CEAÞAscoalaromaneasca.ro/admin/pdf/43.pdfSalariul de merit ar putea dispãreaGuvernul vrea sã taie...

Salariul de merit ar putea dispãrea

Guvernul vrea sã taie mai multe sporuri

ªCOALAromâneascqSingura revistã care spune lucrurilor pe nume

Anul VII � nr. 41 � martie 2009 � 3 RON E D U C AÞ I E º I AT I T U D I N E

Director fondator: Cãtãlin Croitoru Redactor-ºef: Dragoº Constantin Neacºu

Din seria una caldã, una rece

„A trecut ceva vreme de când nu ammai trimis nimic pe adresa redacþiei, amavut falsa senzaþie cã schimbând decorull-am prins pe Dumnezeu de picior...“

OOPPIINNIIII PPAAGG.. 55

ÎÎnn jjuuddeeþþuull SSiibbiiuu,,

Angajaþii dinºcoli s-au trezitcu salariilediminuate

EEVVEENNIIMMEENNTT PPAAGG.. 33

AACCTTUUAALLIITTAATTEE PPAAGG.. 66--77

ªªCCOOAALLAA LLUU’’ Gqzdaru

rreevviissttãã nnaaþþiioonnaallãã

ppeennttrruu

pprroommoovvaarreeaa rreeffoorrmmeeii

îînn îînnvvããþþããmmâânntt

AACCTTUUAALLIITTAATTEE PPAAGG.. 22

www.scoalaromaneasca.ro

UUnn pprrooiieecctt îînn mmiiººccaarree::

Cadrul european al calificãrilor

ªªCCOOAALLAA PPAAGG.. 1122

IINNTTEERRNNAAÞÞIIOONNAALLÃÃ

Creºterea salariilor profesorilor este „cu adevãrat necesarã“Creºterea salariilor profesorilor este „cu adevãrat necesarã“, cu condiþia implementãriide mãsuri care sã vizeze corelarea numãrului de dascãli cu cel al elevilor, remunerãriiîn funcþie de performanþe, iar curricula ar trebui adaptatã la nevoilor pieþei muncii,potrivit Bãncii Mondiale.

CEAÞACEAÞACEAÞACEAÞACEAÞA

pune stãpânire pe învãþãmânt


pag. 8-9

Senatorii au respins acordarea de calculatoare elevilor de liceu

Senatorii au respins, miercuri, 25 februarieOrdonanþa de Urgenþã a Guvernului 168/2008,care asigura elevilor din ciclul liceal câte un cal-culator tip desktop destinat studiului la domiciu-lui. „MECI vã invitã sã nu votaþi acest proiect legislativ. Considerãm mult mai profitabil pentruelevi asigurarea calculatoarelor chiar în sala declasã, astfel încât toate orele din programã sãpoatã beneficia de aportul lor. Mai amintim cãMECI susþine achiziþionarea de calculatoare

care intrã în posesia elevilor pentru a fi utilizateacasã, prin programul Euro 200“, a declaratsecretarul de stat din Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovaþiei, Oana Badea. De aseme-nea, reprezentantul Ministerului Educaþiei a maiafirmat cã fostul ministru al educaþiei, AntonAnton, a comunicat printr-o notificare încetareade drept a contractului, pentru cã liderul con-sorþiului Altex, care trebuia sã livreze calcula-toarele, nu a constituit garanþia de bunã exe-cuþie în termenul legal. Conform Ordonanþei,fiecãrui elev din clasa a IX-a ºi a X-a i se asiguracâte un calculator tip desktop pe care sã-l poatãutiliza la domiciliu, pentru studiu individual,urmând ca la finalul ciclului liceal sau la ple-carea definitivã din unitatea ºcolarã sã-lreturneze instituþiei de învãþãmânt. „Aceastãiniþiativã contribuie la îmbunãtãþirea calitãþiiactului educativ, prin utilizarea tehnicilor mod-erne de predare ºi învãþare, la asigurarea flexibi-lizãrii surselor de informare, la ameliorareacomunicãrii între principalele niveluri ale sis-temului de educaþie, precum ºi la creºtereanivelului de participare la educaþie“, se arãtã înexpunerea de motive a Ordonanþei de Urgenþã168/2008. Senatul, prima Camerã sesizatã, aaprobat cu 19 voturi „împotrivã“ ºi 50 „pentru“raportul de respingere întocmit de Comisia deÎnvãþãmânt. Forul decizional în acest caz esteCamera Deputaþilor.

ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II

ªCOALAromâneascqactualitate2

www.scoalaromaneasca. ro

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85

Fax: 021/337.01.17

DDiirreeccttoorr ffoonnddaattoorrCãtãlin Croitoru

([email protected])

RReeddaaccttoorr--ººeeff::Dragoº Constantin Neacºu([email protected])

SSeenniioorr eeddiittoorr::Constantin Ciosu

([email protected])

PPuubblliicciittaattee::0722.575.477

([email protected])

DDTTPP::OPD

([email protected])

TTiippaarr::

SC Safo Prod SA – Grupul dePresã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: [email protected]

Publicaþia în curs de auditare BRATISSN 1453 – 7842

ªCOALAromâneascq

PPRREECCIIZZAARREE::PPRREECCIIZZAARREE:: Autorul rãspunde dinpunct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºi personalitãþile citate poartã integral rãspunderea afirmaþiilorconþinute în textul preluat ºi difuzat.

Se pregãteºte legea descentralizãriiPremierul Emil Boc a anunþat cã Guvernul pregãteºte trei proiecte de legiprivind descentralizarea în trei domenii, respectiv educaþie, sãnãtate ºipoliþia localã. În ceea ce priveºte educaþia, Boc a spus cã se observã cã totmai puþine ºcoli profesionale rãspund nevoilor comunitãþilor locale de dez-voltare economicã. „Observãm cã 80 la sutã din absolvenþii învãþãmântuluisuperior lucreazã în alte domenii decât cele pentru care au fost pregãtiþi.Din 1.100 de ºcoli profesionale, care erau în anii ‘90 mai sunt circa douãsute. Sunt tot mai puþine ºcoli profesionale care rãspund nevoilor comu-nitãþilor locale de dezvoltare economicã“, a afirmat premierul. Potrivit aces-tuia, agenþii economici cer angajaþi pentru meserii precum bucãtar, ospã-tar, frizer ºi sudor, care sunt considerate de sistemul educaþional ca fiindineficiente, în timp ce piaþa economicã cere altceva. „ªtim cã primãriilealocã bani pentru repararea ºcolilor, dar ºcolile nu au un cuvânt de spus înce priveºte managementul unitãþilor de învãþãmânt. Ori dacã dai resursefinanciare, trebuie sã ai ºi controlul modului în care se utilizeazã fondurile“,a spus Emil Boc.

Creºterea salariilor profesorilor este „cu adevãrat necesarã“, cucondiþia implementãrii de mãsuri care sã vizeze corelarea numãruluide dascãli cu cel al elevilor, remunerãrii în funcþie de performanþe, iarcurricula ar trebui adaptatã la nevoilor pieþei muncii, potrivit BãnciiMondiale.

„Experienþa din alte state aratã cã doar majorarea salariilor,cumpãrarea de computere ºi remobilarea ºcolilor ºi universitãþilor nureuºesc sã îmbunãtãþeascã educaþia din punct de vedere calitativ.Totuºi, creºterea cheltuielilor poate fi un catalizator al reformelor, încazul în care majorãrile sunt condiþionate de reforme“, se aratã înraportul Bãncii Mondiale transmis autoritãþilor române. Pe de altã

parte, analiºtii aratã cã diminuarea cheltuielilor, în timp de crizã, nutrebuie sã afecteze calitatea educaþiei, în cazul în care aceste reducerisunt „înþelepte“.

Experþii instituþiei internaþionale noteazã cã îmbunãtãþireaaptidudinilor populaþiei va continua sã reprezinte o prioritate cheieîn România, mai ales cã actuala crizã financiarã a expus puncteleslabe ale economiei, în principal fiind vorba de lipsa de competiti-vitate.

Educarea adulþilor se aflã la un nivel „surprinzãtor“ de redus, iaracest factor ar putea reprezenta o constrângere asupra abilitãþilor decreºtere ºi inovare a economiei României, se mai aratã în raport.

BBaannccaa MMoonnddiiaallãã::

Creºterea salariilor profesoriloreste „cu adevãrat necesarã“

Zeci de elevii cer sã fie reînmatriculaþi dupã ce au revenit dinstrãinãtate

Inspectoratul ªcolar Judeþean (ISJ) Gorj a anunþat cã, însemestrul trecut, 66 de elevi care plecaserã cu pãrinþii înstrãinãtate s-au reînmatriculat la ºcolile din localitãþilenatale. În ultimii trei ani, la ºcolile din Gorj au fost reînma-triculaþi peste 100 de elevi. Reprezentaþii ISJ precizeazã,însã, cã fenomenul migrãrii nu este în descreºtere în judeþ.„Fenomenul migrãrii nu este în descreºtere în judeþul nos-tru, numãrul solicitãrilor de întrerupere a studiilor în acest

an ºcolar, în primul semestru, depãºeºte numãrul elevilorcare s-au reîntors. Avem 66 de elevi care au fost reînmatric-ulaþi ºi 70 care au solicitat întreruperea studiilor pentru apleca alãturi de pãrinþi peste hotare”, a declarat DoruTaºcãu, inspector ºcolar general al ISJ Gorj. Potrivitreperezentanþilor ISJ Gorj, în primul semestru al anuluiºcolar curent, cei mai mulþi elevi care s-au reîntors pemeleagurile natale au fost din ciclul gimnazial. 28 de eleviau fost reînmatriculaþi în clasele V-VIII, iar 26 în clasele I-IV.Doar 12 elevi de liceu au fost nevoiþi sã se reînscrie laliceele din Gorj dupã ce pãrinþii lor au rãmas ºomeri înþãrile unde lucrau. Elevii care au solicitat întreruperea studi-ilor pentru a-ºi urma pãrinþii aflaþi la muncã în strãinãtateau plecat în þãri precum Italia, Spania, Grecia, Portugaliasau chiar Emiratele Arabe. În anul ºcolar 2006-2007, 86de elevi au întrerupt studiile din unitãþile ºcolare gorjene ºiau plecat, alãturi de familii, în Italia, Spania, Grecia sauGermania. În anul ºcolar 2007-2008, 123 de elevi au solic-itat întreruperea studiilor ºi au plecat în Italia, Spania,Franþa sau chiar în Canada. Cei mai mulþi elevi erau înciclul gimnazial.

Îngheþarea salariilor dineducaþie, respinsã decomisia de învãþãmânt

Deputaþii din Comisia pentru Învãþãmânt au respins, miercuri, 25 februar-ie, Ordonanþa de Urgenþã emisã de Guvernul Tãriceanu în 28 octombrie 2008pentru îngheþarea salariilor profesorilor ca urmare a adoptãrii de cãtreParlament a Legii pentru majorarea salariilor profesorilor cu 50%, declaratãneconstituþionalã. Proiectul de lege pentru respingerea OUG 136/2008privind stabilirea unor mãsuri privind salarizarea profesorilor-îngheþareasalariilor, a fost respinsã ca urmare a declarãrii ca neconstituþionalã a Legiiadoptatã de Curtea Constituþionalã, cu ºapte abþineri, aparþinând în mareparte deputaþilor PNL. OUG emisã de Guvernul PNL amâna aplicareamajorãrii salariale de 50% pentru profesori, prevãzutã de Legea iniþiatã de PSDºi adoptatã de Parlament, pânã la 1 aprilie 2009. Secretarul de stat, prezent lalucrãrile Comisiei, a menþionat cã Ordonanþa trebuie sã fie respinsã datoritãdeciziei CCR, care a declarat aceastã OUG fiind neconstituþionalã.

Cineva care ar privi din afarã lu-crurile, ar spune cã învãþãmântul si-bian ar trebui sã fie sprijinit de toatepersoanele din funcþiile de decizie.De ce? În cea mai înaltã funcþie de laPrimãria Municipiului Sibiu se aflãun cadru didactic, profesor de fizicã,fost inspector ºcolar, de asemenea,Consiliul Judeþean Sibiu are în frun-tea sa un profesor de matematicã iarca reprezentant al MECI în teritoriu,respectiv la Inspectoratul ªcolarJudeþean Sibiu logica spune cã esteun cadru didactic.

În Sibiu, în prezent starea de spi-rit printre cadrele didactice este ten-sionatã ºi este urmarea „promptitu-dinii I.S.J. Sibiu“ de a remite infor-mãrile necesare privind întocmireastatelor de platã atât pentru ianuariecât ºi februarie. La sfârºitului lui ia-nuarie 2009 ne-am confruntat cu de-cizii haotice diferite de la un Consiliulocal la altul, de diminuare a unordrepturi salariale vizând: al 13-leasalariu, premiul de 2% aferent luniiianuarie ºi salariul de merit ºi toateacestea sunt puse pe umerii faimoa-sei Ordonanþe de urgentã nr.1/2009.

S.I.P. jud. Sibiu a înaintat în datade 5 februarie 2009 o NOTÃ DEPROTEST – AVERTISMENT princare aducea la cunoºtinþa I.S.J. Sibiucã în judeþ existã situaþii de „întreru-perea plãþii salariului de merit chiardacã în textul OUG 1/2009 nu se faceprecizarea decât la stabilirea acestuiaºi nicidecum la platã“ ºi cã pânã laacea datã nu au fost anunþate motive-le pentru care al 13-lea salariu nu afost plãtit iar premiul de 2% nu se ºtiedacã este suspendat sau anulat deoa-rece ºi acest drept a fost tãiat dinsalariile lunii ianuarie 2009. Sesolicita înºtiinþarea SIP cu informaþiide diminuare a unor drepturi salari-ale ºi atenþionarea atât MECI cât ºi areprezentantului guvernului în teri-toriu, prefectul. Urmarea, a fost oadresã, scurtã, a ISJ Sibiu, datã în

aceeaºi zi, în care se transmitea fap-tul cã MECI ºi Instituþia PrefectuluiSibiu au fost înºtiinþate de înregistra-rea notei de protest a SIP jud. Sibiu.

Grav este faptul cã ISJ Sibiu nu aavut „cunoºtinþã“ de aceste proble-me. În judeþul Sibiu aceste drepturisalariale au fost tãiate în mod neuni-form în localitãþi. Situatia cea maigravã au avut-o angajaþii din localitã-

þile Sãliºte, Tiliºca, Miercurea Sibi-ului, Apoldu de Jos, care prin actelevizate de unitatea ºcolarã, primãrie ºitrezorerie s-au trezit în ziua în careau virat banii în conturile salariaþilor(care se aflau în vacanþã) respectiv,cu adresã datatã în 5 ºi comunicatã în6-7 februarie, de la AdministraþiaFinanþelor Publice în care au fostsomaþi sã recupereze sumele aferentesalariului de merit în 3 zile, în nume-rar, de la persoane ºi virate cãtre bu-getul de unde a fost fãcutã plata sala-riului. Ameninþarea verbalã din zilele7-8 februarie de a chema oamenii deurgenþã cu bani, cãci altfel vor plãtipenalitãþi pentru sumele aferente sa-lariului de merit a cauzat o tensiuneextraordinarã. Soluþia care era pro-pusã este incredibilã: refacerea state-lor de platã ºi anularea celor vechi,refacerea ordinelor de platã ºi anu-larea celor vechi ºi achitarea sumelorsolicitate pe bazã de chitanþã, cât mairepede pentru a nu avea penalitãþi.Unii colegi au uitat de drepturile pecare le au în calitate de membri desindicat iar alþii ºi-au înþeles foartebine rolul ºi nu au acceptat retur-narea banilor acþionând în deplinãunitate pentru apãrarea intereselor,nereturnând banii solicitaþi.

În plus, în 25.02.2009 SIP jud.Sibiu a înaintat Primãriei Municipiu-lui Sibiu o adresã prin care solicita ca,în calitate de ordonator principal decredite, în ceea ce priveºte instituþia– unitatea de învãþãmânt, sã ne rãs-pundã la mai multe întrebãri : Cine adecis ºi de ce, diminuarea drepturilorsalariale, respectiv a salariului de me-rit ºi a premiului lunar de 2 % (care

nu are nici o menþiune, nici mãcaraluzivã, nici în obligativitatea acor-dãrii lui numai dupã aprobarea buge-tului ºi nici în OUG Nr. 1/2009)?Totodatã, solicitam sã ne precizezedacã ºi salariile lunii februarie vor fiafectate de aceleaºi diminuãri, înunitãþile de învãþãmânt.

