dispozitiile Constitutiei, republicata, avem in Romania urmatoareastructura administrativa:

1.Administratia centrala cuprinde: a)organele supreme ale administratiei publice –Presedintele Romaniei si Guvernul; b)organele centrale de specialitate (ministere si alte organesubordinate Guvernului, autoritatile autonome si c) institutii centrale subordinate ministerelorsau autonome(inclusiv cele organizate ca regii sau societati comerciale).

2.Adminstratia de stat din teritoriu :a) prefectul si b) serviciile deconcentrate aleministerelor si ale celorlalte organe centrale.

3. Administratia locala cuprinde:a) consiliul local si primarul si b)consiliul judeteanAutoritatile autonome locale cuprinda) autoritati deliberative:consiliul local, consiliul judetean, Consiliul General al municipiuluiBucuresti, consiliile locale ale subdiviziunilor administativ teritoriale ale municipiilor;b)autoritati executive:primarii comunelor, oraselor, municipiilor ai subdiviziunilor adminstrativ-teritoriale ale municipiilor, primarul general al municipiului Bucuresti si presedintele ConsiliuluiJudetean;c)organisme prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local sau judetean , incare sunt incluse: institutii si servicii publice de interes judetean (infiintate si organizate prinhotarari ale autoritatilor deliberative); societati comerciale si regii autonome (infiintate sireorganizate prin hotarari ale autoritatilor deliberative); asociatii de dezvoltare intercomunitara;furnizori de servicii sociale, de drept public ori privat , care acorda servicii sociale in conditiileprevazute de lege;asociatii, fundatii si federatii recunoscute ca fiind de utilitate publica, inconditiile legii si operatori de servicii comunitare de utilitate publice locale sau judetene.

Cu privire la corelatia care exista intre executiv si administratia publica cele doua conceptesunt intr-o relatie de ca de la parte la intreg sau intr-o conceptie altfel spus in termenii logiciiformale de la genul proxim la diferenta specifica.

Executivul presupune doua dimensiuni:

a)guvernarea, care inseamna a lua decizii esentiale care angajeaza viitorul natiuniib)administratia care vizeaza indeplinirea sarcinilor cotidiene .Organele adminstratiei publice sunt acelea care rezolva in mod concret problemele cotidiene careapar in viata sociala, contribuind intr-o masura decisiva la realizarea progresului social.







63

d)operaţiunile administrative sunt operaţiuni material-tehnice, adică activităţi ale administraţieipublice care nu produc efecte juridice prin ele însele: avize, dări de seamă, referate, comunicări,note interne, statistici, etc.

Sintetizând, observăm că, spre deosebire de actul administrativ, care produce efectejuridice datorită manifestării de voinţă în acest sens a autorităţii publice emitente,faptul administrative produce efecte juridice deşi nu există o manifestare de voinţă în acest sens,iar operaţiunile administrative , deşi sunt manifestări devoinţă ale autorităţilor publice, nu produc efecte juridice.

Importanţa distincţiei între diferitele forme de activitate ale administraţiei publice aparedin perspective efectelor juridice produse în mod direct, dar şi a acţiunilor în contenciosadministrativ: astfel, doar actele administrative, contractele administrative şi faptul administrativdenumit “tăcerea administraţiei” pot fi contestate prin actiune directa.

● Actele administrative sunt emise pe baza legii, în scopul execut ării sau organizării execut ăriilegilor şi a celorlalte acte normative emise de autorit ăţ ile superioare.

Aşa cum s-a arătat în literatura de specialitate, această trăsătură este consecinţa ierarhieiîn care se constituie normele juridice: în frunte se află Constituţia (legea fundamentală a statului),urmează legile organice, legile ordinare, actele administrative normative ale Guvernului cu puterede lege (ordonanţe), alte acte normative ale Guvernului (hotărâri de Guvern) actele administrativenormative ale altor autorităţi centrale (ordine şi instrucţiuni ale miniştrilor, spre exemplu), acteleadministrative individuale ale autorităţilor centrale,actele normative ale autorităţilor locale, şi, înfinal, actele administrative individuale ale acestora.

Piramida ierarhică a normelor juridice guvernează eficienţa şi aplicabilitatea acteloradministrative, astfel încât fiecare act administrativ de la un nivel inferior se conformează acteloradministrative cu forţă superioară, legilor şi Constituţiei ţării.

2. Clasificarea actelor administrative criteriul material.Din perspectiva conţinutului lor, actele administrative pot fi: a)Acte administrative normative.Actul administrativ normativ cuprinde reglementări de principiu, formulate în abstract, şi suntdestinate unui număr nedeterminat de persoane.

Sunt astfel de acte, spre exemplu, hotărârea de guvern prin care se stabilesc anumite

preţuri maximale pentru anumite produse, ordinul unui ministru de stabilire a normelormetodologice de depunere a formularelor tipizate în vederea calculării impozitului, o hotărâre aunui consiliu local de stabilire a taxelor locale, etc.

Actele normative pot conţine norme juridice imperative (care impun o anumită activitate),prohibitive (care interzic o anumită activitate) sau permisive (care oferă posibilitatea de a realizao anumită activitate.







64

Astfel, sunt norme imperative dispoziţiile art.72 din Legea nr.215/2001, conform căruia, încazurile enumerate de textul legal, prefectul ia act de încetarea mandatului primarului.

Ca norme prohibitive exemplificăm art.84 alin.2 din aceeaşi lege, care instituie interdicţiapentru secretarul oraşului sau comunei de a fi soţ, soţie sau rudă de gradul întâi cu primarul saucu viceprimarul.

În fine, norme permisive cuprinde art.57 alin.1 din Legea nr.215/2001, care prevedeposibilitatea Guvernului de a dizolva consiliul local în anumite condiţii.

b)Acte administrative individuale.Actul administrativ individual este manifestarea de voinţă care

produce efecte juridice cu privire la persoane determinate, sau, într-o formulă mai explicită, care„creează, modifică sau desfiinţează drepturi şi obligaţii în beneficiul sau sarcina unor persoanedinainte determinate”

La rândul lor, actele individuale pot fi clasificate în:acte creatoare de drepturi şi obligaţii-acte prin care se stabilesc drepturi sau obligaţii determinate pentru destinatarii lor (actul deatribuire a unui teren pentru construirea de locuinţe sau de stabilire a impozitului,de exemplu).

