Memoriu Rozelor Parc

56

Click here to load reader

description

memoriu

Transcript of Memoriu Rozelor Parc

  • R E A M E N A J A R E A I M O D E R N I Z A R E A

    P A R C U L U I R O Z E L O R FAZA P.T.+ D.E.

    PROIECT NR 14/ 2010

    Axa prioritar 1 Sprijinirea dezvoltrii durabile a oraelor poli urbani de cretere Domeniul de intervenie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urban Sub-domeniul: Poli de crestere Autoritatea de management: Ministerul Dezvoltrii Regionale si Turismului Organism intermediar: A.D.R. VEST Solicitant: MUNICIPIUL TIMISOARA

    BENEFICIARUL INVESTITIEI MUNICIPIUL TIMISOARA ELABORATOR SC GREEN PROJECT SRL, IASI, STR GHEORGHE GHIBANESCU NR 1A, PARTER Tel/Fax o332/8oo.8oo; e-mail: [email protected] ; RO 15618299

  • FOAIE DE SEMNATURI

    Director general: ec. Ion Waszkiewicz-Filioreanu

    Director executiv: ec. Simona Waszkiewicz-Filioreanu

    ef proiect: arh. Dan Constantiniu

    Proiectanti:

    Arhitectura arh. Dan Constantiniu

    arh. stagiar Ana Nistor

    Structura ing. constructor Constantin Ciobanu

    ing. constructor Maria Besliu

    Peisagistica ing. peisagist Roxana Azoitei

    Instalatii apa-canal ing. Ciocoiu Ioan Iulian

    Instalatii electrice ing. Solomon Sandu

  • BORDEROU GENERAL PARTE SCRIS 1.Date generale

    1.1 Denumirea obiectivului de investiii;

    1.2 Amplasamentul

    1.3 Titularul investiiei

    1.4 Beneficiarul investiiei

    1.5 Elaboratorul proiectului

    2. Descrierea generala a lucrarilor

    2.1. Descrierea lucrarilor

    2.1.1 Amplasamentul 2.1.2 Topografia 2.1.3 Clima 2.1.4 Geologia i seismicitatea 2.1.5 Prezentarea proiectului pe specialitati 2.1.6 Devierile si protejarile de utilitati afectate 2.1.7 Sursele de apa, enegie electrica, gaze, telefon pentru organizarea de antier 2.1.8 Caile de acces, caile de comunicatii 2.1.9 Antemasuratoarea 2.2 Memorii tehnice pe specialitati

    2.2.1 Memoriu tehnic arhitectura 2.2.2 Memoriu tehnic rezistenta 2.2.3 Memoriu tehnic instalatii apa-canal

  • 2.2.4 Memoriu tehnic instalatii electrice 3.Caiete de sarcini

    4. Listele cantitatilor de lucrari

    5. Graficul general de realizare a lucrarii

    6. Anexe

    6.1.Referate de verificare tehnica

    6.2. Expertiza tehnica. Studiu geotehnic

    6.3 Instructiuni privind urmarirea comportarii in timp a constructiei

    6.4. D.T.O.E.

    6.5. Certificat de urbanism si avize

  • 1. DATE GENERALE 1.1 DENUMIREA INVESTITIEI Reamenajarea si modernizarea Parcului ROZELOR Timioara, Jud Timis 1.2 AMPLASAMENT Jud. Timi, Municipiul TIMIOARA, Parcul ROZELOR . Amplasamentul este identificat conform extras CF nr 404787, nr top 31, fiind delimitat la nord de str. Acad. Alexandru Borza, la est Blv Michelangelo, la sud Splaiul Spiru Haret si la vest de un lot teren intravilan viran. 1.3 TITULARUL INVESTITIEI MUNICIPIUL TIMISOARA 1.4 BENEFICIARUL INVESTITIEI MUNICIPIUL TIMISOARA 1.5 ELABORATOR SC GREEN PROJECT SRL, IASI, STR GHEORGHE GHIBANESCU NR 1A, PARTER Tel/Fax o332/8oo.8oo; e-mail: [email protected]

  • 2.DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR

    2.1. DESCRIEREA LUCRARILOR 2.1.1. AMPLASAMENT Timisoara este resedinta si cel mai mare oras al judetului Timis, Banat, de asemenea

    este al patrulea oras ca populatie din Romania dupa Bucuresti, Iasi si Cluj-Napoca. Parcul ROZELOR reprezinta unul dintre cele mai apreciate si reprezentative parcuri ce apartin municipiului Timisoara prin pozitia sa centrala, prin stilul clasic bine definit

    si prin colectiile de trandafiri cu care se mindrea odinioara, de unde si denumirea de parc al ROZELOR. Parcul Rozelor este amplasat in Jud. Timi, Municipiul TIMIOARA. Amplasamentul este identificat conform extras CF nr 404787, nr top 31, fiind delimitat la nord de str.

    Acad. Alexandru Borza, la est Blv Michelangelo, la sud Splaiul Spiru Haret si la vest de un lot teren intravilan viran. Terenul pe care se vor executa lucrrile propuse n documentaie, este intravilan,

    proprietar fiind Primaria Municipiul Timisoara conform extrasului de carte funciara nr

    404787. Conform certificatului de urbanism nr 1016/22.03.2010, regimul economic este: zona A,

    cu folosinta actuala cladiri si parc ( S= 25183- inclusiv Teatrul de Vara) si destinatie conform PUG Malurile Canalului Bega Timisoara. Din suprafata parcului, au fost studiati numai 23 352 mp, conform planselor, restul suprafetei fiind inclusa in proiectul

    de amenajare a malurilor Canalului Bega.

  • 2.1.2 TOPOGRAFIA Pentru realizarea documentatiei tehnice s-a utilizat studiul topografic pus la dispozitie de Primaria Municipiului Timisoara si receptionat A.N.C.P.I cu numarul

    14638/23.06.2009. Ridicarile topografice privind situatia existenta se regasesc in

    partea desenata a documentatiei tehnice . 2.1.3 CLIMA Timioara se ncadreaz n climatul temperat continental moderat, caracteristic prii

    de sud-est a Depresiunii Panonice, cu unele influene submediteraneene (varianta adriatic). Trsturile sale generale sunt marcate de diversitatea i neregularitatea proceselor

    atmosferice. Masele de aer dominante, n timpul primverii i verii, sunt cele temperate,

    de provenien oceanic, care aduc precipitaii semnificative. n mod frecvent, chiar n

    timpul iernii, sosesc dinspre Atlantic mase de aer umed, aducnd ploi i zpezi nsemnate, mai rar valuri de frig. Din septembrie pn n februarie se manifest

    frecvente ptrunderi ale maselor de aer polar continental, venind dinspre est. Cu toate

    acestea, n Banat se resimte puternic i influena ciclonilor i maselor de aer cald

    dinspre Marea Adriatic i Marea Mediteran, care iarna genereaz dezghe complet, iar

    vara impun perioade de cldur nbuitoare.Temperatura medie anual este de 10,6C, luna cea mai cald fiind iulie (21,1C), rezultnd o amplitudine termic medie de 22,7C, sub cea a Cmpiei Romne, ceea ce atest influena benefic a maselor de aer oceanic.

    Din punct de vedere practic, numrul zilelor cu temperaturi favorabile dezvoltrii

    optime a culturilor, adic cele care au medii de peste 15C, este de143/an, cuprinse

    ntre 7 mai i 26 septembrie. Temperatura activ, nsumnd 2761C, asigur condiii

    foarte bune pentru maturizarea plantelor de cultur, inclusiv a unora de provenien

    mediteranean. Aflndu-se predominant sub influena maselor de aer maritim dinspre nord-vest, Timioara primete o cantitate de precipitaii mai mare dect oraele din Cmpia Romn. Media anual, de 592 mm, apropiat de media rii, este realizat ndeosebi ca urmare a precipitaiilor bogate din lunile mai, iunie, iulie (34,4% din totalul

    anual) i a celor din lunile noiembrie i decembrie, cnd se nregistrez un maxim

    secundar, reflex al influenelor climatice submediteraneene. Regimul precipitaiilor are

  • ns un caracter neregulat, cu ani mult mai umezi dect media i ani cu precipitaii

    foarte puine. Timioara suport, din direcia nord-vest i vest, o micare a maselor de aer puin diferit de circulaia general a aerului deasupra prii de vest a Romniei. Canalizrile

    locale ale circulaiei aerului i echilibrele instabile dintre centrii barici impun o mare

    variabilitate a frecvenei vnturilor pe principalele direcii.Cele mai frecvente sunt

    vnturile de nord-vest (13%) i cele de vest (9,8%), reflex al activitii anticiclonului Azorelor, cu extensiune maxim n lunile de var. n aprilie-mai, o frecven mare o au i vnturile de sud (8,4% din total). Celelalte direcii nregistreaz frecvene reduse. Ca

    intensitate, vnturile ating uneori gradul 10 (scara Beaufort), furtunile cu caracter

    ciclonal venind totdeauna dinspre vest, sud-vest (1929, 1942, 1960, 1969, 1994). Distribuia vnturilor dominante afecteaz, ntr-o anumit msur, calitatea aerului oraului Timioara, ca urmare a faptului c sunt antrenai poluanii emanai de unitile

    industriale de pe platformele din vestul i sudul localitii, stagnarea acestora deasupra fiind facilitat att de morfologia de ansamblu a vetrei, cu aspect de cuvet, ct i de ponderea mare a calmului atmosferic (45,9%). 2.1.4 GEOLOGIA I SEIMICITATEA Pentru realizarea documentatiei tehnice de executie s-a utilizat studiul topografic realizat de SC GEOSOND SRL insotit de referatul de verificare nr 415 din 12.03.2010 la cerinta Af a verificatorului autorizat Prof. dr. ing. Marin Marin, prezentate in anexe. Stabilirea categoriei geotehnice in care se va incadra viitoarea lucrare se face avndu-se in vedere indicatiile normativului NP 074-2007 , astfel: Factori avuti in vedere ncadrarea Puncte

    1 . Conditii de teren Terenuri medii 3 2. Apa subteran Fr epuismente 1 3. Categoria de important a constructiei Redus 2 4. Vecintti Fr riscuri 1 5. Zona seismic a g=0,16 g; Tc =1 s 1 Risc geotehnic redus 8

  • Din tabelul de mai sus rezult incadrarea lucrrii in categoria geotehnic 1 - risc geotehnic redus. Amplasamentul este la momentul prezent ocupat de mai multe construcii usoare i grupuri sanitare, terenul aproximativ plan orizontal nefiind afectat de fenomene fizico-mecanice care s-i pericliteze stabilitatea. Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul prospectat aparine Cmpiei Banatului, aspectul orizontal conferind stabilitate terenului. Geologic, zona aparine Bazinului Pannonic , coloana litologic a acestui areal cuprinznd un etaj inferior afectat tectonic i o cuvertur posttectonic. La alctuirea geologic a etajului inferior - presenonian, particip , in baz, formaiuni cristalofiliene, mezo- i epizonale, proterozoic superioare, reprezentate prin micaisturi, micaisturi biotito-sericitoase , micaisturi cu granai. paragnaise, cuarite micacee, isturi sericito-cloritoase, isturi cuarito-cloritoase i isturi sericito-talcoase. La partea superioar , aceste formaiuni prezint o zon alterat de grosimi variabile, cuprins in general, intre 50 - 100 m. Uneori, rocile metamorfice din fundament sunt strbtute de roci eruptive: granite (Sntana, Turnu, Varia efe.), dacite (Pecica) , andezite (Pncota), bazalte (Janova), diabaze (Benc ec, Giarmata etc.). Peste formatiunile cristalofitlene se dispun formatiuni permiene i mezozoice. Acestea sunt reprezentate prin gresii silicioase verzi/roii i conglomerate cu intercalatii de argile (Permian), conglomerate i gresii cuaritice rocate, isturi argiloase-nisipoase roii i verzi, calcare stratificate, negre bituminoase, dolomitice, calcare pseudo-oolifice cenuii cu intercalatii locale de isturi argiloase (Triasic), argile grezoase i gresii cuaritice, marnocalcare cu intercalatii de isturi argo-marnoase, marne pseudo-litice (Jurasic). Formaiunile cretacice inferioare din Pdurea Craiului se continu spre vest, pe sub

    cuvertura sedimentar senonian-neogen din fundamentul Depresiunii Pannonice, i dispun transgresiv peste Jurasic, ocupnd aproximativ aceleai suprafee ca i

    formatiunile jurasice, pe care le depesc,ins, ca extindere. Sedimentarea Cretacicului

    inferior incepe cu calcare lacustre negre sau cenuii, dup care urmeaz calcare stratificate in bancuri groase, marnocalcare in alternant cu calcare bioclastice, apoi

    calcare cenuii masive iar, n final, gresii glauconitice, isturi morno-argiloase, gresii grosiere, microconglomerate, calcare, isturi argiloase i gresii fine argiloase.

