PAGINA2 BURSA, NR. 178 VINURI Culesulviilorla“Cotnari ...Astfel, dacã la „Cotnari” culesul...
1
VINURI PAGINA 2 Marþi, 14 septembrie 2010 BURSA, NR. 178 PAGINà REALIZATà DE EMILIA OLESCU ªI CORNELIA ANGELESCU Viile sunt culese în perioade diferite, în funcþie de zonele viticole ºi tipul de vin care va fi obþinut din podgoriile respective. Astfel, dacã la „Cotnari” culesul este în toi, „Murfatlar” începe sã culeagã viile din aceastã sãptãmânã, iar „Jidvei”, care are plantaþiile la foarte mare altitudine, va începe culesul viilor la sfârºitul lunii septembrie, în prezent strugurii aflându-se în plin proces de maturare, acumulând zaharuri. Domeniile „ªtirbey” exceleazã prin calitate, nu prin cantitate A vând o cotã de piaþã redusã, vinurile produse pe do- meniile „ªtirbey” se regãsesc în segmentul „pre- mium” ºi „super premium” ºi sunt distribuite cãtre restaurante, hoteluri ºi magazine specializate de vi- nuri, prin diferite firme care activeazã în dome- niu, dar ºi direct din crama de la Drãgãºani, unde sunt organizate adeseori degustãri ºi mese. Pro- ducþia anualã de vin la „ªtirbey” este de 80.000-100.000 de sticle, iar reprezentanþii societãþii nu inten- þioneazã sã producã mai mult vin, ci sã producã un vin din ce în ce mai calitativ. Preþurile vinurilor „ªtirbey” variazã între 25 ºi 160 de lei sticla. „În situaþia actualã economicã a þãrii, încercãm sã fim întot- deauna în contact direct cu distribuitori ºi cu consumatori, pen- tru a putea reacþiona imediat la eventuale schimbãri ºi suntem mulþumiþi de rezultatul acestei strategii”, ne-a declarat baronul Jakob Kripp. Investiþia ceea mai importantã în acest an a fost o linie de îmbuteliere, prin care poate fi ridicatã calitatea acestui proces. Producerea vinurilor de înaltã calitate pentru piaþa in- ternã ºi export, promovarea soiurilor autohtone din podgoria Drãgãºani, precum ºi pãstrarea caracteristicilor tipice ale soiurilor, prin tratamente naturale în vie ºi prelucrarea prudentã a strugurilor în cramã reprezintã obiectivele domeniilor „ªtirbey”. Familia princiarã ªtirbey, apãrând în documente din secolul al XV-lea, de origine din Valahia, a lãsat amprenta sa prin mai mul- te generaþii dezvoltãrii politice ºi economice a þãrii. De la început, a ridicat nivelul economic al propriilor moºii, prin investiþii în prelucrarea produselor agricole. La începutul secolului al XX-lea, dupã distrugerea viilor prin filoxerã, prinþul Barbu ªtirbey era proprietarul celei mai mari pepiniere din þarã, cu ponderea princi- palã pe altoirea soiurilor au- tohtone, ameninþate de rãspândirea soiurilor inter- naþionale din strãinãtate. Prinþesa Maria ªtirbey moºtenea în 1946 de la ta- tãl ei domeniile viticole din Drãgãºani. Dupã naþio- nalizarea din 1949 au fost preluate de IAS Drãgãºani. În 2001 viile ºi crama au fost restituite moºtenitori- lor. Baroana Ileana Kripp, ca nepoatã a prinþesei ªtir- bey a renovat viile ºi a re- dotat crama cu tehnologia modernã. Domeniile “ªtirbey” din Drãgãºani s-au renãscut în dimensiunile sale istorice - 30 ha de teren, din care 20 ha vii, amplasate pe Dealul Oltului, la o înãlþime de 260 - 340 de metri, crama din anii 1920, renovatã în 2003, casa de locuit ºi birouri. Dupã 2001 au fost replantate opt hectare de vie, din care patru hectare cu “Cabernet Sauvignon”, “Novac” ºi “Negru de Drãgãºani”, douã hectare cu “Merlot” ºi douã hectare cu “Sauvignon Blanc”. Restul suprafeþelor sunt planta- te cu soiurile autohtone “Cramposie Selecþionatã”, “Feteascã Regalã” ºi “Tãmâioasã Româneascã”. Astãzi, domeniile “ªtirbey” se compun din urmãtoarele vii: via “ªtirbey” - 4 ha, via “Bibescu” - 4 ha, via “Bengescu” - 5 ha, via “Tiberie/Sud” - 3 ha, via “Tiberie/Nord” - 3 ha ºi via “Rozopol” - 4 ha. Vinurile de înaltã clasã produse la „ªtirbey” au obþinut o se- rie de premii ºi medalii internaþionale. n Mãrturiile podgoriilor tradiþionale În podgoriile tradiþionale ale României au fost cons- truite, încã de la înfiinþarea lor, niºte