COLEGIUL NATIONAL CLASA A

REFERAT

Referat întocmit de:

2013

PARAMETRII

CARE SE MASOARA IN TIMPUL RODAJUL

UI

ROLUL RODAJULUI MOTORULUI

Performanţele, cât şi durata de funcţionare a automobilului, sunt influenţate în mare masură de modul în care se efectuează rodajele.

În timpul rodajului are loc o ultimă finisare a suprafeţelor de frecare ale pieselor în mişcare.

Rodarea suprafeţelor pieselor în frecare este însoţită de obicei de o degajare sporită de caldură în condiţiile de ungere datorită jocurilor mai mici, cât şi existenţei rugozităţilor de prelucrare. Din aceste motive este necesar ca rodajul automobilului să se faca în regimuri moderate de exploatare, dându-se o atenţie deosebită întreţinerii tehnice.

CONDIŢIILE IMPUSE ALE RODAJULUI MOTORULUI

Rodajul trebuie facut cu respectarea stricta a anumitor reguli redate in cele ce urmeaza:

-conducerea automobilului se va incredinta numai unui conducator auto cu multa experienta;

-nu se va porni din loc pana ce motorul nu este incalzit (temperature apei sa ie de 85’C);

-nu se va depasi viteza maxima in perioada de rodaj (90 km/h);-nu se vor folosi toate treptele de viteza atunci cand situatia o cere

(depasiri, curbe, rampe etc.) si nu se va depasi viteza indicate in timpul rodajului pentru fiecare treapta:

> Viteza a I –a, viteza maxima va fi de 25km/h ;> Viteaza a II-a, viteza maxima va fi de 45km/h ;> Viteza a III-a, viteza maxima va fi de 65km/h ;> Viteza a IV-a, viteza maxima va fi de 80km/h ;> Viteza a V-a, viteza maxima va fi de 90km/h;

-se va circula cat mai posibil cu viteza constanta netinand prin aceasta aceeasi turatie a motorului, ceea ce contribuie la o uniforma slefuire a suprafetelor pieselor;

-se vor evita accelerarile bruste, mai ales la pornire, cand motorul este rece;

-se va circula in afara localitatilor pe sosele asfaltate cu traffic redus daca este posibil fara rampe (denivelari) mari;

-se vor evita franarile bruste prelungite, acestea provocand incalzirea suplimentara a pieselor din sistemul de franare;

-se vor efectua reviziile periodice si intretinerea indicate (pentru perioada de rodaj), in mod special schimbarea uleiului din motor si din sistemul de transmisie;

1

-se va apela imediat la unitatea Service care are in evidenta automobilul in perioada de garantie ori de cate ori se constata o functionare necorespunzatoare sau zgomote anormale.

La automobilele DACIA parcursul de rodaj este de cca. 3300 km rulati. Viteza maxima nu trebuie sa depaseasca 90 km/h pana la 1000 km parcursi dupa care se poate creste treptat, astfel ca la 3000 de km nu mai exista nici o restrictie in afara de cele impuse de regulile de circulatie.

CLASIFICAREA RODAJULUI MOTORULUI

Rodajul se face pe stand special si se continua pe autovehicul.Standurile de rodaj pot fi:

-frane mecanice;-hidraulice;-electrice.

Pe stand rodajul se face in mai multe etape:-la rece;-la cald in gol;-la cald in sarcina progresiva.

Rodajul la rece:Se executa antrenand motorul termic cu ajutorul electromotorului

cu care este dotat standul; in prealabil va fi alimentat cu lubrifianti corespunzatori (uleiuri cu grafit coloidal) si racordat la instalatia de apa si de evacuare a gazelor.

Rodajul la cald in gol:Se executa dup ace s-au montat toate anexele motorului, s-au

verificat reglajele subansamblurilor, s-a facut alimentarea cu lubrifianti si s-au montat racordurile la instalatia de alimentare, de apa, de evacuarea gazelor arse si la aparatele de masura si control.