Aceste acte pot fi emise în temeiul unei puteri publice legate a autorităţii publice (de pildă,în prezenţa tuturor condiţiilor prevăzute de lege, emiterea autorizaţiei de construcţie nu poate firefuzată de primar), în timp ce altele sunt emise în temeiul unei puteri iscreţionare a autorităţii publice (dizolvarea consiliului local prin hotărâre guvernamentală; modificareaorganigramei primăriei prin hotărâre a consiliului local). Dacă primele pot fi controlate de cătreautorităţile publice superioare numai în ceea ce priveşte legalitatea lor, cele din adoua categorie pot fi analizate şi sub aspectul oportunităţii acte atributive de statut personal(diploma de absolvire a unei forme de învăţământ, decizia de pensionare), prin care beneficiarilorli se recunoaşte o activitate anterioară şi li se conferă un complex de drepturi, în condiţiileprevăzute de lege.

Emiterea unui act atributiv de statut personal nu asigură prin ea însăşi legalitatea uneiactivităţi viitoare desfăşurate de beneficiar (prestarea unei munci pe un pos t de studii superioare,de exemplu), ci este necesar să intervină un alt act administrativ sau de altă natură (numirea într -o funcţie publică, respectiv încheierea unui contract individual de muncă)acte de constrângere

administrativă (procesul verbal de constatare a contravenţiei), prin care se aplică o sancţiuneadministrativă acte administrativ jurisdicţionale–categorie hibridă de acte juridice, emise deautorităţi ale administraţiei publice, însă care au ca obiect soluţionarea unor litigii şi sunt emisedupă o procedură ce are caracteristici apropiate de procedura judiciară (contradictorialitate,motivarea deciziei, irevocabilitatea deciziei) cum ar fi hotărârea comisiei judeţene de aplicare aLegii nr.18/1991 a fondului funciar .







65

În prezent, procedurile administrativ jurisdicţionale sunt facultative şi gratuite (art.21alin.4 din Constituţia revizuită în 2003), prin urmare petiţionarul nu este obligat să recurgă la ele,iar dacă a sesizat totuşi o jurisdicţie administrativă el va putea să renunţe la această cale de atac învederea sesizării instanţei de contencios administrativ. în ce ne priveşte, credem că putem identifica şi o altă categorie de acte administrative, şi anumeacte administrative prin care se încheie contracte sunt acele manifestări de voinţă ale autorităţilorpublice prin care acestea devin parte a unui contract administrativ sau civil.

3. Clasificarea actelor administrative -criteriul organic.Criteriul organic este utilizat pentru clasificarea actelor administrative în funcţie de emitentu lacestora,prin urmare avem:

a) acte administrative emise de autorităţile administrative –Guvernul, Preşedintele Republicii,ministere, consiliile locale, consiliile judeţene, prefectul, primarul, etc.

Prin autoritate administrativă se înţelege acea autoritate cuprinsă în puterea executivă statului, putere denumită generic „administraţia publică”. Pentru a înţelege această sintagmă,precizăm că autorităţile administrative alcătuiesc, alături de autoritatea legislativă şi autoritateajudecătorească, autorităţile publice ale statului, adică acele entităţi înzestrate cu putere publică.Prin urmare, autorităţile administrative (sau autorităţile administraţiei publice) constituie specia,iar autorităţile publice, genul.

b) acte administrative emise de alte aut orităţi publice , aparţinând altor puteri în statParlamentul sau instanţele judecătoreşti.De regulă, Parlamentul adoptă legi, iar instanţele judecătoreşti, hotărâri judecătoreşti; cu

toate acestea, în unele cazuri, structurile amintite emit şi acte adm inistrative, în realizarea unorsarcini specifice administraţiei publice, de gestionare a resurselor materiale şi umane, activitatenecesară în vederea funcţionării adecvate a acestora. Suntem, astfel, în prezenţa unui actadministrativ de numire în funcţie atunci când preşedintele Camereideputaţilor sau al Senatului numeşte funcţionarii din aparatul propriu al Parlamentului, sau cândPreşedintele Tribunalului sau Curţii de apel, însărcinat şi cu atribuţii administrative, numeşte înfuncţie Directorul executiv şiDirectorul executiv adjunct al acestei instituţii, care este funcţionarpublic.c) acte administrative prin delegaţie

, emise de persoane private, angajate, sub control statal, în activitatea de prestare a serviciilorpublice.Astfel, statul sau unităţile administrativ teritoriale pot gestiona direct serviciile publice

necesare satisfacerii nevoilor celor administraţi, sau le pot transfera, sub control strict, unorpersoane private, care să le gestioneze în interes public dar cu respectarea cerinţ elor de eficienţăşi eficacitate.







66

Prestând un serviciu public sub control statal, persoanele private menţionate dobândescatribuţii de putere publică, şi, în consecinţă, au posibilitatea de a emite acte administrativeobligatorii pentru cei care beneficiază de serviciul public, acte atacabile pe calea contenciosuluiadministrative .

Pentru a exemplifica, serviciul public de învăţământ este prestat, în principiu, deuniversităţi de stat, dar şi de universităţi private, aflate sub controlul permanent al ConsiliuluiNaţional de Evaluare Academică şi Acreditare, precum şi al Ministerului Educaţiei şi Cercetării;policlinicile de stat sunt dublate de policlinici private, care prestează acelaşi serviciu public desănătate, sub controlul ministerului de resort;serviciile publice de transport local călători pot fi delegate, spre gestionare, unor persoane juridiceprivate, în condiţiile legislaţiei în vigoare, etc. În acest context, decizia Rectorului unei universităţiparticulare de numire în funcţie a unui preparator, asistent sau lector universitar, este un actadministrativ la fel ca şi actul omologului său de la o universitate de stat, cu precizarea că regimullor este reglementat prin lege specială, Statutul cadrelor didactice;de asemenea, deciziaoperatorului de transport urban călători de a majora preţul biletelor de călătorie este un actadministrativ, nicidecum un act de drept privat.

