ISSN 2248-2873

ISSN 2601-2987

ISSN-L 2248 - 2873

Tarâmul Pasiunilor

Palatul Copiilor Slobozia

Nr.5 / 2018

Design & Digital Print: DMB Creativ., str. Filaturii nr. 3, Slobozia-Ialomiţa

tel/fax 0243.232114, e-mail: tipogra" a@printcreativ.ro

PALATUL COPIILOR SLOBOZIAStr. B-dul Matei Basarab, Nr. 54A, Slobozia-Ialomiţa,

E-mail: pacoslobozia@yahoo.com

Tel. 0243/235799, Fax: 0243/235799

Blog: https://pacoslobozia.blogspot.com/

Site: https://scoli.didactic.ro/palatul-copiilor-slobozia

Faccebook: https://www.facebook.com/palatulcopiilor.slobozia

Sumar:

Invitație la Palat – cuvântul Doamnei Director / pag. 1

Finanțarea în cadrul Palatului Copiilor Slobozia / pag. 1

Editorial: motivaţia-un motor al acţiunilor noastre / pag. 2

Cartingul- pasiunea copiilor îndrăzneți / pag. 2

Cercul de machete construcţii maşini / pag. 3

Muzica în viaţa mea / pag. 4

100 de ani de România în școala mea / pag. 5

Editorial:

Infl uența tehnologiei asupra abilităților de comunicare / pag. 6

Jurnal de călătorie - anul nou în lume / pag. 6

Personajul meu preferat: Heidi, fetiţa munţilor / pag. 7

,,Prietenul la nevoie se cunoaşte” / pag. 8

În ce anotimp suntem? / pag. 8

Romantism tomnatic / pag. 9

Ploaia / pag. 9

Prinţul fermecat / pag. 10

Scrisoare către Moş Crăciun / pag. 10

Pagina cu poezii / pag. 11

Jocuri logice / pag. 13

Râdeţi cu noi / pag. 14

Pagina cu ghicitori / pag. 15

Ştiaţi că?.. / pag. 15

COORDONATORI:

Director, Prof. Căluță Roxana

Prof. Polizu Daniela (cercul de jurnalism/ziaristică)

COLABORATORI:

Prof. Constantinescu Irina (cercul de teatru de revistă) Prof. Druchs Gabriela (cercul de etnografi e/ folclor)

Prof. Polizu Nelu (cercul de muzică populară) Prof. Scabatura Nelu (cercul de auto-navomodele)

prof. Dumitru Costel (cercul de carting)ec. Comnea Aida Liliana (administrator fi nanciar)

ISSN 2248-2873

ISSN 2601-2987

ISSN-L 2248-2873

PALATUL COPIILOR SLOBOZIACOLECTIVUL DE REDACȚIE AL REVISTEI „TĂRÂMUL PASIUNILOR”,

Nr. 5, 2018:

1

Ca instituție de învățământ de stat, specializată în activități extrașcolare, Palatul Copiilor Slobozia benefi ciază și în anul școlar 2018-2019 de o echipă de cadre didactice care inițiază, organizează și se implică, în parteneriat cu diverse unități, într-o serie de proiecte educative. Spre exemplu, la nivel județean, se desfășoară proiecte precum: „Balade

de primăvară”, „Micul pilot”, „Hora ialomițeană”, „Tudor Arghezi”, „Grâușor din Bărăgan”, „Obiceiuri de Paști”. La nivel interjudețean, respectiv regional, fi gurează proiectele: „Incursiune prin Bărăgan”, „Magia dansului”, „Mărțișorul, simbolul primăverii” și „Pasiuni, Pasiuni…”, iar de nivel național, cu fi nanțare M.E.N este proiectul „Concurs național de automodele și navomodele”.

Pe lângă acestea, lista este completată cu o serie de proiecte locale care abordează o gamă variată de

domenii. Așadar aici se regăsesc proiectele: „Sus cortina!”, „Spicul de aur”,„Fantezie decorativă”, „De la muzică ușoară la dans popular”, „Cartingul și arta de a pilota”, „Atelier interactiv”, „Culorile adolescenței”, „File de tezaur popular/Tradiție și modernitate”, „Micii etnografi ”, „Laboratorul arte în joc”, „Împreună scriem lumea”, „Vocația artistică”, „Tezaur de artă populară”, „În lumea minunată a teatrului”, „Atelierul fanteziei”, „Culorile jucăușe”, „Dans și mișcare”, „Arta culinară și sănătatea în mileniul III”, „Să dansăm împreună”, „Prietenii naturii”.

Nu puține sunt proiectele inițiate de alte instituții în care unitatea noastră este inclusă ca partener, astfel încât paleta activităților atinge toate categoriile. În urma desfășurării acestora, situația cu premii obținute de elevii noștri este bogată. Acest fapt apare în urma lucrului în echipă și din pasiune. De aceea, Palatul Copiilor Slobozia are porțile deschise pentru elevii care doresc să își consume timpul liber, extrașcolar, prin participarea la diverse cercuri, în funcție de abilitățile fi ecăruia.

Director,Prof. Roxana CĂLUȚĂ

INVITAȚIE LA PALAT

Finanțarea Palatului Copiilor Slobozia, unitate de învatământ preuniversitar, cuprinde fi nantarea

de bază, fi nantarea complementară si fi nantarea suplimentară.

Finanțarea de bază, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei, Naționale, a asigurat materiale de premiere constând în diplomele la toate concursurile organizate de către Palatul Copiilor Slobozia, materialele didactice necesare formarii elevilor si realizării de către cadrele din unitate a educației non-formale de succes, copii dobândind deprinderi de viată, aici fi ind mediul în care aceștia și-au descoperit vocația. Finanțarea complementară asigura cheltuieli de capital, cheltuieli sociale si alte cheltuieli asociate procesului de invatamant preuniversitar de stat. Finantarea suplimentară se acordă ca sumă globală fi xă din bugetul Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului pentru premierea unitatilor de

invâțămant preuniversitar de stat cu rezultate deosebite. Prin parteneriate au fost asigurate următoarele activități: Consiliul Județean Ialomita a susținut activitățile din cadrul Palatului Copiilor Slobozia, elevii care au obținut rezultate deosebite la Concursurile Naționale și Internaționale au fost premiați pentru performanțele realizate; prin parteneriat cu Asociația Copii Pasionați, Părinți Implicați și profesori devotați au fost obținute fonduri nerambursabile pentru Concursul Național de Auto si Navomodele Amara 2018; sala de spectacole a Consiliului Județean Ialomita a fost gazda primului nostru concurs de muzica usoară ,, Spicul de aur,, unde s-au remarcat foarte mulți copii începând de la grupa mică până la adolescenți. Direcția Județeană de Tineret și Sport Ialomița a asigurat în anul școlar 2017-2018 aproape la toate concursurile județene, regionale și naționale pe care le-a organizat Palatul Copiilor Slobozia materiale de premiere, respectiv, medalii, cupe, etc.,

FINANȚAREA ÎN CADRUL PALATULUI COPIILOR SLOBOZIA

2

Direcția Educație, Cultură și Tineret Slobozia, ne-a oferit sala de spectacole la majoritatea concursurilor organizate de unitatea noastră.

