Partea Scrisa Disertatie

8/12/2019 Partea Scrisa Disertatie

http://slidepdf.com/reader/full/partea-scrisa-disertatie 1/25

Lucrare de Disertatie ing. Axim Ramona

- Martie 2011 -

Consideratii privind consumul de energie pentru

incalzire pentru un bloc de locuintereabilitat termic

Cladirea studiata:Bloc S+P+4E, Bucureşti




- Martie 2011 -

CUPRINS

1. Memoriu tehnic1.1.Obiectul lucrării 1.2. Prezentarea generală a clădirii

1.2.1. Descrierea arhitecturii clădirii 1.2.2. Descrierea anvelopei clădirii 1.2.3. Descrierea structurii de rezistenţă 1.2.4. Descrierea instalaţiilor de încălzire şi apă caldă menajeră 1.2.5. Caracteristici geometrice1.2.6. Elementele de constructii si Rezistenţe termice

2. Variante Analizate

3. Concluzii

4. Anexe

Anexa 1 – Fotografii Anexa 2 – Planurile cladirii Anexa 3 - Breviar de calcul termotehnic




- Martie 2011 -

1. Memoriu tehnic

1.1. Obiectul lucrării îl constituie:

Studiu comparativ privind consumurile de energie pentru incalzire al unui bloc de locuintedin Bucuresti in conditii de proiect si urmarirea in exploatare.

1.2. Prezentarea generală a clădirii

Cădirea a fost executată în anul 1972.

Este o clădire integral prefabricată, din panouri mari, conform unui proiect al InstitutuluiProiect Bucureşti adaptat după proiectul tip de panouri mari tip Militari nr. 2926.

Clădirea este alcătuit 4 scări şi are cate 10 apartamente pe scară, iar la subsol suntprevăzute boxe şi garaje.

Intrările principale în clădire sunt orientate spre Est. Faţadele laterale orientate Nord şi Sudsunt timpane opace. Pe faţada posterioară orientată către Vest pe lângă uşile metalicecomplet vitrate, secundare, de acces în cele 4 case de scară, sunt prevăzute şi intrări cu uşimetalice în garaje.

Elementele caracteristice privind amplasarea clădirilor în mediul construit sunt următoarele: - zona climatică: II conform hărţii de zonare climatică a României, fig A1 din SR 1907-

1 sau Anexa D din normativul C107-2005, partea a 3-a: C107/3: Te = - 15oC- orientarea faţă de punctele cardinale: Est faţada principală - zona eoliană: II (5 m/s), conform hărţii de încadrare a localităţilor în zone eoliene, fig

4 din SR 1907-1;

1.2.1. Descrierea arhitecturii clădirii

Clădirea face parte dintr -un ansamblu arhitectural şi are funcţiunea de bloc de locuinţe.

Regimul de înălţime: subsol (parţial cu garaje, parţial cu boxe), parter, etaj 1, etaj 2, etaj 3,etaj 4.

Clădirirea are formă dreptunghiulară în plan, cu dimensiuni de 80,50 m x 11,04 m, şi osuprafaţă construită de 888,72 m2.

Fiecare secţiune a clădirii are, are doua intarari una principală si alta secundară, scara fiindalcatuită cu două rampe, podest intermediar şi aerisire directă. Cota trotuarului la faţ adaprincipala este – 1,45 m, iar la fatada secundară – 2,55 m.

Pe faţada principală-Est sunt prevăzute intrările principale în cele 4 secţiuni, cu câte otreaptă exterioară.




- Martie 2011 -

Pe faţada Vest sunt prevăzute intrările în garaje şi intrărările secundare.

La apartamentele de la parter se ajunge din holul intrării principale, pe o rampă care ajungela un podest de nivel, la cota 0,00, din care se intră în 2 apartamente, o garsonieră şi înspălătorie. Urmează 2 rampe cu podest intermediar şi se ajunge la etajul 1 intrarea în cele 3apartamente făcându-se printr-un podest de nivel situat la cota +2,70. Clădirea continuă cu încă 3 etaje.

La ultimul etaj din casa scării este prevăzut acces la terasa cladirii printr -un chepengprevăzut cu scară metalică.

Casa scarii nu este incalzita şi pereţii adiacenţi apartamentelor nu sunt prevăzuţi cu

termoizolaţie.

Faţada principală, este orientată către Est. Intrarea principală este prevăzută cu o singurătreaptă exterioară, are copertină, uşa de intrare fiind metalică, prevăzută cu vitraj total şialiniată cu faţada.

