Partea 1 ALS 19 AUG.11

ALS 2011 partea 1Dr. GEORGE CARNICIU

Serviciul de Ambulanta Bucuresti-Ilfov

ALS 2011

LANTUL SUPRAVIETUIRII

1. Recunoasterea precoce a SCR si chemarea de ajutoare

2. Early CPR

3. Defibrilarea precoce

4. Ingrijirea postresuscitare

RECUNOASTEREA PRECOCE A SCR SI CHEMAREA DE AJUTOARE

1. Recunoasterea precoce a durerii precordiale poate preveni SCR

2. Accesul imediat la EMS (emergency medical system)

3. In spital: recunoasterea pacientilor cu risc, chemarea (mobilizarea) echipei de resuscitare

EARLY CPR

1. Compresiile toracice precoce si ventilatiile eficiente scad procentul leziunilor la nivelul SNC si cordului

2. Poate dubla rata supravietuirii

3. Numai compresii fara ventilatii –mai bine decat deloc

4. Minimizarea intreruperii compresiilor toracice

DEFIBRILAREA PRECOCE PENTRU A REPORNI CORDUL

1. Scop-livrarea socului in 5 minute de la anuntarea echipajului medical

2. Public acces defibrilation - folosirea AED de catre public

INGRIJIREA POST-RESUSCITARE

i. Reluarea circulatiei spontane nu este singurul scop al resuscitarii

ii. Ingrijirea postresuscitare cuprinde:

1. functia cerebrala normala

2 ritm cardiac stabil

3 functie hemodinamica normala

4 pacientii pot parasi spitalul intr-o stare de sanatate buna cu risc minim de un nou SCR

ALGORITMUL ALS

1. Punctul central al acestui curs

2. Se aplica la majoritatea situatiilor de resuscitare cardiopulmonara

3. Pot apare modificari in situatii speciale

RECUNOASTEREA PACIENTULUI CRITIC IN IMINENTA DE SCR

1. Airway - cai aeriene - daca sunt libere sau obstruate

2. Breathing -SpO2, excursii toracice, auscultatie pulmonara, frecventa respiratiilor, stop respirator

3. Circulation - stopul cardiac, puls(frecventa), tensiunea arteriala, timp de reumplere capilara, ECG

4. Disabilities - scaderea brusca a starii de constienta,scaderea CGS cu mai mult de 2 pct, crize convulsive repetate sau prelungite

5. Exposure- alte conditii amenintatoare de viata ca hipo/hipertermia

AIRWAY - OBSTRUCTIA CAILOR AERIENE

Cauze de obstructie:

a. Depresia SNC - pierderea permeabilitatii si reflexelor protectoare ale cailor aeriene

•Apare in: Tcc, boli intracerebrale, hipercarbia, efecte depresoare metabolice(DZ), droguri (barbiturice, opiacee, alcool, agenti anestezici)

b. Sange

c. Varsatura

d. Corpi straini

e. Traumatism facial/gat

f. Epiglotita

g. Inflamatia faringelui

h. Laringospasm/bronhospasm

i. Secretii bronhice, traheostoma obstruata

AIRWAY - OBSTRUCTIA CAILOR AERIENE

Tratament:

– Eliberarea cailor aeriene

– Administrarea de O2, astfel incat saturatia sa fie intre 94-98%

– Asigurarea cailor aeriene la persoanele inconstiente - deschiderea manuala, pozitia de siguranta, dispozitive de cai aeriene

BREATHING

Afectiuni pulmonare

1. Pleurezie, pneumotorax, hemotorax

2. Boli severe

1) Infectii, aspiratii, exacerbari BPOC, astm, TEP

2) Contuzie pulm., EPA, ARDS

Recunoasterea

1. Dispnee, agitatie, transpiratii

2. Hipoxemie, hipercarbie

3. Iritabilitate, confuzie, letargie4. cianoza(tardiv)

5. Cresterea frecventei respiratorii(peste 25 resp/min)

6. Cresterea PaCO2, scaderea Ph-indicatori fideli ai problemelor grave respiratorii

BREATHING

Tratament

– Administrarea de O2 100% cu 15l/min, pana la obtinerea Spo2 de 94-98% sau 89-92% la cei cu BPOC

