Paleoliticul pe teritoriul Romaniei.

Paleoliticul sau epoca veche a pietrei, acopera cea m.m. parte din era cuaternara, incepe cu prima unealta cioplita de om si cuprinde toate culturile ce au evoluat de m. bine de 2 mil de ani.

-cronologic coincide cu cel al Pleistocenului(I per a Cuaternarului), care a fost marcat de marile glaciatiuni.

-a fost divizat in m.m per successive tinand seama de ev. Omului si civilizatiile sale( in caz. nostru, culturile.)

-variatiile climatic, trans, peisajului vegetal si fauna, au avut o inf. F.puternica , atat in popularea unor regiuni, structurilor de locuire etc.

Divizare:

Paleolitic inferior(timpuriu)-etapa paleoliticului foarte vechi

-etapa paleoliticului vechi

Paleolitic mijlociu.

Paleolitic superior.

Comuna tuturor com paleolitice. Ec se baza pe axploatarea naturala a resurselor. Culesul, pescuitul, in deosebi vanatoarea, au jucat un rol essential in supravietuirea omului, de-a lungul intregii epoci a pietrei cioplite.

-femeia ar fi avut grija de culesul hranei vegetale, stransul fructelor, semintelor sau dezgroparea tuberculilor.

-barbatul vana. Se consid ca omul exploata animalele din 3 motive:I rand pentru hrana, in al doilea rand pentru obtinerea unor produse(piele, blana, tendoane) al treilea rand pentru realizarea uneltelor de os si corn. Inca din paleoliticul inferior, Homo erectus isi alegea prada, fie vanand-o cu aj capcanelor sau cu armele de care duspunea, fie recuperand-o de la pradatori.

Descop focului a marcat un moment extreme de imp in evolutia tehnica si psihica a hominidelor. A permis ocuparea integral a pesterilor, avand un rol de seama in organizarea structurilor de locuit, cu vetre simple sau amenajate special, in dezv si perfectionarea tehnicilor de cioplire, jucand totodata un rol imp in ev structurilor sociale, in dezv limbajului si a spiritualitatii. In Europa , cele mai vechi dovezi de folosire a focului nu depasesc 600.000-700.000.

Paleoliticul timpuriu, inferior-

----Et. Paleoliticului f, vechi---

Se caract. Prin industrii litice arhaice, atat din pct de ved ethnic, cat si prin putinatatea tipurilor de unelte.

-sunt reprz indeosebi din galeti, in general din silex( mai rar din cuartit sau cuart) prelucrati la un capat, fie lateral, pe o fata ori pe ambele( choppers, poliedre), precum si din unelte pe aschii(piese cu enchoce, denticulate)

-spre sfarsitul acestei etape (intre circa1.000.000. si 600.000) s-au putut constata o dezv, diversificare, chiar un inceput de specializare si standardizare a industriilor litice, si tot acum devin frecvente protobifacialele( denumite impropriu “abbevillene”)

Et. Paleoliticului vechi

- se caract. Prin aparitia unor tehnici mai ev. , cum ar fi tehnica Levallois, si realizarea bifacialelor de tip Aucheulean

-domesticirea focului si printr-un inceput de amenajare a spatiului de locuit

-interesant ca in Europa s-au descop. Pct fosiliere, fara ca in ele sa se fi gasit industrii litice, dar in care se crede ca s-ar putea sesiza prezenta si actiunea omului, ex.-statiunea de la Tetoiu(=Bugiulesti)-pct Valea lui Grauceanu jud. Valcea. – piese de os cu un inceput de prelucrare

-tot paleoliticului inferior ii sunt atribuite cele circa 1000 de piese litice , maj din silex si f putine din alte roci, descoperite in partea de N-V a Munteniei.

-din pct d ved tehnico-tipologic, materialul litic cules in ultimele 5 decenii consta din: cioplitoare unifaciale(choppers) si bifaciale( chopping-tools) pe galeti, unero destul de masivi, acele “pebble-tools”, poliedre, discoide, racloare, piese cu encoche, denticulate.

-cea mai recenta industrie apartinand paleoliticului inferior sau vechi este cea cunoscuta sub denumirea de premusterian. Prin acesta industries au industrii intelegem piesele lucrate pe aschii de debitaj Levallois sau non Levallois, in care tip vechi de unelte, cioplite pe galeti ori bifaciale de diverse forme, se pot intalni intr-un procent mai mic, sau mare ori sunt absente.

-cronologic industriile premusteriene au ev in timpul glaciatiunii Riss si a interglaciarului Riss-Wurm.

Paleoliticul mijlociu.