Prin cele trei modalidăți de fi nanțare: de bază, complementară și suplimentară, cu ajutorul partenerilor din domeniul public și privat, cu sprijinul și implicarea părinților și cu aportul cadrelor didactice pregătite în

cadrul Palatului Copiilor Slobozia copii sunt motivați să ducă mai departe tradițiile și obiceiurile din Bărăgan, să aibă grijă de moștenirea lăsată din generație în generație prin prezentarea lor în tară și strainătate.

Administrator fi nanciar,

Ec. Comnea Aida Liliana

Mă întreb, deseori, care sunt de fapt motivele care determină pe cineva să tindă către anumite scopuri? Fie că ne referim la motivaţia interioară sau exterioară a individului, în mediul şcolar ambele stimulează elevul să-şi atingă ţelurile, dar nu în aceeaşi măsură.Totuşi în drumulspre atingerea idealului, consider că forţa interioară constituie un impuls puternic asupra dorinţei de ascensiune a elevului, pe când motivaţia exterioară este un factor efemer, care infl uenţează temporar voinţa.

Dacă în copilărie motivaţia exterioară primează de cele mai multe ori, odată cu evoluţia individului şi

cu maturizarea acestuia, constatăm că de fapt această motivaţie extrinsecă devine doar un stadiu incipient al motivaţiei intrinseci.Atunci când motivele, care ne determină să acţionăm într-un anumit mod, vin din interiorl nostru, fi ind stabilite în mod conştient, fără a fi nevoie de recompense, putemsă ne înţelegem mai bine acţiunile şi să ne atingem ţelurile mult mai uşor.

În concluzie, putem să fi m de acord cu ceea ce afi rma Galileo Galilei şi anume : ,, cu cât cineva ţinteşte la ţeluri mai înalte, cu atât se ridică mai sus’’.

Stănilă Viviana,

Cercul de Jurnalism

Motivaţia –un motor al acţiunilor noastre

EDITORIAL

“Orice activitate care presupune performanță, va dezvolta inevitabil o fi losofi e, o gândire și un set de reguli și valori pe care cei doritori trebuie să le accepte, să și le asume și să le urmeze cu respect.”

ART INGELSAu trecut 62 de ani de

la apariția primului cart. Primul cart este

creat în august 1956, în California (SUA), de către Art INGELS și Lou BORELLI: un vehicul

mic, cu un șasiu tubular, antrenat de motorul West Bend de la o mașină de tuns iarba.

În anii ‘70, virtuoșii circuitelor de viteză –

Ayrton Senna, Alain Prost, Ricardo Patresse, Michael Schumacher au fost pregătiți în școli de carting.

Ayrton Senna, Michael Schumacher sau Sebastian Vettel sunt doar câţiva dintre cei mai cunoscuţi piloţi de Formula 1 care şi-au început cariera pe circuitele de carting la vârste fragede.

Cartingul este cel mai accesibil sport din cele cu motor, un sport în care se combină concentrarea, motorul și condiția fi zică, dezvoltând aptitudini și creând abilități viitorilor conducători auto, sporindu-le atenția și viteza de reacție.

CARTINGUL “PASIUNEA COPIILOR ÎNDRĂZNEȚI”

3

Elevii înscriși la cercul de carting de la Palatul Copiilor Slobozia, sunt pregătiți pentru pilotaj, într-o manieră care urmărește performanța, sunt învățați să conducă nu numai rapid, pentru competiții, ci sigur și inteligent, dorindu-se să asigure pregătirea minuțioasă și responsabilă a viitorilor conducători auto, aceștia învățând cum se va comporta un vehicul în mai multe situații pe drumurile publice.

Rezultatele se văd în momentul în care elevul care a participat la cursurile cercului de karting ajung

șoferi în trafi c.Cartingul obligă la respectarea unor reguli, la

adoptarea unei conduite corecte, la seriozitate, la stimularea dorinței pentru performanță și depășirea limitelor, reprezintă o activitate într-o continuă evoluție, care va rămâne în amintirea și inima fi ecărui elev, ca fi ind unul dintre cele mai frumoase episoade ale vieții.

Prof. Dumitru Costel

(cercul de carting)

Făcând parte din marea familie a ,,modelismului”, automodelismul este o specialitate agreată de copii încă de la apariţia lui. Rezultatele şi-au făcut apariţia de la primele participări în competiţii, concursuri la nivel individual cât şi pe echipe.

Cercul de automodele se adresează copiilor cu vârsta cuprinsă între 8 şi 18 ani. În cadrul acestei discipline se urmăreşte iniţierea copiilor în cunoaşterea automobilului:

• prezentarea subansamblelor şi rolul acestora;• alcătuirea automodelului;• principiul de funcţionare al automobilului;

• descrierea părţilor componente;• construcţia automodelului;• mecanica de întreţinere a acestora;• iniţierea copiilor în pilotajul automodelelor;• antrenament în vederea participării la concursurile

de specialitate.Oferta didactică se adresează pe niveluri de

pregătire şi experienţă, legate de cele mai multe ori de vârstă, cât şi pe experienţa în activitatea cercului.

Prof. Scabatura Nelu

(cercul de machete și construcții de mașini)

Cercul de machete și construcții de mașini

4

Muzica are un rol foarte important în dezvoltarea copiilor, pentru că, încă de la naştere, odată cu primele cântece de leagăn fredonate de mamă, acestea ajută la clădirea şi dezvoltarea personalităţii.

Potrivit psihologilor, inteligenţa muzicală este la fel de importantă ca cea logică, matematică sau interpersonală. Este demonstrat faptul că muzica ajută la dezvoltarea cognitivă prin activarea unor tipuri de sinapse ale creierului, prin efectuarea unor legături logice ce se dezvoltă proporţional cu vârsta şi nivelul muzical.