– Tratarea cauzelor

CIRCULATIA

Cauzele pot fi cardiace sau hipovolemice

Cauze cardiace:

–Aritmii date de:

Ischemie,IM, electrocutie, droguri

–Insuficienta cardiaca

–Tamponada cardiaca

–Ruptura miocardica

–CMH

CIRCULATIA

Cauze cardiace secundare

– Hipoxia,hipovolemia, pneumotorax, anemie severa acuta, hipotermia, soc septic

Cauze de FV:

– SCA, HTA, boli valvulare,medicamente (antiaritmice, antidepresive triciclice, digoxin),boli congenitale, diselectrolitemii, hipotermia, electrocutia

CIRCULATIA

Recunoasterea problemelor cardiace:

- semne si simptome

durere toracica, dispnee, sincopa, tahi/bradiaritmii, hipotensiune, scaderea perfuziei periferice, alterarea statusului mental, oligurie

Recunosterea riscului SCR / MSC:

-Pacienti cunoscuti cu boli cardiace sau sincope

-Tipuri de sincope: ortostatica, in timpul / dupa efortul fizic, cu/fara podroame, repetate, AHC

Tratament :

-Linie venoasa si administrarea de fluide in hipovolemie

-ACS

-Pozitia pacientului

EVALUAREA PACIENT PRIN ABCDE

Siguranta personalului

Observarea pacientului

Inceperera CPR

Monitorizare

Linie venoasa

AIRWAY OBSTRUCTIA DE CAI AERIENE = URGENTA

1. Semne de obstructie: miscari paradoxale toraco - abdominale (val)

2. Folosirea muschilor respiratori accesorii

3. Cianoza – apare tardiv

4. In obstructia respiratorie nu exista sunete respiratorii

AIRWAY OBSTRUCTIA DECAI AERIENE - TRATAMENT

Deschiderea cailor aeriene

Aspiratia

Oxigen astfel incat SpO2 sa fie intre 94-98%/89-92%

BREATHING - RESPIRATIE

Tratarea cauze amenintatoare de viata:

- criza severa de astm

- EPA

- TEP

- Pneumotorax sever

- Pleurezia masiva

- Rigiditatea toracica data de arsuri severe

- Hemotorax masiv

BREATHING - MANEVRE

1. LOOK LISTEN FEEL

- Transpiratii

- Cianoza

- Dispnee/ortopnee

- Frecventa respiratiilor > 25/min

- Folosirea muschilor accesori

- Miscari paradoxale

2. Profunzimea respiratiilor

3. Ritmul respiratiilor regulat/neregulat

4. Expansiunea toracelui simetrica sau nu

5. Anomalii sau defornari ale cutiei toracice

6. Jugulare turgescente

7. Distensia abdominala

8. SpO2, EAB, pH, PaCO2

9. Auscultatia pulmonara

10. Percutia cutiei toracice

11. Auscultarea zgomotelor respiratorii

12. Devierea traheei in furculita sternala

13. Palparea peretelului toracic (emfizem subcutanat)

CIRCULATIA - EXAMINAREA PACIENTULUI

Culoarea tegumentelor

Temperatura extremitatilor

Timpul de reumplere capilara

Examinarea venelor

Puls periferic/ frecventa cardiaca

TA – TAd scazuta = scaderea rezistentei periferice cu vasodilatatie arteriala

Diferenta de puls sistolodiastolic > 35-45 mm Hg = vasoconstrictie arteriolara

Auscultatia cordului

Semnne de hipovolemie: scaderea constientei si a debitului urinar (<0.5 ml / Kg / h)

