EFECTELE MASAJULUI TERAPEUTIC IN PARALIZA

NERVULUI RADIAL Nervii periferici sunt nervi care asigură transmiterea informaţiilor de la centrii nervoşi medulari la organele efectoare, vase de sînge, viscere, glande, precum şi invers, de la organele efectoare la centrii nervoşi medulari.

Paralizia constă în întreruperea totală sau parţială a circulaţiei influxului nervos pe aceste trasee, cu diminuarea sau abolirea funcţiilor organelor la care se distribuie nervul afectat. Nervul radial se naşte din trunchiul secundar posterior şi din regiunea axilară se îndreaptă în jos şi înafară, înconjoară humerusul şi ajunge în lungul feţei posterioare a braţului, apoi trece în gutiera bicipitală externă, la nivelul capului radiusului, împărţindu-se în două ramuri terminale:

Anterioară (senzitivă) Posterioară (motorie)

ARHIRE BEATRICEKMS an III gr 304 A

Este nervul extensiei şi supinaţiei, inervînd la braţ tricepsul, iar la antebraţ muşchii din regiunea postero-externă.Senzitiv inervează 1/3 mijlocie a feţei posterioare a braţului, antebraţului, 2/3 laterale a feţei dorsale a mîinii, faţa posterioară a policelui şi a primei falange a degetului II, III şi ½ a inelarului.Recuperarea, şi mai ales readaptarea, unui individ cu deficite neurologice începe încă din faza acută a bolii, extinzîndu-se în timp, cel puţin doi ani, perioadă în care bolnavul poate redobîndi un anume grad de autonomie.

CAUZE1.Traumatisme directe paraliziile imediate se pot produce prin plăgi culeziuni de nerv (directă sau prin fragment osos – fracturi de humerus, radius sau cubitus), strivire sau elongatie acută a nervului. paraliziile tardive sunt progresive şi pot rezulta din înglobarea nervului într-un calus vicios sau într-un ţesut cicatricial sau poate fi urmarea unei elongaţii progresive în cursul unei atitudini vicioase posttraumatice.2. Compresiunea prelungită 3. Paralizii posturale.4. Factori iatrogeni - apar datorită aplicării de garou, compresiunii pe marginea mesei de operaţie, injecţii intraarticulare în regiunea posterioară a braţului.Nervul radial -se desprinde din fascicolul posterior al plexului brahial avînd origine în rădăcinile C5-T1.

Are raporturi anatomice cu capul humeral (în axilă), cu faţa posterioară a acestuia (în treimea superioară) şi apoi cu cea antero-externă (în treimea inferioara) , de unde se desface în ramurile terminale. În raport cu topografia, leziunea de nerv radial poate fi:paralizia totală a nervului, rară, datorită leziunii acestuia în regiunea axilarăîn 1/3 medie a braţului (respectă tricepsul)în 1/3 inferioară (respectă tricepsul şi lungul supinator)sub arcada fibroasă, între cele două capete ale scurtului supinator

SIMPTOMATOLOGIE Pacientul cu paralizie de nerv radial se află în imposibilitatea de a extinde mîna în gestul salutului militar sau de a aşeza mîna (marginea sa medială) pe cusătura laterală a pantalonului " semnul vipuştii " Componenta vegetativă a radialului este puţin importantă, motiv pentru care tulburările vascular-trofice sunt rare . Forţa de pretensiune (flexia degetelor) este slab, deşi flexorii nu sunt atinşi. Aceasta se datorează imposibilităţii de a fixa pumnul în extensie cînd se flectează degetele. Dacă se fixează pasiv pumnul se constată că flexorii au forţa normală. Musculatura extensoare se atrofiază tîrziu, iar primul muşchi afectat este scurtul supinator. Sindromul scurtului supinator asociază o durere ce pleacă din regiunea epicondiliană şi merge pe faţa posterioară a antebraţului şi a mîinii cu un deficit motor al unuia sau al tuturor muşchilor extensori.

Principii patogenice care influenteaza recuperarea kinetica :cu cat leziunea nervului este mai periferica cu atat regenerarea este mai rapida :todeauna regenerarea nervului incepe la radacina membrului unde exista unitati motoriimari;todeauna regenerarea nervului este intai anatomica si apoi functionala, intai motorie siapoi senzitiva. Cu cat trece mai mult timp cu atat scade sansa formarii unei noi placi motorii, apar  scheme anormale de miscare, raman multe fibre muscular neinervate ! Recuperarea kinetica in leziunile nervilor periferici se desfasoara pe cele trei sindroame :motor, senzitiv si vasculo-nutritiv.

Motor:inerveaza mm ce asigura extensia AB pe B,pumnului si degetelor(art.MCF) si partial supinatia AB(scurtul supinator) si abd police.

Senzitiv-fata posterioara B, AB, mana impreuna cu alti nv. Singurul teritoriu controlat exclusiv de nv. radial este tabachera anatomica

Vegetativ-fibre putinePareza de nv. radial- nu se pot executa miscarile expuse anterior-“mana in gat de lebada”-cazuta si in pronatie.Supinatia se executa cu mari dificultati doar cu AB in flexie prin intermediul bicepsului.

Caz clinic

ANAMNEZANume : M. MARIAVarsta : 40aniSex : FOcupatie Cadru didactic

DIAGNOSTIC paralizie de nerv radial,total

EVALUAREA Incapacitate de expresie a degetelor, pumnului , antebratului( mana cazuta,, in gat delebada

Incapacitatea supinatiei( partial) Extensia activa si inclinarea radial a pumnului

sunt imposibile; Extensia activa a degetelor in totalitate este

imposibila; Deficit variabil de forta muscular la muschii

inervati de radial: primul si al doilea radial, cubital posterior, extensor comun degete, extensor propriu index si deget mic ,lung abductor, lung extensor si scurt extensor police.-

Perturbarea prehensiunii (datorita absentei sinergismului pumn-flexie degete).

Miscari truncate:Flexia exagerata a pumnului si mainii, urmata de relaxare brusca, ce insoteste de extensia pumnului

Extensia degetelor asociata cu flexia metacarofalangienelor

OBIECTIVELE PROGRAMULUI DE RECUPERARE LA NERVUL RADIAL Refacerea nervului paralizat se face in functie de capacitatea de prehensiune: 25% nervul este paralizat;50% sunt afectati muschii inervati de nervul radial, mai putin primul si al doilea radial; 75% este normal si muschiul cubital posterior si extensor comun al degetelor

1. Tratamentul profilactic 2. Tratamentul curativ 3. Tratamentul medicamentos 4. Tratamentul ortopedic presupune

prevenirea retracturilor antagoniştilor musculaturii paralizate, care obligă la reposturarea în poziţie neutră cu ajutorul atelelor fixe (lemn, sîrma, plastic, gips).

4.ELECTROTERAPIA5.TERMOTERAPIA

6.MASAJUL Efectele masajului sunt:

diminuarea durerii relaxarea musculară şi generală stimularea activităţii şi troficităţii musculare.

Masajul membrului superior cuprinde masajul celor 3 segmente: braţ, antebraţ şi mînă.

1). Masajul braţului se începe cu neteziri cu o mînă împingînd toata masa musculară a tricepsului, în timp ce cu cealalta mînă se fixează în uşoară flexie antebraţul pe braţ.Urmează apoi netezirea regiunii anterioare, care se poate combina cu o vibraţie usoară. Se continuă cu frămîntarea de jos în sus, putîndu-se aplica "mînă dupa mînă", dar şi un tapotament uşor, presiuni şi tracţiuni ascendente.

2). Masajul cotului se începe cu netezirea regiunii cubitale şi a tricepsului, iar apoi se face frămîntarea cu ambele mîini, cu policele acestora în sanţurile paraoleocraniene. Se continuă cu fricţiunea spre epicondili, făcîndu-se neteziri de întrerupere între manevre.

3). Masajul antebraţului se începe cu netezirea părţii anterioare, cu o mînă sau cu ambele mîini de jos în sus şi de la pumn la cot. Se continuă netezirea feţei posterioare cu o singura mînă. Framîntarea se face pentru grupul flexorilor prin presiuni executate cu o mînă sau cu ambele mîini dispuse în inel, prin mişcari ascendente . Se fac de asemenea mişcări de stoarcere pe partea radială spre epicondili. Pe regiunea posterioară, aceste

presiuni se fac cu o singura mînă. Se mai pot face bateri uşoare cu partea cubitală a degetelor, dar şi vibraţii, de asemenea, se va masa articulaţia pumnului şi mîna propriu-zisă, luîndu-se fiecare deget în parte, executîndu-se manevrele posibile. Fiecare sedinţă de masaj se va încheia cu tracţiuni manuale, executate în axul membrului superior. Se execută succesiv tracţiuni şi decontracţiuni corelate cu ritmul respirator, care favorizează circulaţia şi troficitatea locală. Forţa de tracţiune va fi moderată .

7.Kinetoterapia se aplică cu succes în medicina sportivă şi recuperatorie, asigurînd prevenirea instalării unor deficite, tratînd disfuncţiile instalate şi asigurînd în final o recuperare cît mai completă. Kinetoterapia se va aplica dupa efectuarea bilanţului deficitului motor, a bilanţului articular, tonigen şi trofic, urmînd a se stabili folosirea unor tehnici anakinetice şi kinetice.

Obiectivele kinetoterapiei sunt: prevenirea şi corectarea deviaţiilor menţinerea forţei musculaturii inafectate prevenirea redorilor articulare tratarea tulburărilor vasculotrofice reeducarea motorie a muşchilor paralizaţi refacerea abilităţii de mişcare a mîinii