6 .5 Conditii de legalitate a actelor administrative

Regimul juridic al actelor administrative cuprinde toate regulile de fond sau de forma careindividualizeaza aceasta institutie si ii confera o identitate proprie in raport cu altele. Elementulcentral al acestui regim juridic il reprezinta legalitatea actului administrativ ceea ce inseamna caautoritatile administratiei trebuie, in deciziile pe care le iau sa se conformeze legii sau mai exactlegalitatii, cu alte cuvinte unui complex de reguli de drept de ranguri si continuturi diferite.Principiul legalitatii semnifica pe de o parte suprematia legii, toate subiectele de drept public sauprivat trebuie sa se supuna legii, incepand, se intelege, cu legea fundamentala si respectandprincipiul ierarhiei actelor juridice sip e de alta parte, baza legala, in sensul ca actiunea acestorsubiecte de drept trebuie sa se incadreze in limitele dreptului.

Autoritatile publice au dreptul sau dupa caz, obligatia de a initia, emite/adopta ori incheiaacte juridice, potrivit competentei legale care le revine si ca actele juridice care nu respectacerintele de fond sau de forma prevazute de lege sunt lovite dupa caz de nulitate absoluta sau de

nulitate relativa ori sunt considerate inexistente.Actele administrative incep sa produca efecte efecte juridice din momentul publicarii, incazul actelor administrative normative, si din cel al comunicarii in cazul actelor administrativeindividuale.Numai din aceste momente un subiect de drept are obligatia de a avea o anumitaconduita deoarece atunci ele iau cunostinta de continutul actului. Deci in principiu acteleadministrative produc efecte pentru viitor sunt active sin u retroactive.Ele produc efecte juridice







67

pana la momentul iesirii lor din vigoare, care se face fie prin interventia unui act emis in acestscop, fie a unor fapte materiale prevazute de lege care lipsesc de efecte juridice aceste acte.

Prin Legea nr.554/2004 raportata la Constitutie se instituie un control direct pe cale deactiune judiciara, atat asupra actului administrativ propriu zis cat si asupra actului administrativasimilat.

In ceea ce priveste actul administrativ care poate face obiectul contenciosului administrativeste vorba, potrivit art. 2 alin (1) lit c ) din legea cadru, atat de acte administrative unilaterale cucharacter individual sau normativ cat si de acte administrative bi sau multilaterale respectivcontracte administrative , care privesc punerea in valoare a unui bun proprietate publica,executarea lucrarilor de interes public, prestarea unui serviciu public sau efectuarea unei achizitiipublice.

In cadrul actiunilor in contencios administrativ pot fi atacate actele emise de autoritatilepublice care vor avea calitatea de parate.Art 2 alin 1 lit j din L554/2004 prevede procedura prealabila intorducerii cererii de chemare injudecata prin care se solicita autoritatii publice emitente sau celei ierarhic superioarereexaminarea unui act administrativ cu character individual sau normativ in sensul revocarii ,modificarii sau revizuirii acestuia.

Legea nr. 554/2004 consacra urmatoarele conditii de admisibilitate ale unei actiuni incontenciosul administrativ:

Conditia ca actul atacat sa fie act administrativ in forma tipica sau asimilata

Conditia ca actul atacat sa vateme un drept recunoscut de lege sau un interes legitim Conditia indeplinirii procedurii administrative prealabile sub forma recursukui gratios si arecursului administrativ ierarhic precum si conditia termenului legea instituind termenede exercitare atat a plangerii prealabile cat si a actiunii.

6.6 Organizarea si functionarea la nivelul administratiei publice locale si centrale.

In art 2 alin (1) din L 215/2001 se arata ca administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor descentralizării, autonomieilocale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale,legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.

Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe şimunicipii sunt consiliile locale, comunale, orăşeneşti şi municipale, ca autorităţi deliberative, şiprimarii, ca autorităţi executive. Consiliile locale şi primarii se aleg în condiţiile prevăzute delegea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Consiliile locale şi primarii funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă

treburile publice din comune, oraşe şi municipii, în condiţiile legii. În fiecare judeţ se constituie un consiliu judeţean, ca autoritate a administraţiei publice







68

locale, pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederearealizării serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul judeţean este ales în condiţiile legiipentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Aleşii locali sunt primarul, consilierii locali, preşedintele consiliului judeţean şi consilieriijudeţeni.

Capitolul VII. Aplicarea normelor de drept financiar public

7.1 Elemente de drept financiar public

Dreptul financiar reglementeaza relatii financiare dintre oameni in raport cu statul fiindincadrat in acest fel in diviziunea dreptului public.In literatura de specialitate gasim denumiri de genul dreptul financiar public, dreptul financiarfiscal, dreptul bugetar si fiscal, dreptul financiar.Fara a considera gresita una dintre eleconsideram ca ultima este cea mai sugestiva din urmatoarele considerente: financiarulreglementeaza relatiile financiare care reprezinta un ansamblu de relatii sociale de naturaeconomica, care apar in procesul de constituire si repartizare a resurselor banesti ale statuluipentru indeplinirea sarcinilor publice

Dreptul bugetar - grupează normele juridice privind bugetul public naţional. Dreptul fiscalgrupează normele juridice privind impozitele, taxele şi celelalte venituri ale bugetului statului şiale bugetelor locale, precum şi procedura fiscală, concepută ca ansamblul de norme juridiceprivind stabilirea, încasarea şi urmărirea realizării impozitelor şi taxelor, precum şi sancţionareaadministrativă a abaterilor f inanciare.

Creditul public - grupează normele juridice privind împrumuturile publice, interne şiexterne - de stat sau contractate de autorităţile publice locale ori garantate de acestea.Cheltuielile bugetare - grupează normele juridice privind cat egoriile de cheltuieli bugetare,procedeele tehnico-financiare de stabilire şi condiţiile de efectuare a lor. Finanţele institutiilor publice sunt reglementate, în principal, prin Legea nr. 500/2002, Cap. IV, în

care sunt prevăzute sursele de finanţare a cheltuielilor curente şi de capital ale acestora. Avem învedere instituţiile publice în accepţiunea Legii nr. 500/2002, art. 2 pct. 30 - „Parlamentul,

Administraţia prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice,alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din subordineaacestora, indiferent de modul de finanţare a acestora” şi a Legii nr. 273/2006, art. 2 pct. 39 -„institutii publice locale - comunele, orasele, municipiile, sectoarele municipiului Bucuresti,judetele, municipiul Bucuresti, institutiile si serviciile publice din subordinea acestora, cupersonalitate juridica, indiferent de modul de finantare.Controlul financiar. Are ca temei juridic general dispoziţiile Legii finanţelor publice şi se realizează







69

potrivit actelor normative speciale. Dreptul financiar este o disciplină complexă, dinamică,influenţată direct de modificările structurale generate de reforma financiară. Concluzionâd, dreptul financiar este ansamblul normelor juridice care reglementează, în regim dedrept public, constituirea şi întrebuinţarea fondurilor băneşti ale statului şi ale celorlaltecolectivităţi publice, pentru satisfacerea intereselor generale ale societăţii.