Semne externe de hemoragie

CIRCULATIA – TRATAMENT

1. Reumplere volemica, controlul hemoragiei, perfuzie tisulara adecvata

2. Branula – 1-2 (14-16 G)

3. EAB, biochimnie, coagulare, microbiologie, HLG

4. Trendelenburg

5. Pacientii cu insuficienta cardiaca/EPA atentie la: reumplerea lichidiana si inotrope/ vasopresoare

6. Bolus de lichide 5-10 min – 500 ml Ringer sau ser, cu verif TA si AV (1000 ml la pacientii cu TA < 90)

7. ECG in durere toracica ( aspirina, NTG, morfina, oxigen)

DISABILITIES

1. Cauze scadere nivel constienta: hipoxie, hipercapnie, hipoperfuzia cerebrala, intoxicatii, sedative/analgezice

2. Reevaluare A,B,C – tratarea hipoxiei

3. Evaluarea medicatiei

4. Examinarea pupilelor: marime, egalitate, reactie la lumina

5. Nivelul de constienta

– AVPU: Alert, Raspunde la stimuli vocali, Raspune la stimului durerosi (Pain), neresponsiv (Unresponsiv)

– CGS

6. Glicemia: exclude hipoglicemia, iar la glicemie< 4 mmol/l se administreaza 50 ml glucoza 10% pana la 250 ml G10%

7. Tulburari hidroelectrolitice

8. Pozitie laterala de siguranta

9. Deficite neurologice – afazie / alte semne de AVC

EXPOSURE

1. Examinarea pacientului de la cap la picioare

2. Dezbracarea pacientului cu pastrarea demnitatii acestuia

3. Alte semne si simptome care pot aparea

SINDROAME CORONARIENE ACUTE SCA

Definitie: angina instabila , IM non-STEMI, STEMI

Angina instabila: durere sau disconfort datorat ischemiei miocardice localizare – in piept ca o apasare/gheara/arsura

Iradiere – membre superioare, mandibula, spate, epigastru

Fenomene de insotire – transpiratie, greata, varsatura, diaree, dureri abdominale

durerea apare ca o crestere in intensitate/frecventa in ultimele zile determinata sau nu de accentuarea efortului

ECG poate fi normal, poate arata ischemie miocardica cu subdenivelare orizontala de segment ST, anomalii nespecifice (T inversat)

Enzimele cardiace normale

Test de efort si medicamentos


nonSTEMI

– Durere ca o apasare/gheara/arsura

– Localizare in piept sau epigastru

– Durata 20-30 min sau >

– Fenomene de insotire ca la AI

– Iradiere ca la AI

– ECG: subdenivelare orizontala ST/T negativ sau poate fi normal

– Enzime cresterea CK, CK-MB, Tn

– ! Q de Tn eliberata arata intinderea IM cu posibilitatea aparitiei aritmiilor severe


STEMI

-Aceeasi durere cu intensitate mai mare

-Aceeasi localizare

-Aceleasi fenomene de insotire

-In faza acuta risc de TV

-ECG BRS nou apărut si supradenivelare de ST in teritoriu afectat


Diagnostic

Istoricul pacientului

Examinare clinica

Investigatii :

- ECG in 12 derivatii poate da informatii despre artera obstruata

- IM anterior/antero septal (V1-V4) , leziune pe LAD (descendenta anterioara). Daca implica si V5, V6, D1, Avl = IM antero lateral (artera circumflexa)

- IM inferior D2, D3 si aVF leziune pe artera coronara dreapta sau mai putin comun, artera circumflexa

- IM lateral D1, Avl, V5, V6 leziune pe artera circumflexa sau ramura diagonala din LAD

- IM posterior - modificari reciproce in derivatiile anterioare depresia segmentului ST = supradenivelare posterioara