spaþii de depozi- tare numite hrube - vinotecile, ca atare - în care exis- tã, pentru fiecare podgorie cu renume din þarã, aºa numitul „pedigreu” al podgoriei respective, ne-a po- vestit Daniel Ionescu, cercetãtor ºtiinþific principal în economia agrarã: „De exemplu, podgoria „Murfat- lar” are un pedigreu de vinuri din 1913. Adicã, din fiecare recoltã, începând din 1913 încoace, o parte din vinul de mare calitate care s-a produs în cadrul podgoriei a fost depozitat. Este ilegal ca aceste vinuri sã fie vândute. Prin aceste vinuri, podgoria respecti- vã demonstreazã cã are în spate o justificare de con- tinuitate a calitãþii”. Asemenea vinoteci mai existã ºi în Jidvei, în Va- lea Cãlugãreascã, în podgoriile Moldovei, care sunt renumite. În aceste vinoteci existã un pedigreu de vi- nuri pentru soiuri de struguri care au dispãrut. „Gor- danul”, de exemplu, este un soi care a dispãrut, ne-a subliniat Daniel Ionescu, adãugând cã se gãsea în Drãgãºani, în Valea Cãlugãreascã ºi Cotnari: „Pot fi numite colecþii - mãrturii ale calitãþii vinului în timp ale podgoriilor respective”. Vinurile din vinotecile respective sunt continuu observate ºi condiþionate, pentru ca oricând sã poatã fi bãubile. Depunerile dintr-o sticlã pot fi înlãturate într-un anume fel. Vinul dintr-o sticlã cu depuneri pe fund se filtreazã, de exemplu, în lipsa aerului, aceasta fiind o filtrare biologicã. „Astfel, porozitatea filtrului care se interpune între vinul nefiltrat ºi vinul care iese prin filtrare este atât de micã, încât nu permite nici mãcar unei celule de drojdie sã treacã. Trece doar li- chidul aºa cum este el, în absenþa aerului, adicã îºi menþine calitãþile din sticlã fãrã niciun fel de interven- þie a unui agent care poate sã modifice calitatea. Printr-un astfel de proces, din trei sticle pot fi fãcute doar douã, iar vinul este garantat 30 de ani”, ne-a spus domnul Ionescu. Existã vinuri din 1900 care, ca urmare a faptului cã procesul a fost de foarte bunã calitate ºi sticlele au fost menþinute într-o foarte bunã atmosferã, în hru- bã, sunt perfecte. La acelea nu se umblã, dar sunt observate. Aceste vinuri fabuloase pot ajunge ºi la 10.000 de euro, conchide domnul Ionescu. Sunt ºi vinuri care au probleme, cazuri în care enologii vin cu analize enologice ºi lucreazã vinul, întrucât „þara noas- trã avea, din 1994-1995 tehnologie pentru secolul 21, validã astãzi”. În timp, calitatea vinurilor scade, ne-a mai explicat domnia sa, „nu pentru cã nu ar fi la fel de bine produse sau cã nu ar fi fost clima bunã, ci pentru cã solul, ca ata- re, virgin, are în el metale rare, grele. Acestea - zincul, magneziul, cobaltul, nikelul, arsenul, stibiul etc. - trecând prin roca mamã ºi gãsindu-se în sol, sunt pre- luate în acelaºi timp cu seva ºi se gãsesc în vin, confe- rindu-i acestuia o anume calitate. Odatã cu micºorarea cantitãþii de metale grele ºi odatã cu reducerea cantitãþii humusului din sol, calitatea vinului scade, indiferent de restul condiþiilor ºi de producãtor. Nativ, el nu are ex- tractul sec de calitate corespunzãtor cu originea. Vinuri- le de pe timpul lui ªtefan cel Mare nu mai sunt aceleaºi din punct de vedere calitativ. Extractul lor sec a scãzut din punct de vedere structural. Buchetul (toate calitãþile olfactive ºi gustative ale vinului) este uºor diminuat ºi va fi diminuat continuu, atât timp cât nu se reface solul. De aceea, existã întotdeauna, pe baza unui pedigreu de vi- nuri, posibilitatea de a gãsi un sol ºi o climã corespunzã- toare pentru a transmuta plantaþia ºi pentru a reface ca- litatea vinului în aceleaºi condiþii ºi în acelaºi ambient”. Acesta este, însã, un proces laborios ºi costã. “Cotnari” se mândreºte cu 15 hrube construite sub pãmânt, la o adâncime de opt metri, unde temperatura este constantã natural tot timpul anului. Fiecare dintre ele au o capacitate de 2 milioane de litri, în care imen- sele butoaie de stejar dominã totul în jur ºi îºi liniºtesc vinul tânãr ºi neastâmpãrat. “Grasa de