Cert este cã, în 11.02.2009, MECIa remis o notã cãtre inspectorateleºcolare, prin care erau informaþi cã„nu existã bazã legalã pentru eli-minarea unor drepturi salariale pre-vãzute de lege“, informare care ar fitrebuit sã fie adusã la cunoºtinþadirectorilor de unitãþi, de cãtre ISJSibiu ºi nu cãtre SIP Sibiu, prin li-

derul de sindicat din fiecare unitate.Desconsiderarea ºi ignoranþa ISJ

cu privire la problemele salariale alecadrelor didactice, a dus la un pro-test, care a avut loc în 27 februarie2009, în curtea instituþiei menþiona-te, unde au participat peste 100 dereprezentanþi ai unitãþilor ºcolare dinmunicipiul Sibiu. Inspectorul Gene-ral Adjunct, dna Ileana Gaboº, a sus-þinut cã a aflat de diminuarea sa-larialã de la Preºedintele S.I.P. jud.Sibiu, Teodor Fîrþonea, cu o ziînainte, deºi din data de 05.02.2009,exista o notã de protest înregistratã laISJ, ºi cã directorii nu au înºtiinþat-ode existenþa acestei situaþii. IleanaGaboº a mai menþionat cã existãOUG 1/2009 care spune cã salariulde merit se plãteºte dupã aprobareabugetului, la fel întâmplându-se ºi cual 13-lea salariu, dar nu a avut niciomotivaþie pentru reþinerea premiuluide 2%. Implicarea Inspectoruluiªcolar General în discuþii a avut rolulde disculpabilizare pe motivul cã eisunt ordonatori secundari de crediteºi nu ordonatori principali. Protesta-tarii nu au fost mulþumiþi de felul încare ISJ a înþeles responsabilitatea deconsiliere, informare ºi interes ce tre-buia manifestat ºi au solicitat In-spectorului ªcolar General, ChristineManta Klemens, sã ia mãsuri ime-diate pentru revenirea la normalitate,altfel vor exista proteste spontane înunitãþile ºcolare din Sibiu. D-naKlemens s-a angajat ca, în data de02.03.2009, sã remitã o adresã tutu-ror unitãþilor ºcolare, prin care va so-licita serviciilor secretariat-contabili-tate, întocmirea statelor de platã,

pentru februarie, fãrã diminuãrisalariale, lucru care nu s-a întâmplat.

Nu am înþeles nici pânã acum dece d-na Inspector nu a fãcut cunoscutfaptul cã la 11.02.2009 (nr. înreg.1093) a înregistrat adresa PrimãrieiMun. Sibiu (nr. 91377/ 10.02.2009)care menþiona cã: „Municipiul Sibiunu are calitatea de angajator pentrupersonalul din învãþãmântul preuni-versitar de stat ºi, ca urmare, nu arecompetenþa în stabilirea categoriilorde cheltuieli de personal care pot saunu sã fie decontate de cãtre Tre-zorerie“. Prin urmare, noi înþelegemcã Trezoreria nu avea dreptul sã resp-ingã statele de platã ºi sã soliciterefacerea acestora, fãrã premiul de 2% ºi salariul de merit. „Dacã statulromân aplica legile în mod discrimi-natoriu pe teritoriul judeþelor þãrii,înseamnã cã avem o problemã gravã,de încãlcare a constituþiei, de careacuzam cã se face vinovat, prinreprezentanþii lui teritoriali, asupracãrora cerem sã se i-a mãsuri dras-tice. Dacã statul român tolereazã încontinuare astfel de comportamenteale reprezentanþilor lui în teritoriuînseamnã cã suntem cel puþin dinpunct de vedere al angajaþilor dinînvãþãmântul judeþului Sibiu lanivelul societãþii sclavagiste, pentrucã doar atunci lucrãtorii nu aveaunici un drept de a întreba, de a primirãspunsuri ºi de a li se spune cã peviitor vor avea diminuãri de salarii,reduceri de personal în schimbulaplicãrii legii majorãrii salariilorgarantatã la cele mai înalte nivele aleinstituþiilor statului român – PREªE-DINTE prin promulgare; PARLA-MENT prin legiferare; ºi în mod spe-cial prin poziþia ministrului M.E.C.I.care este iniþiatorul acestei legi.“ adeclarat Teodor Fîrþonea.

Directorul este cel care va sufericel mai mult. Salariile lunii februariesunt sub semnul întrebãrii dacã vorcuprinde, sau nu, premiul de 2% ºisalariul de merit.

ISJ Sibiu este principalul vinovatºi responsabil de neplatã integralã adrepturilor salariale, deoarece, în ca-litatea de consilier tehnic pe pro-bleme financiare, nu a întreprins de-mersurile necesare pentru nediminu-area acestora privind cu detaºare si-tuaþia creatã ca ºi când ar lucra în altdomeniu de activitate ºi uitând cãsunt semnatarii contractului colectivde muncã unic la nivel judeþean carecreazã obligaþii exprese în problemachiar a întârzierii salariilor. „În acestcontext, avertizãm actuala conducerea ISJ cã la începutul sãptãmâniiviitoare vor aparea acþiuni de protestdin partea salariaþilor nemulþumiþi.Doamna inspector general se faceresponsabilã de întreaga tensiune înrândul salariaþilor ºi harababura dinpunct de vedere al salariilor dinjudeþul Sibiu“, a declarat Teodor Fîr-þonea, preºedinte SIP jud. Sibiu.

�� II UU LL II AA DD ÃÃ NN II LL ÃÃ

ªCOALAromâneascq eveniment 3

mar t ie 2009

AAbboonnaaþþii--vvãã llaa ªCOALA româneascqpprriinn

FF E D E R AÞ I A EE D U C AÞ I E I NN AÞ I O N A L EStr. Justiþiei nr. 65, Sect. 4 Bucureºti � tel.: 021/337.11.40;021/337.11.85 � fax: 021/337.01.17 � Banca: Bancpost, Suc. Coºbuc, Cont: RO68BPOS81006032218ROL01

NNuummee ººii pprreennuummee...................................................................................................... LLooccaalliittaattee..............................................................................CCoodd........................................ JJuuddeeþþ//SSeeccttoorr....................................................................................SSttrr................................................................................................NNrr....................BBll......................SScc.............. AApp........................TTeell............................................................FFaaxx....................................................ee--mmaaiill.................................................................................. **NNrr.. RReegg.. CCoomm....................................**CCoodd ffiissccaall........................................**CCoonntt................................................................................................BBaannccaa......................................................................................DDoorreesscc uunn aabboonnaammeenntt ppeennttrruu:: � 3 apariþii .........8 RON

� 6 apariþii ........16 RON � 12 apariþii ........32 RON

DATA.......................Semnãtura/ºtampila................Vã rugãm sã completaþi cu majuscule ºi sã trimiteþi talonul prin fax sau prin poºtã peadresa Federaþiei Educaþiei Naþionale, împreunã cu o copie a documentului de platã.Livrarea abonamentelor se face dupã achitarea sumei menþionate în contul FEN.

C

TTAALLOONN DDEE AABBOONNAAMMEENNTT

Angajaþii din ºcoli s-au trezitcu salariile diminuate

În judeþul Sibiu,



Reprezentanþii Uniunii Editori-lor din România (UER) care asigurãpeste 80% din producþia ºi difuzareade carte ºcolarã, s-au reunit în zilelede 13-14 februarie la Cheia (Jud. Pra-hova), pentru a analiza în cadrul edi-þiei a II-a a Colocviilor de iarnã UERefectele crizei în domeniul cãrþii ºi almanualelor. În urma dezbaterilor, aureieºit mai multe concluzii care aratãsituaþia dramaticã în care se aflã car-tea ºcolarã. Potrivit reprezentanþilorUER, existã o crizã a culturii scrise deaproape 20 ani care, conform statisti-cilor, România se situeazã printreultimele þãri din Europa atât în pri-vinþa lecturii, cât ºi a producþiei decarte. An de an se produc ºi se vândtot mai puþine cãrþi, iar achiziþiile sta-tului ºi programul de 100 Euro pen-tru profesori nu au reuºit decât înmicã mãsurã sã contribuie la dinami-zarea sectorului. La ora actualã, piaþade carte ºi manuale este evaluatã laaproximativ 80 milioane euro, depatru ori mai puþin decât în Ungaria,ºi are tendinþe de a scãdea cu peste30-40% în 2009. Astfel, în ianuarie,s-a constatat o diminuare a vânzãri-lor cu peste 30% faþã de aceeaºi pe-rioadã a anului trecut, reducereadrasticã de cãtre ministerele culturiiºi educaþiei a bugetelor destinateachiziþionãrii de cãrþi ºi publicaþii.Incertitudinea asupra programelorde sprijin gen „100 euro pentru pro-fesori“ determinã editorii sã anunþerecesiune în domeniu ºi sã adoptemãsuri anti-crizã menite sã le asiguresupravieþuirea: scãderea planurilor

editoriale cu 35-40%, reducerea per-sonalului cu 10-25%, asigurarea unuimanagement strict al resurselorumane, materiale ºi financiare.

De departe, situaþia cea mai gra-vã este în privinþa producþiei de ma-nuale, care se aflã de 18 ani în pericoldatoritã incapacitãþii MinisteruluiEducaþiei de a asigura calendare petermen lung ºi un cadru stimulativeditãrii manualelor de calitate, pre-cum ºi de a le achiziþiona la preþurijuste ºi echitabile. Astfel, datoritã bu-getului anual alocat (aprox. 6 milioa-ne de euro, adicã 2,3 euro/elev pen-tru toate manualele) ºi a mecanismu-lui de achiziþie care încurajeazã li-citarea preþului sub cheltuielile deproducþie, s-a ajuns ca manuale depeste 100 pagini color sã coste înmedie 2,5 lei, ceea ce nu acoperã nicivaloarea tiparului (nicicum drep-turile de autor, tehnoredactarea,grafica, redactarea, corectura, trans-portul la inspectorate etc.).

„Editurile de carte ºcolarã nu maipot în aceste condiþii sã subvenþione-ze producþia de manuale. Chiar dacãnu doresc sã pãrãseascã profilul, de-oarece au investit resurse financiareºi personal calificat devenind verita-bile centre de cercetare în educaþie,editorii sunt convinºi cã va exista,mai ales în contextul colaborãriianunþate dintre MECI ºi BancaMondialã privind asigurarea calitãþiiînvãþãmântului preuniversitar, o caleprin care munca lor ºi a autorilor sãfie rãsplãtitã la adevãrata valoare, aºacum se întâmplã în toate þãrile

Uniunii Europene. În acest momentcritic, amplificat de incertitudinileprivind reforma curricularã, solici-tãm o întâlnire cu Ministerul Educa-þiei ºi convocarea de urgenþã a Comi-siei Consultative de profil, pentru a seadopta o strategie în domeniu, uncalendar minim de 5 ani, precum ºi ometodologie care, în condiþiile refor-mei ºi descentralizãrii anunþate, sãdespartã evaluarea conþinutului deachiziþie, construindu-se o piaþã libe-rã, concurenþialã ºi competitivã, lanivelul standardelor ºi realitãþilor eu-ropene. În acest fel, subvenþia buge-tarã va asigura o realã protecþie socia-lã celor care au nevoie de ea, iar co-munitatea, profesorii ºi pãrinþii vorputea alege manuale adecvate pregã-tirii ºi strategiei educaþionale“, a decla-rat preºedintele UER, Mihai Penescu.

Un semnal alarmant privind vii-torul industriei cãrþii este dat de de-cizia abuzivã prin care, în codulCAEN, activitatea de editare nu maieste consideratã producþie, ci presta-re de servicii în domeniul comuni-caþii ºi informare, fapt ce conduce laimposibilitatea editurilor de a accesafonduri UE destinate încurajãrii ºidezvoltãrii producþiei.

În urma dezbaterilor, UER a fãcutºi un apel cãtre Preºedinte, Parlament,Guvern ºi alte autoritãþi pentru a seadopta un plan anti-crizã în domeniu,precum ºi mãsurile legislative ºiadministrative care sã permitã supra-vieþuirea industriei cãrþii ºi asigurareamanualelor, premise esenþiale pentruo culturã ºi o educaþie de calitate.((DD..NN..))

Piaþa manualelor ºcolare,Piaþa manualelor ºcolare,Piaþa manualelor ºcolare,Piaþa manualelor ºcolare,Piaþa manualelor ºcolare,la un pas de colaps

ªCOALAromâneascq opinii 5

mar t ie 2009

Pamflet moralºi... actual

Lupu’-ºischimbãpãrul?

De la o vreme, pe sticla unui post de tele-viziune, de veºti care-va-sã-zicã, ce se vor reale,apare imaginea verticalã a unui demn ºi vajnicluptãtor sindical, de meserie clãnþãu-lãtrãtor,de profesie fãrã, cã n-a mai servit de mult, carepretinde a fi reprezentativ pentru o secvenþãimportantã de bugetari fãrã buget, ca alþii –slavã domnului; n-aº avea nimic cu el indivi-dual ca cetãþean, pentru cã în democraþie drep-tul la exprimarea opiniei este liberã ºi el secoreleazã cu un proverb ce implicã experienþabalcanicã milenarã a noastrã („câinele carelatrã nu muºcã“, nici nu se face auzit de cârma-cii din fruntea þãrii sau de cei poftiþi la masa„pib-ului public“), dacã n-aº fi observat subnoua hainã de lup moralist un vechi prieten,astãzi contra, aflat într-o altã „bancã“ federa-tivã, cam gãunoasã cei drept, care însã ºi-aschimbat fizionomia, mai precis coafura, adicãpãrul, de unde vine ºi titlul, care nu are niciolegãturã cu moralul, care moralã nu existãdecât în fibulã, pentru cã la omul nostru nu e ºinici nu va fi, dacã n-ai de unde, cã-l ascultãdoar aºa, un geambaº - doi de vorbe, nu de caidin sleahta pospolitã proprie, el e singurul careºtie, e unicul care face ºi nu tace, numai elameninþã, taie ºi spânzurã. Da’ n-are pe cine,cã i-am zis, Mariusicã, bãieþicã-taicã, ºi SpiruHaret dacã s-ar scula (din morþi) ºi te-ar auzi, is-ar face pãrul mãciucã pe spinare (cum i seface lui Georgicã, un alt prieten advers al meu),cam aºa cum îl ai tu acum, mãciucã pe spate,sincer – cam puþin cã nici el nu mai suportãzgomotul de fond, iar eu cred: „de unde nu e,nici Dumnezeu nu cere“, chiar dacã ne are înhrisoavele lui de nãpãstuiþi lefegii; ºi tot eu zic:„vorba multã, sãrãcia omului“ (la minte), cã labuzunar nu e, dar la bãiatul nostru mai picã, bauna, ba altã maºinã nouã, dacã „are baltapeºte“ (cotizaþii n.a.), ori la dãscãlime peºtele-ide bazã (ascultaþi sfaturile medicilor!), areoase, are fosfor, are preþul relativ mic, faceminte, nu minte ca dânsul... te pup bãieþaºzburlit avansat de la breton ºi-þi fac o pro-punere: hai sã le tragem o grevã în... doi, pa!

�� VV.. AA.. SS UU LL II CC ÃÃ

PP TTRR CC OO NN FF OO RR MM II TT AA TT EE

VV.. PPIISSTTRRIIÞÞUU

P.S. Orice asociere cu persoane aflate „în viaþã“,adicã în funcþie de lider sindical naþional

în învãþãmânt, este fictivã ºi, aleator, posibilã.

DDiinn sseerriiaauna caldã, una rece

A trecut ceva vreme de când nu am mai tri-mis nimic pe adresa redacþiei, am avut falsasenzaþie cã schimbând decorul l-am prins peDumnezeu de picior.