- R dominant = unda Q in posterior

- afectare artera coronara dreapta poate aparea si datorita leziunii arterei circumflexe

- confirmare prin V7, V8, V9 derivatii posterioare


Teste de laborator

1. Troponina (componenta a structurii muschiului cardiac). Riscul de aritmii creste cu cresterea nivelului de troponina; poate creste in: TEP, disectia de aorta, miocardita, IC decompensata, tahiaritmii, IR, sepsis

2. CK, AST, LDH

- eliberate din muschiul cardiac, dar se elibereaza si in alte conditii: contuzii ale muschilor scheletici, exercitii fizice prelungite

- CK – MB specifica muschiului cardiac

1. Eco cord ofera info despre motilittaea peretelui cardiac, ventricul stang, ventricul drept, sept si despre aorta, regurgitari mitrale/ aortice, ruptura de pilieri


Tratament

1. Masuri nespecifice

- ECG in 12 derivatii, aspirina 300 mg po, NTG sublingual/pev/injectomat – nu la TA <90

- Oxigen 15 l/min pana la SpO2 94-98% - nu la pacientii cu saturatie buna

- Calmarea durerii – morfina

- Antiagregante plachetare : clopidogrel 300-600 mg (plavix) sau prasu grel 60 mg

- heparina

SINDROAME CORONARIENE ACUTE SCA cont.

2. Tratament STEMI

a) Mai putin de 12 ore de la debutul simptomelor – reperfuzie mecanica (PCI) si farmacologica

i. Reperfuzia mecanica – PCI primara linia 1 in tratamentul STEMI; coronarografia evidentiaza artera lezata. Primul contact pana la reperfuzie 90-120 min. Clopidogrel (plavix) 600 mg sau Prasugrel 60 mg la pacienti cu varsta < 75 ani

ii. Terapia fibrinolitica (farmacologica) la pacientii la care timpul de ajungere la centru PCI este > 2 ore.

Indicatii pt fibrinoliza imediata – prezentare la mai putin de 12 ore de la debutul durerii, cu supradenivelare de ST > 0,2 mV in 2 derivatii adiacente precordiale sau > 0,1 mV in 2 derivatii adiacente periferice. R dominant cu subdenivelare de ST in V1-V3. BRS nou aparut/pp nou aparut

i. Inhibarea plachetara si terapia anticoagulanta:

- aspirina 300 mg p.o./i.v.

- Clopidogrel 600 mg

- terapia antitrombotica HF/HNF

iv. Angioplastia de salvare

- la 20-30% nu se produce reperfuzia; monitorizarea pacientilor cu ECG in 12 derivatii 60-90 min dupa terapia fibrinolitica

- daca reperfuzia nu se produce, PCI de salvare

SINDROAME CORONARIENE ACUTE SCA cont.

3. Tratament AI si NSTEMI

a) prevenirea formarii trombilor – HF la 12 ore, aspirina 75 mg / zi, clopidogrel 300 mg apoi 75 / zi. La pacientii diabetici prazugrel 60 mg apoi 10.

b) Scaderea cererii de oxigen: betablocante/diltiazem daca primele nu sunt indicate, dihidropiridine, nitrati (po), IECA (in special daca exista IVs)

COMPLICATII IMA

1. Insuficienta cardiaca – tratament:

- Diuretice de ansa

- Nitrati

- IECA

- betablocante

2. Socul cardiogen – manifestat prin: hTA, scaderea perfuziei periferice, EPA, confuzie, oligurie; tratament:

- terapie inotropa

- balon de contrapulsatie aortica

Concluzii

-SCA

AI

NSTEMI

STEMI

-administrati:

• aspirina, NTG, morfina, O2-SpO2 94-98% (88-92 la BPOC)

• clopidogrel/ prasugrel

-evaluare rapida initiala – ECG, anamneza

-Terapie de reperfuzie imediata – STEMI/BRS

-Abordarea rapida si tratament reducere riscul SCR

ALGORITM ALS

Sa intelegem:

-Functionarea algoritm ALS

-Importanta minimizarii compresiilor toracice

-Tratament ritmuri socabile/ nesocabile

-Cauze potential reversibile

RITMURI SOCABILE

1ul ritm monitorizat in 25% SCR – VF/TV

Tratament ritmuri socabile

1.Confirmare stop cardiac – semne de viata?