  • Cuvertura posttectonic ncepe cu formatiunile senoniene dispuse trensgresiv i discordant peste depozite mezozoice mai vechi sau direct peste cristalin, lipsind ins in general, in zonele cu fundament ridicat. Depozitele senoniene sunt de o mare diversitate facial fiind reprezentate prin: conglomerate, calcare, calcare grezoase, gresii calcaroase, isturi argiloase cu strate de crbuni dup care urmeaz gresii feruginoase, gresii marnoase i microconglomerate. La sfritul Senonianului regiunea a fost exondat , ciclul de sedimentare relundu-se cu formaiunile neogene bine dezvoltate i dispuse transgresiv i discordant peste formaiunile mai vechi. n final, depozitele cuaternare, cele care constituie efectiv n cele mai multe cazuri n aceast regiune terenuri de fundare, au o rspndire larg. Ele sunt reprezentate n general, prin trei tipuri genetice de formatiuni:

    aluvionare - aluviuni vechi i noi ale rurilor care strbat regiunea i intr in constitutia teraselor i luncilor acestora;

    gravitationale - reprezentate prin alunecri de teren i deluvii de pant, ce se dezvolt in zona de "ram" a depresiunii;

    cu genez mixt (eolian, deluvial-pluvial ) - reprezentate prin argile cu concretiuni fero-manganoase i depozite de piemont. n cazul de fat, cu ocazia lucrrilor de teren efectuate pe amplasament au fost identificate depozite aluvionare cuaternare recente (Holocen superior - Actual).

    acoperite de umpluturi eterogene, necompactate, realizate neorganizat. Dat fiind

    stratificaia nclinat i ncruciat caracteristic sistemului fluviatil (n care s-au acumulat depozitele strbtute prin foraj precum i intervenia antropic, succesiunea stratigrafic intnit in astfel de depozite poate varia pe distane foarte mici! Conform zonrii seismice. amplasamentul este caracterizat de urmtorii parametrii: ag = 0.16 g. Tc = 1 s. Adncimea de nghet este de 0.6 - 0.7 m (conform STAS 6054-85).

    2.1.5 PREZENTAREA PROIECTULUI PE SPECIALITATI Investitia vizeaza modernizarea Parcului Rozelor din Municipiul Timisoara , avind la baza concluziile expertizei tehnice si solutia optima recomandata in aceasta si cuprinde urmatoarele lucrari principale:

  • 1. Intretinerea si completarea vegetatiei existente. Gazonarea suprafetelor verzi. 2. Refacerea retelei de alei pietonale din pavele din beton si piatra. 3. Reconditionarea mobilierului urban existent ( pergole) si completarea acestuia. 4. Completarea sistemului de iluminat clasic cu corpuri de iluminat decorative

    fotovoltaice. 5. Refacerea imprejmuirii. 6. Consolidarea si modernizarea grupului sanitar existent. 7. Instalarea unui sistem de irigare automatizat.

    Principalele capacitati/indicatori fizici urmariti prin proiect sunt: Suprafata studiata : 22075 mp

    Din care: Suprafata totala alei 6829 mp Suprafata spatii verzi : 11071 mp Suprafata constructii existente : 50 mp Suprafata rabate trandafiri si gard viu: 4336.6 mp

    Capacitati in unitati fizice: - alei din piatra naturala: 3797 mp - alei cu pavele din beton 1531 mp -alei accidental carosabile cu pavele din beton 1501 mp - reabilitare si modernizare toaleta: 50 mp - mprejmuire gard 480 ml - postamente statui si vaze 12 buc - stalpi de iluminat fotovoltaici 68 buc -sistem de irigare 1 buc

  • - staie de pompare 1 buc - plantari trandafiri: 9024 buc - plantri arbori si arbusti 428 buc - refacere suprafee gazonate: 11071 mp - pergole: 12 buc - bnci odihn: 77 buc - couri de gunoi: 35 buc Proiectul este prezentat in volum unic si este detaliat pe specialitati in cadrul memoriilor tehnice. 2.1.6 DEVIERILE SI PROTEJARILE DE UTILITATI AFECTATE Organizarea antierului se va realiza n zona spaiilor propuse pentru amenajare, accesul n antier fcndu-se din strada principal. Cheltuielile de organizare a antierului se vor ncadra n limita valorii prevazute n

    Devizul General Estimativ inclus n documentaie. antierul se va dota minim cu: un pichet de incendiu, reele electrice provizorii, reea apa potabil. La faza a doua a proiectului de organizare, executat de ctre constructor, acesta va

    detalia lucrrile de organizare pentru realizarea obiectivului conform legislaiei n

    vigoare la data execuiei. Pe parcursul execuiei lucrrile vor fi protejate n conformitate

    cu datele specificate n caietele de sarcini pe fiecare specialitate n parte. In cadrul acestei investitii nu se vor executa devieri de utilitati. Protejarea untilitatilor

    existente pe amplasament se va realiza in conformitate cu cerintele detinatorilor

    mentionate in avize. Depozitarea materialelor n antier se va realiza ordonat, evitndu-se deteriorarea i deprecierea lor nainte de punerea n oper. Se va asigura mprejmuirea antierului

    precum i pstrarea cureniei n antier. Intrarea i ieirea autocamioanelor cu

  • materiale de pe antier se va face n condiii de curenie pentru a nu afecta curenia

    drumurilor publice din imediata apropiere a antierului. Se vor respecta prevederile HG 300/2006 privind cerintele minime de securitate si

    sanatate pentru santierele temporare sau mobile in toate fazele executiei proiectului. 2.1.7 SURSELE DE AP, ENEGIE ELECTRIC, GAZE, TELEFON PENTRU ORGANIZAREA DE ANTIER Sursele de utilitati pentru organizarea de antier se vor rezolva pe baza proiectului de organizare de antier, detaliat de constructor. Sursele de ap, energie electric ct i utilitile igienico-sanitare sunt asigurate prin branament la cele existente n zon. 2.1.8 CILE DE ACCES, CAILE DE COMUNICATII Pentru organizarea de antier i exploatarea curenta vor fi folosite cile de acces i cile

    de comunicaii existente n zon. Cile de acces sunt asigurate dinspre strada principal i vor fi cele permanente de

    acces n incinta proprietii. Pe marginea cilor de acces se vor instala panouri vizibile

    cu indicaiile despre beneficiar, proiectant, constructor, precum i numrul autorizaiei

    de construire i termenul de execuie. Se vor respecta prevederile contractuale solicitate de finantatorul proiectului privind publicitatea. 2.1.9 ANTEMASURATOAREA Antemasuratorile s-au facut electronic utilizind softurile ALLPLAN, RAINCAD si INTELSOFT DEVIZ si sunt prezentate anexat. Devizele pe obiect sunt realizate pe baza antemasuratorii conform Indicatoarelor de norme de deviz. Msurarea lucrrilor se va realiza n conformitate cu prevederile H.G. 1014 i se vor face

    pe baza de situatii de lucrri confirmate de beneficiarul lucrrii sau de dirigintele de

    antier angajat de acesta.

  • 2.2 MEMORII TEHNICE PE SPECIALITI 2.2.1 MEMORIU TEHNIC ARHITECTUR Prin Planul Integrat de Dezvoltare a Polului de Crestere Timisoara, s-a stabilit ca

    obiectiv general: Consolidarea profilului Polului de cretere Timioara de centru economic

    dinamic i inovativ, competitiv la nivel european, ntr-un context multicultural i

    de mediu echilibrat, pentru creterea calitii vieii populaiei.

    n vederea realizrii obiectivului general , patru obiective strategice au fost identificate. Obiectivul numarul 4 vizeaza Realizarea unui habitat ecologic, confortabil i

    atractiv.

    Scopul final al oricrei strategii de dezvoltare local coerente i corecte este creterea

    continu a calitii vieii i a confortului locuitorilor zonei. Creterea economic poate fi

    asociat cu dezvoltarea doar n condiiile n care aceasta determin o mbuntire a

    nivelului de trai, a calitii vieii locuitorilor, prin asigurarea locurilor de munc i prin

    crearea unui mediu de via plcut i atractiv. Pe de alt parte, dezvoltarea economic dorit este cea care folosete resurse umane de

    calitate iar acestea pot fi atrase i reinute inclusiv prin crearea unui mediu de via

    atractiv i dinamic. Acest mediu va atrage investitori i for de munc n zon,

    garantnd competitivitatea economiei Polului de cretere Timioara pe termen lung. Avem nevoie de un ora curat i verde pentru un mediu de via sntos, de o

    dezvoltare urban unitar, coerent, cu servicii moderne pentru un mediu de via

    confortabil i de spaii publice cu posibiliti de agrement i recreere competitive

    pentru un mediu de via vibrant. S-au considerat prioritare programele de valorificare a potenialului cadrului natural i a peisajului, de amenajare arhitectural-peisagistic a parcurilor,

    grdinilor i scuarurilor concomitent cu o dezvoltare a infrastructurii i a

    serviciilor de relaxare, recreere i sport n vederea creri unui mediu de via plcut,

    atractiv i vibrant, un ora atractiv i verde fiind implicit mai competitiv i din punct de

    vedere economic, atrgnd i reinnd for de munc tnr i cu calificare superioar.

  • Amenajarea zonelor verzi, creterea cantitativ i calitativ a acestora, contribuie la mplinirea scopului final al oricrei strategii de dezvoltare creterea calitii vieii locuitorilor. ntruct salba de parcuri de pe malul Begi este reprezentativ pentru

    definirea identitii Timioarei, interveniile propuse contribuie n acelai timp la

    creterea atractivitii polului prin atragerea de turiti/vizitatori. 1

    1 Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de Crestere Timisoara

    Parcul ROZELOR reprezinta unul dintre cele mai apreciate si reprezentative parcuri ce apartin municipiului Timisoara prin pozitia sa centrala, prin stilul clasic bine definit

    si prin colectiile de trandafiri cu care se mindrea odinioara, de unde si denumirea de parc al ROZELOR. Dupa primul razboi mondial, dezvoltarea economica rapida genereaza si pentru

    Timisoara o perioada deosebit de prospera, in care se continua amenajarea de noi

    parcuri: Parcul Alpinet, Parcul ROZELOR, in care floricultura devine o indeletnicire

    foarte rentabila. Statisticile vremii consemneaza, intre altele, ca floricultorii banateni produceau anual, la

    sfarsitul deceniului al treilea al secolului XX, aproape o jumatate de milion de exempare

    de trandafiri apartinand la cca. 2000 de varietati. Din necesitatea de a prezenta

    publicului aceasta imensa colectie si de a crea premisele selectiei celor mai bune soiuri, a fost amenajat, in 1928, Parcul ROZELOR. Concomitent, s-a infiintat Uniunea Amicii ROZELOR din Romania, prin stradania neobosita a familiei col. I. SAMBATEANU, care a

    realizat atunci cel mai mare si mai important rozariu din Romania. Stilul in care a fost conceput este tipic regulat, clasic, cu predominarea liniilor curbe, si

    care prin prezenta trandafirilor in rabate geometrice delimitate de garduri vii de Buxus

    tuns, tinde sa respecte regulile clasice ale unei gradini romane. Forma terenului fiind

    dreptunghiulara, s-au realizat trei zone de atractie peisagistica, respectiv doua rondouri, cu sectoare concentrice la extreme si un grupaj de partere cu forme rectangulare in

    centru. Restul terenului a fost parcelat in sectoare de obicei dreptunghiulare, echipate cu alveole pentru amplasarea trandafirilor, cu posibilitate de identificare usoara,

    intercalate cu alei de vizitare.

