Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei„Natură şi legendă în ţinutul lui Hercules”

149

mm

210 mm

foto

: Cris

tesc

u A

ndre

a

CUPRINS1. Ce este un Parc Naţional?

Autori poze:Administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei,Mircea Vergheleţ,Irina Goia,Laurenţiu Burlacu,Alexandra Baliţa,Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin

2. Ce sunt siturile Natura 2000?

4. Localizare şi acces în parc

5. Relieful parcului

6. Relieful carstic

7. Climă8. Geologie

9. Hidrologie

10. Flora, Vegetaţia şi Fauna parcului

11. Ce activităţi putem desfăşura în Parcul Naţional?

12. Cum putem ajuta Parcul Naţional?

13. Despre Proiect

3. Istoric Parc Naţional

1. Ce eSte UN PaRC NaţIoNal?

Un Parc Naţional este o arie naturală protejată desemnată pentru protecţia ecosistemelor şi pentru recreere. Mai exact, se înfiinţează pentru a menţine şi a ocroti plantele, animalele, habitatul acestora, peisajele, şi de a asigura un loc special pentru desfăşurarea unor activităţi de recreere. Necesitatea protejării unor astfel de suprafeţe decurge din obligativitatea noastră de a păstra aceste valori şi pentru generaţiile viitoare.

2

3

PRoteCţIa PăSăRIloR

habItateloR şI SPeCIIloR De INteReS ComUNItaR

4

2. Ce SUNt SItURIle NatURa 2000?

Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei are dublu statut, şi anume este atât Parc Naţional cât şi Sit NATURA 2000. Acest lucru se datorează faptului că suprafaţa parcului naţional datorită bogăţiei floristice şi faunistice necesită protejare şi reprezintă importanţă atât la nivel naţional cât şi internaţional.Siturile Natura 2000 sunt Arii naturale protejate care fac parte din reţeaua ariilor naturale protejate din Uniunea Europeană.

În Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei se suprapun 2 situri Natura 2000, una pentru protecţia păsărilor şi cealaltă pentru protecţia habitatelor şi speciilor de interes comunitar.

În prezent în jur de 800 de specii de plante sunt în pericol de dispariţie.

ST

IAŢ

I C

Ă ¿

¡?

5

3. IStoRIC PaRC NaţIoNal

• În 1932 s-a înfiinţat Rezervaţia floristică şi peisagistică Muntele Domogled, care în prezent este parte din Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei,

• 1990 este anul când s-a înfiinţat oficial Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei, dar până în anul 2003 nu a existat o administraţie proprie pentru suprafaţa constituită,

• În 2003 s-a constituit administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei.

Pe suprafaţa Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei există 11 rezervaţii, şi anume: Domogled, Coronini-Bedina, Belareca, Valea Ţăsnei, Iauna Craiova, Peştera lui Ion Bârzoni, Vârful lui Stan, Piatra Cloşanilor (inclusiv peşterile Cloşani şi Cioaca cu Brebenei), Ciucevele Cernei, Peştera Martel şi Cheile Corcoaiei.

6

7

8

4. loCalIzaRe şI aCCeS îN PaRC

• Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei se situează în latura sud - vestică a ţării şi anume, în extremitatea sud - vestică a Carpaţilor Meridionali,

• Se întinde pe suprafaţa a trei judeţe:Caraş-Severin, Mehedinţi şi Gorj,

• Suprafaţa parcului naţional este de 61.211 ha.

Accesul în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei se poate realiza prim mai multe căi ca de exemplu:

• pe drumul naţional DN 6 Bucureşti – Timişoara se intră în staţiunea Băile Herculane unde începe practic parcul naţional (oraşul se găseşte la limita sudică a parcului),

• pe drumul naţional DN 67 D Târgu Jiu-Băile Herculane se intră în zona parcului naţional după localitatea Godeanu (jud.Mehedinţi) în sensul de mers Tg.Jiu-Băile Herculane.

9

10

ST

IAŢ

I C

Ă ¿

¡?