7.2 Implicarea fondurilor europene in dezvoltarea parteneriatului public privat

Conform noului acquis privind Politica de Coeziune a Uniunii Europene, fiecare StatMembru trebuie să elaboreze un Contract /Acord de Parteneriat (C/AP) (care a înlocuit vechiulCadru Strategic Naţional de Referinţă (C/AP) din perioada 2007-2013), ca document de referinţăpentru programarea Fondurilor Structurale și de Coeziune.Instrumentele structurale și fondurile specificate sunt următoarele:- FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală)- FEDR (Fondul European pentru Dezvoltare Regională)- FSE (Fondul Social European)- FEPM (Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime)

Scopul acestor instrumente și fonduri este acela de a contribui la realizarea obiectivelorUniunii Europene, adică de a promova creșterea inclusivă, durabilă și inteligentă a tuturor țărilorcare primesc fondurile de investiț ii.

Este extrem de important de subliniat legătura între C/AP și Programele Operaţionale(PO). În cadrul pachetului care se negociază cu Comisia Europeană, C/AP reprezintă strategiaglobală de utilizare a FSC, iar diversele PO reprezintă instrumentele prin care se realizeazădiversele prevederi ale C/AP. Din acest motiv, trebuie evidenţiate foarte clar conexiunile șiintercondiţionările strategice între C/AP și PO.

Principalele elemente ale C/APAnaliza socio-economică – aspecte principaleRămân încă destule probleme care trebuie soluţionate pentru a impulsiona dezvoltarea

economiei româneşti. Sunt necesare intervenţii structurale majore pe termen lung, în următoarele

domenii:► Infrastructura de bază – calitatea slabă și ineficienţa serviciilor de furnizare a apei potabile,canalizare și de management al deşeurilor, precum și a sistemului de transport rutier, feroviar,aerian și naval, ca și lipsa inter-conectivităţii, constituie frâne în calea dezvoltării. Toate acesteasunt dublate de un nivel scăzut al cunoştinţelor cu privire la protejarea mediului înconjurător,administrarea defectuoasă a acestuia, precum și utilizarea ineficientă a resurselor de energie.







70

► Competitivitatea economică – productivitatea scăzută, echipamentele și tehnologia învechite,spiritul antreprenorial insuficient dezvoltat, un climat de afaceri dificil și lipsa unei infrastructuriadecvate pentru sprijinirea mediului de afaceri, accesul limitat la finanț are și investiţiileinsuficiente în cercetare-dezvoltare și tehnologiile informaţiei și comunicării (TIC), toate afecteazădezvoltarea mediului de afaceri.► Capitalul uman - capacitatea limitată a educaţiei și formării profesionale continue de arăspunde nevoilor unei economii moderne bazate pe cunoaştere, atenţia redusă acordatăeducaţiei, insuficienta corelare între educaţie, formarea profesională iniţială și formareaprofesională continuă. Inegalitatea de şanse duce la excluderea socială a categoriilor vulnerabile,cum ar fi femeile, persoanele cu dizabilităţi și etnia romă.► Capacitatea administrativă – serviciile publice sunt slab dezvoltate și foarte „neprietenoase”.Capacitatea administrativă insuficientă este reflectată în structuri de management neperformante,abilităţi nesatisfăcătoare ale funcţionarilor publici, cooperare interinstituţională inadecvată, careconduc într-un final la calitatea slabă a serviciilor furnizate societăţii, punând astfel în pericoldezvoltarea socio- economică. În mod special, este necesară consolidarea în continuare amanagementului fondurilor comunitare pentru utilizarea eficientă a acestora în scopul promovăriidezvoltării economice și sociale.► Dimensiunea teritorială - ca urmare a restructurării industriei, au apărut foarte rapid decalajeîntre regiuni, acestea continuând să crească. Disparităţile dintre mediul urban și cel rural sunt deasemenea mari și în continuă creștere. Acest fenomen este și mai pregnant atunci când secompară nivelul de dezvoltare al regiunii Bucureşti–Ilfov cu restul ţării. ISD sunt atrase, de obicei,în regiunile mai dezvoltate, ceea ce conduce la creșterea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni.Atât zonele urbane cât și zonele rurale se confruntă cu probleme legate de infrastructură (dincauza investiţiilor insuficiente), de dezvoltare economică locală și de mediul social. Totodată,zonele rurale depind excesiv de agricultură.

Obiectivul C/AP:• un accent deosebit, încă din stadiul incipient al procesului de programare, asupra sistemului șiregulilor de implementare a programelor;• concentrarea asupra unui număr relativ redus de priorităț i și obiective tematice și domeniimajore de intervenție/priorităț i de investiții, în vederea maximizării impactului fondurilor și

asigurării unei eficienț e crescute în procesul de management;• un proces de consultare partenerială bine gestionat;• asigurarea capacităț ii administrative adecvate a structurilor desemnate cu managementulprogramelor operaț ionale;• stabilirea mecanismelor pentru eliminarea obstacolelor administrative și legislative careimpiedică implementarea fără probleme și la timp a proiectelor;