Tot suplinitoare, de data asta într-un liceunet superior celui în care am fost anul trecut.Fiþele, pretenþiile sunt altele, cã de, suntem înpatria conductelor de gaz, a maºinilor nemþestide mii de euro. Ce suntem noi, dascãlii în com-paraþie cu o societatea atât de bine cernutã.

Dureros este cã lanþul pare sã se strângãtot mai tare, iar, dacã nu eºti cum trebuie sã fii,se alege praful de tine. De când lumea, sãracu’tot sãrac rãmâne. Revenind la impresiile dulci– amãrui, pe care le-am dobândit dupã un se-mestru de muncã, constat cã n-am fãcut omare schimbare. Dacã în liceul unde am pre-dat cu un an în urmã exista acel respect ºi aceanecesarã limitã în comportamentul elevilor,aici totul este posibil. În urmã cu vreo câtevasãptãmâni ministra noastrã vorbea la PRO TVdespre relaþiile defectuoase dintre profesori ºielevi. Arunca toatã vina în ograda dascãlului,care nu ºtie sã caute ºi sã aplice metodelepotrivite ca sã-ºi atragã elevi.

Oare ce metodã sã aplici atunci când îþivandalizeazã maºina, drept, nu de mii de euro,deoarece au noþiunea obiectului de valoare.Cum sã reacþionezi când jignirea pe care þi-oaduc este dublatã de neruºinarea cu care îþi de-monstreazã cã nu se tem de consecinþe, pentrucã ºtiu cã maºina ta nu face nici cât o roatã dela BMW-ul cu care îi plimbã pãrinþii pe unii

dintre ei. Ce metodã ne recomandã oare mi-nistra noastrã: o baghetã magicã? În lipsaunui salariu competititv pe piaþa muncii, atâtavreme cât nu se va recunoaºte deschis cã pro-fesia asta implicã un consum nervos sporit,învãþãmântul nostru va continua sã se ducã derâpã. A nu recunoaºte cã dascãlii se confruntãcu probleme ce depãºesc sfera de cuprindere ametodelor moderne, salvatoare în concepþiaministrei, este sinucidere curatã. E plin you-tube-ul de filmuleþe care prezintã cruda reali-tate din ºcolile noastre. Astea nu mai sunt ca-zuri izolate. Din pãcate, nimeni nu pare sãrecunoascã gravitatea lor: copii care ridicãmâna la profesori, elevii care se bat între ei caorbii ºi, în general, un sistem depãºit de situ-aþie. Ãsta e mediul care ne educã sau mai binezis ne reeducã, pe noi, restul, cei cãrora ne eraruºine ºi sã ridicãm privirea la dascãlii noºtri.Au cam apus anii de glorie ai învãþãmântului,poate, pentru cã sistemul de valori a luat-orazna rãu de tot.

Nici mãcar între dascãli nu existã acelrespect necesar, cã vorba aia: unde-i multã inte-ligenþã, acolo-i ºi multã rãutate ºi pe astamizeazã ºi politicienii când ne aratã mãririlesalariale doar pe hârtie. ªtiu cã nu suntem uniþi.

Prin urmare, dacã eºti bine crescut, aº-teaptã-te sã fii luat de prost, sã lucrezi în loculaltora, fãrã sã þi se adreseze un „mulþumesc“,mãcar aºa, din vârful buzelor.

Cred cã, mulþi au ajuns la acel moment dinviaþã când tragi linie ºi faci totalul ºi, desco-

perã cu stupoare cã dã cu minus, ºi atunci îºivarsã frustrãrile în dreapta ºi stânga. Nu mer-itã meseria aceasta prea mari sacrificii. Nu e ocarierã tocmai de râvnit, în zilele noastre, nicivenituri extraordinare nu-þi aduce. Nimeninu-þi ridicã statuie. Când ai plecat, eºti bunplecat ºi o casã goalã la batrâneþe e singurulbeneficiu cu care se aleg mulþi, la sfârºit decarierã. Asta nu-þi dã însã dreptul sã le ieitinerilor pâinea de la gurã, doar pentru cã tu teplictiseºti între patru pereþi. Nu e o scuzã, îndefinitiv, fiecare cum îºi aºterne, aºa doarme.

Nu aº dori sã par insensibilã, dar m-amsãturat sã mi se tot spunã cã noi, tinerii sun-tem superficiali, deoarece refuzãm sã stãmpeste program dacã nu suntem plãtiþi, deoare-ce suntem nemulþumiþi de salarii, când alþii auînceput ºi mai rãu decât noi. Îmi fac treaba cudemnitate ºi nu uit în nicio zi cã o singurã floa-re nu este suficientã pentru a face primãvarã.

Da, e adevãrat, investesc din punct de ve-dere sentimental foarte puþin ºi aºtept ºi maipuþin, nu caut aprecierea nimãnui, ci pur ºisimplu, le vorbesc elevilor despre oameni cuadevãrat mari, de la care am învãþat cã opti-mistul are numai de pierdut, iar pesimistulnumai de câºtigat. Aºa cã, nu caut sã schimblumea, ci caut sã rãmân neschimbatã într-olumea din ce în ce mai durã, unde, se pare cãnu mai avem loc unii de alþii, iar realitatea îmiconfirmã acest lucru zi de zi, la locul de muncã,în autobuz, la magazinul de la colþul blocului.

�� PP RR OO FF .. MM OO NN II CC AA ªª UU LL EE AA



Guvernul pregãteºte un proiectde ordonanþã prin care sã mai taieanumite sporuri acordate angajaþilordin sistemul bugetar. Cei mai afectaþipar a fi angajaþii din învãþãmânt alecãror venituri ar putea scãdea con-siderabil în perioada urmãtoare.

Potrivit proiectului de ordonan-þã, salarii de merit, astfel cum suntacestea reglementate de actele nor-mative, nu se acordã personaluluibugetar în 2009. De asemenea, în2009 pentru toate categoriile de per-sonal din autoritãþile ºi instituþiilepublice, indiferent de modul de fi-nanþare a acestora ºi de data consti-tuirii fondului de premiere, nu seaplicã prevederile din actele norma-tive în vigoare prin care se reglemen-teazã acordarea de premii, cu excep-þia premiului anual. Astfel, dispare ºipremiul de 2 %, care se acorda anga-jaþilor în unitãþile de învãþãmânt. ªicontabilii se vor trezi fãrã sporul pen-tru complexitatea muncii, de pânã la25% aplicat la salariul de bazã brut,acordat persoanelor desemnate sãefectueze controlul financiar preven-tiv propriu. Prin acest proiect se

eliminã ºi indemnizaþia de 20% dinsalariul de bazã acordatã membrilorcomisiilor de concurs ºi de soluþio-nare a contestaþiilor, precum ºi in-demnizaþia de 10% din salariul debazã acordatã personalului care asi-gurã secretariatul comisiilor de con-curs ºi de soluþionare a contestaþiilor.În plus, se va limita accesul la 100 deeuro pentru cãrþi ºi materiale pe su-port electronic. Ordonanþa prevede cã„se acordã un ajutor financiar cadre-lor didactice ºi/sau suplinitoare cali-ficate din învãþãmântul preuniversi-tar de stat, care au vârsta de pânã la35 ani la data depunerii solicitãrii, învederea achiziþionãrii de cãrþi sau deprograme educaþionale pe suportelectronic, necesare îmbunãtãþirii ca-litãþii activitãþii didactice“. Astfel toa-te cadrele didactice care au peste 35de ani nu vor mai beneficia de acestajutor financiar.

Prin proiectul de ordonanþã seabrogã ºi trei legi care au legãturã cuînvãþãmântul. Articolul 22 prevedecã pe data intrãrii în vigoare a pre-zentei ordonanþe de urgenþã urmã-toarele acte normative se abrogã:

a) Legea nr. 258 din 19 iulie 2007privind practica elevilor ºi studen-þilor publicatã în Monitorul Oficial alRomâniei, partea I, Nr. 493 din 24iulie 2007;

b) Legea nr. 291 din 7 iulie 2006pentru modificarea ºi completareaLegii învãþãmântului nr. 84/1995,republicatã, publicatã în MonitorulOficial al României, partea I, Nr. 598din 11 iulie 2006;

În plus, la articolul 23 se prevedecã Legea nr. 149 din 1 iunie 2007pentru completarea art. 44 din Legeanr. 128/1997 privind Statutul perso-nalului didactic, publicatã în Monito-rul Oficial al României, partea I, Nr.388 din 8 iunie 2007, se abrogã ladata de 1 septembrie 2009.

Nu se mai deconteazãnaveta

Legea 258 din 19 iulie 2007 facereferire la cheltuielile pentru trans-portul elevilor ºi cheltuielile de navetã,respectiv cele 6 cãlãtorii pe calea fe-ratã prevãzute de lege, pentru cadreledidactice de predare ºi didactice auxi-liare. Aceeaºi lege prevede cã elevilor

Reducerea cheltuielor de personal se va simþi

mai mult în buzunarele angajaþilor

din învãþãmânt. Anul acesta

în învãþãmânt s-ar puteasã nu se mai acorde

salariul de merit sau ajutorul de 100 de

euro în vederea achiziþionarii de cãrþi

sau de materiale educaþionale pe suport

electronic. De asemenea,cadrele didactice

ar putea rãmâne ºi fãrã decontarea navetei.

GUVERNULGUVERNULGUVERNULGUVERNULSSaallaarriiuull ddee mmeerriitt aarr ppuutteeaa ddiissppããrreeaa

GUVERNUL

ªCOALAromâneascq actualitate 7

mar t ie 2009

care nu pot fi ºcolarizaþi în localitateade domiciliu li se deconteazã cheltu-ielile de transport din bugetul Minis-terului Educaþiei ºi Cercetãrii, prinunitãþile de învãþãmânt la care suntºcolarizaþi, pe bazã de abonament, înlimita a 50 km. Pentru distanþe maimari de 50 km se asigurã decontareasumei reprezentând contravaloarea a8 cãlãtorii dus-întors pe semestru.“

Practicã fãrã susþinerefinanciarã

Prin Legea nr. 291 din 7 iulie2006 s-a stabilit condiþiile de prac-ticã pentru elevi ºi studenþi. Acest actnormativ a creat premizele realizãriiunor parteneriate între ºcoli/univer-sitãþi ºi agenþii economici. Potrivitlegii, Ministerul Educaþiei, Cercetãriiºi Tineretului alocã sumele aferentepentru hranã ºi transportul elevilor ºistudenþilor care efectueazã practica,în sistem cumulat, în alte localitãþidecât cele în care îºi au sediile unitã-þile sau instituþiile de învãþãmânt dela care provin.

Sumele prevãzute la alin. (1) suntcuprinse în bugetul unitãþilor ºi al in-

stituþiilor de învãþãmânt, ca organiza-tori de practicã. De asemenea, Minis-terul Educaþiei trebuie sã aloce sume-le necesare numai unitãþilor ºi insti-tuþiilor de învãþãmânt care înregis-treazã cheltuieli cu organizarea ºi des-fãºurarea activitãþilor de practicã.

Fãrã profesori de sport în învãþãmântulprimar

O altã lege care ar urma sã fieabrogatã este Legea nr. 149 din 1 iu-nie 2007. Aceasta prevede cã în învã-þãmântul primar, orele de educaþie fi-zicã prevãzute în planurile de învã-þãmânt sunt predate de profesori custudii superioare de specialitate, fiindincluse în norma acestora sau prinplata cu ora ori cu cumul. În situaþiaîn care predarea orelor de educaþiefizicã nu se poate face de profesor custudii de specialitate, acestea suntpredate de învãþãtorul/institutorulclasei. Astfel, prin abrogarea acesteilegi mai multe norme ale profesorilorde sport ar putea dispãrea, decizia arputea duce ºi la anumite disponibi-lizãri. ((DD RR AA GG OO ºº NN EE AA CC ºº UU ))

vrea sã taie mai multesporuri Proiectul nu a fost discutat

cu sindicatele Deºi ar fi fost obligatoriu ca acest proiect de lege sã fie discutat la nivelul mi-nisterelor cu sindicatele de ramurã acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult,secretarul de stat Augustin Constantin Mitu, din cadrul Ministerului Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii ºi-a permis sã trimitã la Ministerul Muncii o adresã princare spunea cã a vorbit cu sindicatele ºi cã acestea ar fi fãcut ºi unele obser-vaþii pe marginea proiectului. Ca urmare a acestei adrese, Federaþia EducaþieiNaþionale a cerut demiterea secretarului de stat Augustin Constantin Mitu dinMinisterul Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii care, în cunoºtinþã de cauzã, a încãl-cat regulile parteneriatului social ºi a minþit membrii Guvernului. „Acesta atrimis o adresã cãtre Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale referitoarela proiectul de ordonanþã privind reglementarea unor mãsuri financiare îndomeniul cheltuielilor de personal prin care spune cã a „analizat cu partene-rii sociali“ acest document ºi cã aceºtia au exclus negocierea. De asemenea,în adresa trimisã MMFPS, secretarul de stat Mitu, invocând aceleaºi discuþiiavute cu partenerii sociali, prezintã unele observaþii cu scopul de a protejainteresele de naturã financiarã ale unor funcþionari publici din MECI, caredoresc sã cumuleze mai multe salarii de la stat sau sã beneficieze de anumitesporuri pentru atragerea fondurilor comunitare. Considerãm cã domnulAugustin Mitu a sãvârºit fals în acte publice prin invocarea partenerilor socialiºi a observaþiilor cu care aceºtia ar fi fost de acord fãrã mãcar a se întruniComisia de Dialog Social pe aceastã temã. Prin adresa trimisã, secretatul destat minte cu neruºinare ºi, sub aºa zisa înþelegere cu sindicatele, pune intere-sele unor angajaþi din Ministerul Educaþiei înaintea intereselor celor peste300.000 de angajaþi din învãþãmânt cãrora li se cere pe toate canalele sãstrângã cureaua. Solicitãm pe aceastã cale premierului Boc sã-l demitã pedomnul Augustin Mitu pentru sabotarea politicilor sociale ºi de parteneriatsocial ale Guvernului ºi sã cearã explicaþii ministrului Ecaterina Andronescufaþã de mimarea discuþiilor cu sindicatele de la nivelul Ministerului Educaþiei“,a declarat Teodor Fîrþonea, preºedinte executiv FEN. Trebuie spus cã noua conducere a Ministerului Educaþiei nu a consultatpartenerii sociali nici în legãturã cu transformarea SAM-urilor în licee tehnolo-gice ºi nici în cazul noilor planuri cadru care se vor aplica din toamnã.

La închiderea ediþiei Salariul de merit va dispãrea,

orele suplimentare vor fi plãtite, iar sporul de antenã rãmâne la platã.

Cel puþin acestea sunt promisiunile reprezentanþilor

Ministerului Muncii (MM) dupã prima rundã de negocieri

cu sindicaliºtii. „Insist asupra faptului cã suntem

în proces de negociere, nu e util ºi nu vom putea finaliza

activitatea grupului de lucru dacã ne pripim în declaraþii“, a precizat Valentin Mocanu,

secretar de stat MM.

ªCOALAromâneascqanalizã8


Noua conducere aMinisterului Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii ºi-a intratîn pâine. Se vede dinmulþimea de schimbãri preconizate. Totul însã seface haotic, fãrã a þine contde principiile de reformã stabilite prin Strategia realizatã de ComisiaPrezidenþialã.

Nici pânã la ora actualã nouaconducere a Ministerului Educaþieinu ºi-a prezentat planul de acþiune ºipaºii care vor fi fãcuþi pentru punereaîn aplicare a Strategiei în domeniulEducaþiei ºi Cercetãrii. Tot ce a fãcutpânã acum Ecaterina Andronescu afost sã prezinte unele schimbãri, carepar a fi fãrã logicã.