  • In realitate, conceptia realizeaza o combinatie intre un scop utilitar, aranjarea

    sistematica a varietatilor de trandafiri, si un scop recreativ, printr-o compozitie peisagistica deosebit de atragatoare. Introducerea unor specii de arbori si arbusti

    ornamentali, care apar pe plan, printre care tisele tunse in forme conice ce se mentin in

    parte si azi, pergolele din rondouri si vazele din piatra ce exista si in prezent au

    desavarsit intr-un mod magistral intreaga compozitie. Infiintarea rozariului s-a limitat la portiunea centrala a parcului. Nu putea depasi spre sud digul, deoarece denivelarea ar fi dat dificultati in conceptie. Nu se putea extinde nici

    spre est, deoarece planul de sistematizare din jurul anului 1910 trasase actualul

    bulevard Michelangelo. Spre vest exista denivelarea vechiului patinoar, cu un alt

    detinator, iar spre nord existau deja constructii. In ansamblu parcul are un stil mixt, cu o separare distincta intre rozariu, care pastreaza

    stilul regulat, clasic, si restul parcului, amenajat intr-un stil peisager evident, in care doar unele aliniamente si gardurile vii introduc o nota de regularitate. De retinut este faptul ca zona fostului rozariu este in mod practic singura zona ceva mai

    mare, amenajata in stil clasic, regulat, din toate parcurile Timisoarei. Bulevardul dintre

    Opera si Catedrala, precum si cele doua alei largi din Parcul Central, se situeaza pe plan

    secund. Actualmente Parcul ROZELOR este deschis vizitatorilor doritori de o promenada sau

    relaxare precum si spectatorilor teatrului de vara cu ocazia diferitelor manifestari

    artistice sau de alta natura. Parcul se delimiteaza la vest de asa numita groapa care reprezinta jumatatea

    nemodificata a fostului stadion de atletism. In cealalta jumatate au fost create terenuri

    de tenis cu ocazia Cupei Davis din anul 1978, care a avut loc la Timisoara. Teatrul de vara a suferit o reabilitare recenta prin care i s-a refacut zona scenei a culiselor si a vestiarelor . De asemenea acesta a fost acoperit cu o copertina moderna.

    Intrucat acest obiectiv este in proprietatea Ministerului Culturii, si nu a Municipiului

    Timisoara, acesta nu va face obiectul prezentului studiu.

  • Vegetaia actuala care populeaza parcul este compusa din arbori, arbusti si plante

    perene, si se completeaza regulat cu flori anuale si bienale in rondouri si mozaicuri

    florale. Arborii si arbustii sunt evidentiati in planul Cadastrului Verde al Municipiului

    Timisoara. O parte a vegetatiei arborescente prezinta semne de imbatrinire, uscare,

    prosta ingrijire si toaletare, si de asemenea o parte a acestei grupe de vegetatie si-a depasit suprafata alocata prin cresteri necontrolate, diminuind potentialul estetico-peisagistic al parcului. Rabatele de trandafiri nu mai reprezinta principala sursa de

    atractie si interes a parcului prin faptul ca sunt mbtrnii, plantati fara o regula clara

    peisagistica sau horticola. De asemenea sunt limitati ca diversitate a soiurilor din punct

    de vedere al culorilor, taliei, tipului de inflorire etc. Gazonul este degradat, amestecat cu buruieni si

    neuniform. Mobilierul urban este deteriorat, lipseste in unele locuri,

    sau este prost intretinut. Pergolele sunt putrede,

    incomplete, nclinate. Bncile sunt deteriorate si

    neintretinute. Courile de gunoi daca nu lipsesc, sunt

    inestetice, necorespunztoare sau stricate. Vasele

    decorative i amforele sunt distruse, murdare sau

    deplasate de la locurile lor initiale. Grupul sanitar: existent nu este conform cerinelor igienico sanitare actuale. In plus este inchis in marea majoritate a timpului. Aleile pietonale sunt acoperite cu diverse imbracaminti, asfalt in zona Teatrului de

    vara, dale mozaicate in rozariu si dale

    din beton in celelalte. Starea acestora

    este foarte proasta, aleile din dale

    sunt incomplete, nealiniate, distruse

    de rdcinile arborilor din

    apropierea lor sau impracticabile.

    Scarile si intrarile de asemenea.

  • Sistemul de irigaie si de hidranti nu este funcional. Avand in vedere vechimea

    sistemului, putem considera ca acesta nu mai poate

    fi reabilitat, urmand ca parcul sa dispuna de un alt

    sistem, proiectat cu materiale moderne si in

    conformitate cu standardele actuale. Cismelele de

    apa care functionau odata sunt in prezent desfiintate. mprejmuirea parcului nu exista in partea dinspre

    faleza precum si spre terenurile de tenis. Gardul

    dinspre str. Alex Borza este inclinat puternic,

    datorita lipsei unei fundatii corespunzatoare. Plasa gardului este ruginita iar ramele metalice a acesteia

    sunt deteriorate, cu vopseaua scorojita. Portile de acces sunt aproape nefunctionale,

    ramanaind in permanenta deschise, ceea ce da posibilitatea accesului cu vehicole pe alei

    pe perioada noptii. Gardul margineste parcul de strada Al.Borza, precum si de b-dul Michelangelo. Actualmente Parcul ROZELOR nu are un iluminat propriu al aleilor, acesta facandu-se doar in zona teatrului de vara care are o retea de stalpi de iluminat proprie.

    REALIZAREA FUNCIONAL Reamenajarea Parcului ROZELOR, conform temei de proiectare, se va face in asa fel

    incat sa se pastreze stilul si conceptia arhitectural-peisagistica initiala, dar cu imbunatatirile si reabilitarile necesare unei mai bune functionari si intretineri, si

    totodata cu dorintele cetatenilor Timisoarei. Astfel investitiile vizeaza: Vegetatia

    Parcului ROZELOR va urmari sa menina stilul mixt al parcului (clasic in zona rabatelor

    i peisagistic spre falez). Reabilitarea si reamenajarea parcului doresc sa redea

    acestuia valoarea pe care se presupune ca a avut-o la infiintare, si pe care din diverse motive nu a mai putut-o pastra in decursul ultimilor decenii. Nu se doreste o

  • modificare semnificativa a stilului, ale functiunilor, sau de alta natura. Reamenajare parcului doreste insa sa refaca toate elementele peisagistice la valoarea lor maxima, sa

    completeze ansamblul cu elemente bine integrate si in acelasi stil, si totodata sa

    readuca parcul la standarde de folosinta internationale in concordanta cu vremurile

    moderne pe care le traim. Lucrarile de amenajare peisagera sunt absolut necesare

    avind in vedere obligativitatea de refacere a cadrului natural dupa efectuarea

    lucrarilor de constructii. Se vor extrage acele exemplare uscate care nu mai corespund estetic sau care prin

    prezenta lor inhiba dezvoltarea altora mai valoroase. Se propune deasemenea echiparea sezoniera a zonei centrale cu 20 buc plante exotice

    la ghiveci (Musa, Phoenix, Chamaedorea etc.), plante care se vor adaposti pe timp de

    iarna in sere climatizate ale Statiunii Tinerilor Naturalisti sau ale RA Horticultura. Prezenta acestora va conferi parcului, acel aer mediteraneean pe care orice gradina

    clasica romana si-l doreste. S-au propus pentru plantare atit conifere Picea pungens Argentea ( care vor inlocui molizii argintii existenti dar depreciati din punct de vedere peisagistic), Taxus Media

    Hicksii dar si foioase Carpinus betulus Frans Fontaine, Buddleya davidii, Cornus alba,

    Cotinus Royal Purple, Prunus laurocerasus Otto Luyken, Pyracantha coccinea, Spiraea

    Japonica. Carpinul (Carpinus betulus Frans Fontaine) a fost propus in spatiul verde din jurul

    Teatrului de Vara. Aceasta varietate de carpen atinge o inaltime de la 3 pina la 6m si o

    latime pina in 3m avind un port columnar, potrivit pentru spatiul restrins din jurul

    teatrului. Gazonul se va reface integral pe principii moderne, cu prelucrare initiala corecta a

    solului , cu intretinere si sisteme de udare corespunzatoare. Se vor respecta prevederile caietului de sarcini cu privire la compozitia si dozarea semintei de gazon. Gardurile vii se vor pastra dar cu corectiile necesare, se vor inlocui pe anumite portiuni

    sau se vor completa acolo unde este cazul. Se propune repopularea parcului cu specii de roze bine cunoscute, reprezentative.

  • Alei

    Aleile existente sunt din dale de diferite forme i mrimi incomplete i degradate, cele

    asfaltate sunt distruse de rdcinile arborilor din apropiere iar aleile pietruite i dinspre

    falez sunt impracticabile. Se vor executa lucrri de reamenajare a aleilor, inndu-se seama ca reeaua de alei existent s fie meninut n forma actual. Din punct de vedere peisagistic, trama de alei reprezinta un element la fel de important

    ca si vegetatia. Prin forma, traseul sau marimea acestora acestea pot influenta pozitiv

    sau negativ toate celelalte elemente din ansamblu. In plus acesta este principalul

    element de contact fizic intre vizitatori si parc. Intrucat parcul in zona centrala a

    rabatelor de trandafiri are un stil clasic, asemanator celui roman, cu rondouri si rabate

    marginite de garduri vii de Buxus, se propune ca toate aleile din aceasta zona sa fie

    pavate cu un element specific ,natural, respectiv dale din piatra naturala fasonata. Din

    pacate datorita costurilor nu se poate extinde acest pavaj la tot restul parcului. Restul

    aleilor, se propune a se pava cu pavele din beton vibrat, cu autoblocare. In zonele unde

    este posibil accesul auto ocazional, aleile se paveaza similar, dar cu o infrastructura

    corespunzatoare. Zonele treptelor se vor margini cu casete placate de asemenea cu piatra cu forme

    regulate si care vor adaposti specii florale pendente, abundent inflorescente, sezoniere

    (petunii, muscate etc.) Aleile pe care se va permite accesul vehiculelor au fost prevzute ca alei accidental

    carosabile cu suprastructur din dale de beton. n zona teatrului de var se va amenaja o platform dalat cu aceeai structur ca cea a

    aleilor cu pavaj din beton. Aleile din zona Roman vor fi placate cu pavaj din piatr natural cu 5 fee finisate. Amenajarea aleilor noi cuprinde i montarea de borduri noi (10x15cm) aezate pe o

    fundaie din beton de ciment 10x20cm

  • Aleile se vor executa cu o pant transversal cu valori 1,0... 1,5 % iar profilul

    longitudinal proiectat va urmri pe ct posibil profilul actual impus de teren, astfel nct

    s se asigure dirijarea apelor meteorice spre zonele verzi adiacente aleilor. Cotele de

    nivel proiectate vor fi corelate cu zonele adiacente. Totodata se vor prevedea rampe de acces pentru persoanele cu disabilitati. Structura aleilor propus: Aleile cu placaj din piatr natural se vor realiza astfel: 2,5 cm pavaj din piatr natural; 5 cm placa de BA; 10 cm balast. Aleile cu pavaj din beton se vor realiza astfel: 6 cm dale prefabricate din beton; 3 cm nisip; 10 cm balast. Aleile carosabile vor avea urmtoarea structur rutier: 8 cm dale carosabile prefabricate din beton, nierbate; 2 cm nisip; 15 cm balast stabilizat cu ciment 6 %; 10 cm balast. Aleile se reabiliteaza , fara a suferi modificari de traseu sau dimensiune cu, exceptia

    cazurilor unde datorita uzurii se observa diferente dimensionale acolo se va face doar o corectare astfel incat sa fie o dimensiune unica pe toata lungimea lor. In cazul treptelor se propune dublarea lor cu rampe pentru persoane cu dizabilitati de

    minim 1,20 m latime , dotate cu balustrade pe toata lungimea .