Cotnari” din 1956 este cel mai vechi vin din vinotecã, fãcând, alã- turi de alte câteva sute de sticle, obiectul licitaþiilor. Preþul de pornire al unei astfel de sticle este de 600 de euro, fãrã TVA. Acest vin a fost propus pentru a fi pãs- trat în tezaurul Bãncii Naþionale a României. n Dintotdeauna, vinul roºu s-a aflat undeva la graniþa dintre ficþiune ºi realitate. La începuturile civilizaþiei omeneºti, era bãutura zeilor, alãturi de celebrul nectar pe care îl sorbeau zeii olimpieni. Unii cercetãtori ai mitologiei au arãtat cã celebrul nectar al zeilor, care nu era altceva decât un vin roºu adus din zone þinute secrete de cãtre stãpânii Olimpului, în fapt era un soi de vin pregãtit special de cãtre sacer- doþii de pe malul Pontului ºi destinat doar nemuritorilor. Se spunea cã cei care reuºesc sã manânce din mâncarea zeilor ºi sã le bea vinul, deveneau nemuritori. Din aceastã cauzã, Zeus pusese pazã severã, pentru ca neamul ceresc sã nu se amestece cu sãmânþa terestrã. Ceea ce nu se ºtie din legendele mitologice este faptul cã, un zeu, un singur zeu, ajunsese sã-l întreacã în popularitate chiar pe stãpânul zeilor, pe Zeus. Potrivit specialiºtilor în domeniu, „armate întregi de cre- dincioºi cutreierau pãmânturile ºi mii de altare ardeau neîncetat în cinstea acestui zeu, de sorginte tracã”. El era Bacchus sau Dyonysos, cum i se mai spunea. ªi era zeul vinului. Numai cã zeul vinului nu reprezenta doar ceea ce ne imaginãm noi astãzi sau ceea ce, deformat, a ajuns astãzi pânã la noi. Nu era un zeu al beþivilor. Era zeul renaºterii naturii, zeul reînvierii. Puterile lui erau atât de mari, încât olim- pienii înºiºi se temeau de el. CRAME Familia princiarã ªtirbey deþine, încã din secolul al XVIII-lea, domenii viticole în Podgoria Drãgãºani, situatã în sudul României. Baroana Ileana Kripp Costinescu: „Vinurile „ªtirbey” - si- nonim al calitãþii desãvârºite - erau renumite ºi apreciate în România ºi la curþile regale din Europa. Ca descendentã a prinþului Barbu ªtirbey ºi proprietara actualã a domeniului, doresc ca aceastã tradiþie sã renascã. Împreunã cu soþul meu, baronul Jakob Kripp, am preluat, în anul 2001, proprie- tatea strãmoºilor mei. Am renovat crama ºi viile pentru a oferi acestei tradiþii o viaþã nouã, utilizând tehnologia modernã în respectul metodelor tradiþionale ºi naturale de vinificaþie”. iile „Cotnariului” se aflã, de sãptãmâna trecutã, în plin proces de recoltare. „La «Cotnari» se simte atmosfera de toamnã timpurie. Strugurii de „Frâncuºa” sunt primii care au ajuns sã dea parfumul mustului”, povesteºte Cãtãlin Grecu, directorul de marke- ting al companiei, care caracterizeazã acest an ca fiind unul “bun, puþin capricios, cu zile însorite, caniculare ºi acumulare de zahãr”. Strugurii „Cotnariului” se culeg doar ma- nual, prima datã fiind recoltaþi cei pentru vi- nurile de selecþie ºi, ulterior, culegãtorii, pes- te 1.000 la numãr, intrã din nou în vie ºi re- colteazã restul strugurilor. Domnul Grecu ne-a precizat cã societatea are 1.300 de hectare de vie pe rod, iar strugu- rii au aproximativ 200 de grame de zahãr/kg. Cu o producþie estimatã la peste 12 milioa- ne de kilograme de struguri, “Cotnariul” ºi-a primenit pivniþele cu cisterne noi, din inox, pentru vinurile seci - “Frâncuºa” - ºi cu buto- aie de lemn pregãtite sã primeascã dulceaþa vinurilor nobile: “Grasã”, “Tãmâioasã”, “Feteascã Albã”. La „Cotnari” a începutul de zile bune cu- lesul, întrucât podgoria sa, comparativ cu ale altor societãþi, este adãpostitã de vânturi ºi de curenþii locali reci (viile “Cotnariului“ fac parte din Regiunea viticolã a Podiºului Mol- dovei), datoritã fenomenului de phoenizare a maselor de aer, ce determinã un proces de încãlzire. Perioada mai-septembrie este ca- racterizatã de o nebulozitate cu valori redu- se, favorizând insolaþia, creºterea strugurilor ºi acumularea zahãrului. Solurile sunt ex- trem de favorabile culturii de viþã de vie, cu o texturã luto-nisipoasã, bogate în humus