Pentru a participa la activităţi muzicale, copiii trebuie să deţină două elemente fundamentale. Auzul muzical şi simţul ritmic. Acestea pot fi dobândite genetic sau se pot forma prin studiu muzical intens.

George Enescu spunea că ,,Talentul este în proporţie de 1%, iar munca în proporţie de 99%”.

La Palatul Copiilor Slobozia, se pot înscrie copiii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 18 ani, însă pentru a face parte dintr-o grupă, trebuie trecut un test muzical propus de profesorul Nelu Polizu, coordonatorul Cercului de Muzică. Odată trecut testul, copilul va lucra săptămânal îndrumat de profesor.

Exerciţiile propuse de domnul profesor sunt exerciţii de canto classic, care stau la baza formării şi celorlalte

genuri de muzică: muzică uşoară, muzică populară, muzică clasică, etc...

Exemple de exerciţii: exerciţii de respiraţie, de intonaţie, de emisie, de acordaj vocal, de dicţie, de supleţe, de omogenizare,... etc. Astfel, într-un timp relativ scurt se poate ajunge la a interpreta o melodie pe negativ sau cu acompaniament live. Ieşirea copiilor pe scenă se va face în cadrul celor două festivaluri organizate şi coordonate de dl Prof. Polizu Nelu: Festivalul Judeţean de Muzică Populară şi Folclor pentru copii, ,,Grâuşor din Bărăgan”, ajuns deja la ediţia a VII-a şi Festivalul de Muzică Uşoară, ,,Spicul de Aur” ediţia I, 2018, un real succes, la care au participat majoritatea instituţiilor culturale şi educaţionale din municipiul Slobozia. Cele două festivaluri organizate de Palatul Copiilor Slobozia reunesc pe scenă un număr de peste 1000 de elevi din judeţul Ialomiţa. Premiile sunt acordate din partea unor instituţii partenere precum: D.J.S.T. Ialomiţa, D.M.C.I.S.T.Slobozia, C.J.C.P.C.T. Ialomiţa.

Vă aşteptam în fi ecare an pentru înscrieri, la Palatul Copiilor Slobozia, Cercul de Muzică, condus de profesor Polizu Nelu.

Prof. Nelu Polizu

(cercul de muzică populară)

Muzica în viaţa mea

5

Eu mă numesc Cristina Maria Ștefan și sunt elevă în clasa a VIII-a, la Școala Profesională

,,Areta Teodorescu” din Grivița. Școala mea ( mă bucur că încă pot să îi spun așa, căci în curând o voi părăsi pentru liceu) a fost construită încă din anul 1890, așadar este mai bătrână decât România! De-a lungul timpului, instituția a cunoscut diverse forme de

organizare, de la Şcoală cu

patru clase, la Școala cu

clasele V-VIII, apoi Școală

de Arte și Meserii, Grup

Școlar, Liceu Tehnologic, devenind în acest moment așa cum am prezentat-o la început.

Anul acesta, fi ind închinat sărbătoririi a 100 de ani de la Marea Unire, eu și colegii mei am fost implicați în diverse activități. Pentru început, Ziua Copilului, pe care am petrecut-o diferit, deoarece am mers într-o excursie de trei zile,

împreună cu profesori şi reprezentanți ai Centrului Cultural ,,Ionel Perlea”, pe un itinerariu ce amintea de traseul lui Mihai Viteazul, întregitorul de neam. Prima oprire a fost la Alba Iulia, capitala Unirii, unde am sărbătorit prin cântece patriotice, la statuia aceluiași Mihai Viteazul.

A doua zi, am mers într-un sat din județul Zalău, numit Mineu, scopul principal al excursiei noastre. În acel sat, uitat de lume, au cazut la datorie trei ostași din comunele Grivița și Smirna. Dis-de-dimineață am mers la biserica din sat, unde s-a ofi ciat slujba de comemorare a eroilor, iar noi am cântat în cinstea lor.

Pe drumul de întoarcere, am vizitat una dintre cele mai frumoase grădini botanice din Europa, și anume, cea de la Jibou. Am rămas impresionată de diversitatea și frumusețea plantelor expuse acolo.

După aceea, am vizitat Barajul Bicaz și, aproape de

casă, Mausoleul de la Mărășești. Noi suntem cei mici, de sus.A fost o călătorie extraordinară și mă bucur mult că

am avut șansa de a trăi emoții si sentimente unice, cu gândul la trecutul nostru zbuciumat.

Cu prilejul Zilei Naționale am sărbătorit prin cântece pline de emoție, la școală, lângă drapelul național, apoi la biserică, alături de enoriași.

În fi nal, un alt mod de a sărbători cei 100 de ani, a fost vizionarea piesei de teatru ”O scrisoare pierdută”, a lui I.L.Caragiale. Împreună cu colegii și profesorii mei ne-am bucurat de actorii talentați, care au interpretat foarte bine. Am tot auzit la cei din jur că este o piesă actuală… Nu am înțeles prea bine ce au vrut să spună, dar sunt convinsă că mai târziu voi înțelege…

Până atunci, La mulți ani, România!. Școala mea te-a sărbătorit așa cum a știut ea mai bine.

Ștefan Cristina, clasa a VIII-a, Școala Profesională „Areta Teodorescu”

Grivița- parteneriat Cercul de Teatru de revistă.

100 de ani de România în școala mea

6

EditorialInfluenţa tehnologiei asupra abilităţilor de comunicare

Noi, oamenii, suntem fi ințe cu adevărat uimitoare, cu un intelect aparte față de celelalte viețuitoare. Mi se pare fascinant cum am ajuns de la era primitivă, în care nu eram capabili să comunicăm, afl ându-ne față-n față, sau, cel mult, ne înțelegeam cu greu printr-un limbaj instinctual, al semnelor, la ziua de azi când există zeci de limbi și dialecte și posibilitatea de a comunica de la un capăt al lumii la altul, prin intermediul unor dispozitive.

De-a lungul timpului, comunicarea a devenitvitală și dorința de colectivitate tot mai puternică. Odată cu acestea, am dezvoltat și ideea de selecție, încercând să alegem din ceea ce găsim în viață, doar ceea ce reprezintă calitate pentru noi, în defavoarea a ceea ce considerăm a fi mai puțin calitativ. Și, pentru a obține o comunicare de calitate, cred că limbajul paraverbal, cel al corpului, intonația, etc. reprezintă factori importanți. Factori care nu pot fi atinși în mediul online.