71

• dezvoltarea unui portofoliu solid de proiecte mature și a unor scheme financiare de diversetipuri și valori, care să acopere cel puț in primii 3 ani de implementare.Priorităţi și acţiuniPriorităţile C/AP au fost formulate ca răspuns strategic al Guvernului la problemele economiceactuale și în vederea creării oportunităţilor pe care România și le doreşte. C/AP vizeazăarmonizarea tuturor acestor priorităţi într-o strategie coerentă, care să fie adecvată pentruRomânia, dar care să se și conformeze strategiilor Uniunii Europene, inclusiv Strategia de laLisabona, și să aibă ca efect dezvoltarea economică și creşterea numărului de locuri de muncă.► Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene – investiţiile în infrastructură vorîmbunătăţi calitatea reţelelor rutiere și feroviare, precum și a navigaţiei pe Dunăre (axeleprioritare TEN-T nr. 7, 18 și 22) și vor sprijini dezvoltarea mediului de afaceri și crearea de noilocuri de muncă. Investiţiile vor îmbunătăţi, de asemenea, accesibilitatea ș i inter-conectivitateadintre drumurile naţionale, judeţene și locale, căi ferate, aeroporturi și servicii navale, asigurândinclusiv legături mai bune cu rutele TEN-T. Investiţiile vor îmbunătăţi accesul la pieţe mai extinseși toate acţiunile vor contribui la reducerea duratei călătoriilor și costurilor de transport.Investiţiile în infrastructura de mediu vor contribui la îmbunătăţirea sistemelor de management alapei potabile și a deşeurilor menajere la standarde europene. O eficienţă energetică mai mare de-alungul întregului lanţ – producţie, transport, distribuţie și utilizare finală – va îmbunătăţicompetitivitatea economică și calitatea aerului și va sprijini dezvoltarea durabilă. Eforturile se vorconcentra pe un management mai eficient al mediului natural și pe utilizarea durabilă a resurselornaturale.► Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti – strategia va contribui laconstruirea unei baze de producţie și antreprenoriale dinamice, va sprijini crearea și dezvoltareade noi afaceri, în special prin investiţii în produse și servicii de calitate. Se va încuraja inovarea șise va îmbunătăţi procesul de punere în practică a rezultatelor activităţilor de cercetare șidezvoltare la oportunităţile de piaţă, precum și accesul la finanț are și TIC. Întreprinderile mici șimijlocii vor beneficia de ajutoare pentru investiţii și vor fi sprijinite prin servicii de consilierepentru afaceri de calitate, precum și prin asigurarea accesului la alte tipuri de servicii de careacestea au nevoie pentru a se dezvolta și a crea locuri de muncă. Turismul va fi sprijinit, deasemenea, acesta fiind o importantă sursă de dezvoltare.► Dezvoltarea și folosirea mai eficientă a capitalului uman din România - strategia va urmări

sprijinirea sistemului de învăţământ și formare profesională pentru a furniza educaţie flexibilă șide mai bună calitate și calificări adaptate indivizilor, sprijinirea creşterii accesului și participării laeducaţie, precum și asigurarea faptului că educaţia și formarea profesională furnizeazăcunoştinţele și aptitudinile necesare pentru o economie modernă și în plină dezvoltare. Creștereaadaptabilităţii, dezvoltarea spiritului antreprenorial și învăţarea pe parcursul întregii vieţi se vorafla în centrul politicilor în domeniu, iar angajatorii vor fi încurajaţi să investească în capitaluluman. Pentru a beneficia de sisteme educaţionale și de formare profesională de calitate, va fi







72

nevoie de modernizarea infrastructurii educaţionale și de formare, inclusiv prin dotarea cuechipamente şcolare și TIC. Se vor sprijini acţiunile de combatere a excluziunii sociale și depromovare a incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile (femeile, minorităţile etnice, persoanelecu dizabilităţi) care sunt categorii dezavantajate pe piaţa forței de muncă, astfel încât acestea săpoată beneficia de noile oportunităţi de angajare care vor fi create. Îmbunătăţirea calităţiiserviciilor de sănătate și îngrijire va contribui la regenerarea economică prin reducerea costurilorși a perioadelor de inactivitate.► Consolidarea unei capacităţi administrative eficiente – strategia va îmbunătăţi managementul însectorul public. Investiţiile vor contribui la îmbunătăţirea procesului de elaborare a politicilor și aproceselor decizionale în domeniul managementului public, la dezvoltarea unui sistem al funcţieipublice modern, flexibil și reactiv, precum și la îmbunătăţirea standardelor de calitate și eficienţăîn furnizarea serviciilor publice. Acţiunile vor viza, cu prioritate, acele domenii administrativeunde se poate înregistra cel mai mare impact din punctul de vedere al stimulării dezvoltării socio -economice și al mediului de afaceri, precum și al combaterii deficienţelor economiei române.► Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate – scopul este stoparea şi, eventual, inversareatendinţei de accentuare a disparităţilor de dezvoltare prin sprijinirea și promovarea uneidezvoltări economice și sociale echilibrate a Regiunilor. Acţiunile vor sprijini dezvoltarearegiunilor prin crearea condiţiilor necesare stimulării creşterii economice a regiunilor mai puț indezvoltate, precum și restructurarea zonelor rurale și urbane. Investiţiile se vor concentra peconsolidarea infrastructurii și stabilirea legăturilor locale cu reţelele naţionale, europene și inter-continentale care conectează România la pieţele internaţionale. Acţiunile vor viza coridoarele șipolii de dezvoltare existenţi sau emergenţi și vor crea condiţiile necesare dezvoltării integrate,stabilind conexiunile cu reţelele regionale, naţionale și trans-europene. Sprijinul acordat vacontribui la consolidarea mediului de afaceri local și regional și la dezvoltarea patrimoniuluinatural și cultural în vederea sprijinirii turismului și dezvoltării mediului urban. Realizareacoeziunii teritoriale se va sprijini pe cadrul strategic pe termen lung stabilit prin Conceptulstrategic de dezvoltare spaţială și integrare în structurile europene 2014–2020.Programele Operaţionale:C/AP se implementează prin Programele Operaţionale din cadrul Obiectivelor “Convergenţă” și“Cooperare Teritorială Europeană. Alocarea C/AP în cadrul Obiectivului „Convergenţă” și Fonduluide Coeziune necesită o cofinanțare naţională constituită atât din surse publice (77% din totalul

cofinanţării), cât și din surse private (23%).Mecanismele de implementare:În ceea ce priveşte managementul financiar și controlul, Ministerul Finanţelor Europene (MFE) afost desemnat să îndeplinească rolul de Autoritate de Certificare pentru toate ProgrameleOperaţionale. Organismul competent responsabil cu primirea plăţilor de la Comisia Europeanăaferente contribuţiilor din FEDR, FSE și FC este Autoritatea de Certificare și Plată din cadrulMinisterului Economiei și Finanţelor.