Faţada posterioară, orientată către Vest, are uşi de acces metalice, total vitrate, fără trepteexterioare. Uşile de garaj sunt metalice.

Clădirea are pe cele 4 scări, 60 apartamente din care 4 garsoniere, 16 apartamente cu 2camere şi 40 apartamente cu 3 camere.

Sunt prevăzute logii (în general sunt deschise), la unele dormitoare de pe faţada posterioară cu orientarea Vest.

Clădirea are terasă. Accesul pe terasă se face printr -un chepeng prevăzut cu scarămetalică, în planşeul de peste ultimul etaj, din casa scării.

Inălţimea nivelului este de 2,70 m; inălţimea liberă a nivelului este de 2,53 m, la parter şietaje şi de 2,34 m la subsol.

Finisajele sunt obişnuite:

- tencuieli interioare subtiri, cu zugrăveli obişnuite, placaj de faianţă la băi şi

bucătării, spoieli cu lapte de var la tavane - tencuieli exterioare cu ciment alb şi adaos de aracet şi colorant;. Soclul este

prevăzut cu tencuială similipiatră cu asize verticale. Parapeţii logiilor şibalcoanelor sunt din geam armat




- Martie 2011 -

1.2.2. Descrierea anvelopei clădirii

Pereţii exteriori sunt alcătuiţi din panouri mari prefabricate de faţadă de tip tristrat de 25 cmgrosime (strat interior portant 8 cm b.a. + plăci B.C.A. GBN 7 cm + plăci polistiren 4,8 cm +strat exterior b.a. 5,2 cm). Faţada este finisată din fabrică dar în prezent este în generaldegradată, pătată.

Soclul are prevăzute goluri de ventilare de dimensiuni mici, şi are înălţimea de 1,20 m.

Acoperişul este tip terasă necirculabilă cu stratul de pantă din beton şi termoizolaţia dinplăci b.c.a de 12 cm aşezat pe strat de nisip de 1 cm peste care şapă de 2 cm grosime cuhidroizolaţie bituminoasă protejată cu dale din beton de 2 cm grosime pozate pe un strat de

nisip de 3 cm grosime. Hidroizolaţia a fost reparată local in anul 2000, dar în prezent auapărut infiltraţii la apartamentele de de la ultimul nivel.

Planşeul peste subsol nu este prevăzut cu termoizolaţie.

Tâmplăria exterioară de la ferestre este din lemn cu 2 foi de geam obişnuit de 3 mmgrosime. La casa scării, ferestrele sunt metalice simple cu o foaie de geam.

Uşile de intrare în bloc sunt metalice simple (din tablă ambutisată cu profile U.M. Iaşi), cuvitraj total

1.2.3. Descrierea structurii de rezistenţă a clădirii

Structura de rezistenţă a clădirilor este cu pereţi structurali şi planşee din beton armatintegral prefabricate – panouri mari cu îmbinări realizate monolit pe şantier.

Pereţii exteriori sunt alcătuiţi din panouri prefabricate de faţadă de tip tristrat cu stratulinterior structural din beton armat, de 8 cm grosime.

Pereţii structurali interiori sunt din beton armat de 14 cm grosime .

Planşeele sunt realizate din dale prefabricate din beton armat, de 11 cm grosime.

Panourile de fund de logi sunt nestructurale, sunt tristrat cu termoizolaţie din plăci depolistiren de 4,8 cm grosime în mijloc. Lateralele la logii sunt prefabricate cu termoizolaţiedin plăci de BCA de 20 cm protejat de strat din beton de 14 cm.

Pereţii despărţitori nestructurali sunt realizaţi din beton.




- Martie 2011 -

1.2.4. Descrierea instalaţiilor de încălzire şi apă caldă menajeră

Cladirea are asigurate toate utilitatile : electrice, canalizare, gaz, telefonie, energie termica.Clădirea este prevăzută cu instalaţii de încălzire centrală, cu agent termic apă caldă95/750C furnizat de un punct termic de zona.Energia termică furnizată clădirii este contorizată la nivel de bloc. Distribuţia agentului termic în clădire este inferioară şi se realizează la nivelul subsolului,printr-un sistem bitubular cu distributie amplasat pe culoarul intre garaje si boxe si coloaneverticale care strabat planseele. Coloanele sunt aparente si in mare parte colmatate.Izolatia termica a conductelor de distributie este in stare buna. .La baza coloanelor nu exista robinete de inchidere si golire .Incălzirea spaţiilor se realizează cu corpuri statice radiatoare din fontă STAS 7364 tip 600/2.