Deși toate metodele acestea de comunicare la distanță ne sunt foarte utile, ele au devenit cumva dăunătoare întrucât omul tinde, atunci când iese în societate, să se refugieze folosind telefonul, fugind de nevoia de a socializa. Și ideea, de a pierde comunicarea face-to-face , mă sperie.

Ne-am pierdut deja sensibilitatea din cauza telefonului, emoţia. Le-am îngropat cumva în sinele nostru și asta pentru că telefonul ne face să ne interiorizăm reacțiile, până în punctul în care acestea

devin foarte greu de stârnit, tocmai de aceea e foarte greu să captezi interesul unei persoane în ziua de azi, problemă cu care se întâlnesc până și profesorii. Și, pe lângă asta, ne-am ales și cu alte lipsuri. Spontaneiatea în răspuns a scăzut întrucât convorbirile online ne permit alocarea unui timp mai mare pentru un răspuns, imposibilitatea de descifrare a omului din cauză că ne lipsește antrenamentul, reticența în abordarea oamenilor, etc.

Felul în care comunici te scoate uneori în evidență mai mult decât aptitudinile sau talentele pe care le ai. De aceea e important să lucrăm la acest aspect.

Și spuneam că am pierdut deja destul, destul cât să ne dăm seama că ceva trebuie schimbat.

Ca osoluție a acestei probleme poate fi doar imboldul, pe care trebuie să ni-l oferim singuri, pentru a mai renunţa la divertismentul pe care ni-l oferă un ecran și să încercăm să-l căutăm pe cel realitate. Relațiile interumane ne oferă mai multe benefi cii și o bucurie ,,reală”, nu virtuală ca aceea oferită de internet. Ar trebui să ne ,,permitem” mai mult să descoperim asta. Lumea are încă destule resurse pe care le putem exploata în această direcție și mereu vor putea fi create altele noi, atâta timp cât vor fi oameni pe pământ. Totul stă în felul în care decidem să acționăm.

Mărgărit Daniel,

Cercul de Jurnalism

După Crăciun, creștinii din întreaga lume sărbătoresc Anul Nou . Însă, în alte locuri de pe Terra, Anul Nou are alte semnifi cații sau modalități de a fi sărbătorit.

La români, ciclul sărbătorilor de Anul Nou este împarțit în două ,,segmente”: perioada dintre Crăciun și miezul nopții de 31 decembrie și zilele până la Boboteaza (6 ianuarie). Revelionul sau ,,îngropatul anului”, cum se numea în trecut, este un prilej de a petrece cu familia sau cu prietenii.

La noaptea dintre ani, când ceasul bate ora 12, spaniolii și portughezii mănâncă 12 boabe de strugure dintr-un ciorchine. Acest lucru, spun ei, le va asigura fericire în fi ecare dintre cele 12 luni ale anului.

Olandezii ard brazii de Crăciun și dau foc la artifi cii pentru a alunga spiritele rele ale anului care s-a încheiat .

Elvețienii sărbătoresc Anul Nou pe 13 ianuarie, după calendarul Iulian. Ei ies în stradă în costume care sugerează spiritele bune și spiritele rele.

Jurnal de călătorie Anul Nou în lume

7

Tailandezii serbează Anul Nou timp de trei zile, după calendarul Gregorian, adică între 13 si 15 aprilie. Stropitul cu apă a persoanelor cunoscute sau necunoscute este cel mai întâlnit obicei. Se spune că apa are puterea de a alunga demonii și tristețea și aduce bucurie de Anul Nou. Acum sunt spălate și toate statuile, simbolizându-l pe Buddha .

Anul Nou islamic este sărbătorit în fi eare an, cu 11 zile mai devreme decât în lumea creștină, din cauza calendarului musulman, format din 12 luni care însumează 354 de zile.

În Tibet, această sărbătoare este celebrată la sfârșitul lunii ianuarie sau la începutul lui februarie, atunci când apare luna nouă . Prima zi a anului este rezervată curățirii locuinței, în special a bucătăriei, pe care tibetanii o consideră cea mai importantă încăpere a casei.Tot atunci sunt curățate de funingine hornurile

și se dau cadouri membrilor familiei . În America de Sud, de Anul Nou, se confecționează

o sperietoare ( simbolizând anul care a trecut ) umplută cu ziare și pocnitori. La miezul nopții, fi ecare familie dă foc manechinului, zgomotul pocnitorilor anunțând sosirea noului an.

În China, săbătoarea Anului Nou are loc între 21 ianuarie și 20 februarie, în funcție de faza îm care se afl ă Luna. Pe străzile orașelor se organizează parade impresionante, cu mulți dragoni(la chinezi dragonul simbolizează longevitatea și sănătatea). Zgomotul asurzitor al pocnitorilor, cu care localnicii își decorează casele, alungă spiritele rele.

Culese de Moise Daria si Iacob Lavinia , clasa a

III-a A, Școala Profesională „Areta Teodorescu”,

Grivița- parteneriat Cercul de Teatru de Revistă

Bună! Aş vrea să vă prezint personajul meu preferat, care este Heidi din cartea ,,Heidi, fetiţa munţilor.

Ceea ce m-a determinat să citesc această operă literară este faptul că eroina principală este o fetiţă apropiată vârstei mele, şi anume 7 ani, care a fost dusă de mătuşa sa la bunicul ei din munţi.Acolo Heidi se apropie forte mult de bunic şi se împrieteneşte cu ciobănaşul Peter.Ei îi plăcea să alerge, să zburde şi să se joace cu caprele.

Într-o zi, mătuşa a luat-o şi a dus-o într-o familie înstărită, care avea o fetiţă pe nume Clara, ce era foarte deşteaptă, dar nu putea merge. Lui Heidi îi plăcea compania Clarei, însă îi era foarte dor de bunicul ei şi de munţi.Ea se îmbolnăveşte şi este trimisă acasă.

Peste câteva luni, Clara vine în vizită la prietena ei şi este fascinată de peisaj. Afl ată singură pe păşune şi dorindu-şi să fi e un copil ca toţi ceilalţi, Clara a apucat o capră de după gât şi a încercat să se ridice.În ajutorul ei au venit Heidi şi Peter şi, în curând, ea a juns să stăpânească mersul foarte bine, făcându-i o surpriză tatălui său.