73

Parteneriatul:Ministerul Finanţelor Europene a elaborat C/AP în cooperare cu un număr mare de instituţii șiorganizaţii. În plus, consultările dintre parteneri cu privire la elaborarea PND și a ProgramelorOperaţionale au generat reacţii substanţiale din partea partenerilor relevanţi, acestea fiind luateîn considerare în procesul de elaborare a C/AP.

7.3 Norme de intocmire si administrare a bugetului public

Procesul bugetar reprezintă o succesiune de etape ce constă în: - elaborarea- aprobarea- executarea- încheierea- controlul- raportarea rezultatelor bugetelor publice

Autorităţi cu responsabilităţi în procesul bugetar: Parlamentul- Adoptă legile bugetare anuale

Adoptă legile rectificative Adoptă legile contului general anual de execuţie

Guvernul-

Stabileşte politica fiscal-bugetară pe baza perspectivelor economice şi priorităţilor politicedin programul de guvernare

Elaborează raportul privind situaşia macroeconomică pentru anul bugetar respectiv şiproiecţia acesteia pe următorii trei ani

Elaborează proiectele legilor buegtare anuale, legilor rectivicative, legilor de aprobare a conturilor de execuţie şi le transmite spre aprobare Parlamentului

Exercită conducerea generală a activităţii executive în domeniul finanţelor publiceexaminând periodic execuţia bugetară şi stabilind măsuri pentru menţinerea echilibruluibugetar

Dispune utilizarea fondului de rezervă bugetară şi a fondului de intervenţie la dispoziţia sa,

pe bază de hotărâri

Autorităţile administraţiei publice locale Formulează propuneri de transferuri consolidabile şi de sume defalcate pe care le

comunică Ministerului Finanţelor Publice

Ministerul Finanţelor Publice







74

Coordonează activităţile aflate în responsabilitatea Guvernului Dispune măsurile pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare

Emite norme metodologice privind elaborarea bugetului şi forma de prezentare a acestuia(inclusiv pentru programe)

Emite norme şi instrucţiuni privind încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor Solicită rapoarte şi informaţii instituţiilor publice Aprobă clasificaţiile bugetare

Analizează propunerile de buget în etapa de elaborare Furnizează parlamentului documentele care au stat la baza fundamentării bugetului

Monitorizează execuţia bugetară şi propune măsuri pentru ameliorarea acesteia Avizează memorandumurile de finanţare Blochează sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fiind fără temei legal

sau fără justificare Colaborează cu BNR pentru elaborarea balanţei de plăţi externe, a balanţei creanţelor şi

angajamentelor externe, a reglementărilor în domeniul monetar şi valutar Participă în numele statului la tratative externe privind acordurile bilaterale şi

multilaterale:o

de promovare şi protejare a investiţiilor o

convenţiile de evitare a dublei impuneri o combatere a evaziunii fiscale

Ordonatorii de credite-

Realizează proiecte de bugete pentru instituţiilor lor şi cele subordonate Răspunde de execţia bugetară a sumelor aprobate în bugetele proprii

Organizează ţinerea la zi a contabilităţii

Ţin evidenţa patrimoniului din proprietate sau administrare

In vederea intocmirii bugetului de stat Ministerul Finanţelor Publice înaintează Guvernuluiobiectivele politicii fiscale şi bugetare împreună cu limitele de cheltuieli stabilite pentru

ordonatorii de credite.Guvernul aprobă obiectivele politicii fiscale şi bugetare împreună cu limitele de cheltuieli

stabilite pentru ordonatorii de credite si informează comisiile pentru buget -finanţe-bănci aleParlamentului asupra coordonatelor politicii macroeconomice.

Ministerul Finanţelor Publice transmite ordonatorilor principali de credite scrisoarea-cadru cu o sinteză a politicilor fiscale şi bugetare alături de instrucţiuni de întocmire a bugetelor







75

urmand ca ordonatorii principali de credite depun la Ministerul Finanţelor Publice propunerile debuget alături de anexe şi note de fundamentare.

Ministerul Finanţelor Publice depune la Guvern proiectul legii bugetului de stat în vedereadiscutării şi însuşirii. Proiectul legii bugetului de stat este însoţit de Raportul privind situaţiamacroeconomică şi proiecţia acestuia pe următorii trei ani si Guvernul îşi însuşeşte proiectul legiibugetului de stat şi îl depune la Parlament .

7.4 Proceduri de realizare a cheltuielilor din fonduri publice

Cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitatăşi sunt determinate de autorizărileconţinute în legi specificeşi în legile bugetare anuale.

Nici o cheltuialănu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute de lege şi nici angajată şiefectuatădin aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială.

Nici o cheltuialădin fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanţă şi plătită dacă nu esteaprobată potrivit legii şi nu are prevederi bugetare.

În cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative a căroraplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, trebuie să se prevadă şi mijloacele necesarepentru acoperirea minusului de venituri sau creştereacheltuielilor. În acest scop Guvernul, prin ordonatorii principali de credite în domeniul cărora seiniţiază proiecte de acte normative si Ministerul Finanţelor Publice, va elabora fi şa financiară,care se ataşeazăla expunerea de motive sau la nota de fundamentare, dupăcaz, ca documentnecesar pentru dezbaterea proiectului, şicare va fi actualizată în concordanţăcu eventualelemodificări intervenite în proiectul de act normativ. În această fişă se înscriu efectele financiareasupra bugetului general consolidat, care trebuie să aibă în vedere:a) schimbările anticipate în veniturile şi cheltuielile bugetare pentru anul curent şi următorii 4ani;b) eşalonarea anuală a creditelor bugetare, în cazul actiunilor multianuale. c) propuneri realiste in vederea acoperirii majorarii cheltuielilord)propuneri realiste in vederea acopririi minusurilor de venituri.