5. RelIefUl PaRCUlUI Dacă urmărim o hartă a Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei putem constata că suprafaţa acestuia are înfăţişarea unui culoar longitudinal care separă două şiruri de munţi diferiţi ca alcătuire şi peisaj.• În partea vestică a parcului naţional se desfăşoară şirul Munţilor Cernei şi Munţilor Godeanu.• În partea estică a parcului naţional se întind Munţii Mehedinţi şi o parte din Munţii Vâlcanului.Relieful Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei are o desfăşurare altitudinală variată, începând de la 168 m altitudine până la înălţimi de peste 2000 de m. Între Vârful lui Stan şi Vârful Domogled – partea estică a parcului naţional - se află cea mai întinsă suprafaţă calcaroasă din regiune, mărginită spre râul Cerna de un abrupt de 400 - 600 m.

Caracteristică deosebită a Văii Cernei este prezenţa unor şiruri de înălţimi care însoţesc valea, când pe o parte, când pe cealaltă şi se numesc CiuCeVe şi respectiv geanţuri.

11

6. RelIefUl CaRStIC

Ce este relieful carstic? Formă de relief rezultată în urma eroziunii şi dizolvării rocilor, cu conţinut de calcar, de către apele de suprafaţă şi subterane, rezultând forme de relief exocarstice şi endocarstice.

Relieful carstic din Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei este inegal distribuit datorită răspândirii inegale a calcarelor, aşadar prin întindere şi varietate acesta reprezintă una din trăsăturile majore ale parcului.În ansamblu pe toată suprafaţa ariei protejate există peste 700 de peşteri - forme endocarstice - , inclusiv cavităţi care nu se pot numi peşteri în adevăratul sens al cuvântului datorită dimensiunilor reduse.

În Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei se întâlnesc şi peşterile termale unice în România şi foarte rare pe glob, în care condiţiile de mediu sunt asemănătoare celor din climatul tropical cu temperatura aerului cuprinsă între 350-450 C, şi anume Grota cu Aburi (14 m lungime), Avenul lui Adam – caracterizat de câteva elemente cu caracter de unicat: oază tropicală, stalactite gelationase nemaiîntâlnite în alte peşteri şi totodată fauna de lilieci şi depuneri de guano.

12

ST

IAŢ

I C

Ă ¿

¡?

Peştera Hoţilor (Haiducilor) din parcul naţional este considerată drept cea mai veche aşezare omenească cunoscută din judeţul Caraş-Severin, din epoca paleolitică (prima epocă din istoria omenirii, cunoscută şi sub denumirea de epoca pietrei cioplite, aproximativ între 1.000.000 şi 10.000/8.000 î.Chr).

13

Formele carstice de suprafaţă – exocarstul - sunt de asemenea foarte valoroase contribuind la atractivitatea Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei prin variabilitatea formaţiunilor calcaroase existente.

Unele dintre aceste formaţiuni precum „geanţurile”, „poienile”, lapiezurile - Tilva, Piatra Mare a Cloşanilor – sunt unice în România. Cele mai răspândite formaţiuni exocarstice în bazinul superior al Cernei sunt lapiezurile – forme negative de relief constând din şănţuleţe, crăpături, găuri şi tot felul de excavaţii pe suprafeţele calcaroase înclinate, rezultate din forţa de eroziune şi dizolvare a apelor.Cheile din Munţii Mehedinţi sunt foarte spectaculoase cu abrupturi stâncoase dezgolite şi în unele locuri înzestrate cu Pinul Negru de Banat sau alte specii sub-mediteraneene, oferind acestei arii o valoare peisagistică, floristică şi geomorfologică impresionantă – Cheile Ţăsnei, Jelărău, Feregari.

14

7. ClImaToată suprafaţa Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei se află sub influenţa mărilor calde a continentului European, acestea sunt: Marea Adriatică şi Marea Mediteraneană. Datorită acestui fapt temperaturile sunt mai mari faţă de alte zone din ţară şi există vegetaţie de origine sub-mediteraneană.

Datorită faptului că relieful este dispus în trepte de la 168 m altitudine în zona Băile-Herculane până la peste 2000 m altitudine, există o variaţie a temperaturilor medii anuale, de la 0ºC pe înălţimile Munţilor Godeanu, până la aproape 11ºC în partea inferioară a bazinului Cernei.

ST

IAŢ

I C

Ă ¿

¡?

La Băile Herculane, cu toate că ne aflăm în plină regiune de munte, temperatura medie multianuală este de 10,5ºC la fel ca în Câmpia română, Dobrogea Centrală şi Câmpia Crişanei.