Astfel, ministrul Educaþiei, Eca-terina Andronescu, a anunþat cã in-tenþioneazã sã înlocuiascã, din toam-nã, programul „Cornul ºi laptele“ cuun program nou, „After-school“, carepresupune o masã caldã ºi lecþii subsupravegherea profesorilor. Ideeaeste bunã ºi se regãseºte ºi în Strate-gie, programul a dat rezultate în þãri-le din occident dar care la ora actualã,þinând cont de spaþiile insuficiente,nu are cum sã fie implementat în Ro-mânia. În condiþiile în care în Româ-nia sunt unele unitãþi de învãþãmântunde se învaþã în douã schimburi sauchiar în trei este greu de crezut cã seva gãsi o soluþie pentru introducereaacestui program. De asemenea, maiapare o problemã legatã de masã. Încadrul unitãþilor de învãþãmânt vortrebui sã existe bucãtãrii ºi sãli demese dar ºi angajaþi. Asta dacã nucumva ministrul vrea sã transformefemeile de serviciu ºi în bucãtãrese.Nu în ultimul rând, programul after-school trebuie sã cuprindã ºi parteade educaþie, unde este nevoie decadre didactice. În condiþiile actuale,când salariile sunt mult sub limitadecenþei, este greu de crezut cã vor fioameni dispuºi sã vinã sã se angajezeîn învãþãmânt. La acest, program po-trivit ministrului, ar trebui sã contri-buie financiar ºi pãrintele. „Intenþio-nãm sã-i þinem mai mult pe elevi înºcoalã în programul «After-school».Acum facem o evaluare ºi încercãmsã vedem în ºcolile care au spaþiucum putem sã transformãm proiectul«Cornul ºi laptele» în programul«After-school». Sã fie contribuþiaGuvernului partea aceasta care vinedin proiectul «Cornul ºi laptele» ºi

CEAÞACEAÞACEAÞACEAÞACEAÞA

ªCOALAromâneascq analizã 9

mar t ie 2009

pãrinþii sã aibã o contribuþie maimicã, în aºa fel încât copiii sã pri-meascã o masã caldã la prânz“, aspus Ecaterina Andronescu, la Comi-sia pentru învãþãmânt a Camerei De-putaþilor. La numai câteva zile, Eca-terina Andronescu s-a rãzgândit înprivinþa transformãrii programului„Cornul ºi laptele“. Ministrul doreºtechiar sã introducã acest program încãde anul acesta. „Ne gândim sã-l fa-cem chiar din toamnã“, a spus An-dronescu, menþionând cã, odatã cuimplementarea acestui program, vadispãrea vechiul program „Cornul ºilaptele“. Trebuie spus cã la ora actu-alã existã deja ºcoli generale de statcare oferã un astfel de program pre-lungit. Acestea însã sunt în mare par-te susþinute financiar de cãtre pãrinþicare contribuie cu circa 200- 300 delei pe lunã. Ministrul a declarat cãacest program va fi continuat ºi cã s-aînþeles greºit aceastã transformare.

Alba-neagra cu orele de sport

Ministerul Educaþiei a aprobatnoul cadru pentru anul ºcolar 2009-

2010 pentru învãþãmântul liceal.Astfel, se reduce programul elevilorde liceu la maxim 30 de ore pe sãptã-mânã.

Potrivit reprezentanþilor MECI,s-au fãcut aceste reduceri din douãmotive, unul pentru cã ªcolile de Arteºi Meserii vor deveni de la 1 septem-brie licee tehnologice, ºi doi, la solic-itarea nenumãraþilor elevi din liceeleromâneºti care au cerut ca numãrulmaxim de ore pe sãptãmânã sã fiemaximum 30, aºa cum este la ºcoalageneralã. de la aria curricularã deeducaþie fizicã ºi sport cele douã oreau fost reduse la una.

Compensatoriu însã, elevii potface ore suplimentare de sport dar îndomeniile preferate cum ar fi volei,fotbal sau handbal. Aceste ore supli-mentare vor fi, dupã ultimele decla-raþii ale ministrului, obligatorii. Ea aspus cã o orã de educaþie fizicã ºisport va rãmâne în trunchiul comun,iar alte douã vor face parte cu carac-ter obligatoriu din activitateaextracurricularã.

„S-a înþeles cã s-a redus numãrulorelor de sport din licee. Este in-

corect acest lucru. Sunt nemulþumitãde modul în care se desfãºoarã oreleîn ºcolile noastre întrucât este greu sãse facã selecþia unor performeri.Fiecare profesor de educaþie fizicã vatrebui sã creeze echipe sportive sauformaþii, în funcþie de opþiuneaelevilor. Nu se vor face numai echipesportive, ci se pot face ºi sporturiindividuale. Pentru cele douã oreextracurriculare, profesorul va fi nor-mat numai dacã va crea echipe ºi for-maþii sportive“, a explicat Andro-nescu. Ministrului Educaþiei con-siderã cã este necesar ca tinerilor sã lise dezvolte spiritul competiþional.„Viaþa e o competiþie. Am vrea sã-iînvãþãm pe copii sã lucreze în echi-pã“, a spus demnitarul. EcaterinaAndronescu a precizat cã pentru orade educaþie fizicã din trunchiul co-mun vor fi puse note, iar pentru cele-lalte douã ore extracurriculare, darobligatorii se vor pune calificative.

Ministrul Educaþiei a susþinut cãdoreºte sã reintroducã competiþiileºcolare ºi sã stabileascã standarde deperformanþã pentru cluburile ºco-lare.

„Venim în sprijinul revigorãriiactivitãþii sportive din România prinºcoalã. Numãrul orelor de sport nu s-a redus din cele douã ore de sport dintrunchiul comun acum avem treiore“, a spus reprezentantul MECI. Eaa precizat cã orele de sport vor fiplasate în afara orelor de ºcoalã.

De asemenea, a fost redus la ju-mãtate numãrul de ore la a doua lim-bã modernã, dar nu au fost afectateorele de limba românã.

Reprezentanþii MECI au precizatcã sunt peste 200 de planuri cadru,dar nu pot spune exact care este nu-mãrul total de ore reduse. Trebuiespus cã aceste planuri cadru nu aufost discutate cu partenerii sociali încondiþiile în care, la prima vedere,par sã disparã mai multe ore care potduce ºi la anumite disponibilizãri.Acestã decizie ar putea duce la blo-carea noilor planuri cadru în condiþi-ile în care sindicatele vor contesta înjustiþie aceste ordine de ministru.

La toate acestea se adaugã orga-nigrama care centralizeazã totul înministerul Educaþiei. Aºa cum scriamîn numãrul trecut al revistei, Ecateri-

na Andronescu i-a lãsat pe secretariide stat fãrã atribuþii. Aproape toatedirecþiile au fost trecute în subordi-nea secretarului general, care rãs-punde doar în faþa ministrului.((DD RR AA GG OO ºº NN EE AA CC ºº UU ))


MTS ºi COSR dezaprobã decizia MECI

Ministerul Tineretului ºi Sportului ºiComitetul Olimpic ºi SportivRomân nu sunt de acord cu reducerea numãrului de ore deeducaþie fizicã ºi sport în programaºcolarã. „Actualul guvern considerã o prioritate dezvoltareasportului în România, dovadã fiindfaptul cã a înfiinþat un ministerdedicat acestui domeniu ºi a alocat un buget suficient pentru apune în aplicare programe îndomeniu. Una dintre prevederileprogramului de guvernare, la capitolul 10, Tineret ºi Sporteste introducerea unui numãr deminimum trei ore de sport pe sãptãmânã în programa ºcolarã ºigarantarea accesului tuturor copiilor apþi pentru acest gen deactivitate la orele de educaþie fizicã, în conformitate cu normeleUE“, a precizat ministrul MTSMonica Iacob Ridzi. Preºedintele COSR, OctavianMorariu, a declarat ºi el cã nususþine aceastã decizie. În acestsens Octavian Morariu a transmiso scrisoare ministrului EcaterinaAndronescu, prin care a semnalatrepercusiunile adoptãrii unei astfelde mãsuri asupra sãnãtãþii copiilordin generaþia actualã.

ªCOALAromâneascqopinii10


SSaallaarriizzaarreeaa ppeerrssoonnaalluulluuii ddiinn îînnvvããþþããmmâânntt– comentarii –

Având in vedere discuþiile apãrute în ultimiiani cu privire la modul de calcul a salariilor dinînvãþãmânt, mai ales cele cu privire la calcululsalariilor cadrelor didactice, ºi a opiniilor separateîn ceea ce priveºte interpretarea legislaþiei în acestdomeniu, presupune o analizã mai atentã dinpartea specialiºtilor în legislaþia învãþãmântului(juriºti, contabili, economiºti etc.) precum ºi ointerpretare corectã de cãtre aceºtia a textelor delege în vederea aplicãrii corecte ºi nediscrimina-torii a dispoziþiilor legale în acest domeniu.

Datoritã faptului cã salarizarea personaluluididactic de predare s-a fãcut, pânã acum câþiva ani,cu îngrãdirea anumitor drepturi vom trata ºi vomlãmuri salarizarea acestei categorii profesionale.

Dupã cum ºtim, personalul din învãþãmânt seîmparte în trei mari categorii ºi anume:

�personalul didactic de predare�personalul didactic auxiliar�personalul nedidacticAm hotãrât sã analizãm salarizarea personalu-

lui didactic de predare care este categoria de per-sonal cea mai reprezentativã la nivelul învãþãmân-tului preuniversitar de stat.

Datoritã faptului cã Legea 128/1997 modifi-catã ºi completatã a fost interpretatã diferit decãtre anumite categorii profesionale (pentru cã aufost folosiþi termeni diferiþi sau aceeaºi termeni înalineate diferite) pe de o parte, iar pe de altã partenu a fost pe deplin înþeleasã în vederea aplicãrii ei,a dat naºtere controverselor care au degenerat înnenumãrate procese investindu-se astfel instan-þele de judecatã sã constate cã salarizarea nu a fostcorect efectuatã ºi sã oblige instituþiile pârâte sãcalculeze corect salariul cadrelor didactice.

Începând cu anul 2004 aceste procese au luatamploare ºi s-au extins la nivel naþional, soluþiile,cu mici excepþii , fiind aceleaºi.

La nivelul judeþului Galaþi au fost pronunþatemai multe hotãrâri judecãtoreºti prin care au fostadmise, în majoritatea cazurilor, acþiunile promo-vate de cãtre sindicate iar unitãþile de învãþãmânt,I.S.J Galaþi ºi alte instituþii din judeþ au fost obli-gate la calcularea corectã a salariilor cadrelor di-dactice prin aplicarea sporurilor ºi indemnizaþiilorla salarii de bazã diferite, mai precis s-a dispusobligarea instituþiilor arãtate mai sus la plata sa-lariilor dupã mecanismul în lanþ.

Analizând mai atent hotãrârile judecãtoreºti,ajungem la concluzia cã acestea comportã discuþiisub douã aspecte ºi anume:

A. al mecanismului de calcul al salariului;B. al calitãþii procesuale a pãrþilor.A. Cu privire la mecanismul de calcul al salari-

ilor facem precizarea cã Legea 128/1997 privindstatutul personalului didactic constituie legea spe-cialã în materia salarizãrii personalului didactic.

Art. 48 din Legea 128/1997 defineºte noþiuneade salariu al personalului didactic de predare, dince se compune acesta, care este partea fixã a aces-tuia ºi care este partea variabilã a acestuia ce con-stã în sporuri, adaosuri ºi alte drepturi salariale cese cuvin personalului didactic.

Analizând art. 49 din lege observãm cãsalarizarea personalului didactic de predare dinînvãþãmântul preuniversitar de stat se stabileºtediferenþiat în raport cu anumiþi factori expres ºilimitativ enumeraþi, cum ar fi:

� funcþia ºi norma didacticã îndeplinitã;�nivelul studiilor;� titlurile ºtiinþifice;� locul desfãºurãrii activitãþii (rural, urban);� vechimea în învãþãmânt etc.Din cuprinsul textelor de lege enunþate mai

sus se deduce, în acord cu conceptul general desalariu, cã elementele sistemului de salarizare suntpe de o parte salariul de bazã care este elementulprincipal ºi sporurile, adaosurile ºi alte drepturicare constituie elementul accesoriu.

De la apariþie ºi pânã în prezent dispoziþiileLegii 128/1997 referitoare la salarizarea perso-nalului din învãþãmânt au fost modificate ºi com-pletate prin Ordonanþe de Guvern care au statuat

cã salariul de bazã se stabileºte pe baza urmã-toarelor elemente:

� valoarea coeficientului de multiplicare1,000 stabilit anual;

�coeficienþii de multiplicare specifici în raportde funcþia îndeplinitã, nivelul studiilor ºi devechimea în învãþãmânt (anexele O.U.G 8/2000)

Au rãmas însã neschimbate dispoziþiile Legii128/1997 referitoare la natura sporurilor ºi indem-nizaþiilor de care poate beneficia un cadru didactic,la cuantumul ºi modalitatea de calcul a acestora.

Interpretând literar prevederile art.49, 50 ºi 51din Legea 128/1997, rezultã cã legea opereazã cutrei noþiuni de salariu distincte ºi anume:

� salariul de bazã;� salariul de bazã al funcþiei didactice îndepli-

nite; � salariul de bazã al funcþiei îndeplinite.Þinând cont atât de reglementãrile generale

ale Codului Muncii cât ºi de cele speciale prevãzutede art. 48 din Legea 128/1997 rezultã cã un cadrudidactic beneficiazã pentru munca depusã de unsalariu de bazã care corespunde unui salariu debazã al funcþiei didactice.

Prin urmare existã un singur salariu de bazã caelement principal al sistemului de salarizare nu-mai cã, pentru cadru didactic, care nu beneficiazãde sporuri, indemnizaþii sau alte drepturi salariale,el coincide cu salariul de bazã al funcþiei didactice,iar în situaþia în care cadrul didactic este beneficiaral unor sporuri, indemnizaþii sau alte drepturi, pecare însãºi legea le include în salariul de bazã, aces-ta este format din salariul de bazã al funcþieididactice îndeplinite ºi sporurile, indem-nizaþiile sau alte drepturi calculate lasalariul de bazã al funcþiei, deve-nind astfel baza de calcul pentruacele sporuri ºi indemnizaþii pentrucare legea prevede calculul la salari-ul de bazã, fãrã includere în acesta.

Prin urmare, folosind douã noþi-uni diferite - salariul de bazã ºi sala-riul de bazã al funcþiei didactice - încadrul aceluiaºi articol, dar la alineatediferite, legiuitorul nu a dorit sã regle-menteze asemãnãtor toate situaþiilejuridice, ci dimpotrivã, acesta a dorit sãle reglementeze diferit nefiind vorba de oscãpare sau de o insuficienþã în exprimarea acestuia.

Aceasta, întrucât conform art. 46 alin. 1din Legea 24/2000, republicatã, privindnormele de tehnicã legislativã pentru elabo-rarea actelor normative, în cazul în care dindispoziþia primarã a unui articol decurg, înmod organic, mai multe ipoteze juridice, aces-tea vor fi prezentate în alineate distincte.

Aºadar fiecare alineat al art.49, 50 ºi 51din Legea 128/1997 prezintã o ipotezã dis-tinctã.

Considerãm aºadar, cã noþiunea desalariu de bazã este o noþiune mai largã, carecuprinde, pe lângã salariul de bazã al funcþieididactice îndeplinite ºi alte sume, rezultantafiind la rândul ei inclusã în salariul de bazã ºi avutãîn vedere la acordarea altor sporuri.

Din cele explicate mai sus rezultã cã salariul debaza este astfel o bazã de calcul variabilã, în funcþiede cronologia aplicãrii sporurilor, în funcþie dedata acordãrii acestora, lucru reglementat deLegea 128/1997.

Problema modului de calcul al drepturilor sa-lariale a cadrelor didactice s-a încercat a se rezolvainiþial prin O.M.E.C 4209/2004 ºi ulterior prinO.M.E.C 4848/2004, dar aceste ordine nu aufãcut decât sã complice ºi mai mult lucrurile prinincluderea numai a anumitor sporuri în salariul debazã care sã constituie baza de calcul pentru cele-lalte sporuri sau alte drepturi ºi prin excludereaaltor sporuri care s-a considerat cã nu sunt bazã decalcul pentru alte drepturi sau sporuri.

Noi considerãm, aºa cum de altfel au demon-strat ºi instanþele de judecatã, cã prevederile celor

douã ordine contravin dispoziþiilor Legii 128/1997precum ºi dispoziþiilor Contractului Colectiv deMunca la nivel Ramurã - Învãþãmânt.