7.5 Mecanismele de finantare a proiectelor publice si garantii in conformitate cu prevederilelegale.

Partenerul public va putea contribui la realizarea proiectului de parteneriat public-privat prin unasau mai multe din următoarele modalit ăţ i:







76

a)constituirea anumitor drepturi în favoarea societatii de proiect sau partenerului privat, încondiţ iile legii,b)aporturi în numerar la capitalul social al societ ăţ ii de proiectc)asumarea unor obligaţ ii de plat ă fata de partenerul privat sau societatea de proiect,d)acordarea de garanţ ii, in condiţ iile legii, în favoarea finanţ atorilor proiectului de parteneriatpublic-privat care sunt instituţ ii de credit sau alte instituţ ii financiare.

Contribuţ ia partenerului public la proiectul de parteneriat public-privat se va face încondiţ iile reglement ărilor privind ajutorul de stat, utilizarea fondurilor publice şi, respectiv,încadrarea în limitele prevăzute de lege cu privire la deficitul bugetelor publice si datoria publică.

În cazul în care prin contractul de parteneriatpublic-privat se stabilesc în sarcinaparteneruluipublic obligaţ ii de plat ăce vor implica utilizarea fondurilor publice, creditele de angajament şi creditele bugetare necesare vor fi incluse în bugetele publicecorespunzătoare în condiţ iile legii.

Partenerul public poate efectua plăţ i din fonduri publice către societatea de proiect oripartenerul privat exclusiv pe parcursul operării şi întreţ inerii proiectului realizat în parteneriatpublic-privat, cu anumite excepţ ii prevazute de lege.

Instrumente financiare trebuie adaptate la natura si dimensiunea proiectului, iar selectareainstrumentelor financiare se face in functie natura sarcinilor preluate, de modulcum sunt impartieriscurile si de “inputul” asigurat de celelalte parti. Dintre instrumentele financiareamintim:subventiile (sunt scutirile sau contributiile financiare periodice pe care statul le acorda inanumite conditii), subventiile cu penalitati (clauze definitive, prin care subventiile sunt recuperateintegral sau partial de catre guvern, prin impozite si prin penalitati);taxe de disponiblitate(o sumaplatita ca remuneratie pentru disponibilizarea unui bun sau unui serviciu; aceasta forma deremunerare este utilizata frecvent in asocierea concesionarilor); taxe de folosinta (baza deacordare pentru remuneratie o constituie utilizarea efectiva a bunului sau serviciului;remuneratiapoate fi platita de utilizator cum ar fi de exemplu taxa de autostrada, sau de autoritateaadministrativa printr-un mecanism auxiliar de rambursare in cazul modeluluiconcesiunilor; garantiile(sunt menite sa reduca riscul pentru investitori si finantatori ;ele se referala:angajamente financiare asumate, venituri realizate din parteneriate publice private; pot includerambursarea capitalului si a dobanzilor aferente ;preluarea unei garanatii reduce riscul comercial

prin garantarea unui flux sigur de venituri, in baza proiectului); imprumuturi (prin garantareaunui imprumut, statul asigura fonduri necesare proiectului; rambursarea imprumutului se poateface intr-o singura transa sau mai multe;rata dobanzii influenteaza rambursarea);imprumuturi

subcontractate(dobanda si ratele scadente ale imprumuturilor de subcontractare suntsubordinate imprumuturilor globale;subcontractarea reduce riscurile celor ce imprumuta , iarcapitalul poate fi atras in conditii favorabile) si actiunile (sunt cele mai riscante instrumente definantare caci actionarii sunt intodeauna ultimii la masa credala; actionarii au putere de decizie







77

asupra proiectului si un drept asupra tuturor veniturilor ramase la active, dupa plata celorlalteobligatiifinanciare.

7.6 Riscurile de proiect si impartirea riscurilor de proiect

Toate riscurile identificate şi cuantificate trebuie incluse în valoarea estimată acontractului de parteneriat public-privat.

După identificarea şi evaluarea tuturor riscurilor materiale, fiecare risc trebuie analizat caun risc transferabil sau reţinut, în măsura în care el poate fi transferat partenerului privat orireţinut de către partenerul public în cadrul unui aranjament de tip parteneriat public-privat.

Riscul reţinut reprezintă suma acelor riscuri propuse să fie asumate de partenerul publicîn cadrul parteneriatului public-privat.

Aceste riscuri trebuie adăugate la valoarea proiectelor, obţinându-se astfel costul realsuportat de partenerul public în cadrul unui parteneriat public-privat.

Astfel de riscuri pot fi: schimbări în legislaţie, riscuri induse de omisiuni în cadrulspecificaţiilor de proiect, porţiunea asumată de partenerul public din riscul diminuării cererii etc.

Factorii care pot diminua riscurile reţinute sunt: a) abilitatea de a influenţa direct probabilitatea apariţiei unui risc; b) colaborarea cu contractanţi cu reputaţie şi utilizarea de tehnologii performante, pârghiieficiente de monitorizare şi management al riscului, acoperirea eficientă a riscurilor prinasigurare.

Riscurile reţinute pot fi estimate pe baza unor pierderi anterioare sau în comparaţie cuvaloarea primei de asigurare pentru un risc echivalent.

Toate riscurile reţinute trebuie evaluate, cuantificate şi incluse pentru a da o valoare reală acostului suportat de partenerul public.

O problema speciala a contractului de partenerait public privat o reprezinta problemariscului contractului. In acest sens, Normele metodologice de aplicare a Legii nr.178/2010 continin Anexa 2 natricea de repartizare a riscurilor de proiect, detaliate pe mai multe categorii de

riscuri (datorate amplasamentului, de proiectare si constructie, riscul de piata, riscul asociatprotectiei mediului, riscuri de finantare, forta majora, riscul operational, riscul politic, risculspecific proiectului.)

Toate aceste riscuri se vor imparti intre partile contractului, modul de repartizare aacestora fiind hotarat in cursul negocierilor, avand in vedere principiul echilibrului financiar, ca omodalitate de conciliere a interesului public cu cel privat.In functie de negocierile purtate de parti







78

si de asumarea riscurilor associate contractului de parteneriat public se va decide si calificareabunurilor aportate de partenerul public ca active sau non active , conform art.16 lit.d din Legea178/2010, cu modificarile si completarile ulterioare. La expirarea termenului contractului sau laintervenirea unui alt caz de incetare a contractului de parteneriat public privat , investitorul privateste obligat sa restituie partenerului public bunurile publice si bunurile rezultate din derulareacontractului de parteneriat public privat, in mod gratuit si libere de orice sarcina, conformprevederilor acestei legi.