2.Chemati ajutor – echipa de resuscitare

3.Compresii toracice neintrerupte pana la aplicarea electrozilor adezivi de defibrilare

4.Planificati actiunile inainte de analiza! Confirmati cu echipa

5.Opriti compresiile – analiza ritm – confirm TV/FV

6.Reluati compresiile toracice; simultan presiune delegata cu defibrilatorul; incarcati defibrilatorul cu energie 150 J bifazic /150-360 – monofazic si apasati butonul de incarcare

7.Cat defibrilatorul se incarca, atentionati salvatorii “la o parte, se incarca” – mai putin cel care face compresii si indepartarea O2

RITMURI SOCABILE cont.

8. Dupa incarcarea defibrilatorului “la o parte, dau soc” . Cand toti s-au indepartat, se livreaza socul

9. Imediat reluarea compresiilor toracice fara verificarea ritmului sau pulsului

10. Se continua CPR 2 min, coordonatorul pregateste echipa pt urmatoarea pauza

11. Verificare ritm

12. Daca TV sau FV persista, se repeta pasii 6-11 si se livreaza soc 200 J bifazic sau 360 monofazic

13. Daca TV/FV persista, se repeta pasii 6-8 si se livreaza soc , se reiau compresiile. Dupa al treilea soc se administreaza 1 mg adrenalina care apoi se administreaza la 3-5 min. Se administreaza cordarone in bolus 300 mg si urmeaza 2 min de CPR

14. Daca apare activitate electrica organizata = ritm electric compatibil cu viata, se cauta semne ROSC: puls central si ETCo2

15. In FV/TV refractara se verifica pozitia electrozilor de defibrilare

RITMURI NESOCABILE

RITMURI NESOCABILE:

activitate electrica fara puls (PEA)

Asistola

PEA

– exista activitate mecanica slaba si nu produce puls palpabil sau TA

- Poate fi data de conditii reversibile

ASISTOLA

- absenta activitatii cardiace/electrice pe ECG

RITMURI NESOCABILE – cont.

Tratament:

-CPR 30/2

-Adrenalina 1mg iv la 3-5 min si imediat dupa acces iv

-CPR 30/2 pana este asigurata calea aeriana apoi CPR neintrerupt si ventilatie cu frecventa 10/min

-Verificarea ritmului dupa 2 min.

Ritm organizat - semne ROSC

PEA

CPR

Verificare ritm dupa 2 min

adrenalina 1 mg la 3-5 min

VF/TV – bucla ritm socabil

IN TIMPUL CPR

COORDONAREA ECHIPEI

! La calitatea compresiilor toracice – 5-6 cm, 100 -120 / min.

Cauze reversibile – 4H, 4T

Acces vascular

Securizarea cailor aeriene

Compresii neintrerupte, cu 100 / min dupa securizarea cailor aeriene

Ventilatie

o Pe balon

o Dispozitive supraglotice- masca laringiana,combi tub, i-gel

o Nu se H ventileaza -> scade intoarcerea venoasa

Acces vascular – cat mai rapid

- i.o. daca nu se poate i.v.

IN TIMPUL CPR cont.