Se cunoaºte faptul cã ordinele de ministrusunt emise în baza legii ºi prin acestea nu se potschimba condiþiile prevãzute de lege.

Printr-un ordin al ministrului, act subordonatlegii, cu forþã juridicã inferioarã, nu se poate da ointerpretare diferita a textelor, stabilindu-se capentru anumite sporuri pentru care legea stipulea-zã expres cã se includ în salariul de bazã se reali-zeazã aceastã includere, în timp ce pentru alteleacest lucru nu se realizeazã, cu toate cã legea pre-vede expres aceasta. În acest ultim caz sensul ge-neral al formulãrii este restrâns, pentru cã acestesporuri se iau în considerare doar la calculul spo-rului de vechime ºi nu ca bazã de calcul ºi pentrualte drepturi sau sporuri.

Existã un principiu potrivit cãruia unde legeanu distinge nici interpretul (adicã cel care inter-preteazã legea) nu trebuie sã distingã. În concluzie,nu putem ºi nici nu trebuie sã interpretãm restric-tiv o lege, aceasta trebuie interpretatã în sensulaplicãrii ei corect ºi nu în sensul înlãturãrii sauaplicãrii restrictive a acesteia.

B. Cu privire la calitatea procesualã a pãrþilordin procesele care au ca obiect revendicãri salari-ale se impune a se lãmuri atât calitatea procesualãactivã cât ºi calitatea procesualã pasivã ºi cinepoate avea una din aceste douã calitãþi în proces.

În litigiile ce privesc revendicãri salariale, cali-tatea procesualã activã o are numai cadrul didacticîndreptãþit la plata corectã, conform legii, a sala-riului precum ºi a sporurilor, indemnizaþiilor ºi aaltor drepturi ce îi revin conform legii.

Sindicatele care au promovat acþiuni înjustiþie, în numele membrilor de sindicat,

sunt numai reprezentanþi ai acestorasolicitând revendicãri numai în

numele ºi pentru cadrele didacticemembri ai sindicatului respectiv

nu ºi pentru alte persoane,având calitatea numai de

reprezentare nu ºi cali-tate procesualã activã

cum greºit s-a în-þeles de anu-

mite sindi-cate.

În ceea ce priveºte cali-tatea procesualã pasivã, dupã o examinare amã-nunþitã atât a hotãrârilor judecãtoreºti cât ºi a acþi-unilor aflate pe rolul instanþelor de judecatã amconstatat cã, aproape în toate cazurile, procesul afost extins ºi la alte instituþii care o parte din aces-tea chiar nu au nici o calitate în acele proceseneavând nici o legãturã cu activitatea deînvãþãmânt, cu calculul salariilor cadrelor didac-tice, iar procesul trebuia sã se rezume numai lainstituþia sau instituþiile direct implicate în acesteoperaþiuni.

Astfel se constatã cã s-a solicitat chemarea înjudecatã, în unele cazuri, a unitãþii de învãþãmânt,în altele a I.S.J Galaþi, a primãriilor în a cãrei razãteritorialã îºi are sediul unitatea, a M.E.C, a Mi-nisterului Finanþelor Publice ºi în unele cazurichiar a Guvernului României, extinzându-se astfelinutil procesul la instituþii care, aºa cum am mai

spus, nu au nici o legãturã cu calcularea ºi acor-darea salariilor cadrelor didactice.

De asemenea, s-au formulat cereri de chemareîn garanþie a M.E.C., a Ministerului FinanþelorPublice, a consiliilor locale, a consiliilor judeþene caordonatori de credite, dar nu toate aceste instituþiiau calitatea de ordonatori principali de credite.Toatã aceastã extindere a proceselor la aceste insti-tuþii s-a fãcut ca urmare fie a interpretãrii eronatea legislaþiei, fie ca o necunoaºtere a legii de cãtre ceice au promovat acþiunea.

Este foarte adevãrat cã, potrivit H.G. 538/2001 privind aprobarea Normelor metodologicepentru finanþarea instituþiilor de învãþãmânt pre-universitar, aceastã finanþare se asigurã dinbugetele locale ale unitãþilor administrativ teritori-ale în a cãror razã se aflã unitatea de învãþãmânt,dar asta nu înseamnã cã primarul sau consiliullocal au obligaþia sã calculeze salariile cadrelordidactice.

Cu privire la calitatea procesualã a consiliuluilocal facem precizarea cã acesta este entitatea cã-reia unitatea de învãþãmânt îi înainteazã proiectulde buget întocmit, cu identificarea tuturor cate-goriilor de venituri ºi cheltuieli finanþate de labugetul local, însoþit de notele de fundamentare,iar acesta, prin hotãrâre, aprobã proiectul de bugetal unitãþii de învãþãmânt. Prin urmare, consiliullocal nu are atribuþii în domeniul calculãrii salari-ilor, situaþie în care nu poate avea nici calitate pro-cesualã pasivã ºi deci nu poate avea nici calitateade obligat în cauzele respective. În aceeaºi situaþiese aflã ºi consiliul judeþean pentru cadrele dinînvãþãmântul special.

Primãria, de asemenea, nu poate avea calitateprocesualã pasivã deoarece aceasta reprezintã nu-mai o structura funcþionalã cu activitate perma-nentã, fiind doar incinta în care îºi desfãºoarã acti-vitatea primarul ºi aparatul propriu al acestuia(art.91 din Legea 215/2004).

Primarul este ordonatorul principal de cre-dite, potrivit art.68 litera f din Legea 215/2004, ºipoate fi tras în proces în calitate de chemat îngaranþie pentru a fi obligat sã aloce fondurile nece-sare plãþii salariilor cadrelor didactice.

Pe calea acþiunii oblice, s-ar putea solicita decãtre reclamant obligarea finanþatorului sã punã ladispoziþia debitorului fondurile necesare plãþiisalariilor legal datorate.

Cât priveºte Inspectoratul ªcolar JudeþeanGalaþi, facem precizarea cã acesta, prin delegare decompetenþã cãtre directorii unitãþilor de învãþã-mânt cu personalitate juridicã, încheie contracteindividuale de muncã cu cadrele didactice ºi do-bândeºte calitate procesualã pasivã în procesele cuacestea în ceea ce priveºte revendicãri salariale.Chiar daca nu calculeazã efectiv aceste salarii, areobligaþia, în calitate de angajator, sã vegheze laaplicarea corectã a dispoziþiilor legale în vigoare.

Deoarece art.7 alin. 8 din Legea 84/1995, mo-dificatã, consacrã expres personalitatea juridicã aunitãþilor de învãþãmânt care întrunesc condiþiilelegale, noi considerãm cã acestea au calitate proce-sualã pasivã ºi sunt cele care sunt implicate cel maimult în calcularea ºi stabilirea salariilor cadrelordidactice putând sta în judecatã ca pârât.

În concluzie, considerãm cã, în ceea ce pri-veºte calculul drepturilor salariale, trebuie avut învedere dispoziþiile exprese ale legii care primeazãîn faþa oricãrui act administrativ emis cu încãl-carea dispoziþiilor acesteia, iar interpretarea legiitrebuie fãcutã în aºa fel încât aceasta sã fie aplicatãîn totalitate ºi nu restrictiv cum de multe ori s-aprocedat pânã acum. În ceea ce priveºte calitateaprocesualã, considerãm cã angajatul (cadruldidactic) are calitate procesualã activã, unitatea deînvãþãmânt are calitate procesualã pasivã, iar pri-marul, în calitate de ordonator principal de creditepentru unitãþile de învãþãmânt preuniversitar destat, poate fi chemat în garanþie pentru ca încondiþiile în care se va cãdea în pretenþii sã alocefondurile necesare plaþii drepturilor salariale.

�� CC OO NN SS II LL II EE RR JJ UU RR II DD II CC JJRR .. CC OO SS TT II CC ÃÃ CC OO ºº TT OO II

Faþã de publicarea Ordonanþei de urgenþã nr.1/2009 privind unele mãsuri în domeniul sala-rizãrii personalului din sectorul bugetar, FederaþiaEducaþiei Naþionale a abordat douã cãi juridice,rezumate prin:

�sesizarea adresatã Organizaþia Internaþiona-lã a Muncii ºi Consiliul Europei, asupra abuzuluide putere al executivului care, prin OUG 1/2009continuã situaþia de confuzie juridicã ºi de amâna-re a aplicãrii drepturilor salariale câºtigate ale per-sonalului din învãþãmânt prin Legea 221/ 2008.

� solicitarea adresatã Guvernului României,prin procedura prealabilã necesarã deschideriiviitoarei acþiuni în contencios administrativ, derevocare a art.2 din OUG nr.1/2009.

Petiþia cãtre OrganizaþiaInternaþionalã a Muncii ºi cãtreConsiliul Europei

Faþã de publicarea OUG nr. 1/2009 privindunele mãsuri în domeniul salarizãrii personaluluidin sectorul bugetar, care a creat asttfel în sistem oconfuzie juridicã gravã, cu consecinþe negativeasupra veniturilor salariaþilor din învãþãmânt, daravând în vedere ºi istoricul ordonanþelor emise înnoiembrie 2008, pentru blocarea Legii 221/ 2008,la... Federaþia Educaþiei Naþionale s-a adresatOrganizaþiei Internaþionale a Muncii, dar ºiConsiliului Europei cãrora le-am cerut sprijinul,expertiza ºi intervenþia urgentã la nivelulGuvernului României. Prezentãm în cele ceurmeazã un extras din petiþiile astfel transmise: „...Încãlcând o serie de norme privind tehnica legisla-tivã, anulând principiul separaþiei puterilor în statºi negând principiile constituþionale referitoare lascopul protecþiei sociale, de trei luni, Guvernulemite o serie de acte normative doar pentru abloca voinþa legislativului care a impus executivu-lui o lege de majorare a salariilor din învãþãmânt.Acest fapt reprezintã nu numai un grav abuz laadresa instituþiilor statului ºi a ordinii consti-tuþionale, dar reprezintã mai ales o gravã încãlcarea drepturilor salariaþilor din învãþãmânt.

Salariile personalului din învãþãmânt suntreglementate anual, prin ordonanþe de Guvern,ulterior aprobate prin legi. În anul 2008, Guvernula aprobat OG 15/2008, prin care s-au stabilit cuan-tumul ºi condiþiile de salarizare a personalului dinînvãþãmânt, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2008.

Conform procedurilor constituþionale, OG15/2008 trebuia aprobatã de Parlament prin lege.În acest sens, cu ocazia aprobãrii OG 15/ 2008, la27 octombrie 2008, Parlamentul a emis Legea nr.221/2008 de aprobare a OG 15/2008, cu modifi-cãri. Modificarea esenþialã se referã la majorareasalariilor, începând cu 1 octombrie 2008, cu unprocent de 37% faþã de septembrie 2008 (sau, alt-fel spus, majorarea cu un procent de 50% faþã desalariul din decembrie 2007). Deºi atribuþiile exe-cutivului sunt clar stabilite de Constituþia Româ-niei, acesta a refuzat punerea în execuþie a voinþeilegiuitorului - Parlamentul României.

Hotãrât sã nu respecte dispoziþia legislativã,Guvernul atacã la Curtea Constituþionalã Legea221/2008, unde solicitã atestarea neconstituþio-nalitãþii acestei legi. Aºa cum era de aºteptat, CurteaConstituþionalã a respins cererea Guvernului ºi amotivat cã Legea 221/2008 este constituþionalã ºi,prin urmare, legea îºi va produce efectele juridice.

Nemulþumit de Decizia Curþii Constituþionale,Guvernul continuã acþiunea de blocare a Legii221/2008 astfel cã, folosindu-se în mod abuziv deposibilitatea emiterii ordonanþelor de urgenþã,Primul Ministru emite pe data de 28 octombrie2008 o altã ordonanþã de urgenþã prin care abrogãLegea 221/2008 - OUG 136/28.10.2008.

Desigur, aceastã ordonanþã a fost imediat ata-catã la Curtea Constituþionalã de cãtre AvocatulPoporului. Acþiunea avea termen la data de 11noiembrie 2008 însã, realizând posibilitatea ad-miterii acþiunii împotriva acestei ordonanþe, Gu-vernul emite în seara zilei de 10 noiembrie 2008 onouã ordonanþã de urgenþã - OUG 151/10.11.2008, care modificã ºi completeazã OG 15/2008. Precizãm cã la 11.11.2008, OG 15/2008,care se voia a fi modificatã prin ultima ordonanþã,se transformase în Legea 221/2008, care aºa cumam arãtat deja era abrogatã prin OUG 151/ 2008.Miercuri, 12 noiembrie 2008, Curtea Consti-tuþionalã a admis acþiunea Avocatului Poporului ºia declarat neconstituþionalã OUG 136/2008.

Rãmâne, deci, în vigoare OUG 151/2008, carea modificat OUG 15/2008. Titlul OUG 15/2008 afost modificat din „Ordonanþa privind creºterile sa-lariale ce se vor acorda în anul 2008 personaluluidin învãþãmânt“ în „Ordonanþa privind creºterilesalariale ce se vor acorda în 2008 ºi în 2009 (s.n.)personalului din învãþãmânt“. În consecinþã, OUG151/2008 a adus reglementãri salariale ºi pentru2009, prevãzând în acest sens trei tranºe de apli-care: 1 ianuarie – 28 februarie 2009, 1 martie – 31august 2009 ºi 1 septembrie- 31 decembrie 2009.

Cu toate acestea, deºi iatã cã practic 2009 erareglementat sub aspect juridic, la 29 ianuarie2009, Guvernul emite OUG nr.1 privind unele mã-suri în domeniul salarizãrii personalului bugetar.

În antetul sãu, OUG 1/2009 explicã necesi-tatea publicãrii sale prin aceea cã la 31 decembrie2009 îºi încetau aplicabilitatea actele normativeanuale referitoare la salarizare ºi pentru a fi aco-peritã totuºi perioda 1 ianuarie 2009 - 31 martie2009 (perioadã de dezbateri ºi negocieri a proiec-tului de buget pentru anul 2009).

În articolul 2, OUG 1/2009, aduce însã oreglementare juridicã exageratã, contrarã oricãrornorme de procedurã legislativã. În aces sens, OUGnr.1/2009 modificã în articolul 2, OUG 15/2008.Reamintim cã OUG 15/2009 fusese transformatãîn Legea 221/2008 ºi apoi a fost modificatã prinOUG 151/2008. Subliniem cã în prezent OUG151/2008 este în vigoare, nefiind modificatã sauabrogatã de alte acte normative.

Ne aflãm deci într-o situaþie de confuzie ge-neratã în mod deliberat de executiv, de natura aafecta drepturile salariale câºtigate prin lege.

Deºi puterea legislativã - Parlamentul, putereajudecãtoreascã - Curtea Constituþionalã ºi Preºe-dintele României s-au exprimat ºi au acþionat pen-tru respectarea Legii 221/2008, care aducea majo-rarea salarialã de 37%, executivul refuzã pur ºisimplu sã punã în aplicare voinþa celor douã pu-teri, prin tot felul de artificii juridice, nici mãcarbine gândite.