Actorii unui parteneriat public privat se supun la o multime de riscuri:

-lipsa structurilor la toate nivelele administratiei pentru evaluarea oportunitatilor si aproiectelor de parteneriat, ceea ce nu permite corelarea programelor de dezvoltare regionala cucele locale

-lipsa garantiilor pentru acoperirea riscurilor financiare si recuperarea investitiei-existenta pericolului abandonarii parteneriatului de catre unul dintre parteneri intr-o faza

avansata de implementare a parteneriatului, cand s-au realizat deja anumite investitii ;-prioritatea acordarii proiectelor pe termen scurt in detrimentul celor strategice, ca urmare a

lipsei unei planificari strategice de dezvoltare locala si de ierarhizare a prioritatilor;-ignorarea dispozitiilor legale cu privire la aigurarea unui mediu concurential in privinta

functionarii utilitatilor publice;-confuzia terminologica creata intre “acordul de proiect’ si “contractul de proiect”

7.7 Clauze de incetare a contractului de parteneriat public privat

Art.25 alin (1) din L178/2010 enumera cazurile de incetare a parteneriatului public privat,prin expirarea termenului contractual, prin acordul partilor si alte cazuri prevazute de lege sau decontract.

In toate cazurile de incetare a contractului, consecinta este restituirea bunurilor siserviciilor publice se respectiv, transferul bunurilor publice rezultate din derularea contractuluide parteeriat public privat catre partenerul public, gratuit si libere de orice sarcini, cu indeplinireatuturor formalitatilor legale de publicitate, pentru bunurile imobile, partenerul public avand

obligatia legala de a prelua aceste bunuri inainte de incetarea efectelor contractului.O dispozitie speciala se refera la denuntarea unilaterala a contractului de catre investitorulprivat art. 25 alin 5 din Legea 178/2010 enuntand principiul potrivit caruia investitia consumatapana la acel moment ramane ca o participare la realizarea proiectului respectiv, compania deproiect si partenerul public neavand nici o obligatie de returnare a valorii investitiei catrepartenerul privat.







79

In tacerea legii putem formula concluzia ca nu aceiasi este situatia partenerului public, incazul in care acesta ar denunta unilateral contractul, ar avea obligatia sa despagubeascapartenerul privat platindu-I atat investitia cat si beneficiul nerealizat, conform regulilor generale ,daca partile nu au prevazut in contract cause speciale cu privire la aceasta ipoteza.

7.8 Norme juridice specifice legate de franarea proiectelor in parteneriat public privat

Tinand cont de faptul ca in textul Legii parteneriatului public nu sunt prevazute criteriiclare de delimitare a domeniului de aplicare a acestei legi fata de domeniul de aplicare a celorlalteacte normative, putem afirma ca din acest punct de vedere, Legea parteneriatului public privatcomplica colaborarile dintre privati si autoritatile publice.

Principala acuza adusa legii este, insa, eliminarea licitatiei ca procedura de selectare apartenerului privat, ceea ce face din acest act normative o lege clientelara, susceptibila de abuzuridin partea autoritatilor publice, care au liber in alegerea partenerului privat.Art. 14 alin (1)descriu etapele ce conduc la incheierea unui contract de parteneriat public privat , care nu includenici o procedura de licitatie , cid oar negocierea, ceea ce incalca principiul transparenteicontractelor cu statul.nici macar pentru negociere nu sunt stabilite criterii ceee ce incalca siprincipiile concurentei.

Legea 178/2010 prevede obligatia unui investitor ofertant ce doreste sa faca contestatie sadepuna o garantie de 2% din valoarea estimate a contractului, ceea ce reduce in mod considerabilaccesul la justitie, dat finnd pretul de obicei foarte mare al unor asemenea contracte. Astfel art. 28alin 2 din lege prevede ca orice investitor interesat are posibilitatea de a contesta, la partenerulpublic sau in instanta , decizia privind desemnarea partenerului privat si orice alte decizii luate deacesta pe perioada derularii procedurii de atribuire cu obligarea acestuia la depunerea uneigarantii de 2% din valoarea estimata.Instituirea acestei garantii de 2% din valoarea estimatapoate impiedica accesul la justitie si incalca prevederile europene.Ca o concluzie daca aceastanoua lege isi propune sa creeze o procedura distincta de cea a concesiunilor de lucrari si serviciipublice si de cea a concesiunilor de bunuri proprietate publica ar trebui depuse eforturisuplimentare pentru clarificarea aplicarii acesteia.

Ca o concluzie daca acesta noua lege isi propune sa creeze o procedura distincta de cea aconcesiunilor de lucrari si servicii publice (regelementata de OUG 34/2006) si de cea a

concesiunilor de bunuri proprietate publica (reglementata de OUG nr.54/2006) ar trebui depuseeforturi suplimentare pentru clarificarea aplicarii acesteia.







BIBLIOGRAFIE

1. Ana-Maria Mihalcescu, Contractul de parteneriat public privat,Editura Universul Juridic,Bucuresti, 2003

2. M.Popa, Parteneriatul public-privat, aspecte economice ale conceptului, conform site-ului:http://www.competition.ro

3.

Cartea Verde privind parteneriatele public-privat si dreptul comunitar al achizitiilorpublice si al concesiunilor, COM (2004)327, Comisia Europeana, 30 aprilie 2004.

4. Luiza.Manole.ro –legislatie parteneriat public privat-legea 178/2010

5. L 500/2002-privind finanţele publice, cu modificările ulterioare;

6.

L nr. 554/2004-privind contenciosul administrativ

7.

Hotararea de Guvern nr. 1239/2010 de aprobare a normelor metodologice de aplicare aLegii 178/2010

8.

Iorgovan A, Noua lege a contenciosului administrative, Geneza si explicatii, Ed. Roata,Bucuresti, 2004.

9.

Iorgovan A, Tratat de drept administrativ, vol. I si II, ed. 4, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005.

10. Fuerea, A Drept Comunitar European.Partea Generala, Ed All Beck, Bucuresti, 2003;

http://luiza.manolea.ro/blog/category/link-uri-utile/organizatii-neguvernamentale/








parteneriat_public-privat-bun.pdf

Documents

Transcript of parteneriat_public-privat-bun.pdf