  • La realizarea aleilor pietonale se va tine cont de prevederile Normativului NP 051/2000

    aprobat prin Ordinul 649/2001 privitoare la trotuare, rampe, scari si trepte din spatiul

    urban pentru a permite accesul neingradit a persoanelor cu disabilitati in infrastructura

    modernizata. Imprejmuirea

    Gardul imprejmuitor dinspre strada Al.Borza, in configuratia actuala (elevatie din

    caramida pe o fundatie necorespunzatoare, cu plasa din sirma impletita pe rama

    metalica) nu reprezinta sub nici o forma stilul clasic al parcului, precum si valoarea

    peisagistica dorita pentru acesta. Propunerea care face obiectul prezentului studiu impune schimbarea in totalitate a

    imprejmuirii si nu doar o reparatie a acesteia. Imprejmuirea va delimita parcul in

    intregime de strada Al.Borza, precum si de b-dul Michelangelo pana la capatul podului. Stilul propus este cel clasic, sub forma unor panouri din fier, atasate la o structura de

    stalpi din beton armat placati cu caramida aparenta. Inaltimea gardului va fi de aproximativ 2,0 m. Elevatia este de 43,5 cm de la sol. Se doreste ca prin suprafata mare a panoului de fier sa se intrezareasca vegetatia si

    ambianta generala a parcului, totodata prin stil si conceptie acesta se creeze o trecere

    intre spatiul clasic al parcului si cel modern al strazii asfaltate. Fundatia gardului va fi din beton armat iar elevatia gardului va fi din caramida plina. Gardul este compus din panouri de gard 135 buc / alcatuite din stalpi metalici inclusi in soclul de gard, vopsiti in culoarea verde , panouri de gard din plasa cu ochiuri mici

    vopsita deasemeni in culoarea verde . Soclul si stalpii din BA care sustin portile sunt placati cu caramida plina si au glafurile (palaria) din piatra naturala. Accesele in parc sunt evidentiate prin pozitionarea a 4 porti toate inspre str Borza , trei

    avand dimensiunea de 3,85 m , iar cea principala de 9,70 m Ele sunt flancate de stalpi din BA cu placare cu caramida plina si respecta modelul gardului fiind alcatite dintr-un cadru metalic si plasa vopsite electrostatic verde.

  • Mobilier urban In parc vor fi montate banci si cosuri de gunoi noi, intr-o conceptie unitara, in concordanta cu stilul clasic adoptat. Bancile si cosurile de gunoi vor fi realizate din lemn

    ( tratat pentru exterior, culoare alba) si metal conform planselor. Tot mobilierul urban

    va fi montat prin fixare in fundatii de beton conform planselor. Pergolele putrezite vor fi refacute pe acelasi amplasament conform planselor. Se va mentine culoarea alba in armonie cu mobilierul propus. De asemeni, parcul va fi iluminat cu corpuri de iluminat fotovoltaice conform detaliilor

    din planse. Modelul corpului de iluminat va respecta prevederile PUZ 27/2010 si va fi

    prevazut cu celule fotovoltaice si baterii care permit o autonomie de functionare de 15

    ore la 9 ore incarcare. In acest fel se va asigura iluminatul optim cu economie de resurse

    energetice si pe timp de iarna. Tot mobilierul urban montat in parcul Rozelor va respecta prevederile Normativului NP 051/2000.pentru persoanele cu disabilitati. Dotari

    Se vor amplasa elemente decorative tip statui, amfore, vaze, cu o atenta alegere a

    acestora pentru a se incadra in stilul parcului. Noile elemente decorative trebuie sa fie

    asemanatoare cu cele cateva existente pe amplasament in stil clasic. Grupul sanitar

    Toaleta nu corespunde cerintelor igienico-sanitare actuale si se propune o recompartimentare, se va reface sarpanta din lemn si se va inlocui invelitoarea din tigla. Deasemenea se va reface trotuarul din perimetrul toaletei. La data executarii expertizei

    nu s-au putut realiza decapari de faianta sau de tencuieli exterioare pentru a releva eventuale fisuri in zidarie. Pe masura ce se vor realiza lucrarile de modernizare a

    toaletei se vor injecta fisurile existente pentru refacerea continuitatii zidariei acolo

    unde va fi cazul; deasemenea se vor reface centurile din beton armat in masura in care

    se va descoperi ca sunt degradate puternic. In proiect s-a considerat ca se mentin bransamentele existente la utilitati ale toaletei. Daca in timpul executiei lucrarilor se

  • constata necesitatea inlocuirii acestora proiectantul va da dispozitiile necesare de

    santier si sumele aferente vor fi alocate din capitolul de cheltuieli neprevazute din

    devizul general. Propunerea de reamenajare a toaletei s-a facut respectind normativul NP 051/2000 si prevederile igienico-sanitare in vigoare. Toaleta se va recompartimenta astfel incat sa existe trei spatii distincte pentru public

    (femei, persoane cu disabilitati locomotorii si barbati) si un mic spatiu tehnic care sa asigure conditiile de functionare a unui boiler electric. Spatiile rezultate dupa recompartimentare sunt: Grup sanitar femei S= 12,0mp / 3 WC si 2 Lavoare Grup sanitar persoane cu disabilitati S= 4,68 mp / 1WC si 1 Lavoar cu designul adecvat

    pentru folosirea lor de catre persoane cu disabilitati Grup sanitar Barbati S = 15,40mp / 3 WC uri+3 pisoare + 2 Lavoare Placarea interioara a peretilor se va face cu faianta pana la inaltimea tavanului in

    grupurile sanitare si in camera boilerului pentru a se asigura o buna igienizare a

    spatiului. Pardoselile sunt propuse cu placaj de gresie ,montata cu rost de 3 mm ,portelenata in

    masa si antiderapanta. Pentru confortul termic al utilizatorilor se propune termoizolarea exterioara cu un strat

    de 10 cm de polistiren expandat pe exteriorul cladirii si un strat de 10 cm(compus din 2

    straturi de 5 cm) de vata mineraal pe toata suprafata tavanelor. Tavanele sunt propuse din gips carton rezistent la umezeala ce va fi montat la o inaltime

    de 2,60m si vor fi varuite cu var lavabil culoare alb-gri. Obiectele sanitare vor fi de buna calitate ca sa poata fi intretinute usor si sa se asigure o

    durata mare de viata . Iluminatul se face cu corpuri de iluminat fluorescent FIPAD-04-218-IP65, rezistente la umezeala si vor fi pozitionate pe tavan.

  • Necesarul de apa calda este aigurat de un boiler de 80 l montat in camera tehnica. Acoperisul va fi demontat si refacuta structura lemnoasa dupa care se va reacoperi cu tigla ceramica de culoare rosu-brun. Tamplaria va fi schimbata cu una rezistenta din PVC culoare alb , cu 5 camere si cu geam tip termopan la ferestre si panel de PVC la foile de usa. Geamurile vor fi repozitionate si vor avea sablaj pe toata suprafata pentru protectia

    vizuala interior/exterior. Prin executarea termosistemului S construita a grupulu sanitar va fi de 53,02mp. Inaltimea ramane neschimbata adica 3,85 m la coama si 2,80 la streasina. Sistem de irigare automatizat

    Udarea parcului se va realiza prin intermediul aspersoarelor de tip pop-up (spray). Rabatele de trandafiri se prevad a fi udate cu tubulatura de picurare cu duze de udare

    din 30 in 30 cm si debit de 2.07 litri/h . Sistemul de irigare va fi alimentat din put forat prin intermediul unei staii de pompare

    de 24 mc/h la H = 80m. Consumul proiectat al sistemului de irigare este de 443.42 mc/h. Timpul de udare zilnic este de cca. 10 min, prin urmare consumul de apa estimat

    este de 54.23 mc. Volumul necesar umplerii conductelor este 7.53 mc. Prin urmare consumul zilnic estimat este de 61.76 mc/zi. Sistemul de comanda se va realiza prin electrovane de 2 cu solenoid de 9V(c.c.)

    comandate de panouri de commanda alimentate cu baterii si radiocomandate. INDEPLINIREA CERINTELOR DE CALITATE

    1. Rezistenta si stabilitatea Materialele folosite sunt propuse de calitate superioara , tehnologiile de implmentare si punere in opera a lor asigurand o durabilitate mare in timp . 2. Siguranta in exploatare

  • S-a urmarit ca aleiile sa nu aiba denivelari sau diferente dimensionale dealungul lor, materialele folosite sa nu prezinte colturi ascutite iar rampele sunt dotate cu balustrade

    care previn eventualele alunecari accidentale 3.Igiena, sanatatea, refacerea si protectia mediului In cazul Reamenajarii si Moderniazarii Parcului Rozelor nu se executa constructii noi,

    Reabilitarea termica a grupului sanitar nu implica un impact asupra mediului , iar zona

    de amenajare de santier va fi readusa in parametrii actuali dupa ce se termina lucrarile

    din parc. La execuia lucrrilor trebuie respectate prevederile urmtoarelor prescripii: - Legea protecia mediului nr. 265/2006 - Legea Apelor nr. 107 /1996; - H.G.R. 856/2002 privind evidenta gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase; - Ordinul 135/2010 privind rivind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private n timpul lucrrilor se va asigura curenia n antier. Intrarea mainilor cu materiale i

    ieirea cu deeuri rezultate din activitatea antierului se va face n condiii de curenie

    a acestora pentru a nu afecta zona de lucru ct i curenia drumurilor publice din

    imediata apropiere. Autocamioanele ce vor transporta deeuri din antier vor avea

    platforma de transport acoperita cu o prelat de protecie. Deeurile rezultate din activitatea antierului sunt ncadrate la capitolul 17/HGR

    856/2002, respectiv Deeuri din construcii i demolari (inclusiv pmnt excavat din amplasamente contaminate). Subgrupele de deeuri rezultate din activitatea antierului

    pot fi: cod 17.01 beton, caramizi, tigle i materiale ceramice; 17.05.04 pmnt i pietre altele dect cele specificate la punctul 17.04.03; 17.09 alte deeuri de la construcii i demolari. Pamantul excavat pentru plantari se poate considera c nefiind

  • pmnt contaminat. Executantul lucrrii, dup ce va obine aprobrile necesare n

    conformitate cu legislaia n vigoare va transporta deeurile rezultate la depozitul de

    salubritate i va transmite o copie dup Macheta cu Evidenele gestiunii deeurilor HGR

    856/2002 la responsabilul de mediu de la nivelul C.P.M. ct i a aprobrilor obinute. Evacuarea deeurilor municipale i asimilabile de la punctul gospodaresc. Punctul gospodaresc este prevazut cu doua containere de minim 1 mc capacitate pentru

    depunerea i ndeprtarea zilnic sau periodic a deeurilor menajere. Tot n

    containerele punctului gospodaresc se va depune i gunoiul rezultat din curenia

    incintei. n conformitate cu Anexa 2 din HG 856/2002 deeurile rezultate din activitatea la