In casele celor patru scari nu exista radiatoare. Garajele sunt prevazute cu radiatoare dinfonta tip 600/2.

1.2.5. Caracteristicile geometrice ale construcţiei

Clădirea are o formă dreptunghiulară în plan. Lungimea clădirii: 80,50 mLăţimea clădirii: 11,04 m

Numărul de niveluri deasupra solului: 5

Înălţimea liberă a nivelului: 2,53 m - parter, etaj 1, etaj 2, etaj 3, etaj 42,34 m - subsol

Înălţimea clădirii (peste cota 0,00): 14,06 m la nivelul aticului

Aria construită: Ac = 888,72 m2

Aria desfăşurată (parter + etaj 1 + etaj 2 + etaj3 + etaj 4): Ad =4443,60 m2 (fără subsol)

Suprafaţa utilă: Au = 3790,88 m2

Suprafaţa încălzita: Ainc = 4216 m2

Suprafaţa locuibilă: Aloc = 2181,40 m2

Perimetrul măsurat la interior:P = 180,52 m

Aria anvelopei clădirii: A = 4405,26 m2

Volumul încălzit (peste cota 0,00):Vinc = 11864,41 m3




- Martie 2011 -

1.2.6. Elementele de constructie si Rezistenţe termice

TABELUL 1

Elementul de construcţie Simbol Aj [m2]

Perete exterior tristrat E PE1 822,15

Perete exterior tristrat V PE1 738,15

Perete exterior tristrat S PE1 149,04

Perete exterior tristrat N PE1 149,04

Perete exterior lateral logie bistrat N PE2 72,36

Perete exterior lateral logie bistrat S PE2 72,36

Tamplarie exterioara cuplata lemn E FE1 216,00

Tamplarie exterioara cuplata lemn V FE1 348,60

Tamplarie exterioara metalica c.s. E FE2 48,60

Uşa exterioara metalica intrare c.s. E UE1 11,52

Planseu Terasa Pt 888,72

Planşeu peste subsol (garaje) Ps 1 442,75

Planşeu peste subsol neîncălzit (boxe) Ps 2 445,97

Rezistenţele termice ale elementelor de construcţie ale anvelopei clădirii

Rezistenţele termice ale elementelor de construcţie ale anvelopei clădirii s-au determinatprin calcul termotehnic întocmit în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare.

Rezistenţa termică unidirecţională, R, se calculează cu relaţia:

R =ei

11 [m2K/W], (1)

în care:

i - coeficientul de transfer termic superficial la interior, [W/m2K]e - coeficientul de transfer termic superficial la exterior, [W/m

2K

- grosimea elementului de construcţie [m] - conductivitatea termică de calcul a elementului de construcţie [W/mK]

Rezistenţa termică corectată, R’, ţine seama de influenţa punţilor termice I 1I şi sedetermină cu relaţia:

R’ = r R [m2K/W] (2) în care: r - coeficient de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale

In Tabelul 2 sunt date rezistenţele termice unidirecţionale şi rezistenţele termice corectatepentru elementele de construcţie ale anvelopei.




- Martie 2011 -

Rezistenţele termice corectate constituie date de bază pentru determinarea consumului deenergie termică pentru încălzirea clădirii.

Rezistentele termice aferente cladirii nereabilitate termic sunt prezentate in Tabelul 2.TABELUL 2

Elementul de construcţie Simbol Aj R r R'

Perete exterior tristrat E PE1 822,15 1,576 0,548 0,864

Perete exterior tristrat V PE1 738,15 1,576 0,446 0,703

Perete exterior tristrat S PE1 149,04 1,576 0,856 1,349

Perete exterior tristrat N PE1 149,04 1,576 0,856 1,349

Perete exterior lateral logie bistrat N PE2 72,36 0,971 0,829 0,805

Perete exterior lateral logie bistrat S PE2 72,36 0,971 0,829 0,805

Tamplarie exterioara cuplata lemn E FE1 216,00 0,31 1,000 0,310

Tamplarie exterioara cuplata lemn V FE1 348,60 0,31 1,000 0,310

Tamplarie exterioara metalica c.s. E FE2 48,60 0,17 1,000 0,170

Uşa exterioara metalica intrare c.s. E UE1 11,52 0,17 1,000 0,170

Planseu Terasa Pt 888,72 0,903 0,870 0,786

Planşeu peste subsol (garaje) Ps 1 442,75 0,360 0,980 0,353

Planşeu peste subsol neîncălzit (boxe) Ps 2 445,97 0,360 0,980 0,353

Prezentarea lucrarilor de interventie in vederea cresterii performantei energetice acldirii:

Soluţii pentru constructii:

a) Termoizolarea suplimentară a pereţilor exteriori cu un strat de polistiren expandat, de 8cm grosime, montat pe faţa exterioară a pereţilor.

b) Termoizolarea planşeului de la ultimul nivel cu un strat termoizolant din polistirenexpandat de 15 cm grosime.

c) Termoizolarea suplimentară a planşeului dintre subsolul neîncălzit şi parter cu un strat depolistiren expandat de 8 cm grosime.

d) Înlocuirea tâmplăriei exterioare din lemn, aferenta spatiului locuit cu tâmplărieperformantă ener getic cu rama din PVC inclusiv dotarea cu grile de ventilatie cu jaluzelereglabile.




- Martie 2011 -

Soluţii pentru instalaţii:

a) Inlocuirea conductelor de distributie a instalatiei de incalzire, aflate in subsolul tehnic,

montarea robinetilor de sectorizare la baza coloanelor de agent termic si izolareaconductelor de incalzire.

b) Inlocuirea conductelor de distributie a instalatiei de apa calda menajera, aflate insubsolul tehnic, montarea robinetilor de sectorizare la baza coloanelor si izolareaconductelor de apa calda menajera.

Rezistentele termice aferente cladirii reabilitate termic sunt prezentate in Tabelul 3.

TABELUL 3

Elementul de construcţie Simbol Aj R r R'

Perete exterior tristrat E PE1 822,15 3,39 0,623 2,112

Perete exterior tristrat V PE1 738,15 3,39 0,555 1,881

Perete exterior tristrat S PE1 149,04 3,39 0,772 2,617

Perete exterior tristrat N PE1 149,04 3,39 0,772 2,617

Perete exterior lateral logie bistrat N PE2 72,36 3,39 0,793 2,688

Perete exterior lateral logie bistrat S PE2 72,36 3,39 0,793 2,688

Tamplarie exterioara cuplata lemn E FE1 216,00 0,55 1,000 0,550

Tamplarie exterioara cuplata lemn V FE1 348,60 0,55 1,000 0,550

Tamplarie exterioara metalica c.s. E FE2 48,60 0,17 1,000 0,170

Uşa exterioara metalica intrare c.s. E UE1 11,52 0,55 1,000 0,550

Planseu Terasa Pt 888,72 4,31 0,802 3,457

Planşeu peste subsol (garaje) Ps 1 442,75 0,36 0,960 0,346

Planşeu peste subsol neîncălzit (boxe) Ps 2 445,97 2,178 0,970 2,113




- Martie 2011 -

2. Prezentarea Variantelor Analizate

Consumul anual de energie pentru incalzire este determinat pe baza Metodologiei deCalcul al Performantei Energetice a Cladirilor MC 001/2 - 4 „Performanta energetica ainstalatiilor din cladiri” si „Breviarul de Calcul al Performantei Energetice a Cladirilor si Apartamentelor”

Varianta nr. 1

Cazul cladirii nereabilitate termic – determinarea consumurilor de energie pe baza

Datelor Climatice Standard

Parametrii climatici:

Temperatura interioară convenţională de calcul Calculata Conform SR 1907-2/97

θi= 19,76 ˚C

Numărul mediu de schimburi de aer pe ora: n

a= 0,9 [h-1]

Temperatura exterioara medie lunara Conform SR 4839

Luna θek

- [˚C ] Ianuarie -2,40

Februarie -0,10

Martie 4,80

Aprilie 11,30

Mai 16,70

Iunie 20,20

Iulie 22,00

August 21,20Septembrie 16,90

Octombrie 10,80

Noiembrie 5,20

Decembrie 0,20

Rezultate obţinute:

Rezistenta termica corectata medie:

R’m = 0,54 [m2∙K/W]




- Martie 2011 -

Coeficientul global de izolare termică:

G = 0,78 [W/m3∙K]

Temperatura de echilibru:θech= 17,00 ˚C

Durata sezonului de încălzire:DZ = 242 zile

Consumul anual de caldura pentru încalzire :Qfh = 793783 [kWh/an]

Consumul specific anual pentru incalzire:

qinc = 178,64 [kWh/m2∙an]

Varianta nr. 2

Cazul cladirii nereabilitate termic – determinarea consumurilor de energie pe bazaDatelor Climatice Reale Sezon 2007/2008

Consumul se determină pe baza Metodologiei MC 001/2 - 4.


Temperatura interioară convenţională de calcul Calculata Conform SR 1907-2/97:

θi= 19,78 ˚C


a= 0,9 [h-1]

Temperatura exterioara medie lunara:

Luna θek


Februarie 3,56Martie 9,33 Aprilie 13,59

Mai 17,24Iunie 23,4Iulie 24,59

August 24,42Septembrie 17,74Octombrie

12,68Noiembrie 4,25Decembrie -0,3




- Martie 2011 -



R’m = 0,54 [m2∙K/W]


G = 0,78 [W/m3∙K]




Consumul specific anual pentru incalzire:qinc = 156,69 [kWh/m2∙an]

Varianta nr. 3

Cazul cladirii reabilitate termic – determinarea consumurilor de energie pe bazaDatelor Climatice Standard




θi= 19,81 ˚C


a= 0,6 [h-1]




- Martie 2011 -

Temperatura exterioara medie lunara Conform SR 4839

Luna θek


Februarie -0,10Martie 4,80 Aprilie 11,30

Mai 16,70

Iunie 20,20Iulie 22,00

August 21,20Septembrie 16,90Octombrie 10,80

Noiembrie 5,20Decembrie 0,20



R’m = 1,093 [m2∙K/W]


G = 0,42 [W/m3∙K]








- Martie 2011 -

Varianta nr. 4

Cazul cladirii reabilitate termic – determinarea consumurilor de energie pe bazaDatelor Climatice Reale Sezon 2008/2009




θi= 19,82 ˚C


a= 0,6 [h-1]

Temperatura exterioara medie lunara

Luna θek


Februarie -0,15Martie 4,79 Aprilie 11,08

Mai 16,74


August 22,14Septembrie 17,12Octombrie 12,83Noiembrie 6,60Decembrie 2,49



R’m = 1,093 [m2∙K/W]


G = 0,42 [W/m3∙K]

Temperatura de echilibru:

θech= 15,34 ˚C




- Martie 2011 -

Durata sezonului de încălzire:

DZ = 222 zile



Varianta nr. 5

Cazul cladirii reabilitate termic – determinarea consumurilor de energie pe bazaDatelor Climatice Reale Sezon 2009/2010




θi= 19,83 ˚C


a= 0,6 [h-1]

Temperatura exterioara medie lunara

Luna θek


Februarie 1,71

Martie 6,89 Aprilie 11,92

Mai 18,02


August 23,33Septembrie 16,82Octombrie 12,16Noiembrie 6,17Decembrie 0,34




- Martie 2011 -



R’m = 1,093 [m2∙K/W]


G = 0,42 [W/m3∙K]





3. Concluzii:

Consumul de energie pentru incalzire

Variante

Calculat pe baza MC001/3

Facturate

MWh/an MWh/an

KWh/an ∙ m2 KWh/an ∙ m2

1. Cladire Existenta inainte de reabilitare

cu Date Climatice SR 4839

793,78 -

178,64 -

2. Cladire Existenta inainte de reabilitarecu Date Climatice Reale Sezon

2007/2008

696,26 439,22

156,69 98,84

3. Cladire reabilitata termic cu DateClimatice SR 4839

405,96 -

91,36 -

4. Cladire reabilitata termic cu DateClimatice Reale Sezon 2008/2009

383,67 295

86,34 66,4

5. Cladire reabilitata termic cu Date

Climatice Reale Sezon 2009/2010

368,98 279

83,04 62,72




- Martie 2011 -

Caracteristicele termotehnice ale cladirii

- Existenta Nereabilitata Reabilitata

R'm [m2∙K/W] 0,54 1,093

G [W/m3∙K] 0,78 0,42

na [h-1] 0,9 0,6

Coeficientul global de izolare termică (G), evidentiaza diferenta fluxurilor termice disipatedintre cladirea nereabilitata termic si cladirea reabilitata termic.

-0.05

0.00

0.05

0.10

0.15

0.20

0.25

0.30

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

T e m p e r a t u r a e x t e r i o a r a m e d i e

l u n a r a

Conditii climatice

1si 3

2

4

5




- Martie 2011 -

Consumul Anual

[MWh]

2007-2008 2008-2009 2009-2010

Conform FacturilorRADET

439,22 295,32 278,69

Consumul Anual [MWh]Cladire

nerabilitata

Cladire

reabilitata

Date Climatice Standard 793,78 405,97

4.39

2.95 2.79

Consumuri Facturate

2007-2008 2008-2009 10,83 2009-2010 14,19

7.94

4.06

Date Climatice Standard

Cladire nerabilitata Cladire reabilitata




- Martie 2011 -

Consumul Anual [MWh] 2007-2008 2008-2009 2009-2010

Date Climatice Reale 696,26 383,66 369,00

Variatia consumurilor de energie:

- variatia cea mai importanta a consumurilor de energie pentru incalzire se observa intreprimul an analizat 2007-2008 (cladire nereabilitata termic) si anul urmator 2008-2009(cladire reabilitata termic), in urma reabilitarii termice a cladirii observandu-se o scadere afacturii energetice cu 33 %.

Temperatura exterioara medie pe perioada sezonului de incalzire

- 2007-2008 2008-2009 2009-2010

Date ClimaticeStandard

5,85 5,1 5,1

Date ClimaticeReale

7,11 5,84 5,6

6.96

3.84 3.69

Date Climatice Reale

2007-2008 15,48 2008-2009 10,83 2009-2010 14,19




- Martie 2011 -

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

Conform FacturilorRADET

Date ClimaticeStandard


MWh

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

Conform Facturilor

RADET

Date Climatice

Standard


Anul 2008-2009




- Martie 2011 -

Concluzii:

Variatia consumurilor de energie:

- solicitarea variabila a consumatorilor asupra sistemului de alimentare cu energie termica,consumatorii preferand ca pe anumite perioade sa inchida robinetele cu cap termostatat, inperioadele respective neatingandu-se temperaturile de confort termic care sunt luate incalcul.

- au rezultat diferente in ceea ce priveste valorile temperaturii de echilibru conform datelorclimatice standard si datelor climatice reale si conform distribuitorului de agent termic careporneste si opreste furnizarea caldurii la 12 °C timp de 3 zile consecutiv.

- au rezultat valori diferite intre consumurile calculate si consumurile conform facturilor sidatorita faptului ca in cladirea analizata, exista 6 apartamente debransate de la sistemulcentralizat de furnizare a energiei termice, aceste apartamente au surse proprii de incalzire(centrale termice de apartament functionand cu combustibil gazos). Facturile de la furnizorulde agent termic nu cuprind consumurile pentru aceste apartamente debransate.

- valori diferite ale consumurilor de energie, cu o pondere mai mica, au rezultat si din faptulca in metoda de calcul nu s-a tinut cont de aporturile de caldura solare prin suprafeteleopace.

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

Conform Facturilor

RADET

Date Climatice

Standard


Anul 2009-2010




- Martie 2011 -

4. Anexe




- Martie 2011 -

Anexa 1

Foto 1

Foto 2




- Martie 2011 -

Anexa 3

BREVIAR DE CALCUL TERMOTEHNIC




BIBLIOGRAFIE

/1/ C107-2005 – Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale elementelor de

construcţie ale clădirilor; Partea 1 – Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică

la clădirile de locuit C107/1;

/2/ C107-2005 – Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor; Partea

a 2-a – Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile cu altă destinaţie

decât cea de locuire C107/2;


a 3-a – Normativ privind calculul performanţelor termoenergetice ale elementelor de construcţie ale

clădirilor C107/3;


a 4-a – Ghid privind calculul performanţelor termotehnice ale clădirilor C107/4;

/5/ Instalaţii de încălzire. Numarul anual de grade-zile SR 4839

/6/ Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Temperaturi interioare convenţionale de calcul.

SR 1907-2.

/7/ C107/7-02 - Normativ pentru proiectare la stabilitate termică a elementelor de închidere ale clădirilor;

/8/ C107/0-02 - Normativ pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii termice la clădiri;

/9/ Metodologie de Calcul al Performantei Energetice a Cladirilor MC 001/1. Anvelopa cladirii

/9/ Metodologie de Calcul al Performantei Energetice a Cladirilor MC 001/2. Performanta energetica a

instalatiilor din cladiri.

/9/ Metodologie de Calcul al Performantei Energetice a Cladirilor MC 001/4. Breviarul de Calcul al

Performantei Energetice a Cladirilor si Apartamentelor

/10/ SR EN ISO 13789 Performanta térmica a cladirilor. Coeficienti de pierderi de caldura prin transfer.

/11/ SR EN ISO 13790 Performanta térmica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzirea

spatiilor.

/12/ Performanta energética a cladirilor noi si existente. Fundamentare teorética.

Partea Scrisa Disertatie

Documents

Transcript of Partea Scrisa Disertatie