freedom through knowledge

CONSOLIDAREA COMPETENȚELOR SOCIALE ALE PERSOANELORCARE AU COMIS INFRACȚIUNI

Sesiunea 3: CONSOLIDAREA ABILITĂȚILOR / COMPETENȚELOR INTERPERSONALE

Această sesiune își propune să prezinte concepte teoretice referitoare la competențe sau abilități interpersonale și să ofere activități utile pentru practicarea și dezvoltarea abilităților specifice.

Profesorul va introduce conceptele de bază și problemele teoretice prin prezentare – pot fi folosite slide-uri.

Cea mai mare parte a sesiunii va fi interactivă. Grupul va fi implicat în activități care au drept scop exersarea și descoperirea, prin experiență personală, a diferitelor tipuri de abilități, precum și clădirea relațiilor interpersonale.

În sprijinul problemelor teoretice, sunt propuse multe activități care pot fi folosite de profesor în timpul sesiunii, după cum va fi cazul.

3.1 Definirea competențelor interpersonale

Competențele interpersonale însumează toate formele de comportament pe care trebuie să le posede un individ pentru a fi capabil să participe într-un mod eficient și constructiv la viața socială și pentru a soluționa un conflict atunci când este necesar.

Abilitățile interpersonale sunt necesare pentru o interacțiune eficientă cu un alt individ sau în grup și sunt folosite atât în spațiul public, cât și în cel privat. 1

1 EUROPEAN COMMISSION, Directorate-General for Education and Culture, KEY COMPETENCES FOR LIFELONG LEARNING, A EUROPEAN REFERENCE FRAMEWORK, NOVEMBER 2004

freedom through knowledge

Explicați câteva probleme teoretice pentru o mai bună înțelegere a definiției și a importanței dezvoltării abilităților interpersonale.

Termenul de „Abilități interpersonale” se referă la trăsături de caracter posedate de individ și nu la abilități ce pot fi învățate într-o clasă. În cadrul unei organizații, angajații cu abilități interpersonale bune au șanse mai mari să fie mai productivi decât cei cu abilități interpersonale scăzute, datorită înclinației lor de a proiecta o atitudine și o perspectivă pozitive asupra soluționării problemelor.

Abilitățile interpersonale includ modul în care comunicăm cu ceilalți, încrederea pe care o avem și abilitatea de a asculta și de a înțelege. Soluționarea problemelor, puterea de a lua decizii și de a ne gestiona nivelul de stres sunt de asemenea considerate abilități interpersonale.

Persoanele cu abilități interpersonale puternice sunt de obicei mai de succes atât în viața profesională, cât și în cea personală. Sunt percepuți drept mai calmi, mai încrezători și mai carismatici, calități care sunt adesea atrăgătoare pentru ceilalți.

Să fii cât mai conștient de abilitățile tale interpersonale te poate ajuta și să le îmbunătățești și să le dezvolți.

Noi toți aflăm, în timp, cum anume este probabil ca oamenii să reacționeze la ceea ce spunem, la modul în care ne exprimăm și la ceea ce facem, totodată și cum aceste acțiuni ale noastre îi determină pe ceilalți, dar și pe noi, să se simtă. Aceste abilități sunt dezvoltate mai departe cu ușurință dacă alocăm puțin timp și dacă depunem efort dezvoltându-le, reflectând la ele și exersându-le. Țineți minte, merită să alocați timp dezvoltării acestor abilități, întrucât bunele abilități interpersonale pot îmbunătăți multe aspecte ale vieții dumneavoastră.

De multe ori abilitățile interpersonale sunt numite și abilități sociale, abilități umane, abilități „soft” (ușoare) sau abilități „de viață”, deși termenii aceștia pot avea înțelesuri mai extinse și se pot referi și la alte abilități.

3.2 Lucrul în echipă

Explicați:

Să lucrezi eficient în grup nu este simplu. Poate fi dificil să rămâi concentrat pe sarcină, să faci față conflictelor interpersonale, să iei decizii etc.

freedom through knowledge

Succesul grupului restrâns depinde de executarea a trei tipuri de funcții – de sarcină, de întreținere și funcții personale:

Funcțiile legate de sarcină ajută să îi mențină pe membrii grupului concentrați și axați să își îndeplinească obiectivele.  Funcțiile de întreținere îi ajută pe membrii grupului să rămână implicați și asigură implicarea tuturor la maximum potențialului lor. Funcțiile personale se ocupă de nevoile personale ale membrilor grupului pentru a se asigura că grupul funcționează la cea mai bună capacitate – aceste activități includ modurile în care conflictele și comportamentele deranjante sunt gestionate.

Aceste funcții sunt complementare, ceea ce înseamnă că toate trebuie îndeplinite pentru ca un grup să lucreze bine.

Subliniați:

Responsabil să se asigure că toate aceste funcții sunt îndeplinite este, per total, liderul de grup, însă fiecare membru al grupului are de asemenea responsabilitatea de a-l sprijini pe lider, de a-și îmbunătăți abilitățile personale de lucru în echipă și de a ajuta grupul să obțină cele mai bune rezultate posibile.

Explicați:

A ști cum se lucrează într-o echipă implică să lucrați alături de ceilalți din grup pentru îndeplinirea unui scop comun. Aceasta înseamnă să cooperați cu alții, să fiți receptivi la ideile altora, să abordați o atitudine de colaborare în ceea ce privește învățatul și să vă asumați responsabilitate pentru dezvoltarea și îndeplinirea obiectivelor grupului.

Este imperios necesar să acceptați și să înțelegeți că grupul de lucru este menit să fie un forum al cooperării și al participării. Lucrul într-un mod cooperant și productiv cu ceilalți membri ai grupului contribuie la rezultatul final al muncii performate în echipă.

Explicați:

Toate grupurile au nevoie de mentorat. Un mentor trebuie să dea sfaturi de încredere, să ajute și să aibă experiență într-un anumit domeniu. Să sprijine activ și să ghideze în dezvoltarea cunoștințelor și în obținerea experienței și să contribuie la

freedom through knowledge

îndeplinirea obiectivelor profesionale sau personale. O relație de mentorat poate fi formală sau informală, însă în orice situație trebuie să implice încredere, respect reciproc și angajament, în timp ce ambele părți lucrează împreună pentru a îndeplini un obiectiv.

Explicați:

De multe ori luarea de decizii este obligatorie în grupuri. Dacă grupul vrea să își îndeplinească obiectivele, trebuie să identifice argumentele potrivite, să le cântărească și să facă o alegere, asumându-și responsabilitatea pentru o decizie și pentru rezultatele ei.

Explicați:

Delegarea și distribuirea sarcinilor reprezintă baza unei echipe. Aceasta înseamnă: să îți asumi responsabilitatea stabilirii când anume este cazul să ceri altcuiva să ia o decizie sau să îndeplinească o sarcină; în plus, să distribui responsabilitatea și autoritatea în grup dând altcuiva puterea de a lua decizii pe care tu ai autoritatea, de fapt, de a le lua.

Explicați:

Unul dintre cele mai importante lucruri atunci când lucrați în echipă este să oferiți stimulenți și motivație.

In acest sens, primul pas este să generați entuziasm și energie prin comportamentul dumneavoastră pozitiv, prin concentrarea pe găsirea de soluții și menținând o atitudine pozitivă chiar și atunci când lucrurile nu merg bine.

Al doilea pas este să îi încurajați și pe alții să găsească soluții, să ascultați cu atenție ideile lor și să oferiți feedback constructiv.

Și, în sfârșit, mai trebuie să fiți pregătit să îi sprijiniți pe ceilalți în asumarea unor riscuri anticipate și să nu dați vina pe alții atunci când lucrurile merg rău.

Profesorul va sublinia valoarea activităților și va face legătura dintre experiențele practice și aspectele teoretice.

3.3. Evaluarea sesiunii

Luând în considerare că aceasta este sesiunea fundamentală a programului, este foarte

freedom through knowledge

important să fie evaluat gradul în care persoanele private de libertate au asimilat-o și gradul în care sunt capabile să pună în practică informația și abilitățile interpersonale prezentate în acest program.

În plus, deși se recomandă să se realizeze o evaluare continuă prin întrebări și discuții la sfârșitul fiecărei activități, evaluarea finală poate include o discuție despre temele programului.

Exemple de întrebări pentru temele de discuție:

1. Care crezi că sunt principalele trei motive de frustrare din viața ta și cum poți face să identifici cauza și soluția pentru acest sentiment?

2. Cum anume crezi că s-a schimbat abordarea prin care soluționezi un conflict? Dați, vă rog, exemple și discutați.

3. Cum ai încerca să deosebești un gând periculos de o acțiune periculoasă? Dați, vă rog, exemple din experiența dumneavoastră.

4. Care credeți că sunt consecințele jignirii celorlalți? Dați, vă rog, exemple și explicați cum anume ați încerca să vă controlați sentimentele.

5. Ce ați face facă v-ați confrunta cu o situație „de risc”? (Se recomandă aici ca profesorul să folosească exemple oferite de către persoanele private de libertate în sesiunile anterioare.)

6. Puteți, vă rog, să-mi oferiți exemple de situații dificile diferite în care credeți că vă veți afla înainte sau după eliberare? (Discutați apoi cu grupul modalități de soluționare sau de răspuns în fața acelor situații.)