    Punctul gospodaresc (P.G.) sunt ncadrate la capitolul 20. Subgrupele de deeuri

    rezultate pot fi : Deeuri municipale i asimilabile din comert, industrie, institutii,

    inclusiv fraciuni colectate separat, cod 20.01 fraciuni colectate separat (cu excepia 15.01); 20.01.01 hrtie i carton; 20.01.02 sticl; 20.01.08 deeuri biodegradabile; 20.01.10 mbrcminte; 20.01.11 textile; 20.01.39 materiale plastice, 20.02 deeuri din grdini i parcuri; 20.03 alte deeuri municipale; 20.03.01 deeuri municipale amestecate. Deeurile rezultate aparin beneficiarului, care se va ocupa de gospodrirea /

    eliminarea / valorificarea lor. Executantul va transporta n locuri indicate de beneficiar

    pmntul rezultat din sptura rmas dup execuia gropilor de plantare. De asemeni, gestionarea si valorificarea materialului lemnos rezultat dupa taierea

    copacilor se va face de catre beneficiar in colaborare cu reprezentantii Directiei Silvice

    locala conform prevederilor legale in vigoare. Spatiul ocupat de organizarea de santier va fi igienizat si gazonat dupa desfacerea acesteia. Protectia solului si subsolului Lucrarile de constructie si organizare de santier se vor executa cu afectarea unei

    suprafete minime de teren. Se interzice deversarea in sol a substantelor

  • periculoase.Constructorul va detine si utiliza rezervoare / recipienti etansi pentru

    depozitarea temporara a materialelor si substantelor periculoase. Protectia asezarilor umane si a altor obiective In timpul executiei lucrarilor, constructorul va solutiona reclamatiile si sesizarile

    aparute din propria vina datorita nerespectarii legislatiei de mediu mai sus amintite.

    Constructorul va avea in vedere ca executia lucrarii sa nu creeze blocaje ale cailor de

    acces particulare sau ale cailor rutiere invecinate amplasamentului lucrarii . La terminarea lucrarii, suprafetete de teren ocupate temporar vor fi redate ,prin

    refacere ,la circuitul functional initial. Constructorul are obligatia de a preda

    amplasamentul catre beneficiar, liber de reclamatii sau sesizari. Protectia calitatii aerului Utilajele si mijloacele de transport folosite la executarea lucrarilor trebuie sa

    corespunda din punct de vedere tehnic , pentru a evita poluarea mediului cu noxe

    rezultate din combustie. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor Masinile si utilajele folosite la executarea lucrarilor trebuie sa corespunda cerintelor

    tehnice de nivel acustic. Executia lucrarii se va desfasura in perioada de timp 06-18 pentru a nu produce disconfort locuitorilor din zonele invecinate aplasamentului. ntocmit arh. Constantiniu Dan

  • 2.2.2.MEMORIU TEHNIC REZISTENTA

    1. Generalitati

    Incadrarea obiectivului conform Normativului P100-2006

    Conform prevederilor din Normativul P100-2006, obiectivul expertizat se incadreaza in clasa IV de importanta - constructii de importanta redusa. In conformitate cu aceasta clasa de importanta, parametrii care intra in calculul

    incarcarilor seismice sunt: o coeficientul de importanta al constructiei = 0.8 pentru clasa IV de importanta; o acceleratia terenului Timisoara ag = 0.16 g, pentru zona seismica D; o perioada de colt corespunzatoare amplasamentului Tc = 1 s; o coeficientul de amplificare dinamica: 0 = 2,75 o ordonata spectrului de raspuns de proiectare, Sd(T1) = ag* (To

    )/q = 0,3g factor de corectie ce tine cont de contributia modului fundamental, X

    o = 1.00

    factor de comportare q = 2*au/a1 = 2*1,15 = o

    2,30 factorul de suprarezistenta au/ a1 =1,15 (au

    reprezinta 90% din forta seismica orizontala pentru care, daca efectele celorlalte actiuni raman constante, structura

    atinge valoarea maxima a fortei laterale capabile, a1 reprezinta forta seismica

    orizontala care, daca efectele celorlalte actiuni raman constante, primul element structural atinge rezistenta ultima). Incadrarea conform STAS 10100/0-75

    Conform prevederilor standardului 10100/0-75, privind principiile generale de verificare a sigurantei constructiilor, constructiile se incadreaza in clasa IV de

    importanta: constructii de importanta redusa.

    Incadrarea conform H.G. nr. 766-97

    In conformitate cu aceasta incadrare, pentru verificarea sigurantei in exploatare a structurii de rezistenta a constructiei se utilizeaza valorile de baza ale coeficientilor

    pentru actiuni si pentru rezistentele materialelor Incadrarea constructiei in categoriile de importanta definite prin H.G. nr. 766-97 se face in conformitate cu metodologia prezentata in regulamentul adoptat prin Ordinul

    MLPAT nr. 31/N-1995. Impunandu-se un punctaj pentru criteriile asociate factorilor determinanti pentru

  • stabilirea categoriei de importanta a constructiilor, se obtine un total care se incadreaza

    constructia in categoria C constructuctii de importanta normala. Conform codului de practica NE 012-99

    Conform codului de practica NE 012-99 pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat (tabel 5.1.), constructiile se incadreaza in clasa de

    expunere la mediu uscat moderat, adica, constructii situate in spatii inchise, ferite de

    actiunea directa a intemperiilor sau umiditatii, respectiv constructii de inchideri

    perimetrale si incalzite iarna, cu umiditati interioare 75%(toaleta) ; Conform Cod de proiectare seismica Partea I Prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P 100 1/2006 tabel 4.2, clasa de importanta este IV, constructie de importanta redusa la care coeficientul de importanta este 1 = 0.8.

    Constructiile sunt situate in zona seismica de calcul in care valoarea acceleratiei terenului pentru proiectare ag = 0.16 g, iar valoarea perioadei de colt Tc = 1 s, conform Cod de proiectare seismica Partea I Prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P 100 I/2006, pentru un cutremur cu intervalul mediu de recurenta de referinta IMR = 100 ani.

    2. Concluziile studiului geotehnic

    Din foraje au fost prelevate probe de pmnt netulburate i tulburate, care au fost

    analizate macroscopic i corelate cu analizele de laborator. Pe baza acestora,

    stratigrafia amplasamentului poate fi descris astfel (cota 0,0 m fiind cota terenului

    din punctul de executie al forajului):

    Sol vegetal , in grosime de 0,2 m; Umplutur neomogen, format din pmnt, nisip, elemente de pietri i

    fragmente de materiale de constructii, pe alocuri mangal cu o grosime de 0,2 - 0,7 m, in F1, F2, F4; Urmeaz un pachet coeziv, pe alocuri slab coeziv, in F2 in baz cu un strat

    nisipos, in grosime total de 1,1 - 1,8 m, compus din: ARGIL/ ARGIL NISIPOAS/ ARGIL PRFOAS, cafeniu-cenuie, plastic consistent, cu oxizi de fier i resturi vegetale pn la 0,5 - 0,7 m (pn la adncimea de 1,0 - 1,8 m) ;

  • PRAF NISIPOS ARGILOS/ NISIP MIJLOCIU, cafeniu cenuiu/cafeniu, plastic consistent/ afnat spre mediu indesat, cu oxizi de fier, de la 1,8 - 1,9 m

    Nivelul superior al apei acviferului freatic a fost atins in dou foraje F2, F3, la adncimea

    de 1,8 - 1,9 m, fa de cota terenului natural (CTN) din punctul de execuie al forajelor. Acviferul freatic intlnit in forajele F2, F3, este cu nivel liber, apa subteran stabilizndu-se in foraje la adncimi de 1,8 - 1,9 m fa de CTN, astfel: NH2= - 1,9 m; NH3= - 1.8 m; Nivelul hidrostatic maxim absolut poate fi indicat doar in urma unor studii hidrogeologice complexe, realizate pe baza observaiilor asupra fluctuaiilor nivelului

    apei subterane, de-a lungul unei perioade indelungate de timp. Din datele prezentate mai sus, precum i din cele culese cu ocazia lucrrilor de teren pot

    fi sintetizate urmtoarele particulariti ale amplasamentului prospectat: 1. Suprafaa terenului este aproximativ plan orizontal. Terenul nu este afectat de

    fenomene fizica-mecanice care s pericliteze stabilitatea construcilor proiectate. 2. Stratificaia interceptat in foraj este eterogen, dedesubtul solului vegetal, a

    umpluturii necompactate, groas de 0,2 - 0.7 m aflndu-se pmnturi de natur coeziv, in baz cu un strat nisipos, umed apoi inundat (pn la adncimea de 2,0 m). Dup realizarea spturiior pentru eventualele fundaii, inainte de turnarea betonului,

    se va solicita prezenta geotehnicianului pentru avizarea terenului de fundare. Anuntul se

    va face cu minimum 5 zile inainte.

    3. Categorii de lucrari proiectate

    PERGOLE Pe amplasamentul precizat n planul de situatie au fost propuse construcii cu funciunea de recreere. Construciile la care face referire prezentul memoriu sunt pergole din lemn avnd o

    structura compus din stlpi i grinzi de lemn conform planelor. INFRASTRUCTURA construciei este sub form de fundaii izolate din beton simplu,

    marca C8/10, n care sunt introduse tije filetate M12 cu care se vor prinde tlpile

    stlpilor n fundaii, prin intermediul unor confecii metalice de tip cornier L cu laturi

    inegale de 150x100x10 mm. Fundaiile urmresc conturul talpilor fiind mai late cu 10

  • cm dect acestea. Adncimea de fundare este de -50 cm. S-a prevazut un strat de 5 cm de balast compactat. SUPRASTRUCTURA construciei este format din stlpi lemn 15x15 i grinzi 9x15,

    respectiv 7x15 cm. Toate mbinarile se vor executa prin chertare, cu uruburi

    autofiletante pentru lemn conform detaliilor. naltimea totala a construciei este de 3.15 m. Toate elementele de lemn se vor ignifuga, trata i apoi vopsi. STATIE POMPARE Pe amplasamentul precizat n planul de situaie a fost propus o construcie cu

    funciunea de statie pompare. Construcia mentionat este subteran avnd rolul de a

    adposti echipamentele necesare funcionrii sistemului de irigare. Construcia proiectat are dimensiunile n plan de 2,26x1,46 m i o adncime de 2,82 m. Fundaia este de tip radier general cu grosimea de 25 cm armat cu bare independente

    din PC52 .Pereii bazinului sunt de 18 cm grosime fiind armai cu PC 52. Acoperirea de beton este de 4 cm la radier si pereii exteriori, respectiv 2,5 cm la pereii interior i plac. Betonul folosit este C 16/20-P4 -T3-II/A 32.5/0-31, respectiv C6/7,5 P8 T3 II /A32,5/0-31 n stratul de egalizare n grosime de 5 cm. Placa are o grosime de 20 cm i este armat cu armturi din PC52. Betonul folosit este C 16/20-P4 -T3-II/A 32.5/0-31. n plac este prevzut un gol de 60x60 cm pentru amplasarea capacului. S-au prevzut bare suplimentare de bordaj n zona golurilor. S-a prevzut o ba cu dimensiunea de 40x40x10 cm. Piesele de trecere prin beton a conductelor i cablurilor electrice se monteaz n cofraj

    pentru a fi nglobate n beton. NU SE ADMIT SPARGERI ULTERIOARE! ALEI, SCARI SI RAMPE Se propun lucrri de reamenajare a aleilor. Aleile se vor realiza conform planului de situatie propus, pe amplasamentul vechilor alei . Aleile pe care se va permite accesul vehiculelor au fost prevzute ca alei accidental

    carosabile cu suprastructur din dale de beton, astfel : 8 cm dale carosabile prefabricate din beton, nierbate; 2 cm nisip; 15 cm balast stabilizat cu ciment 6 %; 10 cm balast.