Principalele calităţi ale acestui personaj sunt bunătatea, înţelepciunea, vocaţia priteniei, modestia,

voioşia şi optimismul.Citind această carte, am fost alături de personaj,

văzând legătura puternică dintre Heidi, bunic şi natură, trăind odată cu eroina momente de bucurie, tristeţe şi dor.

Copăceanu Victoria, Popa Tudor, Mihai Luca

Andrei, Cercul de Jurnalism

Personajul meu preferatHeidi, fetiţa munţilor

8

Omul este o fi inţă sociabilă, de aceea el trăieşte înconjurat de familie şi prieteni. Prietenia este

acea relaţie care ne dă încredere în noi şi pe care o căutăm atunci când suntem lipsiţi de putere şi speranţă.Prietenia se leagă între două sau mai multe persoane şi se bazează pe înţelegere, încredere, loialitate, iubire şi empatie. Implicarea afectivă şi sacrifi ciile pe care le faci de bună voie sunt piatra de temelie a unei prietenii ideale. Atunci când dai un telefon la ora două din noapte şi soliciţi un ajutor, trebuie să primeşti un singur răspuns ferm: ,,ok, vin!”, nu să primeşti întrebări care încep cu :,, de ce?...” Cu toate acestea, uşor de spus, greu de făcut. Mai ales când avem la orice pas exemple de prietenii destrămate, bazate pe interes sau în care încrederea este trădată. Foarte puţine persoane înţeleg ceea ce înseamnă cuvantul

,,prieten” şi responsabilităţile care vin odată cu acest titlu.

Cea mai profundă relatie de prietenie este legătura bazată pe starea de bine (armonie) în care persoanele implicate se caracterizează prin similaritate şi valori comune.Cea mai toxică relaţie este legătura bazată pe interes , deoarece prietenia ar trebui să însemne încredere şi o legătură de sufl et care nu poate fi desfi inţată de nimeni şi nimic.

În concluzie, putemspune căprietenia presupune profunzime, implicare şi dorinţa de evoluţie permanentă.

David Ana-Maria Gabriela, Brad Diana,

Creţu Ştefania Teodora, Volbea Maia

Cercul de Jurnalism

,,Prietenul la nevoie se cunoaște”

Copacii își oftează trecutul și frunzele cad cu deznădejde spre pământ, într-un ultim dans,

molatic, plin de amintirea frunzișului bogat de vara care tocmai a trecut.Soarele încearcă din toate puterile să facă față norilor groși, plumburii, care traversează cerul, ducând cu ei dorurile noastre tăcute, de toamnă lungă și caldă.

Este frig.Ieri a plouat: ploaie rece de toamnă, ploaie caldă de vară, stropi mărunți ca niște bănuți, aruncați din univers pământului prea însetat și totuși darnic. Și uite că soarele a învins. O victorie, poate de câteva secunde, un război câștigat în favoarea vieții. Și căldura se revarsă șuvoi, păcălind frunzele copacilor care stau să se desprindă, păcălind zambilele care trag cu ochiul, păcălind gâzele care se pregătesc nehotărâte de iernat,.

Undeva, în depărtare, un cârd de păsări călătoare se îndreaptă din obișnuință spre alte zări.

- E prea cald! Asta nu e toamnă! șușotesc copacii, suspină apele, îngână pământul.

Ziua se prelinge lin, încolăcindu-și umbrele înserării pe după pomi, pe după case. Aerul începe

să vibreze, purtând mireasma dulceagă a fumului de coceni până departe. Se face frig. Se face noapte. Plouă.

A învins toamna! șușotesc copacii, suspină apele, îngână pământul.

După un ger năpraznic, spre dimineață, totul sticlea... Ningea ireal, o ninsoare subțire.

Lângă sobă, o fetiță cu păr lung, bălai, așteaptă lumina dimineții care își întârzie apariția. Cântă șoptit, încetinel, parcă de frică să nu-i fure cineva visele:

O steluță argintieCât un fi r de păpădie,Sclipește în zarea mare,Peste lungi și mari hotare.O privesc cu duioșieȘi doar inima mea știeCâte de dor îmi este mie.Dor de vară, dor de iarnă, Peste toate fl ori să cearnă!

Gramovici Bianca,

Cercul de Teatru de Revistă

În ce anotimp suntem?

9

Toamna a coborât încetişor pe pământ, lăsând în urma sa un covor foşnitor. Natura începuse

să-şi piardă pulsul, alunecarea ei în moarte făcând ca totul să fi e foarte trist, dar şi frumos în acelaşi timp. În zilele în care soarele îşi mai păstra puţin din generozitatea din vară, mi se părea minunat să privesc decorul pastelat şi dansul frunzelor multicolore. De cele mai multe ori luam cu mine o carte, mergeam în parc şi citeam până la apus, apoi privindu-l mă întorceam spre casă cu aceeaşi întrebare în gând: Oare Soarele şi Luna s-au întâlnit vreodată?

Ştiind că doar o singură persoană îmi putea răspunde, am mers la bunica. Aceasta a fost foarte fericită când mi-a auzit întrebarea şi m-a pregătit pentru povestea care se anunţa destul de tristă. Au fost odată doi tineri, Soarele şi Luna. Când aceştia s-au întalnit pentru prima dată, s-au îndrăgostit şi au trăit o frumoasă poveste de dragoste pâna când Dumnezeu a decis ca ei să se despartă. Acesta i-a chemat şi le-a spus: ,,Voi nu trebuie să vă întrsitaţi, pentru că fi ecare dintre voi posedă deja propria lumină. Tu, Lună, vei lumina nopţile reci, iar tu, Soare, îţi vei onora titlul,

oferind lumină şi căldură. Oamenii se vor bucura de prezenţa ta în fi ecare zi!” Cu toate că motivul despărţirii a fost unul nobil, Luna plângea adesea, tristeţea ei neputând fi alungată. Văzând aceasta, Soarele nu a putut suporta şi s-a rugat la Dumnezeu să găsească o modalitate prin care singurătatea ei să fi e alungată. Aşa au apărut stelele.

Se spune că Luna ar fi trebuit să fi e puternică şi luminoasă, dar asta nu se întamplă decât foarte rar, deoarece aceasta este femeie, iar când o femeie e nefericită lumina şi forţa dispar.

Pentru că nicio iubire nu este imposibilă, nici măcar cea a celor doi aştri, Domnul a creat eclipsele. De atunci Luna şi Soarele trăiesc cu speranţa revederii, el împlinindu-şi menirea, iar ea asistând la noile poveşti de dragoste ce iau naştere sub strălucirea sa. În nopţile târzii de toamnă privesc cerul înstelat, sperând ca iubirea lor pură şi adevărată să se poată împlini din nou.