-pe teritoriul Romaniei nu este exclus ca P.m sa fi inceput spre sf intergalaciarului Riss-Wurm

-caract prin individualizarea m.m. faciesuri musteriene

-pe ter Moldovei demne de mentionat sunt cele 2 asezari de p cursul mijlociu al Prutului: Mitoc-Valea Izvorului, unde s-a gasit o bogata industrie de silex apartinand musterianului de trad acheuleana si cunoscuta statiune Ripiceni-Izvor , aici s-au descoperit 6 niveluri musteriene bogate in: racloare, piese cu encoche si denticulate, bifaciale.

- aceste niveluri, cu exceptia ultimului, au oferit in afara materialului litic, numeroase complexe de locuire ce constau din vetre de foc, resturi faunistice, ateliere de prelucrare a uneltelor.

-cel mai bogat dintre ele e nivelul al IV-lea , avand un mare numar de unelte si arme cioplite din silex de buna calitate

-printre complexele de locuire amintite, demne de mentionat sunt si adaposturile-paravan, de forma fie usor arcuita sau cvasirectilinie, fie cvasiovala, care protejau pe om de vanturile aspre.

-din pct de ved cronologic , cele m vechi locuiri musteriene de pestera sunt cele din Pestera Cioarei de la Brosteni, jud. Gorj

-inventarul litic al locuirilor din pestererile carpatine, bogat in racloare, piese de cuartit, in m mica masura de silex sau opal.

- in pesterile musteriene s-au gasit resturi de vetre de foc.

-in N-V Transilvaniei – asezarile de la Boinesti si Remetea-Somos( bogat in racloare, piese denticulate si cu encoche.

-pe ter Dobrogei- Dealul Castelu, Lumina, pestera La Izvor de la Cheia.

-Campia Romana se cunoaste doar o singura asezare musteriana. Asezarea de terasa de la Vadastra “ Magura Fetelor” jud. Olt.

-in ceea ce priveste prelucrarea osului, este de ramarcat faptul ca in unele locuiri musteriene, Baia de Fier, Ohaba Ponor sau Borosteni, s-au gasit cateva obiecte de os, cu urme prelucrare, destul de sumare, folosite ca unelte(strapungatoare, racloare). Ele inlocuiau probabil uneltele de piatra, care se realizau greu, datorita rocilor de cal inf gasite in zona.

-ptr diversele com de neandertalieni care au loc atat in pesteri, cat si sub aer liber, vanatoarea a jucat un rol preponderant. Unele dintre aceste colectivitati vanau mai ales un anumit animal, care probabil, era mai numerous in zonal or. Ex. Pestera Muierii-ursul de pestera, Ohaba-Ponor calul, Ripiceni-“Izvor” –mamutul.

Paleoliticul superior.

Cele doua culture, cea aurignaciana sic ea gravetiana s-au desfasurat in timpul ultimei glaciatiuni Wurm. Se consid ca trecerea de la pal mijl a cel superior s-ar fi desfasurat in per cuprinsa intre 35000 si 30000 BP.

Aurignacianul in Moldova. – este repr de industrii in care se observa, pe langa tipurile de mult cunoscute inca din musterian o adancire a procesului de “leptolitizare”, caract tehnologic, indeosebi, prin folosirea tehnicii lamelare( a nucleelor prismatice, piramidale), precum si prin cresterea si diversitatea tipurilor de gratoare etc. Cele mai vechi litice aurignaciene din Moldova apartin niv Ia si Ib de la Ripiceni-“Izvor” si nivelul I de la Cetatica.

-industria litica din aceste nivele aurignaciane consta din numeroase burine( de tip carenat, diedru), gratoare( cele mai multe carenate) si denticulate, lucrate in gen pe aschii groase, surprinzatoare este lipsa totala a bifacialelor.

-ptr celelate etape de ev a aurignacianului d p ter Romaniei exista inf mai bogate datorita numarului mai mare de asezari sapate.

-Bazinul Ceahlaului( Bistricioara-“Lutarie”, Podis), cele d p Prutul Mijlociu(Mitoc, Ripiceni), cele din Tara Barsei( Cremenea- Sita Buzaului).

-Banat, industriile aurignaciene descoperite in asezarile de la Coşova, Romăneşti-Dumbrăviţa si Tincova, comporta o gama variata de unelte ca: gratoare( carenate, a museau, nucleiforme), rabot-uri, lame aurignaciene, varfuri Font-Yves, etc.

-spre deosebire de asezarile sub aer liber, locuirile aurignaciene din pesteri, cum ar fi cele de le Ripiceni, Cioclovina, Peştera la Adam;Târguşor, Peştera Hoţilor de la Băile Herculane si altele, sunt sarace in resturi de locuire( material litic), ceea ce dovedeşte ca ele au fost de mai scurtă durată, sau d f scurtâ durată( refugii temporare).

-unelte si arme de os şi corn, s-au descoperit putine. Demne de amintit sunt varful de sulita de la Bistricioara-Lutarie, cele 2 frag de vf de sulita de os, cu baza simpla din corn de ren de la Mitoc-“Malul Galben” etc.

Gravetianul.- cea de-a doua parte a paleoliticului superior.