Refacem pe scurt traseul actelor normativeinvocate în cuprinsul prezentei:

�OUG 15/2008 a devenit Legea 221/2008-de-claratã constituþionalã de Curtea Constituþionalã;

� OUG 136/2008 care abroga Legea221/2008- declaratã neconstituþionalã de CurteaConstituþionalã;

� OUG 151/2008 care modificã ºi com-pleteazã OG 15/2008 (reamintim, transformatã înLegea 221/ 2008) în vigoare la momentul emiteriiOUG 1/2009;

� OUG 1/2009, în vigoare în acelaºi timp cuOUG 151/2009, dar cu dispoziþii contradictorii....“

Petiþia cãtre Guvernul RomânieiÎn contextul mai sus arãtat, la..., în temeiul

art.7 alin.1(1) din Legea 554/2004, Federaþia Edu-caþie Naþionale a solicitat Guvernului Românieirevocarea în parte a OUG 1/2009, respectiv de

revocare a art.2 din OUG 1/2009 pentru urmãtoa-rele motive: dispoziþiile art.2 din OUG 1/2009contravin dispoziþiilor consituþionale (art. 1 alin. 4ºi 5, art.11 alin. 1 ºi 2, art. 41 alin. 2 ºi art. 108 alin.3 din Constituþia României), ceea ce face ca arti-colul invocat sã nu poatã produce efecte juridice.În antetul sãu, OUG 1/2009 explicã necesitateapublicãrii sale prin aceea cã la 31 decembrie 2009îºi încetau aplicabilitatea actele normative anualereferitoare la salarizare, fiind necesarã acoperireajuridicã a perioadei 1 ianuarie 2009 - 31 martie2009 (perioadã de dezbateri ºi negocieri a proiec-tului de buget pentru anul 2009). Faþã de aceasta,arãtãm cã, la momentul emiterii OUG 1/2009,salarizarea în sistemul de învãþãmânt era regle-mentatã de OUG 151/2008, aceasta nefiind abro-gatã sau modificatã între timp. Analizând titlul ºiconþinutul OUG 151/2008, este simplu de obser-vat cã practic 2009 era deja reglementat subaspect juridic, de chiar aceastã ordonanþã, care înart.3 prevedea pentru 2009 trei tranºe de aplicarea coeficienþilor de multiplicare: 1 ianuarie – 28 feb-ruarie 2009, 1 martie – 31 august 2009 ºi 1 sep-tembrie- 31 decembrie 2009. În acest context, mo-tivaþia OUG 1/2009 de necesitate a acopeririijuridice a perioadei 31 decembrie 2008 - 31 martie2009 devine falsã ºi nefondatã, ceea ce face careglementãrile din conþinutul sãu sã fie de aseme-nea nefondate. În plus, þinând cont de faptul cã la29 ianuarie 2009, OUG 15/2009 nu mai exista, eafiind transformatã în Legea 221/2008 ºi modifi-catã de OUG 151/2008, am întrebat Guvernul, sub

aspectul tehnicii legislative, cum a fost posibil sãmodifice prin OUG 1/2009 o ordonanþã care laacel moment nu mai exista sau cel puþin fusesemodificatã de OUG 151/2008? În nici un caz, într-un stat de drept nu pot coexista douã acte norma-tive, ambele în vigoare, dar cu dispoziþii con-tradictorii (OUG 151/2008 ºi OUG 1/2009).Reamintim cã sistemul de învãþãmânt a suportatmodificãri dictate de 4 acte normative doar înultimele trei luni, ceea ce a creat tensiuni în rândulsalariaþilor din învãþãmânt. Într-un stat de drept,bazat pe o lege fundamentalã clarã în privinþa pro-tecþiei sociale ºi a obligativitãþii României de ali-niere la tratatele, pactele ºi convenþiile interna-þionale, un executiv nu poate sã emitã acte norma-tive fãrã sã þinã cont nici mãcar de tehnica legisla-tivã. Cu siguranþã, toate actele normative recentenu fac decât sã tergiverseze aplicarea Legii221/2008, însã faþã de aceasta am reamintitGuvernului cã puterea legislativã - Parlamentul,puterea judecãtoreascã - Curtea Constituþionalã ºiPreºedintele României s-au exprimat ºi au acþio-nat pentru respectarea Legii 221/2008, care adu-cea majorarea salarialã de 37%. Executivul nu aredreptul sã refuze punerea în aplicare a voinþei celordouã puteri, prin tot felul de artificii juridice, nicimãcar bine gândite, ºi cu atât mai puþin nu aredreptul de crea o situaþia de haos juridic, cu con-secinþe asupra venitului salariaþilor din învãþã-mânt.

Pentru acestea, am solicitat Guvernului revo-carea de urgenþã a art.2 din OUG 1/2009.

ªCOALAromâneascq consilier juridic 11

mar t ie 2009

�� CC OO NN SS II LL II EE RR UU LL TT ÃÃ UU JJ UU RR II DD II CC ,,AA LL EE XX AA NN DD RR AA IICCHHIIMM

Demersurile FENfaþã de OUG NR. 1/2009 privind unele mãsuri în domeniul salarizãrii personalului din sectorul bugetar

Revista „ªCOALA rom`neascq“ XX

www.scoalaromaneasca.roNN OO UU TT ÃÃ ÞÞ II ÎÎNN FF II EE CC AA RR EE ZZ II

În plus, venim în ajutorul cititorilor

cu cinci adrese de email unde fiecare

poate sã-ºi spunã pãsurile ºi sã

contribuie în acest fel la dezvoltarea

învãþãmântului românesc.

sindicat @scoalaromaneasca.ronu ezitaþi sã ne scrieþi despre orice problemã legatã de sindicat;

[email protected]þi poze din ºcoli ºi noi le vom publica, deveniþi fotoreporteri ºiprindeþi instantaneele cele mai bune;

[email protected]þi ceva de spus, o propunere pentru reformarea educaþieiromâneºti, aici ne puteþi scrie. Ideile interesante îºi vor gãsi loc înrevistã;

[email protected] aici sã te ajutãm, nu ezita sã dai un email;

corupþ[email protected] lovit de corupþia din învãþãmânt, noi te ajutãm sã-i dai în vileag

pe cei care distrug educaþia.

�� RR AA DD UU EE NN AA CC HH EE

Învãþarea pe parcursul întregii vieþi adevenit o necesitate în Europa caracterizatã deschimbãri sociale, tehnologice ºi economicerapide. Populaþia în curs de îmbãtrânire accen-tueazã aceste provocãri datoritã nevoii de ac-tualizare continuã ºi înnoire a cunoºtinþelor,deprinderilor ºi a competenþelor generale. Rea-lizarea învãþãrii pe parcursul întregii vieþi esteînsã temporizatã de lipsa de comunicare ºi co-operare între furnizorii de educaþie ºi formare ºiautoritãþile responsabile. Barierele între insti-tuþii ºi þãri nu numai cã împiedicã accesul laeducaþie ºi formare profesionalã, dar restricþio-neazã ºi utilizarea eficientã a cunoºtinþelor ºicompetenþelor deja dobândite.

Aceastã problemã este cauzatã mai ales delipsa transparenþei calificãrilor, de atitudinearefractarã faþã de recunoaºterea calificãrilor„strãine” ºi de lipsa acordurilor instituþionalecare faciliteazã cetãþenilor recunoaºterea cali-ficãrilor dobândite în contexte diferite de învã-þare sau în diferite instituþii de educaþie. Învãþa-rea pe parcursul întregii vieþi este, de asemenea,restricþionatã ºi de tendinþa de a privi cu-noºtinþele dobândite în contexte de învãþarenon-formalã ºi informalã (ca de exemplu întimpul muncii) ca inferioare cunoºtinþelor do-bândite în contexte formale, în cadrul sistemu-lui de educaþie ºi formare profesionalã iniþialã.Acestea sunt câteva din problemele ºi provo-cãrile la care Cadrul European al Calificãrilor(EQF) încearcã sã rãspundã.

Delimitãri conceptualeO calificare este dobânditã atunci când un

organism abilitat constatã cã nivelul de învãþarela care a ajuns o persoanã a atins un anumitstandard al capacitãþilor de cunoaºtere, deprin-derilor ºi competenþelor generale. Standardulrezultatelor învãþãrii este confirmat prin inter-mediul unui proces de evaluare sau prin finali-zarea cu succes a unui program de studiu. Învã-þarea ºi evaluarea în vederea obþinerii unei cali-ficãri se poate realiza printr-un program de stu-diu ºi/sau prin experienþa la locul de muncã. Ocalificare conferã recunoaºterea oficialã a va-lorii rezultatelor învãþãrii pentru piaþa muncii,precum ºi pentru educaþia ºi formarea profe-sionalã continuã. O calificare conferã un dreptlegal de a practica o ocupaþie/meserie/profesie.Cadrele calificãrilor sunt în curs de realizare înmulte þãri ºi sectoare în Europa ºi la nivel inter-naþional. Aceste cadre au forme diverse, con-forme specificului naþional ºi sectorial. Elemen-tul comun al acestora este cã se doreºte punereaîn dezbatere a problematicii complexitãþii dince în ce mai mari, a sistemelor moderne de edu-caþie, formare ºi învãþare. Scopul lor principaleste de a clarifica (pentru elevi ºi studenþi,pãrinþi, furnizori de educaþie, agenþi economiciºi decidenþi) rutele principale pentru dobândi-rea unei anumite calificãri, cum se poate pro-gresa într-o rutã profesionalã, în ce mãsurã esteposibil un transfer al rezultatelor învãþãrii ºi pece bazã sunt luate deciziile privind recunoaºte-rea calificãrilor. Cadrele calificãrilor sunt deasemenea utilizate pentru asigurarea calitãþii ºi,pe cale de consecinþã a dezvoltãrii la nivel local,regional, sectorial ºi naþional.

Acordarea calificãrilorAcordarea calificãrilor se bazeazã esenþial-

mente pe autoritatea instituþiilor emitente dincadrul sistemului naþional de educaþie ºi for-mare profesionalã. Se poate observa din ce în cemai mult, însã, cã instituþii ºi asociaþii, alteledecât cele ale autoritãþilor responsabile cu poli-ticile pentru calificãri naþionale, cer dreptul de avalida/recunoaºte rezultatele învãþãrii. EQF tre-buie sã ia în considerare aceastã tendinþã pentru

a facilita corelarea cadrelor ºi sistemelor de ca-lificãri naþionale ºi sectoriale. EQF, dupã cumeste descris, este un meta-cadru care faciliteazãrelaþionarea ºi comunicarea între cadre ºi sis-teme naþionale ºi sectoriale. EQF va facilitatransferul, transparenþa ºi recunoaºterea cali-ficãrilor - înþelese ca rezultate ale învãþãrii eva-luate ºi certificate de un organism abilitat la ni-vel naþional sau sectorial. Funcþia principalã aEQF va fi consolidarea încrederii reciproceîntre diverºi parteneri implicaþi în învãþarea peparcursul întregii vieþi. Aceasta este consideratãa fi o precondiþie necesarã în vederea reduceriibarierelor de acces la învãþare, precum ºi a uti-lizãrii efective a cunoºtinþelor, a deprinderilor ºia competenþelor generale.

FuncþiiEQF va avea urmãtoarele funcþii:1. EQF va stabili un element comun de refe-

rinþã - care vizeazã rezultatele învãþãrii, precumºi nivelurile de competenþã - simplificând co-municarea între furnizori ºi beneficiari în siste-mul de educaþie ºi formare profesionalã. Acestfapt presupune niveluri de referinþã ºi descrip-tori care sã fie suficient de generici pentru acuprinde diversitatea calificãrilor existente lanivel naþional ºi sectorial. Aceºtia trebuie deasemenea sã permitã diferenþieri între niveluri- exprimate în termeni de competenþe ºi exper-tizã prezentate ierarhizat, de la simplu la com-plex.

2. EQF va funcþiona ca un mecanism de tra-ducere - convertor sau grilã de lecturã - facili-tând astfel ierarhizarea ºi compararea rezulta-telor învãþãrii. Acest lucru este important la ni-vel european dar, din ce în ce mai mult, ºi lanivel naþional, regional ºi sectorial.

3. EQF va funcþiona ca referinþã comunãpentru asigurarea calitãþii ºi dezvoltarea edu-caþiei ºi formãrii profesionale.

4. EQF va furniza o referinþã pentru dezvol-tarea calificãrilor sectoriale. Introducerea nive-lurilor comune de referinþã ºi a descriptorilor vapermite partenerilor sã identifice interconexi-uni, sinergii ºi potenþiale suprapuneri.

5. EQF va fi un vector al schimbãrilor la ni-vel european, naþional ºi sectorial în perspecti-va învãþãrii pe parcursul întregii vieþi, sprijinindetapele de implementare a obiectivelor comuneale sistemelor europene de educaþie ºi formarecare au fost stabilite în 2002.

EQF va avea relevanþã directã pentru deci-denþii ºi experþii de la nivel naþional ºi sectorialdin domeniul educaþiei, formãrii profesionale ºiînvãþãrii. Relevanþa EQF la nivel individual va fiasiguratã prin dezvoltarea ºi implementarea in-strumentelor comune precum sistemul detransfer ºi acumulare de credite, instrumentulEuropass ºi baza de date Ploteus privind opor-tunitãþile de învãþare.

Elementul central al EQF va fi un set de ele-mente de referinþã definite prin rezultatele în-vãþãrii care vor fi corelate cu calificãrile prin in-termediul cadrelor calificãrilor (naþionale ºisectoriale) deja existente în Europa. Aceste ele-mente de referinþã vor fi sistematizate într-ostructurã ierarhicã pe niveluri care cuprindeîntreaga varietate de calificãri, de la cele care sedobândesc în învãþãmântul obligatoriu pânã lacele mai avansate calificãri, ale specialiºtilor,inclusiv acele calificãri dobândite în contexte deînvãþare non-formalã ºi informalã, prin diver-sele oportunitãþi de învãþare pe parcursul între-

gii vieþi. Aceastã gamã de calificãri este descrisãfolosind în mod adecvat elemente de referinþãnaþionale ºi sectoriale în vederea prezentãrii câtmai fidele a calificãrilor furnizate; câteodatãaceastã descriere reprezintã cadrul naþional alcalificãrilor construit pe niveluri de calificare.

Rezultatele învãþãriiGrupul de experþi al Comisiei Europene a

propus ca fiecare nivel de calificãre din EQF sã fiedescris din perspectiva a trei tipuri de rezultateale învãþãrii: cunoºtinþe, deprinderi ºi compe-tenþe generale, descrise ca rezultate personale ºiprofesionale. Aceste trei tipuri de rezultate potfi descrise la fiecare nivel al EQF într-o manierãcare faciliteazã detalierea ºi exemplificarea pecare le pot realiza organisme naþionale ºi secto-riale. În consecinþã, fiecare nivel din EQF poatefi descris în termeni de rezultate tipice ale învã-þãrii care sunt aºteptate ºi nu trebuie incluse de-talii despre anumite calificãri sau sisteme careopereazã în diferite þãri ºi sectoare. Prin adop-tarea unei astfel de perspective a structuriiEQF, fiecare calificare naþionalã sau sectorialãpoate fi corelatã cu un anumit nivel din EQF decãtre experþii naþionali ºi sectoriali precum ºi decãtre organismele abilitate. Activitatea privi-toare la competenþele cheie iniþiatã în cadrulprogramului de lucru „Educaþie ºi formare pro-fesionalã 2010” prezintã o importanþã deose-bitã pentru EQF. Raportul Interimar Comundin 2004 al Comisiei ºi Consiliului recomandãca aceastã activitate sã fie continuatã printr-unset de principii ºi referinþe comune. Pe bazarecomandãrilor unui grup de lucru constituit deserviciile Comisiei, s-au identificat 8 competen-þe cheie diferite: comunicarea în limba mater-nã, comunicarea într-o altã limbã, competenþede bazã în matematicã, ºtiinþã ºi tehnologie,competenþe digitale, competenþa de a învãþa sãînveþi, competenþe interpersonale ºi civice, sen-sibilizare la culturã ºi spirit antreprenorial.

ConcluziiAcest text a prezentat argumente pentru o

schimbare a modului în care sunt concepute ºiorganizate cadrele ºi sistemele de educaþie, for-mare profesionalã ºi învãþare pe tot parcursulvieþii. Este un câºtig foarte mare dacã aceste cali-ficãri profesionale ar fi deschise unui set mai largde contexte ºi medii de învãþare decât sunt înprezent. Deºi educaþia ºi formarea profesionalãîn context formal sunt indispensabile procesuluide învãþare pe tot parcursul vieþii, dobândireacunoºtinþelor, deprinderilor ºi competenþelorgenerale la locul de muncã, în activitãþile din tim-pul liber ºi acasã prezintã o importanþã egalã.Cadrul European al Calificãrilor va rãspundeacestei provocãri prin introducerea unui set dedescriptori ºi niveluri de referinþã independentede educaþia ºi instituþiile de formare de tip formalºi bazate în totalitate pe rezultatele învãþãrii.