-Medicamente injectate – bolus de 20 ml fluid dupa injectare si ridicarea membrelor inferioare 10-20 sec. dupa injectare

-CAUZE REVERSIBILE

4H

-hipoxia

-hipovolemia

-hipotermia

-Hipo/hiperpotasemia, hipoglicemia, hipocalcemia, acidemia sa tulburari metabolice si electrolitice

4T

- tension pneumotorax

- tamponada

- toxine

- tromboza

Ecografia in timpul resuscitarii – in timpul verificarii ritmului

CONCLUZII

-algoritmul ALS – util pt standardizarea resuscitarii la adultul in SCR

- compresii toracice – calitate, frecventa, neintrerupte

-Evitarea hiperventilatiei

-Tratamentul depinde de ritmul de baza – socabil/nesocabil

-Cautati cauzele reversibile

-Cand este posibil – caile aeriene securizate pt a facilita compresii toracice neintrerupte

OBSTRUCTIA CAILOR AERIENE

1. Cauzele si recunoasterea obstructiei cailor aeriene

2. Tehnici de management al cailor aeriene in resuscitare

3. Adjuvanti pentru mentinerea pemneabilitatiii cailor aeriene

4. Dispozitive simple de ventilatie

OBSTRUCTIA:

partiala / completa

CAUZE DE OBSTRUCTIA – CAUZE, MECANISM

1. Cauze

- Poate aparea la orice nivel de la nas si cavitate bucala, pana la carina si bronhii

- La pacientul inconstient, cel mai frecvent are loc la nivelul faringelui

2. Mecanism - la pacientul inconstient

– deplasarea posterioara a limbii (prin scaderea tonusului muscular);

- varsatura/sange ca urmare a regurgitarii continutului gastric/trauma;

- Corpi straini

-Obstructia laringiana:

- edem prin arsuri,

- inflamatie

- anafilaxie

- Obstructia cailor aeriene sublaringe:

- secretii bronhice, edem al mucoasei, bronhospasm, edem pulmonar, aspiratie de continut gastric

RECUNOASTEREA OBSTRUCTIEI

1. PRIVESTE miscarile abdominale

2. ASCULTA & SIMTE fluxul de aer

in obstructia partiala cantitatea de aer este diminuata si respiratia zgomotoasa

a. Stridor inspirator -> obstructie laringeala / deasupra laringelui

b. Wheezing expirator – obstructia cailor aeriene joase (mici) -> colaps in timpul expirului

c. Garguismente: lichid sau secretii sau material semisolid in caile aeriene superioare

d. Sforaitul – faringe obstructionat partial de limba/palat moale

e. Stridor /crowing – spasm laringeal

RECUNOASTEREA OBSTRUCTIEI cont.

– Obstructie completa – miscari paradoxale abdominale sub forma de val si folosirea muschilor respiratori accesori de la gat, umeri, intercostali si subcostali

– In timpul apneei obstructia completa este recunoscuta prin dificultatea/imposibilitatea ventilatiei

– Choking: semne generale care diferentiaza obstructia severa de cea medie

1. Obstructia severa – raspunde la intrebarea ”Te-ai innecat?” > nu poate vorbi,poate da doar din cap

- alte semne: nu poate respira, sunete sub forma de whizzing, incercarile de tuse sunt esuate si devine inconstient

2. Obstructia medie – raspunsul la intrebarea ”Te-ai innecat?” > vorbeste si raspunde afirmativ, poate vorbi, tusi, respira

Tratament:

- Obstructia severa – 5 lovituri interscapulovertebrale, apoi verificam daca a eliminat corpul strain; 5 compresii abdominale, daca devine inconstient, CPR; daca e posibila laringoscopia, se indeparteaza corpul strain

- Obstructia medie – incurajeaza tusea

TEHNICI DE BAZA PT DESCHIDEREA CAILOR AERIENE

•head tilt

•chin lift

•jaw thrust

•La pacientul cu suspiciune leziune coloana cervicala

capul, gatul, regiunea lombara – trebuie mentinute in pozitie neutra pt a nu agrava posibile leziuni aparute la nivelul coloanei cervicale