Stănilă Viviana Sorina,

Cercul de Muzică populară

Romantism tomnatic

Când m-am trezit, ploaia îmi bătea în geam, lăsându-mi un sentiment de linişte, de pace.

Îmi place foarte mult când plouă, când aburii ies din pământul însetat şi simt mireasma dulce a naturii proaspete. Picurii fi ni de apă se scurg pe petalele fl orilor şi copacii respiră aerul curat pe care ploaia îl aduce cu ea.Norii grei, ca de plumb, par să se prăbuşească peste oraş.Într-un fi nal, perdeaua de apă ce izbeşte nemiloasă pământul, se mai domoleşte doar ca să pornească din nou.Se vede că vine toamna, lăsând în urmă magnifi ca vară.

După o vreme, ploaia se opreşte şi deschid geamul ca să savurez din plin libertatea oferită de aceasta.Vrăbiile îşi scutură aripioarele şi îşi continuă ciripitul printre crengi.Pământul negru şi umed respiră, aşteptând noile seminţe care vor da viitoarele recolte bogate.Acum plouă încet şi mă întreb:oare aceste

picături cristaline sunt lacrimile toamnei care tânjeşte

după Soarele care a decis să o părăsească?

Oricum ar fi , acest fenomen liniştitor, numit ploaie, este o binecuvântare pentru întreaga natură.

Ungureanu Elena Georgiana,

Cercul de Jurnalism

P L O A I A

10

Era o dimineaţă plăcută în care eu contemplam peisajul care se zărea prin fereastra camerei mele. Copacii ale căror frunze fremătau la orice adiere de vant, fl orile multicolore care umpleau vazduhul cu miresme proaspete, toate mi-au furat privirea, determinându-mă să visez cu ochii deschişi.

Deodată, în apropierea ferestrei mele, am zărit un tânăr elegant, îmbrăcat cu o haină roşie şi pe cap purta o pălărie albă cu pete verzi. L-am privit atent şi ulterior am afl at că este un prinţ care deţine puteri magice, un prinţ fermecat. Aceste puteri îi fuseseră dăruite de un magician căruia viteazul prinţ îi salvase viaţa.

Atunci m-am gândit cât de bine ar fi să deţin şi eu asemenea puteri. Prinţul mi-a citit găndurile şi m-a întrebat ce aş face cu puterea mea. Raspunsul a venit prompt : ,,Cunosc multe persoane cu probleme materiale, de sănătate, copii chinuiţi pe care i-aş ajuta dacă aş fi ca tine.

Într-adevar există copiii abandonaţi care ajung în instituţii de plasament încă de la naştere, care au probleme de discernământ, de control al impulsurilor şi de păstrare a amintirilor, familii care astazi se confruntă cu diverse aspecte ale vieţii de familie: de la cele materiale (locuinţa, dotările, bugetul familial), la cele legate de sănătatea membrilor (boli, dependenţe), la cele legate de nevoile emotionale. Pentru fi ecare dintre aceştia aş încerca să fac câte ceva.

Prinţul a rămas un pic pe gânduri şi apoi mi-a zâmbit blând, spunând simplu:,,Mi-ai dat o idee foarte bună. Se vede că ai un sufl et bun!...Voi face eu asta!,,. Spunând aceasta prinţul a dispărut brusc, iar eu am tresărit, întrebându-mă dacă a fost aievea sau doar imaginaţia mea...?

Rusu Andrei Iulian,

Cercul de Jurnalism

Este Ajunul Crăciunului. Zăpada acoperă oraşul cu un covor alb ca spuma laptelui.Fulgii mici

de zăpadă coboară din nori, zburând de colo până colo ca nişte fl uturi. Oameni de zăpadă răsăriţi brusc din plapuma albă par adevărate opere de artă. Vântul este rece, dar priveliştea îmi umple sufl etul cu un sentiment de bucurie. Copiii zâmbesc, râd şi se bat cu bulgări.

Eu stau la căldură şi privesc pe fereastră. Pisoiul sare în braţele mele de parcă ar vrea să se încălzească.Găsesc o scrisoare veche şi încep să citesc cu voce tare:

,,Dragă Moş Crăciun,Anul acesta nu am idee ce să-ţi cer, însă tu îmi poţi

aduce ce vrei.Cu drag, GeorgianaAu trecut cinci ani de când am scris această

scrisoare şi trebuie să recunosc că nu prea aveam

inspiraţie. Îmi dau seama, pentru că observ scrisul mare şi dezordonat care mă caracteriza în acea perioadă.Pe foaie sunt pete de cerneală.

Găsesc o foaie şi un stilou şi încep să scriu:

,,Dragă Moş Crăciun,Îţi scriu cu sufl etul trist şi nu doresc nimic pentru

mine. Eu sunt mulţumită cu atmosfera de basm pe care iarna a adus-o şi nu îmi doresc ceva material, ci ceva sufl etesc. De ce cu sufl etul trist? Bunica mea s-a îmbolnăvit iar eu îmi doresc să-i aduci sănătate, să o văd iar râzând.

Cu drag , Georgiana!Am pus scrisoarea sub brad şi m-am întors iar la

fereastră, continuând să contemplu peisajul.

Ungureanu Georgiana,

Cercul de Jurnalism

Prinţul fermecat

Scrisoare către Moş Crăciun

11

Pagina cu poeziiEste plin văzduhul de frunze colorate,Toamna aşterne covoare pastelateŞi vântul poznaş în jur foşneste,Natura încet se veştejeşte.

Toamna îmi picură în sufl etLacrimi în formă de ploaie,Desenând pe al ei şevalet Natura ce moare pe foaie.

Focul foşneşte în vatră,Desenând umbre pe tavan.Eu stau şi privesc afarăŞi gândul îmi hoinareşte avan.

Brad Diana,Cercul de Jurnalism

Totul în jur e ploaie şi dor,Gândul îmi zboară de zorLa fl orile ce încet şi cu chin au murit,La pomul cel trist şi prea-curând ofi lit.

Tu stai, mă privestiSi te-ntrebi ce gândesc,Iar eu aud crengile triste ce vorbescDe frunzele moarte pe crudul asfalt,De soarele palid din cerul prea-nalt.Mă fură tristeţea şi-ndată tresalt.