(( AA CC EE SS TT MM AA TT EE RR II AA LL SS EE BB AA ZZ EE AA ZZ ÃÃ PP EE DD OO CC UU MM EE NN TT EE

AA LL EE CC OO MM II SS II EE II EE UU RR OO PP EE NN EE ))

ªCOALAromâneascqºcoala internaþionalã12


Un proiect în miºcare

Cadrul european al ccaalliiffiiccããrriilloorrccaalliiffiiccããrriilloorrccaalliiffiiccããrriilloorrccaalliiffiiccããrriilloorrccaalliiffiiccããrriilloorr

ªCOALAromâneascq ºcoala gãlãþeanã 13

mar t ie 2009

Primul popas l-am fãcut la ªcoalade Arte ºi Meserii din comuna Fârþã-neºti. Am gãsit aici o singurã clasã cuprofil de comerþ. Câþiva viitori lucrã-tori în comerþ petrec sãptãmânalcâteva ore pe la agenþii economici dinsat unde învaþã cum sã punã preþurila produse sau cum sã aºeze marfa învitrine. La sfârºitul fiecãrui semestrumerg la oraº la hipermarketuri ºi facpracticã. Din pãcate, nu au fost banipentru realizarea unui laboratortehnologic în ºcoalã pentru cã spe-cializarea respectivã nu are încãvechimea impusã de ARACIP.

„Aº fi vrut sã facem un laborator,dar aºteptãm sã vedem ce ne spuneInspectoratul ªcolar, dacã într-ade-vãr ºcolile de arte ºi meserii mai auvreun viitor. Nu ºtiu dacã ne maiaprobã sã mai facem o astfel de chel-tuialã. Noi sã ºtiþi cã pânã acum amrespectat o programã, numai cã n-amavut un laborator unde sã facempracticã. Sã ºtiþi cã profilul nostru decomerþ nu cere o investiþie foartemare numai cã n-am avut acceptulInspectoratului“, spune Ioana Filote,directorul SAM Fârþãneºti.

Timp de 3 ani profilul de la SAM afost evaluat de ARACIP ºi, cel puþindupã spusele directorului, totul a ieºitbine, numai cã acum, dacã ar fi sã de-acrezare zvonurilor, ºcolile de arte ºimeserii vor dispãrea. „Oricum, nouãne-a prins foarte bine acest control dela ARACIP pentru cã am învãþat foartemulte lucruri. N-am avut o dotare, darle-am dat tot ce am avut noi mai bun“,mai spune Ioana Filote.

Dupã terminarea celor doi ani deSAM, tinerii de la Fârþãneºti pot daun examen la Liceul Economic dinGalaþi ºi pot ieºi, pe ruta progresivã,lucrãtori în comerþ.

Am mers apoi la ªcoala de Arte ºiMeserii din Valea Mãrului, care arede aproape 15 ani profil textil. Aiciexistã un laborator pentru elevi, darnu datoritã eforturilor nemaipome-nite fãcute de Inspectoratul ªcolarsau de autoritãþile locale, ci datoritãînfrãþirii dintre ºcoala din comunagãlãþeanã ºi una din Franþa. ªi aicisunt probleme cu practica de la sfâr-ºitul fiecãrui semestru. Noroc cã dinacest an, conducerea ºcolii a reuºit sãsemneze un parteneriat cu o casã demoda din Galaþi. Chiar ºi aºa, direc-torul ºcolii din Valea Mãrului spunecã ar trebui sã disparã repartizareaelectronicã ºi copiii sã poatã sãmeargã la ºcolile vocaþionale de caresunt atraºi.

„Vin la ºcolile de arte ºi meseriidin judeþ copii care nu au posibilitãþide a merge la liceu, la oraº. Vin ceicare nu prea au chemare pentru aces-te meserii. Cel mai bine ar fi ca ei sãdea admitere la liceul la care doresc,iar cei care vor sã faca meserie sã-ºialeagã ei cariera. Sã se aloce mai mul-te ore de practicã, mai multe disci-pline din domeniul lor. Acum fac ºimatematicã, ºi geografie, ºi multealte discipline care nu au legãturã cumeseria lor. Cu 12 ore de practicã pe

sãptãmânã nu o sã-i angajeze ni-meni“, spune ªtefanache Vârlan, di-rectorul SAM din Valea Mãrului.

În fine, am ajuns ºi într-un loc încare ºcoala de arte ºi meserii este lamare cãutare: comuna Corod, situatã

în cea mai importantã zonã agricolã ajudeþului. Aici copiii se îngrãmãdescpe profilul agricol, fiind se pare, sin-gurul loc din judeþ în care clasa estesupra-aglomeratã. Chiar dacã fermadidacticã proprie a ºcolii este goalã,copiii merg cu drag la agenþii eco-nomici agricoli din zonã.

„Nu avem o bazã materialã! Nusunt fonduri, pentru cã acestea au

mers cãtre ºcoli care au ºi nivelurisuperioare. Noi avem la AgrimatMatca 10 ha de teren ºi am puteaamenaja acolo o bazã pentru practicaelevilor, dar pânã acum nu au fostbani. Ar trebui sã avem ºi utilajelenoastre ca sã putem face practica.Teoretic, ar trebui sã avem aceste uti-laje, dar noi nu le avem. Aºa cã lu-crãm pe bazã de convenþie la anumite

societãþi agricole“, spune directorulºcolii din Corod, Maria Vasu.

Am stat de vorbã ºi cu ºefa clasei,care este ferm hotãrâtã sã meargãmai departe în acest domeniu. „O sãrãmân în domeniu pentru cã îmiplace. O sã merg la Tecuci la profilagricol. Îmi place ºi practica, dar celmai mult fac practicã acasã, cupãrinþii“, ne-a spus eleva.

În aceste condiþii profesorii de laCorod se mândresc cã au copii-minune.

„Eu zic, fãrã sã greºesc, cã eleviinoºtri, cu mici excepþii, sunt puºi lapunct cu toate noutãþile în materie deagriculturã. Eu zic cã ei sunt la nivelulcelor de la Liceul Agricol din Tecuci,care au dotãri mult peste ºcoala noas-trã. Am elevã de clasa a X-a, ºefa cla-sei care poate concura oricând cu untehnician agricol. Depinde cum ºi înce mod ne îngrijim ca aceºti copii sãînþeleagã ceea ce le predãm noi“, ne-aspus Costicã Tudor, profesor la ªcoalade Arte ºi Meserii din Corod.

Interesant este ºi faptul cã ceimai mulþi profesori din mediul ruralsusþin noua formula prin care ºcolilede arte ºi meserii ar trebui sã setransforme în licee tehnologice.

�� BB OO GG DD AA NN NN II SS TT OO RR

încotro?încotro?încotro?încotro?încotro?SAM,SAM,SAM,SAM,SAM,

Dacã în câteva localitãþi din mediul rural ºcolile dearte ºi meserii sunt la mare cãutare, în cele maimulte acestea merg în lichidare pentru cã nu ºi-augãsit muºterii. Vinovate par sã fie ºi zvonurile careumblã cu privire la înlocuirea ºcolilor de arte ºimeserii cu licee tehnologice. Surprinzãtor sau nu,singurul domeniu în care aceste ºcoli vocaþionaleau succes deplin este agricultura.

ªCOALAromâneascqdosar14


Dupã ce a concluzionat cã ºcolile de arte ºimeserii, pe care le-a înfiinþat în urmã cu ºapteani, au fost lipsite de succesul scontat, Ecate-rina Andronescu, ministrul Educaþiei, Cerce-tãrii ºi Inovãrii, le-a scos de pe tapet. Desfiin-þarea acestora s-a produs prin hotãrârea deguvern care a aprobat cifra de ºcolarizare pen-tru anul ºcolar/universitar 2009-2010. În pri-ma fazã, respectiva hotãrâre de guvern a stârnitstupoare, având în vedere cã nu se mai pome-nea nicãieri de locuri în clasa a IX-a pentru ºco-lile de artã ºi meserii ºi nici nu se discutase înprealabil despre desfiinþarea SAM-urilor. Con-cluzia fireascã a venit rapid, anume cã Minis-terul Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii (MECI)s-a debarasat de aceste SAM-uri ºi în locul lors-a gândit sã înfiinþeze licee tehnologice. Liceecare de altfel existã ºi în prezent, deci acesteavor primi clienþii de pânã acum ai SAM-urilor.Practic, la admiterea din varã toþi absolvenþii degimnaziu, fie ei cu medii foarte mari sau, dim-potrivã, chiar cu note sub 5 la tezele cu subiectunic, îºi vor continua studiile doar la forma deînvãþãmânt licealã. Pãrerile sunt deja împãrþite.În timp ce unii sunt de pãrere cã era inevitabilãdesfiinþarea SAM-urilor, având în vedere cã aufost departe de a forma meseriaºi ºi aceastãformã de învãþãmânt era oricum complet dez-agreabilã elevilor ºi pãrinþilor, alþii cred cã acestproces s-a fãcut în mare grabã ºi, ca orice lucrufãcut în aceastã manierã, nu va fi lipsit de caren-þe, ceea ce se va vedea nu în foarte mult timp.De asemenea, este absolut indecent ca toþi ele-vii sã urmeze un liceu, având în vedere cã existãdiferenþe considerabile din punct de vedere in-telectual ºi destui nu vor fi capabili sã finalizezestudiile liceale. ªi afirmaþiile nu sunt deloc în-tâmplãtoare, ci au la bazã însãºi realitatea exis-tentã acum în cadrul ªcolilor de Arte ºi Meserii.Pe vremea când admiterea în clasa a IX-a se fã-cea pe baza Examenului naþional de capacitate,înlocuit ulterior de Testele naþionale, la SAM-uriajungeau, în proporþie de peste 90%, doar ab-solvenþii de gimnaziu care nu reuºeau sã pro-moveze respectivul examen naþional. Dupã eli-minarea testelor naþionale, înlocuite de tezelecu subiect unic, la SAM au continuat sã fie re-partizaþi aceeaºi absolvenþi de gimnaziu de ocalitate foarte slabã din punctul de vedere alrezultatelor ºcolare. Majoritatea sunt în stadiulîn care nici nu ºtiu prea bine sã citeascã sau sãscrie, formularea unei cereri de înscriere în cla-sa a IX-a fiind uneori o acþiune insurmontabilã,iar socotelile simple de aritmeticã se dovedesc afi un obstacol la fel de netrecut. În aceste con-diþii, este imposibil de crezut ºi chiar anormalca toþi românii sã meargã la liceu. Din nou, des-fiinþarea SAM-urilor ºi includerea tuturorelevilor la liceu se va dovedi o acþiune a Minis-terului Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii fãcutã înmare grabã, pe „genunchi“, fãrã nici o con-sultare cu cadrele didactice care chiar predau laªcolile de Arte ºi Meserii ºi ºtiu cel mai binerealitatea, tradusã în capacitatea intelectualã ºimotivarea acestor elevi.

Calendarul miºcãrii personaluluididactic, dat peste cap

O primã consecinþã a acþiunii intempestivea Ministerului Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãriis-a tradus în bulversarea calendarului miºcãrii

personalului didactic. Prin elaborarea noilorplanuri cadru privind învãþãmântul liceal, cares-au postat pe site-ul www.edu.ro, deci s-au fãcutpublice, abia pe 3 martie ºi au venit cu destulemodificãri - reduceri de ore la unele discipline,deci o remodelare a orelor didactice care vaavea consecinþe ºi la nivelul unor catedre, ter-menul de 6 martie, când unitãþile de învãþã-mânt ar fi trebuit sã comunice deja necesarul deposturi în vederea examenului naþional de titu-larizare din varã, a fost depãºit. Pânã când di-rectorii vor face o altã numãrare a orelor, înbaza noilor planuri cadru, ºi implicit a postu-rilor disponibile este evident cã vor mai trececel puþin vreo douã sãptãmâni. ªi nu este vorbadoar de aceastã întârziere, ci ºi de faptul cã une-le cadre didactice ar putea sã rãmânã fãrã cate-drã sau, în cel mai fericit caz, sã îºi ia ore ºi laalte unitãþi pentru completarea normei didac-tice. Profesorii care sunt deja ameninþaþi cureducerea activitãþii sunt cei de la disciplineleeducaþie fizicã ºi sport, limbi moderne, istorie,geografie, discipline de specialitate, religie etc.

Acestora li se adaugã ºi maiºtrii, prin desfi-inþarea SAM ºi trecerea tuturor elevilor doar laforma de învãþãmânt licealã fiind redusã ºiactivitatea practicã.

Program mai scurt pentru liceeniÎntrucât s-a considerat cã au un program

prea încãrcat, prin noile planuri cadru elevii deliceu vor avea cel mult 30 de ore pe sãptãmânã,faþã de 33-34 cât este media în prezent. Toatebune ºi frumoase, numai cã disciplinele care aufost puternic amputate sunt exact cele care i-arfi ajutat mai mult pe elevi. De exemplu, la lice-ele tehnologice, cele care înlocuiesc actualeleSAM-uri, din trei ore de educaþie fizicã ºi sportpe sãptãmânã a mai rãmas doar una. O primãmiºcare greºitã a MECI, criticatã deja de mi-nistrul Tineretului ºi Sportului, având în vederecã starea de sãnãtate a elevilor ºi tinerilor, dincauza sedentarismului excesiv, este în continuãdegradare. Practic, în timp ce pe partea desãnãtate, prin ordin al Ministerului Sãnãtãþii ºiFamiliei, anul trecut s-a interzis agenþilor eco-

nomici sã vândã la chioºcurile din unitãþile deînvãþãmânt alimente nesãnãtoase, MECI a tãiatdin orele de sport. ªi asta dupã ce în urmã cudoi ani, tot ca urmare a concluziilor specialiºti-lor cã obezitatea creºte alarmant în rândul ele-vilor, a crescut numãrul de ore de educaþie fizi-cã ºi sport. Consecvenþã? Nici pomenealã!

Limbile moderne, de asemenea au fostciuntite, reducându-se la o orã pe sãptãmânã laa doua limbã modernã. Iarãºi o miºcare nepo-trivitã, având în vedere cã în contextul aparte-nenþei la Uniunea Europeanã ºi al migrãriipopulaþiei cunoaºterea cât mai bine a unei limbistrãine, dacã nu chiar a douã constituie un realbeneficiu. Reducerea orelor de practicã pare a fichiar sinucidere, în condiþiile în care agenþiieconomici se plâng tocmai de faptul cã dupã ceies de pe bãncile ºcolii absolvenþii nu ºtiu marelucru ºi sunt incapabili sã facã faþã cereriloracestora. De altfel, lipsa practicii este o acuzãadusã ºi absolvenþilor de învãþãmânt superior,acesteia adãugându-i-se ºi multele informaþiiteoretice depãºite ºi neadecvate timpului încare trãim.

ªi orele de consiliere au fost mutilate, deºifenomenul violenþei în ºcoli nu este deloc înscãdere, ci dimpotrivã. Cu alte cuvinte, elevii nuau nevoie de prea multã consiliere ºi, dacã totspecialiºtii de la MECI au concluzionat cã preamultele ore dãuneazã grav sãnãtãþii elevilor,atunci sã se batã liniºtiþi în continuare.

Informaþie cu întârziereDe parcã nu este suficient cã învãþãmântul

face continuu paºi înapoi din punct de vederecalitativ, reformarea sistemului se realizeazã totpompieristic, deci fãrã o analizã serioasã. Altfel,nu se explicã modul în care SAM-urile au fostdesfiinþate dintr-un simplu condei ºi în locul lors-a însãilat o variantã care se va dovedi, de ase-menea, necâºtigãtoare. Corect ar fi fost ca o ase-menea decizie sã se ia dupã o informare preala-bilã a personalului didactic ºi societãþii civile ºi,extrem de important, a agenþilor economici, ceicare practic trebuie sã absoarbã absolvenþii deliceu ºi universitate. Ei bine, în plin an ºcolar ºidoar cu patru luni înaintea admiterii în clasa aIX-a, MECI vine cu marea schimbare, neºtiutãde nimeni. Dovadã cã inspectorii ºcolari gene-rali ºi directorii SAM-rilor, pânã pe 3 martiecând s-au publicat planurile cadru, habar nuaveau de ce ºi cum va fi. Rãspunsul constant erafoarte sec: „Nu ºtim nimic, doar ce am citit ºinoi în presã!“. Ceea ce este inadmisibil dacã nedorim un sistem educaþional performant ºi caresã facã faþã provocãrilor secolului XXI. Mã rog,nici publicarea planurilor cadru nu i-a dumiritprea mult, pentru personalul administrativ ºide conducere urmând o perioadã foarte tensio-natã, de-a dreptul fierbinte, de desluºire a res-pectivelor documente ºi adaptare a acestora peprofilul unitãþii lor ºi apoi de numãrare a orelorla fiecare disciplinã.