Rodajul la cald in sarcina progresiva:Se executa dupa cuplarea cu frana hidraulica. Motorul in timpul

functionarii este incarcat progresiv prin variatia cantitatii de apa, obtinandu-se rezistenta hidraulica ce supune motorul la sarcina.

FUNCŢIONAREA RODAJULUI MOTORULUI

Motoarele reparate sau noi dupa asamblare, necesita operatia de rodaj pentru ajustarea corecta a asperitatilor rezultate din prelucrarea mecanica, micsorand presiunile de contact.

Probele de reparatie se incheie printr-o serie de operatii caracteristice, cum sunt;

2

-probele functionale;-reglajele de finisare si eventualele remedieri;

In cadrul probelor functionale, agregatul sau ansamblul este pus sa functioneze in conditii apropiate de cele din exploatare. Aceste probe se executa pe instalatii speciale sau pe pista de incercari.

Probele functionale de transmisie: aceste probe se efectueaza pe standuri speciale dotate cu motoare electrice de antrenare, frana de incarcare(daca nu sunt in circuit inchis) si organe de comanda.

Probele functionale se fac unor aggregate individuale ale transmisiei(cutiei de viteze, redactor-distribuitor, punte motoare) si transmisiilor compacte.

Regimul de verificare cuprinde in general etapele:-antrenarea fara incarcare la turatii si in perioadele de timp stabilite;-cuplari si decuplari;-antrenarea la sarcini partiale in perioade de timp si la turatii stabilite;

Probele functionale au drept scop depistarea anumitor defecte(incalzirea anormala a lagarelor, batai, vibratii, scurgeri etc.), precum si verificarea functionarii agregatelor(cuplarea si decuplarea treptelor cutiei de viteze etc.).

Probele functionale ale automobilului in ansamblu.Aceste probe se efectueaza pe piste speciale de incercari prevazute cu

portiuni drepte de drum, racordare prin curbe de o anumita raza. Pe portiunile drepte sunt amenajate diferite categorii de drum (imita conditiile specifice tarilor care exploateaza automobilele respective) si zone cu denivelari de o anumita geometrie(“spinari de magar”,”solzi de peste” etc.).

La trecerea automobilelor cu o viteza stabilita peste zonele cu denivelari caracteristice, organelle sistemelor de rulare ca si exhipamentul caroseriei incep sa vibreze favorizand aparitia unor zgomote care in conditii normale sunt greu de depistat (aceste probe functionale se aplica frecvent la autoturisme). Lungimea drumului parcurs in cadrul pistelor de incercare pentru efectuarea probelor functionare de serie, ca si regimul de reglaj sunt caracteristice fiecarui tip de automobil.

Totusi in general pe portiuni drepte deplasarea se caracterizeaza prin variatii de viteze, reprise, franari(executate cu frana de picior sau frana de motor), eliberarea volantului la o anumita viteza.

In cadrul rulajului efectuat pe aceste drumuri se urmaresc o serie de aspecte, cele mai importante fiind:

-verificarea franelor (simultanitatea la acctionare, incalzire numai la folosire, functionare silentioasa etc.);

-verificarea calitatilor de accelerare a motorului;-verificarea elementelor transmise(depistarea zgomotelor sau a

vibratiilor) si demaraj si frana cu motorul, verificarea usurintei si silentiozitatii cuplarilor si decuplarilor la schimbarea treptelor (de la mic la mare si de la mare la mic, stabilitatea cuplarilor etc.);

3

-verificarea tinutei de drum(capacitatea automobilului de a tine drumul, stabilizarea rotilor directoare la iesirea din viraj etc.);

-depistarea zgomotelor in caroserie (in afara de zonele geometrice caracteristice, zgomotele suspensiei si ale transmisiei se depisteaza si la iesirea din curbe);

-verificarea functionala a echipamentelor auxiliare ale carioseriei (instalatiilor de incalzire si de ventilatie, stergatoarele de parbriz, claxonul etc.);

De asemenea in zonele de refugiu ale pistelor de incercari (unde se efectueaza reglaje sau verificari) dupa ce agregatele automobilului sau incalzit, se depisteaza si eventualele scurgeri de ulei.

4