Jaw thrust pt deschiderea cailor aeriene

Daca obstructia cailor aeriene este amenintatoare de viata, chiar daca s-a facut subluxatie de mandibula, se face hiperextensia corpului cate putin pana la deschiderea cailor aeriene

ADJUVANTI LA TEHNICILE DE BAZA PT CAILE AERIENE

1. Pipa Guedell

– se pune intre limba si palatul dur;

-dimensiunea = distanta pe verticala de la incisivii pacientului (coltul gurii) la unghiul mandibulei;

- c.m.frecventa marime 2,3,4;

- tehnica – explicata;

- dupa fixarea piperi – verificarea libertatii cailor aeriene (L,L,F); se poate aspira prin aceasta

2. Dispozitiv nasofaringeal

– plastic maleabil;

-la pacienti care nu sunt inconstienti – mai bine tolerat decat Pipa G;

-mai folosit la pacienti cu contractura maseteri,trismus;

-dimensiunea 6-7 mmm diametru – pt adulti;

-tehnica de introducere

ADJUVANTI LA TEHNICILE DE BAZA PT CAILE AERIENE – cont.

3. O2

-O2 % in absenta pulsometriei : in timpul CPR

- Dupa reluarea circulatiei spontane -> O2 cu flux 15 l/min pana SpO2 poate fi masurata

! Exista studii despre efectul nociv al hiperoxemiei si prognosticul prost

4. Aspiratia - Sonda rigida Yankauer pt indepartarea lichidelor ; daca pacientul are reflex de deglutie, se foloseste cu prudenta

5. Ventilatia – cat de repede posibil ; metode de ventilatie: Respiratia gura la gura = O2 = 16-17%

Pocket mask > Valva unidirectionala spre pacient – transparenta se poate observa varsatura si sangele, suport pt adaugarea de oxigen

ventilatia pe balon – poate fi conectat la orice dispozitiv supraglotic, masca faciala, sonda IOT

- oxigen: 21% fara aport

- 45% cu oxigen in cantitate mare

- 85% daca se ataseaza rezervor

DISPOZITIVE ALTERNATIVE PTR CAILE AERIENERolul dispozitivelor supraglotice

1.Masca laringeala (LMA)

-Descriere

-Ventilatia este mai usoara si mai eficienta decat pe masca

-Training de folosire facil – max. 20 cm H2O presiune

-Pacient inconstient

-Refolosita de cca 40 ori

-Cea mai folosita dimeniune – 5 pt barbat., 4 pt femeie

-Pt a umfla masca – 40 ml aer la dimensiunea 5; 30 ~ 4

Dezavantaje:

-Greu de ventilat EPA; bronhospasm; BPOC

-Compresiile toracice pot determina scapari de gaze

-Exista risc de aspiratie

-Nu poate fi pusa la pacient care nu este total inconstient -> tuse, laringospasm; are epiglotita

DISPOZITIVE ALTERNATIVE PTR CAILE AERIENE – cont.1. ProSeal LMA

- Diferenta fata de LMA – manseta posterioara; tub de drenaj gastric

- teoretic - imbunatateste etansarea la nivelul laringelui si favorizeaza ventilatia cu 35-40 cm H2O

- Se poate aspira continut gastric

- Mai dificil de introdus

3. I-gel

- Facut din elastan

- Nu necesita umflare

- Contine un tub de dren esofagial

- Presiune 20-40 cm H2O

4. Tubul laringian (LT)

- tub cu un singur lumen cu mansoane esofagian/faringian care se umfla simultan

- Dimensiuni: 5 pt pacienti mai inalti de 180 cm, 4 pt 155-180 cm, 3 pt pacienti mai scunzi de 155 cm

- Mansonul se umfla cu 60 cm H2O

ALS 2011 partea 2Dr. GEORGE CARNICIU

Serviciul de Ambulanta Bucuresti-Ilfov

Partea 1 ALS 19 AUG.11

Documents

Transcript of Partea 1 ALS 19 AUG.11