ºi baze schimbabile. Podgoria “Cotnari” este renumitã prin faptul cã aici se obþin doar soiuri de struguri româneºti (“Grasã de Cotnari”, “Frâncuºa de Cotnari”, “Tãmâioasã Româneascã”, “Fe- teascã Albã”). Dintre acestea patru, “Grasa de Cotnari” ºi “Frâncuºa de Cotnari” se obþin numai în podgoria “Cotnari”, celelalte douã obþinându-se ºi în alte podgorii, la nivel na- þional. Vinurile de “Cotnari” prezintã calitãþi excepþionale, obþinute prin limitarea produc- þiei medii de struguri la un hectar la doar 70-80%. În ultimii cinci ani, societatea a început sã lucreze la imaginea “Frâncuºei”, anticipând o migrare a consumului de la vinul dulce spre cel sec ºi demisec, ne-a spus Cãtãlin Grecu, precizând cã, deºi „nu a fost uºoarã concuren- þa cu celelalte vinuri seci, prin diversele acþiu- ni am reuºit sã aducem «Frâncuºa de Cotnari» în elita vinurilor seci”. Domnia sa ne-a spus cã firma pe care o re- prezintã a „mers întotdeauna pe principiul de a consolida bine poziþia unui produs ºi apoi de a dezvolta produse noi. Anul trecut am plantat «Feteascã Neagrã» ºi «Busuioacã de Bohotin», pentru a diversifica gama, dar pãstrând tot soiurile româneºti. Considerãm cã în acest an putem completa gama de vi- nuri «Cotnari» cu alte douã sau trei cupaje de vinuri, pentru a acoperi anumite niºe”. Investiþii „Cotnari” a proiectat investiþii, pentru acest an, atât în viticulturã, cât ºi în combina- tul de vinificaþie. Astfel, pentru viticulturã a fost bugetatã suma de 5 milioane de euro (aproximativ 3 milioane de euro pentru înfiinþarea a 260 ha plantaþie cu viþã de vie ºi 2 milioane de euro pentru întreþinerea plan- taþiilor înfiinþate în ultimii doi ani, respectiv 350 ha). În combinatul de vinificaþie vor fi investite peste 2 milioane de euro, în vederea modernizãrii spaþiilor de depozitare. Totodatã, compania îºi va continua pro- gramul investiþional în ceea ce priveºte mãri- rea suprafeþelor cultivate cu viþã de vie, astfel încât, la finele anului 2010, sã fie înde- plinit obiectivul propus: 2010 ha - suprafaþa totalã cultivatã cu viþã de vie. Istorie Dacã ne-am putea întoarce cu aproximativ 2500 de ani în urmã, am gãsi pe dealul Cãtã- linei o cetate traco-geticã puternicã, ce strã- juia împrejurimile. În interiorul cetãþii, pe o suprafaþã de aproximativ 5 ha, se aflau locu- inþele ºefului de trib ºi ale celor apropiaþi lui. Iar jos, la poale, erau aºezãrile celorlalþi, ale oamenilor de rând care cultivau pãmânturile. Descoperirile din interiorul cetãþii Cãtãlina au adus argumente care demonstreazã cã, la “Cotnari”, cultura viþei de vie dateazã tocmai din timpul lui Burebista. Aceastã bogãþie a dacilor, reprezentatã prin vinul de la “Cot- nari”, trezea, însã, invidie. Burebista este cel care a impus dacilor distrugerea plantaþiilor de viþã de vie. Astfel, podgoria “Cotnariului” vine peste timpuri, în prezent ocupând peste 1.700 de hectare. O cãlãtorie prin beciurile strãvechi, lungi de zeci de metri, cu bolte înalte sãpate la o adâncime de peste 15 metri, este atât o întâlnire cu istoria cât ºi cu spiri- tualitatea moldoveneascã. Premii Cu câteva secole de tradiþie în spate, vinul de „Cotnari” a obþinut medalii ºi premii la toate concursurile la care a participat. Astfel, „Cotnari” a depãºit stadiul de “nume” ºi a trecut la cel de istorie. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, vinurile de “Cotnari” participã pentru prima datã la un concurs internaþional. Astfel, la Paris, “Grasa” a obþinut distincþia supremã. În anul 1900, la Expoziþia Mondia- lã de la Paris, ”Grasei de Cotnari” i s-a de- cernat medalia de aur, împreunã cu titlul de “Floare a României”. Numai în acest an, vi- nurile care au ieºit din podgoriile „Cotnariu- lui” au obþinut, la Chiºinãu, Berlin ºi Paris 21 de premii. n Culesul viilor la “Cotnari” este în toi „Bacchus” - picturã de Michelangelo Merisi da Caravaggio.
Transcript of PAGINA2 BURSA, NR. 178 VINURI Culesulviilorla“Cotnari ...Astfel, dacã la „Cotnari” culesul...