Creţu Teodora Ştefania,

Cercul de Jurnalism

Melancolie

Toamna

Iarna

CeCeCeCeCercrcrcrcrcululul d d d de e e JuJurnrnalalismm

Bătrânul stejar priveşte semeţ în zareCum seara învăluie totul în şalu-i de fum,Cum noaptea ascunde misteriosul drum Ce pare un şarpe tăcut în sumbra depărtare.

Copacul mut de veacuri în sine găzduieşteDoar amintiri cu care tot timpul se hrăneşte În zilele în care nimeni nu se-opreşteSub ramurile-i verzi cu care el umbreşte.

Işi aminteşte trist de satul din vale,În marginea căruia el străjuia fi del.Veneau indrăgostiţii sub crengile saleŞoptindu-şi vorbe pe care le-nţelegea şi el.

Bălăjel Elena, clasa a VI-a,

Cercul de Jurnalism

StejarulIarnă, anotimp iubit,Noi îţi spunem ,,Bun venit!”Pe afară am ieşit Şi cu bulgări ne-am ţintit.

Hai, copii, la derdeluşLa concurs de săniuş,Sus, pe deal, să ne urcăm Şi la vale să plonjăm!

Petrescu Izabela,

Cercul de Jurnalism

12

Nota zece, nota nouă,Le culeg pe amândouă.Noi la şcoală repetăm Să fi m buni, să învăţăm.

Matematică, română, Le învăţ pe toate strună, Să fi u bună, respectuasăŞi să stau cuminte-n clasă.

Matematica-i magie,Iar româna-i veselie,Istoria e bogată,Geografi a-i minunată.

Petrescu Izabela,

Cercul de Jurnalism

Şcoala PoŃi ajuta planeta!

Iarna

A venit iarna

Din acest mediu încărcat, Ambalajele am sortatŞi-n păpuşi le-am transformat.Acum medu-i mai curat,

Prietenimulţi am câştigat,Şi avem sufl etul împăcat.Planeta am ajutatŞi viaţa am protejat.

Sandu Andreea,

Cercul Atelierul Fanteziei

Este ger și nor afară …Unde ești tu oare, vară ?Dar și iarna este bineMoșul bun vine la mine .

Și ninge, ninge-ntrunaZăpada se așterne,Și drumul tot dispareNu se mai vede-n zare...

Plecăm cu colindatul,Străbatem cam tot satul,Pe la vecini intrăm,Cu drag să le urăm:Belșug și spor în toate,Mulți ani cu sănătate!

Cristea Maria, clasa aIII- a A, Școala Profesională

„Areta Teodorescu”, Grivița- parteneriat Cerc

Teatru de revistă

Ca o zână din poveste Ea aşeza pe pământ,Fără a ne da de veste ,Fulgii legănați de vânt .

A venit și-n satul meuTotu-i alb, ninge mereuȘi ne face mult ghețuș Hai, copii, la săniuș!

Săniuța fuge, zboară,Vai, ce bine e afară!Cînd afară s-a-nseratAm plecat la colindat.

Damian Andreea ,clasa aIII- a A,

Școala Profesională „Areta Teodorescu”,Grivița-

parteneriat Cerc Teatru de Revistă

13

Jocuri logice

Realizat de Mărgărit Daniel, Cercul de Jurnalism

Găseşte drumul!Copiii vor să ajungă la una dintre cele trei mașini afl ate în colțurile careului . Drumul lor este indicat cu

ajutorul punctelor cardinale .Respectând indicațiile date , precizează la care dintre mașini ajung copiii.

Andrei Ștefan, clasa aIII-a A, Școala Profesională „Areta Teodorescu”, Grivița- parteneriat Cerc Teatru de revistă

N

S

Marchează drumul numai pe linii , nu prin interiorul pătrățelului , pornind de la săgeata verde . Indicațiile

sunt :

6 pătrățele nord 6 pătrățele sud 4 pătrățele nord 5 pătrățele nord 2 patratele nord

2 patratele est 2 patratele vest 3 patratele est 3 patratele vest 4 patratele vest

4 patratele nord 2 patratele sud 1 patratel sud 2 patratele nord 2 patratele sud

5 patratele vest 3 patratele vest 1 patratel est 3 patratele est 3 patratele vest

2 patratele nord

Andrei Ștefan , clasa aIIIa A , profesor pentru invatamant primar : Cojocaru Iuliana Daniela

14

*„Deoarece uitase să-şi ia ochelarii, Einstein îi ceru chelnerului să-i citească lista cu meniuri. Acesta îi răspunse prompt:

- Nu pot, domnule! Nici eu nu ştiu citi. Sunt analfabet ca şi dumneavoastră“

„- Cât mă costă? întrebă Paganini pe vizitiul care-l dusese până la concertul din seara respectivă. - Douăzeci de franci!

- Cum, s-au scumpit trăsurile?- Nu, dar când câştigaţi 4.000 de franci, cântând

numai pe o singură coardă, puteţi plăti şi 20 de franci unui birjar prompt.

- Uite ce-i! Ia deocamdată doi franci şi ceilalţi îi vei primi când vei reuşi să mă duci pe o singură roată! îl atenţionă celebrul violonist“.

* De fi ecare dată când zărea în garda sa o fi gură necunoscută, regele Friedrich cel Mare mergea la proaspătul soldat şi-i punea trei întrebări: Ce vârstă ai? De cât timp eşti în garda mea? Eşti mulţumit de mâncare? Dar de soldă?

Odată, un tânăr francez a intrat în serviciul regelui. Cum nu ştia o boabă nemţeşte, căpitanul l-a sfătuit să înveţe pe dinafară răspunsurile pe care să le dea regelui. Şi tânărul soldat a învăţat: „Douăzeci de ani.”, „O lună.” şi „Amândouă.”.

Într-o dimineaţă, în sfârşit, Friedrich se îndreaptă către el dar, din nenorocire, de data aceasta regele începe cu a doua întrebare:

– De câtă vreme eşti în garda mea?– Douăzeci de ani, Sire!Regele, văzându-l atât de tânăr, este surprins:– Dar ce vârstă ai?!– O lună, Sire!Din ce în ce mai nedumerit, Frederich spune:– Trebuie că unul dintre noi e nebun!– Amândoi, Sire!, răspunse soldatul, netulburat.Newton, celibatarul, a invitat odată pe un bun prieten

al său la masă. Acesta vine la ora fi xată si, ca să nu-l deranjeze pe Newton de la lucru, se duce direct în sufragerie, asteptând pe ilustrul său amic să termine lucrul şi să vină la masă. Dar Newton nu mai ieşea din biroul său de lucru. Atunci prietenul, răzbit de foame, se aşează la masa, pe care era un pui fript sub un clopot, mănâncă o jumătate de pui şi pleacă fără să-l avertizeze pe Newton.