15

8. GeoloGIeFormele de relief din PNDVC sunt dovada unei evoluţii îndelungate, caracterizate de o alcătuire diversă din punct de vedere al rocilor. În această arie naturală protejată găsim toate cele trei tipuri de roci, şi anume:- metamorfice- sedimentare- magmatice

ST

IAŢ

I CĂ

¿¡?

ST

IAŢ

I C

Ă ¿

¡?

• rocile metamorfice s-au format prin acţiunea de presiune a forţei scoarţei terestre, a căldurii extreme a magmei sau datorită coliziunilor dintre plăcile tectonice.

• rocile sedimentare s-au format prin depunerea de sedimente de-a lungul timpului de obicei ca straturi la fundul lacurilor sau oceanelor.

• rocile magmatice se formează când magma se răceşte şi se solidifică.

abrupturile calcaroase din Parcul naţional Domogled - Valea Cernei datează din perioada geologică a Jurasicului. Perioadă care a început acum 199 milioane de ani şi s-a terminat acum 145 milioane de ani. În această perioadă trăiau dinozaurii, iar vegetaţia era compusă din ferigi, muşchi şi conifere.

16

9. hIDRoloGIe Ca element unic, Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei cuprinde un întreg bazin hidrografic.

Ce este un bazin hidrografic?Un bazin hidrografic este o suprafaţă de teren de pe care îşi colectează apele râul Cerna - în cazul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei - şi afluenţii săi.

Râul Cerna străbate Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei pe o distanţă de 80 de km.

ST

IAŢ

I C

Ă ¿

¡? • râul Cerna a fost numit de romani Tierna, apoi Dierna, iar după venirea slavilor a căpătat numele care este actual şi astăzi. De asemenea, pe râul Cerna s-au construit două baraje, astfel s-au format două lacuri de acumulare, şi anume: lacul Prisaca şi lacul iovanu.

• În fiecare an se evaporă 500.000.000 de km cubi de apă, cea mai mare parte din ea revenind apoi pe pământ sub formă de ploi, grindină sau zăpadă.

17

10. floRa, VeGetaţIa şI faUNa PaRCUlUI

flora parcului Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei este caracterizat de o diversitate floristică remarcabilă, pe suprafaţa lui aflându-se circa 1100 specii, iar dintre acestea un număr destul de mare de specii periclitate, rare şi chiar endemice. De asemenea, există specii care se întâlnesc doar pe suprafaţa ariei naturale protejate, necunoscute în alte părţi ale ţării: Tragopogon balcanicus - barba caprei balcanică, Vicia truncatula - un neam de borceag sălbatic, Cerastium banaticum -

cornuţul bănăţean, Lamium bithynicum - urzica moartă originală din Bithynia.Datorită reliefului calcaros, numeroase specii – endemisme – şi-au găsit aici refugiul:

Dianthus domogledi - garofiţa Domogledului

Dianthus giganteus - scaunul cucului

Linum uninerve - inul galben de Banat

18

Linum uninerve - inul galben de banat, Primula auricula ssp. serratifolia - ciuboţica cucului bănăţean, Dianthus domogledi - garofiţa Domogledului, Dianthus giganteus - scaunul cucului, etc.Şi nu în ultimul rând, trebuie menţionat faptul că Valea Cernei reprezintă refugiul ideal pentru cele mai atrăgătoare şi rare specii balcanice şi mediteraneene: Aristolochia pallida – mărul lupului, Seseli rigidum – buruiana vântului, dar şi pentru speciile de plante aflate sub sub protecţie strictă, distrugerea lor fiind pedepsită de lege: Nigritella nigra – sângele voinicului, Trollius europaeus – bulbucul de munte, Rhododendron kotschyi – smârdar, Iris graminea – stânjenelul, etc.

Primula auricula ssp. serratifolia - ciuboţica cucului bănăţean

Iris reichenbachii – stânjenel balcanic sau stânjenel de stâncă

Dactylorhiza sambucina - bozior

19

ST

IAŢ

I C

Ă ¿

¡?• Ştiaţi că seminţele de orhidee sunt cu adevărat minuscule? 30.000 de astfel de seminţe

abia dacă ating greutatea unui bob de grâu!