VINURIPAGINA 2 Marþi, 14 septembrie 2010 BURSA, NR. 178
PAGINÃ REALIZATÃ DEEMILIA OLESCU ªI CORNELIA ANGELESCU
Viile sunt culese în perioade diferite, în funcþie de zonele viticole ºi tipul de vin care va fi obþinut din podgoriile respective. Astfel, dacã la „Cotnari” culesul
este în toi, „Murfatlar” începe sã culeagã viile din aceastã sãptãmânã, iar „Jidvei”, care are plantaþiile la foarte mare altitudine, va începe culesul viilor la
sfârºitul lunii septembrie, în prezent strugurii aflându-se în plin proces de maturare, acumulând zaharuri.
Domeniile „ªtirbey” exceleazã prin calitate, nu prin cantitate
Având o cotã de piaþã redusã, vinurile produse pe do-meniile „ªtirbey” se regãsesc în segmentul „pre-mium” ºi „super premium” ºi sunt distribuite cãtrerestaurante, hoteluri ºi magazine specializate de vi-
nuri, prin diferite firme care activeazã în dome-niu, dar ºi direct din crama de la Drãgãºani, undesunt organizate adeseori degustãri ºi mese. Pro-ducþia anualã de vin la „ªtirbey” este de80.000-100.000 de sticle, iar reprezentanþii societãþii nu inten-þioneazã sã producã mai mult vin, ci sã producã un vin din ce înce mai calitativ. Preþurile vinurilor „ªtirbey” variazã între 25 ºi160 de lei sticla.
„În situaþia actualã economicã a þãrii, încercãm sã fim întot-deauna în contact direct cu distribuitori ºi cu consumatori, pen-tru a putea reacþiona imediat la eventuale schimbãri ºi suntemmulþumiþi de rezultatul acestei strategii”, ne-a declarat baronul
Jakob Kripp. Investiþia ceea mai importantã în acest an a fost olinie de îmbuteliere, prin care poate fi ridicatã calitatea acestuiproces. Producerea vinurilor de înaltã calitate pentru piaþa in-ternã ºi export, promovarea soiurilor autohtone din podgoria
D r ã g ã º a n i , p r e c u m º i p ã s t r a r e acaracteristicilor tipice ale soiurilor, printratamente naturale în vie ºi prelucrareaprudentã a strugurilor în cramã reprezintã
obiectivele domeniilor „ªtirbey”.Familia princiarã ªtirbey, apãrând în documente din secolul al
XV-lea, de origine din Valahia, a lãsat amprenta sa prin mai mul-te generaþii dezvoltãrii politice ºi economice a þãrii. De la început,a ridicat nivelul economic al propriilor moºii, prin investiþii înprelucrarea produselor agricole. La începutul secolului al XX-lea,dupã distrugerea viilor prin filoxerã, prinþul Barbu ªtirbey eraproprietarul celei mai mari pepiniere din þarã, cu ponderea princi-
palã pe altoirea soiurilor au-tohtone, ameninþate derãspândirea soiurilor inter-naþionale din strãinãtate.
Prinþesa Maria ªtirbeymoºtenea în 1946 de la ta-tãl ei domeniile viticoledin Drãgãºani. Dupã naþio-nalizarea din 1949 au fostpreluate de IAS Drãgãºani.În 2001 viile ºi crama aufost restituite moºtenitori-lor. Baroana Ileana Kripp,ca nepoatã a prinþesei ªtir-bey a renovat viile ºi a re-dotat crama cu tehnologiamodernã.
Domeniile “ªtirbey” dinDrãgãºani s-au renãscut îndimensiunile sale istorice -30 ha de teren, din care 20ha vii, amplasate pe DealulOltului, la o înãlþime de
260 - 340 de metri, crama din anii 1920, renovatã în 2003, casade locuit ºi birouri. Dupã 2001 au fost replantate opt hectare devie, din care patru hectare cu “Cabernet Sauvignon”, “Novac”ºi “Negru de Drãgãºani”, douã hectare cu “Merlot” ºi douãhectare cu “Sauvignon Blanc”. Restul suprafeþelor sunt planta-te cu soiurile autohtone “Cramposie Selecþionatã”, “FeteascãRegalã” ºi “Tãmâioasã Româneascã”.
Astãzi, domeniile “ªtirbey” se compun din urmãtoarele vii:via “ªtirbey” - 4 ha, via “Bibescu” - 4 ha, via “Bengescu” - 5ha, via “Tiberie/Sud” - 3 ha, via “Tiberie/Nord” - 3 ha ºi via“Rozopol” - 4 ha.