„Am crezut cã este o glumã“La Grupul ªcolar Industrial „Timpuri Noi“

din Bucureºti în prezent funcþioneazã 11 clase laforma de învãþãmânt SAM, anume: 2 clase aIX-a, 2 clase a X-a, 2 clase a XI-a (anul de com-pletare), 3 clase a XII-a parcursul progresiv ºi 2clase a XIII-a parcursul progresiv.

Dupã zicala

Ecaterina AndronescuEcaterina AndronescuEcaterina AndronescuEcaterina AndronescuEcaterina Andronescu

„Avem ºi clase de liceu tehnic, deci nu ar finici o problemã sã extindem aceastã formã.Singura problemã este cã pânã acum (2 martie- n.n) nu avem nimic concret. Aºteptãm, stãmîn stand-by“, ne-a declarat dna profesoarãGabriela Lungu, directoarea instituþiei.

ªi la Colegiul Economic „Viilor“ adminis-traþia era în aceeaºi ceaþã de nepãtruns pe mar-ginea anunþatelor licee tehnologice. La aceastãunitate, în anul ºcolar în curs funcþioneazã 15clase SAM, cinci clase an de completare ºi ºapteclase de liceu ruta progresivã.

„Deocamdatã nu avem informaþii preaclare. Am crezut cã este o glumã. Dacã eramanunþaþi din vreme aveam ºi noi timp sã pregã-tim documentele, având în vedere cã trebuie sãtransmitem la inspectorat catedrele libere pen-tru titularizarea din varã. În ceea ce ne priveºte,deci pe ºcoala de alimentaþie publicã ºi turism,unde acum este chiar deficit de personal, noi nuam avut niciodatã probleme cã absolvenþiinoºtri de SAM nu ºi-au gãsit loc de muncã.Doar cã mentalitatea tinerilor s-a schimbatfoarte mult. Ei vor salarii tot mai mari ºi muncãtot mai puþinã. Sperãm ca în maxim douã sãp-tãmâni sã se clarifice ºi aceastã problemã cudesfiinþarea SAM ºi înlocuirea cu licee tehnolo-gice. Oricum, pentru cã metodologiile se vorelabora în grabã, existã presiunea calendaruluimiºcãrii personalului didactic ºi a admiterii însine, este clar cã vor fi ºi lacune“, ne-a declaratdna Viorica Dorin, directorul adjunct al Cole-giului Economic „Viilor“.

30% dintre elevi abandoneazãliceul ca sã se angajeze

ªi la Colegiul Tehnic „Energetic“ din Ca-pitalã funcþioneazã destule clase de SAM. Dintotalul celor 26 de clase, 3 sunt la a IX-a, 5 la aX-a, 6 la anul de completare, 7 la a XII-a rutaprogresivã ºi 5 la a XII-a aceeaºi rutã progre-sivã. Cã atractivitatea SAM-urilor nu a fost ast-fel încât sã batã pe la porþile Guiness Book-uluieste clar, din start pornirea fiind greºitã. Ceea ces-a dovedit foarte repede, având în vedere cã omajoritate uriaºã, 80 - 90 % dintre absolvenþiiclasei a X-a de la SAM, se înregistra pe ruta pro-gresivã pentru a urma ºi finaliza liceul. Cu toateacestea, în jur de 30 % dintre elevii din clasa aXII-a abandoneazã ºi se angajeazã. ªi nu doardin motive financiare, cât mai ales din lipsacapacitãþii intelectuale cerute pentru a urma ºiabsolvi un liceu.

„Cea mai mare pierdere o avem în clasa aXII-a, când aproape 30 % renunþã ºi se angajea-zã. Este adevãrat, suntem ºi o ºcoalã dintr-uncartier muncitoresc ºi situaþia financiarã a fami-liei lor nu este roz, deci sunt nevoiþi sã se anga-jeze ºi nu mai apucã sã termine liceul. În pri-vinþa ºanselor de angajare a absolvenþilor noºtride SAM, noi stãm chiar bine. Avem contracte cusocietãþile Electrocentrale, Alstom etc. Mai alesîn ultima perioadã, de aproape doi ani, acestefirme au fost foarte interesate sã primeascã ab-solvenþi. Au rãmas probabil fãrã personal mun-citor ºi au nevoie de absolvenþi de la noi. Câtpriveºte aceste ultime modificãri, suntem cuochii pe site-ul MECI. Cert este cã va trebui sãrefacem tot ce înseamnã necesarul posturilordidactice“, ne-a declarat dl profesor M.T.

Noile licee tehnologice, o formã fãrã fond

Domnul profesor Anton Petre de la ColegiulTehnic „Energetic“ pune degetul pe ranã ºi sub-liniazã foarte exact slãbiciunea actualului sis-tem educaþional. Cu alte cuvinte, doar prinschimbarea unor denumiri nu se vor reuºi niciun fel de progrese calitative ale învãþãmântuluiromânesc.

„Deocamdatã nu este vorba decât de o for-mã fãrã fond, pentru cã avem aceeaºi absolvenþide gimnaziu. Nu toþi vor rezista într-un cicluatât de lung de învãþãmânt ºi ne vom lupta încontinuare cu abandonul. Sunt probleme foartemari în a îi aduce ºi pãstra la ºcoalã în clasele aIX-a ºi a X-a, ce sã mai zic mai departe. De la 15-16 ani începem sã-i pierdem. Eu cred cã ar tre-bui sã umblãm foarte mult la învãþãmântulgimnazial. Pânã acum, se ºtie, clienþii pentruSAM erau doar elevii sub nota 4. Este foartegreu când ajung la noi ca în clasa a IX-a sã-iînveþi sã scrie, sã citeascã ºi sã socoteascã. Cândvine vremea depunerii dosarelor de înscriere,foarte mulþi nici mãcar nu ºtiu sã facã o cererede înscriere. Trebuie sã se înþeleagã cã nu toatãlumea are chef sã înveþe. Înainte de 1989, cinenu avea chef de carte mergea la o ºcoalã profe-sionalã ºi învãþa o meserie. Pe termen lung, nucred cã aceste licee tehnologice vor avea unefect strãlucit ºi vom ajunge sã nu mai avemmeseriaºi. Japonezii vor ajunge sã facã strungã-rie ºi noi, românii, sã curãþãm cearceafurile Eu-ropei. Nu avem cum sã-i þinem pe aceºti tinerila ºcoalã. Ei sunt mai interesaþi de gaºca dinspatele blocului decât de ºcoalã“, ne-a declaratdl. profesor Petre.

Pe de altã parte, multe cadre didactice recu-nosc cã la liceele tehnice sunt prea multe mod-ule de specialitate, uneori pânã la 12 ºi nu depuþine ori se învaþã prea multe lucruri inutile.Probabil cã cineva de prin MECI trebuie sã-ºijustifice postul ºi face programe ºcolare fãrã nicio noimã ºi absolut complet neatractive ºi fãrã afi în pas cu realitatea.

Studiile liceale pe patru trasee, o propunere pertinentã

„Dacã mã gândesc cã avem nevoie ºi demuncitori calificaþi, nu am o pãrere prea bunãdespre desfiinþarea SAM-urilor. În primul rândpentru cã la liceele tehnologice vor avea doar ozi pe sãptãmânã practicã pentru cã au foartemulte ore la alte discipline, în timp ce la SAM

aveau trei zile pe sãptãmânã practicã ºi douãzile pe sãptãmânã teorie. În al doilea rând,aceºti copii care ajung la SAM au capacitate in-telectualã geneticã redusã. ªi dacã tot s-au des-fiinþat SAM-urile, poate cã elevii nu aveau vârs-ta necesarã pentru a învãþa o meserie, ar trebuisã se bage în schimb ºcolile profesionale pentrutinerii cu vârsta între 16 ºi 19 ani. Din punctulmeu de vedere, cea mai bunã soluþie ar fi ca în-vãþãmântul general obligatoriu sã fie pânã laclasa a X-a sau a IX-a (dacã luãm în calcul ºiclasa pregãtitoare aºa cum susþine echipa profe-sorului Miclea), dar în cadrul ºcolii generale.Ulterior, deci de la vârsta de 16 ani, studiile li-ceale ar trebui continuate pe patru trasee: filierateoreticã - 20 %, filiera tehnologicã - 40%, filie-ra vocaþionalã - 10 % ºi filiera profesionalã -30%. Deºi acum, la noi, toþi elevii aleargã dupãmatematicã-informaticã, nu va trece mult ºidestui vor începe sã conºtientizeze. În Ungariaau început sã fugã de filiera teoreticã pentru cã

au constatat cã nu ies cu nimic dupã liceu, decinu ºtiu nimic concret. Un alt paradox cu care nevom confrunta în varã se referã la cifra de ºco-larizare. În condiþiile în care acum sunt în jur de202.000 copii în clasa a VIII-a, pentru clasa aIX-a s-au prevãzut 221.000 de locuri deºi ratade continuare a studiilor în clasa a IX-a, dupãpractica anilor trecuþi, este de doar 80 %. Dacãse menþin propunerile liceelor, legat de numã-rul de locuri, la varã ne vom trezi cu 60.000 delocuri mai puþin la liceele tehnologice, când pia-þa muncii þipã dupã muncitori calificaþi“, subli-niazã profesorul Vlaston ªtefan, preºedinteleAsociaþiei EDU CER.

Nu ar fi prima datã când MECI ia decizii înmare grabã, doar pentru a mima reforma, iarpeste ani se vor culege aceleaºi roade. Anume ocalitate tot mai slabã a educaþiei ºi absolvenþi deliceu ºi facultate complet rupþi de realitatea pie-þei muncii.

�� MM II RR EE LL AA DD AA LL AA II SS

ªCOALAromâneascq dosar 15

mar t ie 2009

desfiinþeazã -urile„„EEuu ttee--aamm ffããccuutt,, eeuu ttee oommoorr““

SAMSAMSAMSAMSAM

PREZENTARE:Înfiinþatã în martie 1990, Federaþia Educaþiei Naþionale este una dintre cele mai importante organizaþii sindicaledin România, reprezentativã pentru ramura Educaþie. FEN s-a format de jos în sus, de la nivelul unitãþilor deînvãþãmânt ºi a fost înfiinþatã pentru a fi o alternativã la sindicatul naþional din vremea comunismului. La ora actualã, FEN are peste 40 de organizaþii judeþene ºi peste 47.000 de membri. FEN apãrã interesele eco-nomice, sociale ºi profesionale ale personalului din sistemul de învãþãmânt atât preuniversitar, cât ºi superior.Federaþia este afiliatã pe plan naþional la Confederaþia Naþionalã Sindicalã „Cartel Alfa“, iar pe plan internaþionaleste membrã fondatoare a Internaþionalei Educaþiei.

MISIUNE: Suntem o organizaþie independentã de partidele politice ºi de organele administraþiei centrale ºi locale. Ne-amconstituit ºi funcþionãm pentru promovarea ºi apãrarea intereselor economice, sociale ºi profesionale ale perso-nalului din sistemul educaþional. Militãm pentru un învãþãmânt bazat pe calitate ºi performanþã, susþinut finan-ciar corespunzãtor importanþei sale strategice. De asemenea, încercãm sã venim în întâmpinarea nevoilor mem-brilor noºtri de sindicat. De aceea, avem un departament numit FEN-Plus, prin care asigurãm cele mai bune ofertepentru membrii de sindicat. Noi credem cã fiecare copil din România trebuie sã aibã acces la un sistem deînvãþãmânt performant. Credem cã o educaþie de calitate se bazeazã în primul rând pe profesori de calitate.

CE OFERIM: �� Reprezentare profesionistã la nivel naþional

�� Asistenþã juridicã gratuitã

�� Cursuri de perfecþionare interne ºi externe autorizate

�� Carduri ºi credite preferenþiale

�� Asigurãri de grup (de viaþã, medicale)

�� Alternative de petrecere a timpului liber

�� Bilete de odihnã ºi tratament în þarã ºi în strãinãtate

�� Bilete de odihnã ºi tratament acordate prin Ministerul Muncii

�� Abonamente preferenþiale în reþeaua Vodafone (comunicarea este foarte importantã ºi de aceea am încercat sãobþinem cea mai bunã ofertã în funcþie de calitate ºi preþ)

�� Posibilitatea publicãrii unor articole de specialitate ºi a opiniilor proprii despre învãþãmânt în revista „ªcoalaromâneascã“

�� Revista presei

CE CEREM DE LA MEMBRII NOªTRI DE SINDICAT: Fiind o organizaþie care s-a constituit de jos în sus, adicã de la nivelul unitãþilor de învãþãmânt, considerãm cã toþicei care facem parte din acest sindicat trebuie sã ne apãrãm ºi sã ne respectãm reciproc.

Noi toþi reprezentãm FEN!

Adevãratul sindicat,un FENomen sindical

Alege FEN ºi nu vei regreta!

CCOONNDDUUCCEERREEAA OOPPEERRAATTIIVVÃÃ FFEENN::

Cãtãlin CROITORU – Preºedinte fondator

Horia SIMASCHIEVICI –preºedinte executiv departament universitar

Teodor FÎRÞONEA – preºedinte executiv departamentpreuniversitar

Ioan Leon NAROªI – preºedinte executiv departament funcþionari publici si personalcontractual

Constantin CIOSU – Secretar general

DDEEPPAARRTTAAMMEENNTTEE::Departamentul Învãþãmânt universitar Departamente învãþãmânt preuniversitar:

�� Învãþãmânt preºcolar ºi primar

�� Învãþãmânt gimnazial

�� Învãþãmânt liceal ºi postliceal

�� Învãþãmânt tehnic

�� Învãþãmânt special ºi protecþia copilului

�� Învãþãmânt vocaþional ºi de artã Departamentul funcþionari publici ºi personal contractualDepartamentul FEN-PLUSDepartamentul JuridicDepartamentul Comunicare Departament Dezvoltare-Promovare instituþionalã

ORGANIZAREA FEN:CONGRESUL este organul suprem de conducere al federaþiei, legislativul, ºi se convoacã o datã la cinci ani în sesiune ordinarã. La cererea a 2/3 din numãrul membrilor ConsiliuluiNaþional poate fi convocatã o sesiune extraordinarã a Congresului. Congresul este constituit din delegaþii desemnaþi de organizaþiile membre în conformitate cu norma de reprezentare stabilitã de Biroul Executiv, la propunerea Secretariatului General, care nu poate fi mai micã decât norma de calcul a dreptului de vot în Consiliul Naþional (1:500). CONSILIUL NAÞIONAL, între douã sesiuni ordinare ale Congresului, este organul de conducere al federaþiei. Consiliul Naþional are în componenþa sa membrii Biroului Executiv ºipreºedinþii organizaþiilor judeþene, zonale ºi ale municipiului Bucureºti.BIROUL EXECUTIV este organul de conducere operativã a federaþiei, executivul, fiind compus din: preºedinte fondator, preºedinþi executivi, vicepreºedinþi, secretarul general ºi secretari executivi.

Nu eºti membru de sindicat sau nu eºti multumit de cum îþi reprezintã interesele actuala organizaþie din care faci parte?

Sunã-ne la tel.: 002211//333377..1111..4400 sau 00773311..888800..220099, trimite-ne un fax: 002211//333377..0011..1177sau dã-ne un email: ooffffiiccee@@ffeenn..rroo.

DE CE SÃ ALEGI FEN? Pentru cã FEN este prima organizaþie sindicalã care a vrut sã se rupã de vechea gardã comunistã!

Pentru cã FEN reprezintã viitorul în sindicalismul din învãþãmânt!

CEAÞAscoalaromaneasca.ro/admin/pdf/43.pdfSalariul de merit ar putea dispãreaGuvernul vrea sã taie...

Documents

Transcript of CEAÞAscoalaromaneasca.ro/admin/pdf/43.pdfSalariul de merit ar putea dispãreaGuvernul vrea sã taie...