Mult mai târziu l-a răzbit foamea şi pe Newton. Savantul uitase complet de invitaţia pe care o adresase prietenului său. Newton vine în sufragerie, vede că e lipsă o jumătate de pui şi-şi spuse: „Uite ce distrat sunt; am mâncat şi am uitat” şi se întoarce la lucru.

* Ce e iubirea?O fetiţă de 5 anişori şi-a întrebat fratele mai mare:- Ce e iubirea ?El i-a raspuns:- Iubirea e atunci când tu îmi furi ciocolata din

ghiozdan în fi ecare zi şi totuşi o ţin în acelaşi loc mereu.

*O, brad frumos!Gigel vine acasa zgâriat tot pe faţă, pe gât, pe mâini.- Doamne sfi nte, ce s-a întâmplat?- Am facut hora în jurul bradului.- Şi de ce esti zgâriat în halul ăsta?- Eram puţini!

* Era odată un evreu care a muncit toată viaţa şi a economisit toţi banii şi era foarte zgârcit când venea vorba de banii lui. Chiar înainte să moară i-a spus soţiei:

– Când voi muri, vreau să pui toţi banii mei în sicriu cu mine. Vreau să iau banii în viaţa de veci cu mine.Şi a pus-o pe soţie să îi promită din toată inima că atunci când va muri, ea va pune toţi banii în sicriu cu el. Şi a murit. Era întins în sicriu, soţia stătea alături, îmbracată în negru, iar prietena ei stătea lângă ea. Cand s-a terminat ceremonia şi groparii se pregăteau să închidă sicriul, soţia spuse:

– Staţi un moment! Avea o cutie mică de metal cu ea. S-a apropiat cu cutia şi a pus-o în sicriu. Apoi groparii au închis sicriul şi l-au coborăt în groapă. Prietena ei spuse:

– Dragă, ştiu că nu eşti atăt de nebună încât să pui toţi banii acolo împreună cu soţul tău. Soţia loială răspunse:

– Ascultă, sunt creştină. Nu pot să îmi retrag cuvântul. I-am promis că voi pune banii aceia în sicriu cu el.

–Vrei să spui că ai pus toţi banii aceia în sicriul lui?!– Sigur că da, răspunse nevasta. I-am strâns pe toţi,

i-am pus în contul meu şi i-am scris un cec. Dacă poate să-l încaseze, atunci îi poate cheltui..

Popa Tudor; Mihai Luca Andrei,

Cercul de Jurnalism

Râdeţi cu noi!

15

Înaintea cui trebuie să-şi scoată fi ecare pălăria? (Frizerului)

Cine le face pe toate cu măsură? (Croitorul)

Stă cu spatele la rege,Dar regele nu se supără. (Birjarul)

Două fete-mi poartă salbăUna-i neagră, alta-i albă. Ne-ncetat se tot alungăŞi nu pot să se ajungă. (Ziua şi noaptea)

Doisprezece fraţi aleargăAnul cât este de lung;

Fug de zor prin lumea-ntreagă,Niciodată nu se-ajung. (Lunile anului)

Un orb vede un iepure,Un şchiop aleargă după el,Şi un mut strigăLa un surd să-l prindă. (Minciuna)

E o gradină mândră, semănatăCu poezii, cu glume şi poveşti,Dar nu se lasă lesne vizitatăDecât când ştii, copile, să citeşti. (Cartea)

Ghicitori culese Petrescu Izabela,

Cercul de Jurnalism

Pagina cu ghicitori

Trenurile în Japonia sunt atât de aglomerate încât a fost angajat personal care se ocupă cu împingerea pasagerilor în interiorul acestora.

Porumbeii sunt animale complexe şi extrem de inteligente. Sunt unele dintre puţinele specii de necuvântătoare care reuşesc să treacă testul oglinzii – testul recunoaşterii de sine.

Corpul uman utilizeaza 300 de muşchi, numai pentru a se menţine în echilibru, când stă în picioare.

Un melc poate să doarmă fără întrerupere timp de 3 ani şi să nu moară de foame

Strănutul iese din gură cu o viteză de peste 965 km/h.Suntem programaţi genetic să trăim 100 de ani.

Alegerile nesănătoase şi stilul de viaţă ne scurtează însă foarte mult viaţa

Vestitul laureat al Premiului Nobel, Albert Einstein, nu a vorbit până la patru ani şi nu a citit până la şapte ani, ceea ce a făcut ca profesorii şi pşrinţii lui să creadă că era întârziat mental. Einstein a fost exmatriculat din şcoalş şi i s-a refuzat admiterea la Şcoala Politehnică din Zurich.

Organismul uman conţine sufi cient fi er pentru a face un cui de metal de 3 centimetri.

Unele broaşte pot fi îngheţate până devin solide şi apoi dezgheţate, continuând să trăiască.

Turnul Londrei este cel mai vechi obiectiv turistic din lume.

Regina Egiptului, Cleopatra, era atât de frumoasă datorită băilor pe care le făcea în lapte de capră, cunoscut pentru calitațile antiinfl amatorii ale pielii.

Dacă începeți ziua cu o cană de infuzie din frunze de păpădie, nu numai că veți pierde un kilogram pe saptamână, ci întreg organismul vi se va curăța de toxinele acumulate. În plus, tenul va deveni roz și strălucitor, iar părul nu va mai cădea sau deveni unsuros.

Lungimea Dunării este de 2.858 de km, curgând prin 10 țări, 4 capitale de stat și a doua ca mărime din Europa, după Volga. Lungimea este masurată de la izvoarele din Germania, din Munții Padurea Neagră și până la vărsarea în Marea Neagră, în Romania și Ucraina.

Populația Chinei, cea mai mare din lume, reprezintă mai mult de 20% din populația globului.

Cele mai mari broaște țestoase de uscat trăiesc pe Insulele Galapagos (Testudo elephantopos) și pe Insulele Oceanului Indian. Ele depășesc 1 m lungime și o greutate de 250-400 Kg.

Material cules de Copăceanu Victoria, Popa Tudor, Mihai Luca Andrei, Cercul de Jurnalism

NOTĂ: Responsabilitatea conținutului textelor revine exclusiv

autorilor.

Ştiaţi că?..Ştiaţi că?..Ştiaţi că?..

16