Vinurile de înaltã clasã produse la „ªtirbey” au obþinut o se-rie de premii ºi medalii internaþionale. n
Mãrturiile podgoriilor tradiþionaleÎn podgoriile tradiþionale aleRomâniei au fost cons-
truite, încã de la înfiinþarea lor, niºte spaþii de depozi-tare numite hrube - vinotecile, ca atare - în care exis-tã, pentru fiecare podgorie cu renume din þarã, aºanumitul „pedigreu” al podgoriei respective, ne-a po-vestit Daniel Ionescu, cercetãtor ºtiinþific principal îneconomia agrarã: „De exemplu, podgoria „Murfat-lar” are un pedigreu de vinuri din 1913. Adicã, dinfiecare recoltã, începând din 1913 încoace, o partedin vinul de mare calitate care s-a produs în cadrulpodgoriei a fost depozitat. Este ilegal ca aceste vinurisã fie vândute. Prin aceste vinuri, podgoria respecti-vã demonstreazã cã are în spate o justificare de con-tinuitate a calitãþii”.
Asemenea vinoteci mai existã ºi în Jidvei, în Va-lea Cãlugãreascã, în podgoriile Moldovei, care suntrenumite. În aceste vinoteci existã un pedigreu de vi-nuri pentru soiuri de struguri care au dispãrut. „Gor-danul”, de exemplu, este un soi care a dispãrut, ne-asubliniat Daniel Ionescu, adãugând cã se gãsea înDrãgãºani, în Valea Cãlugãreascã ºi Cotnari: „Pot finumite colecþii - mãrturii ale calitãþii vinului în timp alepodgoriilor respective”.
Vinurile din vinotecile respective sunt continuuobservate ºi condiþionate, pentru ca oricând sã poatãfi bãubile. Depunerile dintr-o sticlã pot fi înlãturateîntr-un anume fel. Vinul dintr-o sticlã cu depuneri pefund se filtreazã, de exemplu, în lipsa aerului, aceastafiind o filtrare biologicã. „Astfel, porozitatea filtruluicare se interpune între vinul nefiltrat ºi vinul care ieseprin filtrare este atât de micã, încât nu permite nicimãcar unei celule de drojdie sã treacã. Trece doar li-chidul aºa cum este el, în absenþa aerului, adicã îºimenþine calitãþile din sticlã fãrã niciun fel de interven-þie a unui agent care poate sã modifice calitatea.Printr-un astfel de proces, din trei sticle pot fi fãcutedoar douã, iar vinul este garantat 30 de ani”, ne-aspus domnul Ionescu.
Existã vinuri din 1900 care, ca urmare a faptuluicã procesul a fost de foarte bunã calitate ºi sticlele aufost menþinute într-o foarte bunã atmosferã, în hru-bã, sunt perfecte. La acelea nu se umblã, dar suntobservate. Aceste vinuri fabuloase pot ajunge ºi la10.000 de euro, conchide domnul Ionescu. Sunt ºivinuri care au probleme, cazuri în care enologii vin cuanalize enologice ºi lucreazã vinul, întrucât „þara noas-
trã avea, din 1994-1995 tehnologie pentru secolul 21,validã astãzi”.
În timp, calitatea vinurilor scade, ne-a mai explicatdomnia sa, „nu pentru cã nu ar fi la fel de bine produsesau cã nu ar fi fost clima bunã, ci pentru cã solul, ca ata-re, virgin, are în el metale rare, grele. Acestea - zincul,magneziul, cobaltul, nikelul, arsenul, stibiul etc. -trecând prin roca mamã ºi gãsindu-se în sol, sunt pre-luate în acelaºi timp cu seva ºi se gãsesc în vin, confe-rindu-i acestuia o anume calitate. Odatã cu micºorareacantitãþii de metale grele ºi odatã cu reducerea cantitãþiihumusului din sol, calitatea vinului scade, indiferent derestul condiþiilor ºi de producãtor. Nativ, el nu are ex-tractul sec de calitate corespunzãtor cu originea. Vinuri-le de pe timpul lui ªtefan cel Mare nu mai sunt aceleaºidin punct de vedere calitativ. Extractul lor sec a scãzutdin punct de vedere structural. Buchetul (toate calitãþileolfactive ºi gustative ale vinului) este uºor diminuat ºi vafi diminuat continuu, atât timp cât nu se reface solul. Deaceea, existã întotdeauna, pe baza unui pedigreu de vi-nuri, posibilitatea de a gãsi un sol ºi o climã corespunzã-toare pentru a transmuta plantaþia ºi pentru a reface ca-litatea vinului în aceleaºi condiþii ºi în acelaºi ambient”.Acesta este, însã, un proces laborios ºi costã.
“Cotnari” se mândreºte cu 15 hrube construite subpãmânt, la o adâncime de opt metri, unde temperaturaeste constantã natural tot timpul anului. Fiecare dintreele au o capacitate de 2 milioane de litri, în care imen-sele butoaie de stejar dominã totul în jur ºi îºi liniºtescvinul tânãr ºi neastâmpãrat. “Grasa de Cotnari” din1956 este cel mai vechi vin din vinotecã, fãcând, alã-turi de alte câteva sute de sticle, obiectul licitaþiilor.Preþul de pornire al unei astfel de sticle este de 600 deeuro, fãrã TVA. Acest vin a fost propus pentru a fi pãs-trat în tezaurul Bãncii Naþionale a României. n
Dintotdeauna, vinul roºu s-a aflat undeva la graniþa dintre ficþiune ºi realitate.La începuturile civilizaþiei omeneºti, era bãutura zeilor, alãturi de celebrul nectar pecare îl sorbeau zeii olimpieni. Unii cercetãtori ai mitologiei au arãtat cã celebrulnectar al zeilor, care nu era altceva decât un vin roºu adus din zone þinute secretede cãtre stãpânii Olimpului, în fapt era un soi de vin pregãtit special de cãtre sacer-doþii de pe malul Pontului ºi destinat doar nemuritorilor. Se spunea cã cei carereuºesc sã manânce din mâncarea zeilor ºi sã le bea vinul, deveneau nemuritori.Din aceastã cauzã, Zeus pusese pazã severã, pentru ca neamul ceresc sã nu seamestece cu sãmânþa terestrã. Ceea ce nu se ºtie din legendele mitologice estefaptul cã, un zeu, un singur zeu, ajunsese sã-l întreacã în popularitate chiar pestãpânul zeilor, pe Zeus. Potrivit specialiºtilor în domeniu, „armate întregi de cre-dincioºi cutreierau pãmânturile ºi mii de altare ardeau neîncetat în cinstea acestuizeu, de sorginte tracã”. El era Bacchus sau Dyonysos, cum i se mai spunea. ªi erazeul vinului. Numai cã zeul vinului nu reprezenta doar ceea ce ne imaginãm noiastãzi sau ceea ce, deformat, a ajuns astãzi pânã la noi. Nu era un zeu al beþivilor.Era zeul renaºterii naturii, zeul reînvierii. Puterile lui erau atât de mari, încât olim-pienii înºiºi se temeau de el.
CRAME
Familia princiarã ªtirbey deþine, încã din secolul al XVIII-lea, domenii
viticole în Podgoria Drãgãºani, situatã în sudul României.
Baroana Ileana Kripp Costinescu: „Vinurile „ªtirbey” - si-nonim al calitãþii desãvârºite - erau renumite ºi apreciate înRomânia ºi la curþile regale din Europa. Ca descendentã aprinþului Barbu ªtirbey ºi proprietara actualã a domeniului,doresc ca aceastã tradiþie sã renascã. Împreunã cu soþulmeu, baronul Jakob Kripp, am preluat, în anul 2001, proprie-tatea strãmoºilor mei. Am renovat crama ºi viile pentru a oferiacestei tradiþii o viaþã nouã, utilizând tehnologia modernã înrespectul metodelor tradiþionale ºi naturale de vinificaþie”.
iile „Cotnariului” se aflã, desãptãmâna trecutã, în plinproces de recoltare. „La«Cotnari» se simte atmosferade toamnã timpurie. Struguriide „Frâncuºa” sunt primiicare au ajuns sã dea parfumulmustului”, povesteºte CãtãlinGrecu, directorul de marke-
ting al companiei, care caracterizeazã acestan ca fiind unul “bun, puþin capricios, cu zileînsorite, caniculare ºi acumulare de zahãr”.
Strugurii „Cotnariului” se culeg doar ma-nual, prima datã fiind recoltaþi cei pentru vi-nurile de selecþie ºi, ulterior, culegãtorii, pes-te 1.000 la numãr, intrã din nou în vie ºi re-colteazã restul strugurilor.
Domnul Grecu ne-a precizat cã societateaare 1.300 de hectare de vie pe rod, iar strugu-rii au aproximativ 200 de grame de zahãr/kg.
Cu o producþie estimatã la peste 12 milioa-ne de kilograme de struguri, “Cotnariul” ºi-aprimenit pivniþele cu cisterne noi, din inox,pentru vinurile seci - “Frâncuºa” - ºi cu buto-aie de lemn pregãtite sã primeascã dulceaþavinurilor nobile: “Grasã”, “Tãmâioasã”,“Feteascã Albã”.
La „Cotnari” a începutul de zile bune cu-lesul, întrucât podgoria sa, comparativ cu alealtor societãþi, este adãpostitã de vânturi ºi decurenþii locali reci (viile “Cotnariului“ facparte din Regiunea viticolã a Podiºului Mol-dovei), datoritã fenomenului de phoenizare amaselor de aer, ce determinã un proces deîncãlzire. Perioada mai-septembrie este ca-racterizatã de o nebulozitate cu valori redu-se, favorizând insolaþia, creºterea strugurilorºi acumularea zahãrului. Solurile sunt ex-trem de favorabile culturii de viþã de vie, cuo texturã luto-nisipoasã, bogate în humus ºibaze schimbabile.