• Ştiaţi că primăvara, dacă nu dispunem de un termometru exterior, putem observa cu atenţie florile de brânduşă? acestea reacţionează chiar şi la variaţii de temperatură de 0,5ºC şi se deschid sau se închid în funcţie de creşterea sau scăderea temperaturii!

Pinus nigra ssp. banatica – Pinul negru de Banat

Vegetaţia parculuiCursul Văii Cernei cuprins în teritoriul parcului naţional se desfăşoară până aproape de 2.000 m şi cuprinde toate etajele de vegetaţie, cu excepţia stepelor. Dintre asociaţiile vegetale (asociaţii de plante) cele mai reprezentative rămân cele de stâncării. Aici putem aminti, cea mai reprezentativă şi în acelaşi timp şi de cea mai înaltă valoare peisagistică dintre toate asociaţiile care populează Valea Cernei, asociaţia care cuprinde specia endemică Pinus nigra ssp. banatica – Pinul negru de Banat.

20

În Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei se află miezul de răspândire a pinului negru de Banat, specie renumită pentru rezistenţa şi adaptarea sa în condiţii staţionale vitrege, ceea ce înseamnă că se dezvoltă pe stânci abrupte dezgolite, fără sol. Această specie se mai întâlneşte doar în alte câteva locuri din ţară, şi anume:

- Sviniţa jud. Mehedinţi – doar câteva exemplare,- În amonte de peştera Topolniţa, jud. Medehinți,- Câteva exemplare în satul Gornenţi,- Pe Valea Runcu, jud. Gorj.

CurioziTăţi DeSPre PinuL negru De BanaT: - pe timpul romanilor lemnul de Pin negru de Banat a fost folosit pentru construirea apeductelor pentru apele termominerale, datorită conţinutului ridicat de răşină în lemn. - nu de mult ţăranii foloseau cenuşa de la lemnul de pin negru de Banat în amestec cu sulf şi untură pentru vindecarea râiei.

ST

IAŢ

I C

Ă ¿

¡? • În lume, milioane de arbori sunt plantaţi de ...veveriţe? acestea ascund în pământ alune şi ghinde, făcându-şi astfel provizii pentru iarnă. Câteodată însă veveriţele nu ajung să le mai mănânce, fiindcă uită unde anume le-au îngropat !

• stejarul trăieşte 1.000 de ani, gorunul 2.000 de ani, iar tisa 3.000 de ani?

21

fauna parcului Datorită elementelor biogeografice, biologice şi climatice Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei găzduieşte o faună foarte bogată şi interesantă, întâlnindu-se aici numeroase specii de animale de mare valoare ştiinţifică, unele unice în ţară sau chiar în lume, excelând prin diversitatea insectelor. Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei reprezintă zona cu cea mai ridicată biodiversitate în ceea ce priveşte lepidopterele (fluturii), întâlnindu-se aproape 1.500 specii, 45% din fauna de lepidoptere a ţării fiind concentrată aici: Lampronia aeripenella, Brevantenia banatica, Eupithecia domogledana, Melicta athalia mehadiensis.

Alte specii care merită a fi amintite şi se regăsesc pe suprafaţa ariei naturale protejate

Vipera ammodytes – Vipera cu corn

Testudo hermanni – broasca ţestoasă de uscat

Salamandra salamandra – salamandra de foc

22

sunt: din clasa peştilor – Salmo trutta fario – păstrăvul indigen, Thymallus thymallus – lipanul, Barbus barbus – mreana; din clasa amfibienilor – Bombina variegata – buhaiul de baltă cu burta galbenă, Bombina bombina – buhaiul de baltă; din clasa reptilelor – Vipera ammodytes – Vipera cu corn, Testudo hermanni – broasca ţestoasă de uscat, din clasa păsărilor – Apus melba - drepneaua, Emberiza cirlus – presură bărboasă, Dendrocopus leucotos – ciocănitoare cu spate alb, Aquila pomarina – acvila ţipătoare mică, Lanius minor – sfrâncioc cu frunte neagră; din clasa mamiferelor – Ursus arctos – ursul, Lynx lynx – râsul; iar din clasa liliecilor circa 17 specii, strict protejate la nivel European – Myotis myotis – liliacul mare cu urechi de şoarece, Rhinolophus hipposideros – rinoloful mic cu potcoavă, Miniopterus schreibersii – liliacul cu aripi lungi şi înguste, etc.