  • Aleile din zna centrala a parcului se vor pava cu dale din piatra naturala cu urmatoarea

    infrastructura: 6 cm pavaj din piatr natural; 2 cm nisip; 20 cm balast.

    Restul aleilor se vor pava cu pavele din beton vibrat, cu autoblocare cu urmatoarea infrastructura:

    6 cm dale prefabricate din beton; 2 cm nisip; 20 cm balast.

    Amenajarea aleilor noi cuprinde i montarea de borduri noi (10x15cm) aezate pe o

    fundaie din beton de ciment 10x20cm. Aleile se vor executa cu o pant transversal cu valori 1,0... 1,5 % iar profilul longitudinal proiectat va urmri pe ct posibil profilul

    actual impus de teren, astfel nct s se asigure dirijarea apelor meteorice spre zonele

    verzi adiacente aleilor. Cotele de nivel proiectate vor fi corelate cu zonele adiacente. Totodata se vor prevedea rampe de acces pentru persoanele cu disabilitati realizate din

    beton armat C12/15 de 15 cm grosime; armate fiind cu plas sudat tip 106GQ 126 de

    100x100x4 mm. Acoperirea de beton va fi de 4 cm; distana de suprapunere a plaselor

    minim 2 ochiuri (20 cm). Panta maxima a rampelor este de 8 %. Scarile propuse vor fi realizate din beton C 8/10, rampa fiind armata cu armaturi din PC

    52 si treptele din beton simplu. Acoperirea cu beton a armaturilor este de 2.5 cm. DOTARI Se propune dotarea parcului cu mobilier urban: banci, cosuri de gunoi, stalpi de

    iluminat fotovoltaice. Bancile sunt realizate din lemn fiind amplasate conform planului de situatie. Acestea

    sunt fixate in fundatia din beton simplu C 8/10, de 80x20x20 cm, prin intermediul unor

    confectii metalice de tip cornier cu laturi egale de 60x60. Cosurile de gunoi sunt amplasate conform planului de situatie fiind asezate pe o

    fundatie circulara, din beton simplu C 8/10, cu diametrul de 52 cm si o adancime de 20

    cm. Fixarea se face prin intermediul unei tije filetate M14 inglobata in blocul de fundare;

    aceasta va fi amplasata central. Stalpii de iluminat sunt fotovoltaici si sunt amplasati conform planului de situatie.

    Fixarea acestora se face prin intermediul unor tije filetate M 12 inblobate in blocul de

  • fundare din beton simplu C12/15. La contactul stalpului cu fundatia s-a prevazut o tabla groasa de 10 mm. IMPREJMUIRE Structura de rezistenta a imprejmuirii este realizata din fundatii continue sub elevatia

    din caramida, respectiv fundatii izolate sub stalpii din beton armat de la accese. Atat fundatiile continue, cat si cele izolate vor fi realizate din beton C12/15 si vor fi

    armate cu bare 10 14 OB37 si etrieri 8 OB37. La partea superioara a fundatiei continue se va realiza un soclu de zidarie cu inaltimea

    de 30cm. Stalpii metalici din teava 101.1x4mm ce vor fi utilizati pentru prinderea panourilor imprejmuirii, vor fi inglobati in fundatia continua pe o lungime de 50cm, Stalpii portii secundare de acces vor avea dimensiunea de 50x50 cm pe intreaga

    inaltime, se vor executa din beton C18/22.5, vor fi armati cu bare longitudinal 14

    OB37 si etrieri 8 OB37 si vor fi placati cu zidarie aparenta din caramida plina presata

    cu dimensiunea de 240x115x71mm. Stalpii portilor principale de acces vor avea sectiune variabila: 50x50 cm pe inaltimea

    de 2.10m si 35x35cm pe inaltimea de 52 cm. Se vor executa din beton C18/22.5, vor fi

    armati cu bare longitudinal 14 OB37 si etrieri 8 OB37 si vor fi placati cu zidarie

    aparenta din caramida plina presata cu dimensiunea de 240x115x71mm. GRUPUL SANITAR Toaleta nu corespunde cerintelor igienico-sanitare actuale si se propune o recompartimentare, se va reface sarpanta din lemn si se va inlocui invelitoarea din tigla. Sarpanta va fi realizata din capriori 5x15, pane ,cosoroabe si popi de 20x20 cm. Popii se

    vor aseza pe talpi din lemn de 5 cm grosime. Tigla va fi asezata direct, pe sipci de 5x5

    cm, fara astereala.Intre capriori s-a prevazut termoizolatie din vata minerala de 10 cm. Deasemenea se va reface trotuarul din perimetrul toaletei. Acesta va avea latime

    minima de 50 cm fiind executat din beton simplu C 8/10. Trotuarul va fi executat cu

    rosturi de dilatare din metru in metru. Se va acorda o atentie deosebita rostului dintre

    trotuar si cladire care se va umple cu bitum. La data executarii expertizei nu s-au putut realiza decapari de faianta sau de tencuieli exterioare pentru a releva eventuale fisuri in zidarie. Pe masura ce se vor realiza lucrarile de modernizare a toaletei se vor injecta

    fisurile existente cu rasini epoxidice (daca este cazul) pentru refacerea continuitatii

  • zidariei; deasemenea se vor reface centurile din beton armat in masura in care se va

    descoperi ca sunt degradate. AMENAJARE SPATII VERZI SI SISTEM DE IRIGARE Lucrarile ce se vor executa cuprind lucrari de sapatura manuala , mecanizata, defrisare

    si plantare. Lucrarile propuse nu ridica probleme de rezistenta insa se vor avea in

    vedere prevederile Normativului privind Executarea lucrrilor de terasamente, pentru

    realizarea fundaiilor construciilor civile i industriale indicativ C 169-88. 4. Masuri de protectia muncii si prevenire si stingere a incendiilor

    Masuri de protecia muncii

    La executarea lucrrilor se vor respecta toate masurile de protecia muncii prevzute in

    legislaia in vigoare. Lucrrile vor incepe numai dup incheierea unui proces verbal intre beneficiari si

    constructor prin care se vor stabili: delimitarea zonei de lucru ; caile de acces; sursele de energie si apa ; masurile de protecie a muncii si PSI specifice zonei. Masurile de protecie a muncii avute in vedere vor fi extrase din - Legea 319/2006 - Legea securitii si sntii in munca; - HGR 1425/2006 - Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii

    319/2006; - HGR 971/2006 - Hotrre de guvern privind cerinele minime pentru

    semnalizarea de securitate si/sau de sntate la locul de munca; - HGR 1146/2006 - Hotrre de guvern privind cerinele minime de securitate si

    sntate pentru utilizarea de ctre lucratori a echipamentelor individuale de

    protecie la locul de munca . Att executantul cat si beneficiarul vor respecta legea si hotrrile de guvern enumerate

    mai sus. Masurile prevzute in aceste acte normative nu sunt limitative, constructorul si

    beneficiarul putandu-le suplimenta si cu alte masuri, in scopul desfurrii activitii in buna condiii.

  • Masuri P.S.L

    La intocmirea documentaiei au fost avute in vedere pericolele poteniale de apariie a

    Incendiilor in scopul aplicrii masurilor de prevenire. Principalele acte normative

    trebuiesc aplicate : Legea nr. 3 07/2006 - Legea privind aprarea mpotriva incendiilor ; OUG 195/2005 - Ordonana privind protecia mediului; Legea nr.265/2006 - Legea pentru aprobarea OUG 195/2005 ; HGR 621/2005 - Hotrre privind gestionarea ambalajelor si deeurilor; HGR 349/2005 - Hotrre privind depozitarea deeurilor ; PE - 009/93 - Norme de prevenire si dotare impotriva incendiilor ; Masurile prevzute in aceste acte normative nu sunt limitative, constructorul si

    beneficiarul putandu-le suplimenta si cu alte masuri, in scopul desfurrii activitii in condiii normale pentru evitarea oricrui pericol. La executia lucrarilor se va avea deosebita grija, lucrarile urmind a fi executate de catre

    personal calificat pentru acest gen de lucrari, cu respectarea prevederilor proiectului

    tehnic, a detaliilor de executie, a legislatiei in vigoare, a STAS-urilor, normelor si normativelor tehnice in vigoare la data executiei, precum si a normelor privind

    securitatea si sanatatea in munca, PSI si protectia mediului. Executia acestor lucrari se va face cu respectarea obligatorie a prescriptiilor prezentului

    proiect, fiind urmarita indeaproape si continuu de catre un reprezentant al

    constructorului si al beneficiarului, atestati pentru acest gen de lucrari. Prin grija constructorului se va intocmi Cartea Tehnica a investitiei,cu participarea

    tuturor factorilor care concura la executia investitiei ( proprietar, beneficiar, proiectant,

    Inspectia de Stat in Constructii). Pentru orice nepotrivire sau lamuriri se va solicita obligatoriu prezenta proiectantului

    pentru a decide. In caz contrar, responsabilitatea executiei lucrarilor cade direct in

    sarcina constructorului si beneficiarului. Intocmit Ing. Constantin Ciobanu

  • 2.2.3. MEMORIU TEHNIC APA CANAL Prezenta documentaie trateaz instalaiile de apa canal pentru lucrarea

    MODERNIZAREA PARCULUI ROZELOR DIN MUNICIPIUL TIMISOARA Soluiile tehnice i dimensionarea instalaiilor sunt conform STAS 1478-90, STAS

    1795-86 i a Normativului I9-94. Parcul are caracteristicile prezentate n memoriul general din punct de vedere

    contructiv i a condiiilor de exploatare. La alegerea soluiilor s-au avut n vedere urmtoarele: - caracteristicile constructive ale cldirilor; - condiiile climatice specifice zonei n care este amplasat obiectivul; - destinaia fiecrei construciei; - standardele n vigoare. n prezenta documentaie s-au proiectat:

    Instalaia de alimentare cu ap rece Instalaia de canalizare exterioar. Instalatia de irigare

    1.LUCRRI DE ALIMENTARE CU AP I CANALIZARE

    LUCRARI APA Situatia existenta

    In prezent in incinta parcului exista numai retele de apa potabila. Alimentarea cu apa rece a grupului sanitar se face printr-un racord la reteaua de alimentare cu apa existenta in zona a orasului Timisoara. Evacuarea apelor uzate provenite de la obiectele sanitare din grupul sanitar se face la fosa septica existenta.

  • Situatia propusa

    Odata cu lucrarile de modernizare a incintei Parcului Rozelor din Timisoara este

    necesara si modernizarea utilitatilor de apa-canal din grupul sanitar existent. Se propune schimbarea conductei de legatura dintre grupul sanitar si caminul de apometru existent cu o conducta din PEHD Dn 32 in lungime de aproximativ 10m. Conducta noua de racord se monteaza ingropat sub cota de inghet pana la intrarea in

    grupul sanitar si aparent pana la consumatorii sanitari. Debitul si presiunea necesare la consumatorii sanitari se realizeaza din reteaua publica

    a orasului Timisoara. Instalatia interioara sanitara:

    Instalatia interioara sanitara este formata din sisteme de distributie si obiecte sanitare. Distributia va fi inferioara la cota +0.300.60 m de la nivelul pardoselii finite (cota 0.00). Pe traseul conductelor ce intersecteaza golurile de usi, montarea lor se va face la cota +2.302.50 m de la nivelul pardoselii finite. Sustinerea conductelor va fi facuta pe suporti mobili(bratari). La trecerea prin ziduri si planse se vor folosi tevi de protectie conform STAS 404/87 cu doua diametre mai mari decat tevile protejate. Etansarea (izolarea) tevilor pentru

    treceri si a conductei de distributie se face cu silicon sau cu vata minerala. Armaturile ce se monteaza vor fi in pozitia inchis. Instalatia pentru prepararea apei calde de consum:

    Apa calda menajera va fi preparata intr-un boiler electric cu capacitatea de 80 litri. Conductele de apa calda menajera urmeaza traseul conductelor de apa rece si se

    monteaza aparent . Armaturi de inchidere, reglaj, siguranta, golire

    Instalatia interioara va fi prevazuta cu armaturi de inchidere pe: - conducta de apa rece la intrarea in cladire; - derivatiile care alimenteaza unul sau mai multi consumatori;

  • - pentru fiecare obiect sanitar; Armaturile de inchidere ale instalatiilor inferioare vor fi dublate de armaturi de golire. Conducte din material plastic

    Pentru instalatia interioara de apa rece si calda s-au folosit tuburi multistrat si fitinguri tip PPR care vor fi montate aparent, dar se pot ingloba in beton sau in santuri practicate in pereti. Sistem de irigare

    Sistemul de irigare se va alimenta de la putul forat propus prin intermediul unui grup

    de pompare alcatuit din 2 pompe active avand urmatoarele caracteristici: Q=21mc/h, H=80mCA, P=11 kW, recomandat Rain Bird CR-20-8. Distributia sistemului de irigare va fi de tip inelar, format dintr-un inel principal din care prin intermediul a 17 electrovane de 2 i 13 electrovane de 1 vor fi alimentate inelele secundate. Inelul principal se va realiza cu conducta din PEHD, PE 80, PN10, De 75 mm n lungime de 820 m. Inelele secundare se vor realiza cu conducta din PEHD, PE 80, PN6, De 40mm n lungime de

    3680 m. Se vor folosi aspersoare pop-up tip Spray, seria 1800 i tubulatura de picurare.

    a. Aspersoarele tip spray Aspersoarele pop-up spray cu raz mic de aciune, cu reglaj din duz, pentru udarea sectoarelor cu raze cuprinse ntre 0.6 i 5.5 m sunt potrivite pentru suprafee mici de

    gazon, flori, tufiuri. n proiectare se va avea obligatoriu n vedere suprapunerea

    sectoarelor udate pe o distan egal cu raza de dispersie, altfel spus, distana ntre

    dou aspersoare s nu fie mai mare dect raza pe care o d respectivul aspersor. Se vor

    folosi pentru toate aspersoarele instalate perimetral duze reglabile ca raz, iar pentru

    cele din mijlocul suprafeei duze fixe de 360 grade. Aspersoarele trebuie s fie dotate cu

    mecanism de rotire intern pentru alinierea duzei la sectorul dorit i s aibe o nlime

    de ridicare de minim 15 cm. b. Tub de picurare

  • Tubulatura de picurare de 16mm, cu duze cu compensator de presiune amplasate din

    33 n 33 cm se monteaza la suprafa, fiind prinse de pmnt prin intermediul unor

    coliere tip ru. Tubulatura este compus din dou straturi, maro la exterior i negru la

    interior i asigur o foarte bun rezisten la U.V., mpiedic formarea algelor n tubul

    de picurare i este rezistent la zdrobire. Duzele au form cilindric, cu emitoare

    dispuse n 360 grade. Debitul unui emitor este de 2.2 l/h iar presiunea de lucru este

    de 0.8 4 barr. c. Electrovane

    Se vor folosi numai electrovane din PVC cu rezisten sporit sau mixte(metal i PVC).

    Electrovalene vor fi comandate de solenoid de 9VAC. Vor fi prevzute cu robinet de

    reglare debit, iar cele care se vor monta la zonele de picurare vor fi prevzute cu

    regulator de presiune. d. Sistemul de comand

    Sistemul de comand va fi asigurat de ctre panouri de comand alimentate cu baterie

    de 9V. Panourile vor fi dotate cu interfa radio pentru programare. Sistemul de

    comand se va conecta la sistemul centralizat de comand al Primriei Timioara.

    LUCRARI CANALIZARE Apele uzate menajere provenite de la obiectele sanitare din grupul sanitar vor fi

    evacuate gravitational la fosa septica existenta in incinta parcului. Racordarea

    obiectivului la fosa septica se va face prin conducte din tub PVC SN 4 cu dimensiunile Dn 160 mm. Pentru o buna exploatare si intretinere, pe reteaua de canalizare s-au prevazut 3 camine de inspectie cu baza D.400mm. Lucrarile de sapatura pentru santuri si camine vor fi executate mecanizat si manual, din aval catre amonte. Fosa septica se va vindaja odata la 15 zile. Astuparea santului cu pamant se va face lasand libera zona imbinarii tuburilor. Dupa

    efectuarea probei de etansietate si numai dupa remedierea eventualelor defectiuni,

  • santul va fi astupat integral pamantul fiind compactat cu maiul de mana, in straturi

    succesive de 20 cm. Se vor achiziiona cmine de vizitare din PVC, cu sectiunea ciculara D.400 formate din

    baze de cmin cu o intrare i o ieire, un tub PVC gofrat care se va mbina etan n baza

    de cmin i dup astupare se va tia la cota de nivel a terenului i un capac i ram de

    font STAS 2308/91. Pe traseul canalizrii sunt prevzute piese de curire. Instalatia de canalizare interioara se realizeaza integral cu tevi din PP cu imbinare prin

    mufa. Montarea este o operatiune extreme de simpla constand in introducerea in

    extremitatea tevii(in mufa) a unei alte tevi sau a unei piese speciale. O garnitura inelara cu baza dubla prevazuta cu inel de prindere, asigura etanseitatea imbinarii. Tevile pot fi montate direct in sapa fara sa apara inconveniente; este bine ca imbinarile

    sa fie acoperite cu hartie groasa sau carton ondulat in asa fel incat la turnarea betonului

    sa nu se penetreze acesta(cartonul). Toate coloanele de scugere pentru apa uzata

    menajera vor fi prevazute cu coloane de ventilare. 2. MSURI DE PROTECIA MUNCII

    n execuie vor fi respectate prevederile din Regulamentul pentru protecia i igiena muncii n construcii - aprobat de M.L.P.A.T. i publicate n Buletinul Construciilor nr. 5-6-7-8/93 n special capitolele referitoare la lucrrile de alimentare cu ap i de canalizare. Rspunztor de respectarea Normelor de Protecia Muncii este conductorul punctului

    de lucru. Acesta va instrui personalul din subordine la nceperea lucrrilor i

    sptmnal i va consemna msurile specifice operaiilor de executat, n fiele

    individuale. Pesonalul muncitor va purta echipamentul individual de protecie pe toat durata

    lucrului, nu va executa alte lucrri dect cele pentru care este angajat i nu va prsi

    locul de munc fr aprobare.

  • Dac pe timpul execuiei vor apare alte reglementri sau completri ale celor existente,

    constructorul are obligaia respectrii a acelor prevederi care se refer i la lucrrile de

    alimentare cu ap i canalizare. n execuie se vor respecta: - Norme generale de protecie a muncii ediia 2000; - Legea privind protecia muncii nr. 90/96; - Norme de protecia muncii pentru activitatea Consiliilor Populare vol.I i vol. II. 3. ndeplinirea cerintelor eseniale de calitate

    Conform legii nr. 10-1995, prin lucrarile proiectate se vor asigura cerintele exigentelor pentru asigurarea calitatii in constructii descrise in capitolele urmatoare: 3.1 Rezisten i stabilitate

    Conductele de apa rece sunt dimensionate sa functioneze la presiunea medie de 4 bar,

    presiunea de proba fiind de max. 6 bar, timp de 3 ore. Rezistenta mecanica a conductelor va fi asigurata de configuratia traseelor precum si sustinerea acestora cu bratari ce asigura dilatarea nestingherita a lor. Dup efectuarea numrului de cicluri stabilit pentru fiecare ncercare, armturile

    trebuie s satisfac condiiile privind: - rezistena la presiune hidraulic i etaneitate; - s nu prezinte deteriorri; - s nu prezinte uzur. Nu sunt admise defecte de turnare. 3.2. Sigurana la foc

  • Limita de rezisten la foc a armturilor de scurgere din materiale plastice trebuie s

    corespund condiiilor de inflamabilitate i ardere prevzut n normele pentru

    materialele plastice respective. 3.3. Sigurana n exploatare

    Asigurarea securitatii instalatiilor s-a realizat prin limitarea parametrilor de functionare (presiune maxima 6 bar la instalatiile de apa rece). Securitatea la contact s-a realizat prin alegerea unor materiale si echipamente cu suprafete si muchii care sa nu prezinte riscuri de accidentare. La retelele de canalizare s-a asigurat securitatea la intruziune, prin prevederea de capace etanse la ghenele de conducte, prevederea de guri de curatire si asigurarea garzii

    hidraulice la sifoane. Instalatia proiectata nu prezinta pericol de intrerupere a alimentarii cu apa sau a

    evacuarii apelor uzate. 3.4.Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea i protecia mediului

    Stabilirea debitelor specifice de apa rece si canalizare s-a facut n conformitate cu normele tehnice in vigoare. Pentru mentinerea calitatii apei potabile se vor lua periodic probe si se va face analiza

    apei. Nu exista contact ntre retelele de distributie a apei reci si alte retele de apa. Instalatiile de canalizare sunt etanse si nu reprezinta pericol pentru mediul

    nconjurator. 3.5 Protecia mpotriva zgomotului

    Dimensionarea instalatiilor de alimentare cu apa s-a facut pentru viteza maxima admisa de 2 m/s, iar nivelul acustic specific al armaturilor din instalatiile sanitare nu trebuie sa

    depaseasca 40dB.

  • Armturile de scurgere din materiale plastice atenueaz att apariia ct i transmiterea

    zgomotului i vibraiilor.

    Intocmit

    ing. Ciocoiu Iulian

  • 2.2.4 MEMORIU TEHNIC INSTALATII ELECTRICE 2.2.4.1. MEMORIU TEHNIC RETELE ELECTRICE EXTERIOARE

    1. Date generale

    1.1.Denumirea investitiei: Reamenajarea si modernizarea Parcului Rozelor,

    Timisoara

    1.2.Elaborator: SC GREEN PROJECT SRL 1.3.Beneficiar : MUNICIPIUL TIMISOARA

    1.3.Amplasament obiectiv: PARCUL ROZELOR, MUNICIPIUL TIMISOARA, JUDETUL

    TIMIS

    2. Fundamentarea necesitii i oportunitii alimentarii cu energie electrica a

    Grupului sanitar si Pompa irigatii

    Grupul sanitar modernizat cuprinde receptori monofazati cu o putere totala de 11

    kW. Receptorii monofazati ai grupului sanitar sunt:

    - iluminat interior cu : - corp iluminat tip spot IP 40 6 buc., - corp iluminat fluorescent, protejat la umezeala si praf tip FIPAD-04-218-IP65

    40 9 buc., - convector electric Un=220V, Pn=1000W 6 buc., - electro boiler Un= 220 V, Pn= 2500 W - 1 buc.

    Pompa irigatii spatii verzi are Pn= 11 kW si functioneaza la Un=400 V. Documentatia prezinta alimentarea cu energie electrica a celor 2 obiective.

    3. Situatia energetica existenta in zona

    Grupul sanitar este amplasat la 145 m de tabloul electric de joasa tensiune existent(T.E.ex.) amplasat la podul Michelangelo, iar pompa irigatii la 30 m. Tabloul

    electric de joasa tensiune existent(T.E.ex.) are 2 rezerve ce pot fi utilizate la racordarea noilor obiective. 4.Soluia de realizare a alimentarii cu energie electric

    Alimentarea cu energie electric a grupului sanitar implica realizarea urmatoarelor lucrari:

  • - montare tablou electric de joasa tensiune nr.1 (T.E.1) proiectat echipat cu 1

    intrare sosire din tabloul electric de joasa tensiune existent(T.E.ex.) si plecari

    secundare 10 circuite - montare subterana priza de pamint liniara de 10 la tabloul electric de joasa

    tensiune nr.1 (T.E.1) proiectat la care se va lega tabloul cit si centura de impamintare existenta a cladirii grupului sanitar pentru ca intreaga instalatie

    sa aiba continuitate la protectia impotriva electrocutarilor in cazul aparitiei

    de defect in reteaua electrica,

    - montare cablu subteran de joasa tensiune tip AC2XABY (3x25+25+25) mmp intre tabloul de distributie de joasa tensiune existent(T.E.ex.) si tablou electric de joasa tensiune nr.1 (T.E.1) proiectat

    - montare in interior a 6 circuite de iluminat realizate cu conductor de Cu tip FY de

    sectiune 1,5 mmp protejat in tub tip IPEY 16 ingropat si a 4 intrerupatoare si

    comutatoare in constructie normala cu caracteristicile Un=230V, In=10A ingropat

    - montare in interior a 6 circuite de prize realizate cu conductor de Cu tip FY de

    sectiune 2,5 mmp protejat in tub tip IPEY 16 ingropat si a 6 prize monofazice cu

    contact de protectie Un=230V, In=25A ingropat

    - refacere spatiu verde in urma montarii cablului subteran de joasa tensiune de- lungul traseului, iar in cazul in care nu se poate evita spargerea betonului in alei

    se va reface si trotuarul aleilor

    Alimentarea cu energie electric a pompei irigatii implica realizarea urmatoarelor lucrari:

    - montare tablou electric de joasa tensiune nr.2 (T.E.2) proiectat echipat cu 1

    intrare sosire din tabloul electric de joasa tensiune existent(T.E.ex.) si 1

    plecare secundara pompa irigatii,

    - montare subterana priza de pamint liniara de 10 la tabloul electric de joasa

    tensiune nr.2 (T.E.2) proiectat la care se va lega tabloul cit si centura de

    impamintare a pompei irigatii pentru ca intreaga instalatie sa aiba

    continuitate la protectia impotriva electrocutarilor in cazul aparitiei de defect

    in reteaua electrica,

    - montare cablu subteran de joasa tensiune tip AC2XABY (3x16+16+16) mmp intre tabloul de distributie de joasa tensiune existent(T.E.ex.) si tablou electric de

    joasa tensiune nr.2 (T.E.2) proiectat

  • - refacere spatiu verde in urma montarii cablului subteran de joasa tensiune de- lungul traseului, iar in cazul in care nu se poate evita spargerea betonului in alei

    se va reface si trotuarul aleilor

    5.Caracteristicile instalaiilor realizate

    Reteaua 0,4 kV proiectata

    Reteaua proiectata de 0,4 kV de distributie exterioara va fi realizata cu cablu de 1

    kV cu izolatia din polietilena reticulata armat tip AC2XABY de sectiuni

    (3x25+25+25)mmp-(3x16+16+16) mmp ce se va monta subteran in profile de sant . Tablourile electrice de joasa tensiune proiectate nr.1 (T.E.1) si nr.2 (T.E.2)

    confectionate din policarbonat cu gradul de protectie IP 65 se vor monta exterior . Tablourile electrice sunt echipate cu sigurante tip separator cu actionare pol cu

    pol atit pe plecarile principale cit si pe cele secundare de amperaj stipulat in schema electrica monofilara.

    Circuitele de iluminat si priza din interiorul grupului sanitar sunt realizate pentru fiecare compartimentare pentru a avea o siguranta mai mare in alimentarea cu energie

    electrica si evitarea realizarii de derivatii greu de exploatat si generatoare de defecte. Inscriptionarea supraterana a traseului cablului de 1kV din exterior este realizata

    prin montare borne din beton inscriptionate cu E-1kV amplasate la derivatii,

    mansonari, schimbare de directii si din 50m in 50m in linie dreapta, in vederea

    exploatarii ulterioare a retelei pe toata durata de existenta a acesteia, care este foarte importanta.

    6. Masuri de protectia a instalatiilor

    Reteaua de 0,4 kV proiectata

    Reteaua de 0,4 kV ce se va monta subteran in profile de sant in exterior va fi protejata

    in nisip sub alei sau spatiu verde , iar subtraversare alei protejata in tub PVC inglobat in beton. In vederea evitarii accidentelor in cazul efectuarii de sapaturi intimplatoare fara

    autorizatie peste traseul de cabluri sunt prevazute in profilul de sant folii avertizoare

    inscriptionate din PVC. La intersectia cu instalatii edilitare existente cablul de 0,4kV este

    protejat in tub PVC ce depaseste instalatia edilitara existenta cu 50 cm de o parte si de

    alta. Intersectiile si paralelismele cablului de 0,4kV cu instalatii edilitare existente se

    realizeaza. Aceste retele constituie plecarile de joasa tensiune racordate la tabloul de

  • distributie de joasa tensiune existent(T.E.ex.) care sunt protejate la defect si suprasarcina

    de sigurantele cu socluri tip separator cu sigurante fuzibile tip MPR, cu miner pentru

    actionare pol cu pol gabarit 2 pe plecari - de (In-soclu/ In-fuzibil) 100A/50A. Mantaua cablului proiectat va fi legata la bara de nul a tabloul de distributie de joasa

    tensiune existent(T.E.ex.) prin intermediul capetelor terminale termocontractibile de 1kV , care la rindul ei este legata la priza de pamint de pamint proiectata.

    Tablourile electrice de joasa tensiune proiectate sunt prevazute cu bara de nul de

    lucru si de protectie la care sunt legate toate cablurile de racordare(atit intrari cit si

    iesiri) si carcasele acestora in vederea protectiei impotriva atingerilor directe si indirecte

    ale echipamentelor. 7.Impactul cu mediul si factorul uman

    Instalaiile electrice proiectate nu impun luarea de msuri speciale pentru protecia

    mediului i a apei. Documentaia s-a ntocmit n conformitate cu prevederile OG 195/2005 de protecie a mediului. Lucrrile proiectate nu afecteaz mediul nconjurtor, nu constituie surse de poluare i nu sunt afectate aezrile umane

    nvecinate amplasamentului instalaiilor proiectate.Executantul va transporta n locuri

    indicate de BENEFICIAR pmntul rezultat din sptura rmas dup execuia fundaiilor stalpilor si a prizei de pamint. Se va avea grij ca n timpul execuiei lucrrii s nu fie afectat vegetaia. Nu sunt necesare msuri speciale de protecie a mediului.

    La execuia lucrrilor trebuie respectate prevederile urmtoarelor prescripii: SR EN ISO 14001/1997 - Sisteme de Management de Mediu Specificaii i ghid

    de utilizare; OG 195/2005 privind Proteciei Mediului , Legea Apelor nr. 107 /1996 modificat i completat prin Legea 310/2004; OU 78/2000 privind regimul deeurilor aprobat i completat prin Legea

    426/2001 i HGR 856/02 privind evidenta gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase;

    H.G. 162/2002 privind depozitarea deeurilor i Ordinul MAPM nr. 1147/2002 pentru aprobarea Normativului Tehnic privind depozitarea

    deeurilor. Cerinte conform ISO 14001/1997 Sisteme de Management de Mediu

    Specificaii i ghid de utilizare:

  • trebuie s se prezinte dovada instruirii angajailor conform cerinelor i reglementrilor n vigoare de protecia mediului la efectuarea lucrrilor;

    trebuie prezentate aspectele cu impact semnificativ asupra mediului corespunztor pentru activitatea desfurat;

    utilizarea materialelor cu impact minim asupra mediului; materii prime utilizate (s fie economice din punct de vedere energetic, slab poluante, care s

    genereze produsului un impact negativ cat mai mic, perioada de utilizare a

    produsului, s nu aib un impact negativ asupra mediului, iar dup terminarea

    perioadei de via, eliminarea produsului s se fac pe ct posibil cu un impact

    minim asupra mediului (s fie reciclabil, sau biodegradabil, etc); depozitarea i gestionarea materialelor utilizate, n perioada efecturii

    lucrrilor; colectarea, depozitarea n mod selectiv i transportul deeurilor rezultate din

    lucrri dupa terminarea lucrrilor; redarea la forma iniiala a suprafeelor ocupate n timpul execuiei lucrrilor

    (incinte, refacerea stratului vegetal); prevenirea polurii solului; n cazul polurii accidentale; n timpul execuiei lucrrilor se va urmri decontaminarea urgent a solului n

    caz de poluare accidental; luarea de msuri pentru prevenirea incendiilor.

    Ca urmare a aplicrii legislaiei i reglemetrilor de mediu, constructorul va lua toate

    msurile necesare de protecie a factorilor de mediu. a) Protecia calitii apelor

    Lucrrile proiectate nu necesit execuia de reele de alimentri cu ap, canalizare,

    epurare sau evacuri de ape uzate. Se interzice deversarea de ctre constructor n apele

    de suprafa a uleiurilor, vopselelor, sau materialelor combustibile. b) Protecia solului i subsolului

    Se interzice deversarea n sol a substanelor periculoase. Constructorul va deine i utiliza rezervoare / recipieni etani pentru depozitarea temporar a materialelor i

    substanelor periculoase. c) Protecia aezrilor umane i a altor obiective

    n timpul execuiei lucrrilor, constructorul va soluiona reclamaiile i sesizrile

    aprute din propria vin datorit nerespectrii legislaiei de mediu mai sus amintite.

  • Constructorul va avea n vedere ca execuia lucrrii s nu creeze blocaje ale cilor de

    acces particulare sau ale cilor rutiere nvecinate amplasamentului lucrrii.

    Constructorul are obligaia de a preda amplasamentul ctre beneficiar, liber de

    reclamaii sau sesizri. d) Gospodrirea substanelor toxice i periculoase

    Nu este cazul. e)Gospodrirea deeurilor

    Tipuri de deeu rezultat din execuia lucrrilor de construcii: Denumire deeu Cod deeu Categ. deeu Eliminare / valorificare

    0 1 2 3

    Pmnt i pietre 17.05.04 inert Eliminare la groapa de gunoi Materialele valorificabile se vor preda beneficiarului conform procedurii de predare- primire. Constructorul asigur :

    colectarea selectiv a deeurilor , depozitarea temporar corespunztoare fiecrui tip de deeu rezultat pe timpul

    executiei lucrarii, efectuarea transportului deeurilor n condiii de sigurant. Beneficiarul va indica constructorului locul de depozitare a deeurilor.

    f) Protecia calitii aerului

    Utilajele i mijloacele de transport folosite la executarea lucrrilor trebuie s

    corespund din punct de vedere tehnic pentru a evita poluarea mediului cu noxe

    rezultate din combustie. g)Protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor

    Mainile i utilajele folosite la executarea lucrrilor trebuie s corespund cerintelor

    tehnice de nivel acustic. Execuia lucrrii se va desfura n perioada de timp a zilei

    orele 06-22 pentru a nu produce disconfort locuitorilor din zonele nvecinate aplasamentului reelei proiectate. La terminarea lucrarii, suprafetete de teren ocupate temporar vor fi redate prin

    refacere la circuitul functional initial. 8.Date asupra forei de munc

    Lucrrile proiectate vor fi executate de ctre o echip autorizat ANRE.

  • Exploatarea instalaiilor proiectate se va face de ctre S.C. Enel Distributie

    Banat nefiind necesar a se creea noi locuri de munca pina la punctul de delimitare,

    iar dupa punctul de delimitare de catre beneficiar. 9.Date tehnice ale investiiei

    9.1. Suprafaa i situaia ju