Podgoria “Cotnari” este renumitã prinfaptul cã aici se obþin doar soiuri de struguriromâneºti (“Grasã de Cotnari”, “Frâncuºa deCotnari”, “Tãmâioasã Româneascã”, “Fe-teascã Albã”). Dintre acestea patru, “Grasade Cotnari” ºi “Frâncuºa de Cotnari” se obþinnumai în podgoria “Cotnari”, celelalte douãobþinându-se ºi în alte podgorii, la nivel na-þional. Vinurile de “Cotnari” prezintã calitãþiexcepþionale, obþinute prin limitarea produc-þiei medii de struguri la un hectar la doar70-80%.
În ultimii cinci ani, societatea a început sãlucreze la imaginea “Frâncuºei”, anticipând omigrare a consumului de la vinul dulce sprecel sec ºi demisec, ne-a spus Cãtãlin Grecu,precizând cã, deºi „nu a fost uºoarã concuren-þa cu celelalte vinuri seci, prin diversele acþiu-ni am reuºit sã aducem «Frâncuºa de Cotnari»în elita vinurilor seci”.
Domnia sa ne-a spus cã firma pe care o re-prezintã a „mers întotdeauna pe principiul dea consolida bine poziþia unui produs ºi apoide a dezvolta produse noi. Anul trecut amplantat «Feteascã Neagrã» ºi «Busuioacã deBohotin», pentru a diversifica gama, darpãstrând tot soiurile româneºti. Considerãmcã în acest an putem completa gama de vi-nuri «Cotnari» cu alte douã sau trei cupaje devinuri, pentru a acoperi anumite niºe”.
Investiþii
„Cotnari” a proiectat investiþii, pentruacest an, atât în viticulturã, cât ºi în combina-tul de vinificaþie. Astfel, pentru viticulturã afost bugetatã suma de 5 milioane de euro(aproximativ 3 milioane de euro pentruînfiinþarea a 260 ha plantaþie cu viþã de vie ºi2 milioane de euro pentru întreþinerea plan-taþiilor înfiinþate în ultimii doi ani, respectiv350 ha). În combinatul de vinificaþie vor fiinvestite peste 2 milioane de euro, în vedereamodernizãrii spaþiilor de depozitare.
Totodatã, compania îºi va continua pro-gramul investiþional în ceea ce priveºte mãri-rea suprafeþelor cultivate cu viþã de vie,astfel încât, la finele anului 2010, sã fie înde-plinit obiectivul propus: 2010 ha - suprafaþatotalã cultivatã cu viþã de vie.
Istorie
Dacã ne-am putea întoarce cu aproximativ2500 de ani în urmã, am gãsi pe dealul Cãtã-linei o cetate traco-geticã puternicã, ce strã-juia împrejurimile. În interiorul cetãþii, pe osuprafaþã de aproximativ 5 ha, se aflau locu-inþele ºefului de trib ºi ale celor apropiaþi lui.Iar jos, la poale, erau aºezãrile celorlalþi, aleoamenilor de rând care cultivau pãmânturile.Descoperirile din interiorul cetãþii Cãtãlinaau adus argumente care demonstreazã cã, la“Cotnari”, cultura viþei de vie dateazã tocmaidin timpul lui Burebista. Aceastã bogãþie adacilor, reprezentatã prin vinul de la “Cot-nari”, trezea, însã, invidie. Burebista este celcare a impus dacilor distrugerea plantaþiilorde viþã de vie. Astfel, podgoria “Cotnariului”vine peste timpuri, în prezent ocupând peste1.700 de hectare. O cãlãtorie prin beciurilestrãvechi, lungi de zeci de metri, cu bolteînalte sãpate la o adâncime de peste 15 metri,este atât o întâlnire cu istoria cât ºi cu spiri-tualitatea moldoveneascã.
Premii
Cu câteva secole de tradiþie în spate, vinulde „Cotnari” a obþinut medalii ºi premii latoate concursurile la care a participat. Astfel,„Cotnari” a depãºit stadiul de “nume” ºi atrecut la cel de istorie.
În timpul domniei lui Alexandru IoanCuza, vinurile de “Cotnari” participã pentruprima datã la un concurs internaþional.Astfel, la Paris, “Grasa” a obþinut distincþiasupremã. În anul 1900, la Expoziþia Mondia-lã de la Paris, ”Grasei de Cotnari” i s-a de-cernat medalia de aur, împreunã cu titlul de“Floare a României”. Numai în acest an, vi-nurile care au ieºit din podgoriile „Cotnariu-lui” au obþinut, la Chiºinãu, Berlin ºi Paris 21de premii. n
Culesul viilor la “Cotnari” este în toi
„Bacchus” -
picturã de
Michelangelo
Merisi da
Caravaggio.