Myotis mystacinus – liliacul mustăcios

Ursus arctos – Ursul brun

Parus major – Piţigoi mare

23

Ca şi concluzie finală, condiţiile geografice, cele climatice, dar şi cele de habitat au asigurat mediul prielnic dezvoltării unei faune de o mare bogăţie.

ST

IAŢ

I C

Ă ¿

¡? • numărul speciilor de animale cunoscute care trăiesc pe Pământ, se cifrează la 1.500.000, din care trei sferturi sunt insecte?

• Păsările au inima aşezată în mijlocul corpului, ca urmare a adaptării organismului lor pentru zbor?

24

25

11. Ce aCtIVItăţI PUtem DeSfăşURa îN PaRCUl NaţIoNal?

- parcurgere trasee turistice, care sunt în număr de 34;- observare floră / faună;- activităţi de cercetare a resurselor naturale;- activităţi educaţionale;- utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi păşunat de către membrii comunităţilor care deţin suprafeţe în parcul naţional;- activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile - fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale - de către persoane care deţin / administrează suprafeţe din parcul naţional;

- lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor, şi lucrări de conservare;- activităţi de investiţii / dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic;- activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a animalelor,- şi alte activităţi impuse de obiectivele de protecţie a ariei naturale protejate.recomandările acesteia în funcţie de nivelul de protecţie a zonei vizate.

Desigur, atunci când dorim să desfăşurăm anumite activităţi pe suprafaţa parcului naţional este bine să informăm administraţia acestuia şi să ţinem cont de recomandările acesteia în funcţie de nivelul de protecţie a zonei vizate.

26

12. CUm PUtem ajUta PaRCUl NaţIoNal?Respectând câteva reguli atunci când păşim în Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei, şi anume:• Să nu abandonăm deşeurile decât în locuri special amenajate,• Să aprindem focul doar în vetre special amenajate,• Să campăm doar în locuri special amenajate,• Să nu părăsim traseele turistice marcate,• Să nu distrugem / rupem plantele şi să nu ne scrijelim numele în scoarţa arborilor,• Ca să păstrăm armonia zonelor pe care le vizităm să nu facem zgomot atunci

când păşim în habitatul diverselor specii,• Pentru ca toţi cei care vizitează parcul să beneficieze de informaţii, să nu distrugem

indicatoarele şi panourile informative.

ST

IAŢ

I C

Ă ¿

¡?

• 5 arbori maturi produc o cantitate de oxigen echivalentă cu necesarul unui om pentru o viaţă.

• Sticla de plastic se descompune în 450 de ani, punga de plastic în 10-20 de ani, iar cutia de conserve din aluminiu în 500 de ani.

27

13. DeSPRe PRoIeCtAdministraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei în perioada august 2012 şi iulie 2015 implementează proiectul cu titlul “Managementul conservării biodiversităţii în Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei, ca sit NATURA 2000”, care este cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Prin acest proiect se vor realiza următoarele:- sevaconstruiuncentrudevizitaredestinatturiştilor,comunităţilor,administraţieiparculuinaţionalşivafiposibilăastfelcunoaştereaîndetaliuaparculuinaţionaldoarvizitându-l;- activităţideconştientizare/informareacomunităţilorlocale/autorităţilorlocalecuprivirelaimportanţaprotecţieivalorilornaturale;- seva îmbunătăţistatutuldeconservarealspeciilorşihabitatelorde importanţăcomunitară;- administraţia parcului va beneficia de dotări diverse în vederea desfăşurăriiactivităţilorspecifice.

28

29

Titlul programului / proiectului: Programul Operaţional Sectorial Mediu / Managementul conservării biodiversităţii în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei, ca sit NATURA 2000.

Editorul materialului: “R.N.P. Romsilva – Administraţia Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei RA”Data publicării: Septembrie 2014

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

RNP-ROMSILVA ADMINISTRAŢIA PARCULUI NAŢIONAL DOMOGLED-VALEA CERNEI BĂILE-HERCULANE

Str. Castanilor, nr.18Tel./fax: 0255-560582

E-mail: domogled@resita.rosilva.ro

Proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională