CAPITOLUL 4

CUPRINSUL LUCRARII

CAP. 1 Date generale

3

CAP. 2Baza cartografic

4

CAP. 3Metod de lucru

5

CAP. 4Istoricul si functionalitatea parcului

11

CAP. 5Structura actual a parcului

12

CAP. 6Concepia peisagistic

13

CAP. 7Lucrri propuse

14

CAP. 8Costul lucrrilor

16

CAP. 9Anexe

17

CAPITOLUL 1

DATE GENERALE

1.1. Denumire, contract

Prezenta lucrare se intituleaz: CADASTRUL VERDE AL PARCULUI LIDIA (PADURICE).

Ea a fost ntocmit n baza contractului nr.TH 4X 0001304 din data de 05.04.2000, ncheiat ntre Primria Municipiului Timioara ca beneficiar i S.C. PARC SILVA S.R.L., ca executant. Contractul s-a ncheiat pe baza licitaiei cu nr.SC0X2211 din data de 13.03.2000 ctigat de S.C. PARC SILVA S.R.L.

1.2. Necesitatea lucrrii

Existena unui cadastru verde al unui ora mare se impune ca indispensabil unei abordri moderne a problemei raporturilor optime, de natur ecologic i social, dintre gospodarul unui ora i locuitorii si. Este singura modalitate de cunoatere a realitii spaiilor verzi ce intr n patrimoniul unui ora, incluznd aici att parcuri ct i ntreaga vegetaie stradal. Este de asemenea singura modalitate de a conduce corespunztor, att din punct de vedere tehnic ct i economic aceast important component a unui ora.

Lucrarea are astfel att un caracter de inventar al fondului de vegetaie, ct i un caracter de proiect de organizare, pe criterii ecologice i peisagistice a acestuia. Nu se exclude nici partea economic, care precizeaz sarcinile financiare de conducere a acestui obiectiv.

1.3. Amplasare, suprafaa

Parcul LIdia este situat n sudul Timisoarei ,in apropierea cartierului Soarelui, marginit n sud de str.Lidia ,in est de str.Uranus, n vest de zona de blocuri din Calea Girocului, iar la nord de terenul alocat scolii Waldorf.

Suprafata parcului este de 9,03 ha.

CAPITOLUL 2

BAZA CARTOGRAFIC

Pentru amplasarea parcului s-a folosit planul cadastral nou realizat in sistemul de proiectie STEREO -LOCAL de catre firma VERSAND SRL

La stabilirea coordonatelor exemplarelor de arbori si arbusti s-a utilizat o retea proprie de statii de vizare nscrisa n sistemul de proiectie STEREO LOCAL, astfel nct ntrega vegetatie inventariata a fost inserata n planul definitiv al zonei.

CAPITOLUL 3

METODA DE LUCRU

3.1. Organizarea spaial

Avndu-se n vedere marea varietate structural i funcional a parcului, organizarea sa spaial, necesar stabilirii soluiilor peisagistice i de amenajare general, se impune.

In acest sens, s-au constituit urmatoarele parcele:

Parcela 1

-subparcela 1A

8.344 mp

-subparcela 1B

7.959 mp

-subparcela 1C

9.615 mp

-subparcela 1D

1.208 mp

Total parcela 1

27.126 mp

Parcela 2

-subparcela 2A

9.376 mp

-subparcela 2B

8.417 mp

-subparcela 2C

17.150 mp

Total parcela 2

34.943 mp

Parcela 3

-subparcela 3A

6.071 mp

-subparcela3B

22.191 mp

Total parcela 3

28.262 mp

Total parc

90.331 mp

Principalele analize i soluii tehnice i peisagistice sunt stabilite pe aceste parcele.

3.2 Culegerea datelor de teren

Pentru fiecare element de vegetaie lemnoas identificat pe teren dup poziia sa pe plan, n urma determinrilor topografice, au fost culese i nregistrate urmtoarele caracteristici, codificate, astfel:

1 Numr de identificare cel corespunztor din plan NRI;

2 Subparcela n care se ncadreaz SUP;

3 Codul speciei COD.

Pentru necesitile cadastrului verde al municipiului Timioara a fost ntocmit un catalog al speciilor posibile de identificat, fiecare specie avnd un numr de cod, ce are corespondentul n denumirea tiinific a speciei.

4. Denumirea tiinific SPE;

Denumirea latin consacrat, n general a speciei, uneori i a subspeciei sau varietii.

5. Natura speciei NAT;

- arbore rinos cod 1

- arbore foios cod 2

- arbust rinos cod 3

- arbust foios cod 4

6. Proveniena PRO;

- smna cod 1

- plantaie cod 2

- lstar, drajon cod 3

Determinarea s-a fcut inndu-se seama de elemente istorice i de probabilitatea prezenei speciei.

7. Vrsta VR;

- 1 10 ani cod 11

- 11 20 ani cod 12

- 21 40 ani cod 20

- 41 60 ani cod 30

- 61 80 ani cod 40

- 81100 ani cod 50

- peste 100 ani cod 60

S-a inut seama de sistemul claselor de vrsta din amenajarea pdurilor, cu urmtoarele modificri:

clasele de vrst au fost exprimate cu 2 cifre;

clasa 1 de vrst este redat pe subclase: 11,12;

se stabilete prin apreciere, n funcie de grosimea trunchiului, specie, condiii de cretere.

8. Categoria de diametru DIA;

Arborii n functie de grosimea trunchiului, la naltimea de 1,30 m, se ncadreaza n urmatoarele categorii:

1. 10

1 - 10 cm;

2. 20

11 20 cm;

3. 30

21 30 cm;

4. 40

31 40 cm;

5. 50

41 50 cm;

6. 60

51 60 cm;

- 70

61 70 cm;

- 80

71 80 cm;

- 90

81 90 cm;

- 100

91 100 cm.

In continuare se constituie categorii de diametre n mod asemanator din 10 n 10 cm.

9. Clase de nlimi IN;

Se stabilete prin apreciere pn la 812 m sau cu dendrometrul la nlimi mai mari. Are importan pentru stabilirea plafonului n care se situeaz elementul i pentru stabilirea nlimii coroanei.

Se constituie urmatoarele clase de naltimi:

- 1

1 5 m;

- 2

6 10 m;

- 3

11 15 m;

- 4

16 20 m;

- 5

21 - 25 m;

- 6

26 30 m;

- 7

31 35 m.

10. Forma trunchiului FTR;

- Rectiliniu pn la 10m cod 1;

- Ramificat sub 5m cod 2;

- Ramificat ntre 5 10m cod 3;

- nconvoiat cod 4;

- Contorsionat cod 5;

- Tiat n scaun cod 6;

- nfurcit de jos cod 7;

- Gard viu cod 8.

Caracteristica are importan n special pentru stabilirea valorii peisagistice.

11. Diametrul trunchiului utilizabil DTR;

Se exprim n centimetrii, din 2 n 2, i se stabilete prin apreciere vizual, la jumtatea trunchiului utilizabil (pn la 8 10 cm diametru).

Are importan la stabilirea volumului trunchiului utilizabil.

12. Lungimea trunchiului utilizabil LTR;

Se exprim n metrii i se stabilete prin apreciere, de la baza arborelui i pn la grosimea trunchiului de 8 10 cm.

13. Volumul trunchiului utilizabil.

Se exprim n metrii cubi i se stabilete de calculator.

14. Poziia n teren POZ;

- Izolat cod 1;

- Buchete, aliniamente cod 2;

- Margine de masiv cod 3;

- Interior masiv cod 4.

15. Dominanta coroanei DOM;

- Dominant cod 1;

- Codominant cod 2;

- Parial dominat cod 3;

- Total dominat cod 4.

16. Forma coroanei FOR;

- Sferic cod 1;

- Ovoid cod 2;

- Semisferic cod 3;

- Tabular cod 4;

- Conica cod 5;

- Columnar cod 6;

- Neregulat cod 7;

- Plngtoare cod 8;

- Gard viu cod 9;

Are importan pentru stabilirea valorii peisagistice precum i a volumului coroanei.

17. Diametrul coroanei DCO;

Se exprim n m i se refer la proiecia medie a coroanei. Are importan pentru stabilirea volumului coroanei i a procentului de acoperire al solului.

18. nlimea coroanei HCO;

Se exprim n m i se stabilete prin apreciere, realiznd o compensare pentru a defini o form cilindric pentru calculul volumului.

19. Volumul total al coroanei VCO;

Se exprim n mc i se stabilete de calculator.

20. Indice de densitate IDE;

Un element de apreciere a densitii coroanei, cuprins ntre 1,0 coroana cu densitatea cea mai mare, reprezentnd o suprafa foliar maxim (Tei, Paltin, Molid) i 0,5 coroana cea mai rarefiat. Are importan pentru stabilirea unui volum structurat standard al coroanei (densitate maxim), de care depinde valoarea ecologic a fiecrui arbore.

21. Volumul structurat (standard) al coroanei VRE;

Se exprim n mc i se stabilete de calculator.

22. Anomalii ale coroanei ANO;

- Coroana normal cod 1;

- Asimetrica cod 2;

- Vrf rupt cod 3;

- Parte uscat cod 4;

- Neregulat cod 5;

23. Valoarea ecologic VAE;

Valoarea ecologic a arborilor i arbutilor este determinat de influena pe care ei o realizeaz asupra factorilor fizico-climatici ai zonei nconjurtoare. Aceasta influen este n direct dependen n special de coroana arborelui i arbustului, respectiv de volumul ei i de densitatea crcilor i a frunzelor. Efectele coroanei arborilor i arbutilor se resimt asupra urmtoarelor elemente climatice:

- absorbia energiei solare;

- reducerea intensitii turbulenelor atmosferice vnturi;

- absorbia de CO2;

- emisia de oxigen ;

- efectul de filtru asupra particulelor solide din atmosfer;

- emisia de ioni negativi;

- emisia de fitoncide;

- izolare fonic.

Toate influenele enumerate (necuantificate dar cuantificabile), ntr-un efect global, respectiv valoarea ecologic, sunt determinate de volumul structurat real al coroanei. n lipsa unor studii de specialitate care s stabileasc acest volum structurat real, se poate opera cu o eficien suficient, utiliznd ca element de lucru volumul structurat standard.

Pentru determinarea acestui volum structurat relativ putem utiliza urmtoarea formul:Valoarea ecologic = volumul coroanei x indicele de densitate al coroanei

(Volum structurat relativ)

Indicele de densitate maxim al coroanei, cu valoarea 1 poate fi preluat cel al coroanei de paltin, tei, molid, brad. Pentru celelalte specii, acest indice se stabilete prin apreciere, el neputnd cobor sub valoarea 0,5.

Pentru operativitate n exprimarea valorii ecologice, valorile absolute se grupeaz astfel:

- volumul standard coroan

( 2 mc - cod 1;

- volumul standard coroan - 2,1 - 10 mc - cod 2;

- volumul standard coroan - 10,1 - 20 mc - cod 3;

- volumul standard coroan - 20,1 - 40 mc - cod 4;

- volumul standard coroan - 40,1 - 80 mc - cod 5;

- volumul standard coroan - peste 80,1 mc - cod 6;

24. Vitalitate VIT;

- Uscat

cod 0

- Foarte sczut, n curs de uscare cod 1

- Sczut, lnced cod 2

- Normal cod 3

25. Valoarea peisagistic VPE;

Valoarea peisagistic este un element de mare importan n caracterizarea vegetaiei lemnoase a parcului. Funciunea de recreere i cea instructiv a parcului este n deplin corelaie cu aceast valoare.

Aceast valoare depinde n general de trei caracteristici:

- fizionomia general a speciei n port singular;

- mrimea exemplarului, coroan i trunchi, care depinde n special de vrst;

- anomalii ale trunchiului ca: nfurcire, contorsionare etc.

n ce privete fizionomia general a speciei, elemente de baz sunt: forma general a coroanei, forma i structura frunziului, culoarea frunzelor, inclusiv variaia ei n timp, nflorirea, fructificaia remanent.

O alt caracteristic de baz este mrimea exemplarului care impresioneaz prin nota de grandoare i implicit prin intuirea vrstei exemplarului.

Anomaliile impresioneaz prin raritatea i singularitatea lor.

Din aceste caracteristici, ultimele dou au un caracter permanent, iar prima un caracter conjunctural, dinamic i deci variabil ca valoare impresional. Excepie fac aici rinoasele pentru care i acest caracteristic are o not de permanen, ridicndu-le astfel valoarea.

Este foarte greu, dac nu imposibil de cuantificat aceaste caracteristici valorice, deoarece VPE este n funcie i de un element subiectiv: gustul individual. Din acest motiv s-a adoptat o scar valoric limitat de ase trepte, n funcie de caracteristici (mai mult sau mai puin) constante, iar ncadrarea exemplarului se face prin apreciere de ctre specialist. Erorile ce pot rezulta din caracterul subiectiv al aprecierii nu sunt de natur a influena sensibil valoarea global a unui exemplar, deoarece V.PE. intr n proporie de cca 40% n aceasta.

Ca orientare general, cu excepia unor specii de foioase ca: Platanus, Albitzia, Paulownia, Betula care posed caractere morfologice de excepie (colorit trunchi, form frunze, nflorire), foioasele n general nu depesc VPE treapta 3, dect prin considerente de vrst. n schimb rinoasele prin forma coroanei, permanena frunzelor i coloritul aparte, pot fi ncadrate la trepte ale VPE de 3-4 chiar la vrste mici

Treptele de apreciere a valorii peisagistice folosite n proiect sunt:

- Foarte sczut cod 1

- Sczut cod 2

- Medie cod 3

- Mare cod 4

- Foarte mare cod 5

- Excepional cod 6

26. Valoarea global VGL

Se stabilete de calculator folosind formula:

VGL = VAE x VIT x VPE

Aceast valoare poate varia ntre 0 atunci cnd vitalitatea este 0 arbore uscat i 108, la valori maxime (VAE = 6; VIT = 3; VPE = 6). Valoarea maxim poate fi ntlnit foarte rar, ca de exemplu o pdure monumental de platan. Aceast valoare global are o semnificaie aparte pentru aprecierea importanei unui parc, sau pentru stabilirea unor penalizri n cazul distrugerii unor elemente.

27. Lucrri propuse

Se prevd urmtoarele lucrri:

- meninerea intact cod 1

- toaletare, elagaj cod 2

- extragere uscat cod 3

- extragere necorespunztor biologic cod 4

- extragere necorespunztor peisagistic cod 5

Pe lng toate aceste caracteristici, baza de date din calculator mai ofer:

- SCO - suprafaa proieciei coroanei;

- coordonata X

- coordonata Y

n anexa lucrrii se prezint un listing cu principalele caracteristici ale fiecrui element de vegetaie.

3.3. Prelucrarea datelor

Pe lng prelucrrile primare prezentate n subcapitolul anterior, pentru extragerea unor date de sintez se apeleaz la calculator. n capitolul 5 al studiului, care se ocup de structura actual a parcului, sunt prezentate toate aceste situaii statistice de sintez.

CAPITOLUL 4

ISTORICUL I FUCIONALITATEA PARCULUI Pe harta oraului Timioara din 1900, suprafaa pe care se afl actualul parc Lidia (Pdurice) era mult in afara orasului.

n 1929 (C. Cionchin), fosta pepinier mic a oraului de pe actualul bulevard V. Prvan se muta pe o suprafa de 11 ha n Calea Girocului. Acolo se construiete o ser de 42 mp, o cas i un grajd. n acea pepinier se producea anual, dup datele lui Cionchin : 1000-2000 arbori foioi, 400-500 arbori rinoi, 3-4000 arbuti floriferi. O mare parte din arborii btrni din parcurile i de pe strzile Timioarei au fost produi aici.

n timpul rzboiului, materialul dendrologic s-a mbtrnit, terenul practic s-a mpdurit, nemaiputnd fi folosit pentru plantaii i a fost ulterior tiat i ntrebuinat ca lemn de foc la sera pepinierei.

Dup 1950, o parte a acestei pepiniere este defriat de vegetaia salbaticita si se reamenajaz pepiniera dendrologic. Ea pierde din pondere n 1961 cnd se obine suprafaa de pe aleea CFR, prin donaie, unde se mut producia floricol a seciei de horticultur a oraului. Totui producia de material dendrologic continu n ritm susinut. Cionchin menioneaz c producia de arbori a crescut de la 1000 buc n 1950, la 27.500 buc n anul 1965. Producia de conifere a crescut de la 500 buc in anul 1950, la 8.000 buc in 1965. Se lrgete i gama speciilor cu valoare ornamental deosebit.

Activitatea continu pn in 1973, cnd pepiniera se mut in Ciarda Roie, unde funcioneaz i in prezent, pe o suprafa de 25 ha. Acolo se construiesc 16.400 mp sere, 9.500 mp rsadnie zidite in pmnt, solarii i umbrare. Fosta pepinier este abandonat, materialul dendrologic nescos crete, intreaga suprafa se impdurete i zona primete numele de Pdurice.

Construirea blocurilor de pe Calea Girocului, o parte din ele chiar pe terenul fostei pepiniere, apoi cartierul de blocuri din zona Soarelui ce ajunge pn la limita fostei pepiniere, duc la folosirea acestui teren ca refugiu de recreere, ca o oaza de verdea intre cartiere minerale de blocuri. Desimea i caracterul slbatic al zonei reduc ins mult din eficiena recreerii.

Amenajri timide se fac dup 1990, cnd deja vegetaia lemnoas se ridicase bine.

Amenajarea, in structura actual se face definitiv abia in 1999, cnd se contureaz aleile, o parte din ele pe vechile drumuri de acces a fostei pepiniere, se defrieaz masiv subarboretul, se niveleaz i se gazoneaz intreaga suprafa, se amplaseaz bnci i se introduc buchete de rinoase.

Parcul Lidia (Padurice), este astfel cel mai tnr parc al Timioarei, in acest moment, dar in acelai timp unul din cele mai intens vizitate, datorit siturii lui intre dou mari zone de blocuri.

Funciile sale principale sunt:

funcionarea recreativ;

funcionarea de tranzit;

funcionarea de joac pentru copii, avnd un mini teren de fotbal in interiorul parcului, inconjurat de masiv pduros

CAPITOLUL 5

STRUCTURA ACTUAL A PARCULUI

Tabelele : 9.2; 9.3;9.4 i 9.5 prezint structura general a parcului.

Au fost identificate 62 specii, ceea ce inseamn puin pentru suprafaa parcului. Multe specii se grupeaz pe loturi, aa cum au rmas de la vechea pepinier, speciile preponderente ca numr de exemplare sunt: Robinia pseudoacaccia, Acer pseudoplatanus, Populus euro-americana, Populus thevestina, Quercus robur.

Dup natura speciilor, rinoasele reprezint doar 8% i acestea exemplare tinere plantate in ultimii ani. Arbutii reprezint i ei doar 7%, astfel, din acest punct de vedere, al naturii speciilor, structura parcului este modest.

Densitatea medie este de 203 ex /ha, variind intre 102 (subparcela 1B) i 367 ex/ha (subparcela 1C). Avndu-se in vedere vrsta mic a majoritii exemplarelor, aceast densitate apropie o parte a parcului de o structur de pdure.

Ca vrste, 98% din exemplare sunt sub 40 ani, cu o vrst aproape uniform 25-30 de ani, dnd astfel parcului un caracter de uniformitate, dup dimensiuni, diametre i inlimi. Parcul se include astfel in categoria parcurilor tinere din ora.

Procentul mediu de acoperire este 16%, cu variaii intre 4% i 28%, prezentnd att numeroase goluri ct i poriuni cu caracter de masiv inchis.

In corelaie cu toi indicatorii anteriori, grosimea stratului ecologic este de numai 0,45m, modest dar intr-o cretere rapid an de an.

Valoarea ecologic medie este, firesc, modest, de 2,66. Valoarea peisagistic este i ea redus, de 2,69. Cum este firesc in aceast situaie i valoarea global este redus.

Ca o caracterizare general, se poate afirma c acest parc, dei foarte solicitat de vizitatori, datorit amplasrii sale intr-o zon intens locuit, are o structur general mai mult dect modest. Acest fapt impune o atenie deosebit , prioritar, pentru amenajarea sa corespunztoare.

Se menioneaz existena ctorva segmente de garduri vii din Ligustrum ovalifolium la intersecia de alei, bine amplasate i de efect.

Utilizarea terenului in cadrul parcului se prezint astfel:

suprafee inierbate i plantate

84.573 mp 94 %

alei asfaltate sau dalate

4.550 mp 5 %

alte terenuri fr vegetaie

1.208 mp 1 %

Total

90.331 mp100 %

Dotrile existente in parc sunt:

alei asfaltate sau dalate;

1.605 ml

bnci.

42 buc

O evaluare a capacitii de recreere se prezint astfel:

locuri pe bnci;

126

vizitatori pe alei.16X4 vizitatori/100ml alee = 64

Capacitatea total instantanee de incrcare cu vizitatori este de 190

putnd fi sporit in viitor prin amenajri specifice.

CAPITOLUL 6

CONCEPIA PEISAGISTICntruct parcul este rezultat din dezvoltarea unei vegetaii abandonate intr-o pepinier dezafectat, la realizarea lui nu a stat nici o concepie peisagistic. Mai mult chiar, amenajarea ulterioar, in special realizarea reelei de alei a respectat o schem de drumuri de acces a vechii pepiniere, pe cea mai mare parte. Pe o mic poriune, la limita sudic, reeaua de alei a fost realizat pe criterii peisagistice i existnd o vegetaie foarte rar, s-au introdus rinoase, ridicnd astfel valoarea peisagistic. In rest, parcul are un caracter de masiv forestier, rrit pe alocuri.

Stilul peisagistic in care se incadreaz astfel parcul, este cel peisager.

Rezerve de amenajare peisagistic exist ins multe, pe fondul acestui mic masiv pduros, care este o originalitate in parcurile municipiului. CAPITOLUL 7

LUCRRI PROPUSE

7.1. Lucrri de investiii

Structura actuala a parcului impune o imbunatatiresubstantiala a lui pentru a putea asigura o eficienta functioanala maxima.

Ca idei fundamentale pentru aceasta imbunatatire se pot contura urmatoarele:

imbunatatirea si completarea retelei de poteci, care a fost realizata fara a urmari un important criteriu functional, si anume functia de tranzit:

realizarea unei structuri corespunzatoare de parc, prin plantari de grupe de arbori si arbusti, asociati pe criterii peisagistice , in subparcela 1B;

completarea si diversificarea vegetatiei, in principal prin introducerea de rasinoase in subparcelele: 1A, 2A, 3A;

realizarea pe intreg conturul parcului a unui gard viu, cat mai inalt, pentru asigurarea linistei si a unei ambiante intime specifice, separata in special de circulatia stradala;

realizarea unui gard viu din arbusti floriferi pe limita estica a parcului, pentru a masca garajele ce dau un aspect total necorespunzator la acesta limita;

realizarea unor obiective speciale recreative in subparcela 3B in golul si raristea cu pruni din vecinatatea aliniamentului spectaculos de stejari, pe baza unui proiect special;

extragerea in etapa urmatoare a exemplarelor uscate, debilitate sau necorespunzatoare peisagistic de plopi ajunsi la limita longevitatii si amenajarea peisagistica corespunzatoare a golurilor ce se creaza;

punerea in valoare prin perspectivare a palcului de stejari de la limita NV-ica a subparcelei 1C;

introducerea in intreg parcul de grupe si mici aliniamente de arbusti floriferi, pentru diversificarea structurii verticale si pentru segmentarea vizuala a parcului, respectiv realizarea starii de intimitate.

Toate aceste modificari in structura parcului vor face obiectul unor proiecte speciale de detaliu ,insotite de devizele necesare.

7.2. Lucrari de ntretinere si selectarea vegetatiei

Aceste lucrari sunt prevazute n tabelul 9.6. Sunt prevazute lucrari de toaletare si elagaj, taieri de craci uscate, extragerea exemplarelor uscate precum si a celor necorespunzatoare din punct de vedere biologic si peisagistic. Ultima categorie de extrageri este stabilita n concordanta cu conceptul de restructurare precizat la subcapitolul 7.1.

7.3 Lucrari de ntretinere a covorului ierbaceu

Se prevede executarea a minimum 4-5 cosiri pe vara, cu strngerea imediata a ierbii. In portiunile n care desimea covorului este redusa se propune fie refacerea n totalitate a covorului vegetal, fie executarea de supransamntari cu Lolium perene.

Identificarea si planificarea acestor lucrari, considerate ca detalii de ntretinere, vor fi facute de catre seful formatiei de ntretinere.

7.4 Intretinere dotari

Se considera necesare urmatoarele lucrari de ntretinere;

repararea aleelor;

repararea sau nlocuirea bancilor deteriorate;

completarea cosurilor de gunoi;

CAPITOLUL 8

COSTUL NTREINERII I AMENAJRII PARCULUI8.1 Costul ntretinerii

Se apreciaz c lucrrile curente de ntreinere prevzute pot fi executate mulumitor de o echip stabil pentru acest obiectiv, dimensionata la un muncitor la hectar.

Lund n considerare att salariile necesare, ct i materialele ce se folosesc i uzura utilajelor, comparativ cu analizele fcute n alte parcuri, costul anual orientativ de ntreinere poate fi apreciat la 56.000 DM/ha.

8.2. Costul investitiilor

Fiind vorba de lucrari de amploare, atat constructive cat si de plantari, ce vor fi pravazute de proiecte speciale, costul investitiilor se va stabili prin devize in cadrul fiecarui proiect.

CAPITOLUL 9

ANEXE

Tabele:

9.1 Evidenta descrierii arborilor si arbustilor

19

9.2 Situatie centralizatoare pe specii, numar de exemplare

si suprafata coroanei

50

9.3 Evidenta numarului de arbori si suprafetetelor coroanei

pe clase da varsta si specii

54

9.4 Evidenta numarului de arbori pe specii si subparcele

58

9.5 Caracteristici sintetice pe specii

63

9.6 Lucrari propuse

64

9.7Evidenta lucrarilor executate

65

Alte anexe ( Volumul II Planuri ) :

planul general al parcului scara 1:500

planul pe sectiuni scara 1: 250

PAGE 13