PĂDUREA „Pădurile absorb miasmele vătămătoare, însănătoşesc

aerul şi devin pentru lucrătorul câmpurilor şi cel al oraşelor o garanţie de salubritate, de sănătate şi fericire”.

(Ion Ionescu de la Brad)

Pădurea, ecosistemul natural cel mai complex din mediul terestru, cuprinde în alcătuirea sa factori:• abiotici: sol, apă, aer, lumină;• biotici: vieţuitoare, organizaţi în structuri spaţiale dispuse

atât pe orizontală, cât şi pe verticală.

Pădurile optim structurate sub raport ecologic şi capabile de autoreglare sunt polivalente funcţional, caracterizându-se printr-o„gospodărire funcţională diferenţiată” (Popescu - Zeletin, 1973).

Pădurea este definită ca fiind "acea suprafaţă de teren acoperită cu vegetaţie forestieră şi cu o întindere mai mare de 0,25 hectare" . La fel ca şi spaţiile verzi, aceste zone sunt deosebit de importante în menţinerea optimă a calităţii vieţii.Deşi reprezintă mai puţin de 27% din suprafaţa totală a ţării pădurile sunt un factor principal de stabilitate ecologică, ocupând un loc important în cadrul vieţii economice şi sociale.

Funcţiile păduriipot fi încadrate în trei grupe mari, fiecare cu subgrupele specifice:

• Funcţia de producţie:- de biomasă vegetală (1);- de biomasă animală (2).

• Funcţia de protecţie a mediului:- hidrologică (3);- antierozională (4);

1

- climatică (5). • Funcţii sociale de protecţie:

- sanitară - igienică (6);- recreativă (7);- estetică - peisagistică (8);- ştiinţifică (9).

Funcţia de producţieFuncţia de producţie a biomasei vegetaleFotosinteza, proces biologic complex, asigură sinteza de substanţe organice la organismele

vegetale cu conţinut de clorofilă, conform schemei:6CO2 + 6 H2O energie lu m in^,^fila > C6H12O6 + 6 O2

substanţe anorganice, glucoză,cu conţinut scăzut de energie substanţă organică,

cu conţinut ridicat de energie Prin absorbţia razelor de lumină de către moleculele de clorofilă are loc fixarea cuantelor de lumină şi convertirea energiei luminoase în energie chimică.

Acest proces grandios, asigurând nutriţia autotrofă, determină creşterea şi dezvoltarea organismelor vegetale fotosintetizatoare, deci sporirea biomasei vegetale a producătorilor, numită şi producţie primară brută (P.P.B).

Ştiaţi că... din 1,8 t CO2 intrate ca materie primă în fotosinteza arborilor se obţine 1t de biomasă lemnoasă?

Funcţia de producţie a biomasei animaleBiomasa vegetală a producătorilor va constitui hrană pentru consumatorii primari erbivori,

care, în funcţie de părţile vegetale consumate pot fi: fitofagi, cranivori, frugivori. În urma proceselor de ingerare, digestie şi absorbţie, biomasa vegetală a producătorilor (PPB) se transformă în biomasa animală a producătorilor primari numită şi producţie secundară brută (PSB). În continuare, biomasa animală a consumatorilor primari erbivori va constitui hrană pentru consumatorii secundari carnivori sau omnivori. Prădătorii prin excelenţă, consumând doar biomasa animală a consumatorilor secundari carnivori, devin consumatori terţiari carnivori şi se situează în vârful piramidei trofice, constituind ultima verigă a unui lanţ trofic.

De reţinut! Dacă apa, aerul sau/şi solul unei păduri nu sunt poluate, se constată o creştere a biomasei vegetale, respectiv animale.

Poluarea determină descreşterea biomasei vegetale şi animale.

Funcţia de protecţie a mediuluiFuncţia hidrologică a păduriiCircuitul apei în natură este influenţat de procesele hidrologice la care participă pădurea:

intercepţia apei din ploi şi zăpezi, evapotranspiraţia, scurgerea de suprafaţă.• Intercepţia apei din ploi şi zăpezi: depinde de capacitatea de reţinere a ploii sau zăpezii de către

coronamentul şi trunchiul arborilor, având loc umezirea acestora până la limita de saturaţie, de la care apa în stare lichidă sau solidă cade pe sol.

• Evapotranspiraţia: asigură întoarcerea în atmosferă a unei anumite cantităţi de precipitaţii, prindesfăşurarea concomitentă a două procese:- evaporarea: volatilizarea superficială neproductivă;- transpiraţia: volatilizarea productivă prin plante, eliminarea apei sub formăgazoasă (vapori de apă), prin ostiolele stomatelor din structura frunzelor.

• Scurgerea de suprafaţă: cantitatea de apă provenită din precipitaţii (ploi, zăpezi) care nu s-aîntors în atmosferă prin evapotranspiraţie şi nu s-a infiltrat în sol.

Ştiaţi că... defrişarea pădurii pe terenurile în pantă declanşează rapid forţele distrugătoare ale naturii?

Funcţia antierozională a pădurii

2

Pădurea are rol în formarea şi evoluţia solului datorită unor factori biotici şi abiotici proprii (plante verzi, animale, microorganisme, climat, ape subterane, ape de suprafaţă), care creează sub pădure condiţii şi procese de solidificare activă. Astfel, un proces de despădurire pe versanţi va declanşa o eroziune accelerată în suprafaţă şi în adâncime.

Ştiaţi că... în urma unei despăduriri este absolut necesară demararea unei acţiuni restauratoare prin plantare de puieţi şi reconstrucţii ecologice?

Funcţia climatică a păduriiÎn funcţie de gradul de dezvoltare a coronamentului arborilor, pădurile manifestă o influenţă

deosebită asupra regimului climatic al zonei prin efecte climatice, cum ar fi: reflectarea, diminuarea pătrunderii şi absorbţia radiaţiilor, atenuarea extremelor de temperatură, distribuţia precipitaţiilor, reducerea evaporaţiei, creşterea umidităţii atmosferice, atenuarea intensităţii vânturilor.

Funcţii sociale de protecţieFuncţia sanitară – igienică a păduriiCreşterea gradului de puritate al mediului înconjurător este asigurată de păduri prin:

• oxigenarea atmosferei, exemplu: 1,8 t CO2 intrate în fotosinteza arborilor asigură obţinerea a1,3 t O2; un fag înalt de 25 m şi cu diametrul coroanei de 15 m produce ziua 1,7 kg O2, care asigură ventilaţia pulmonară a unui om pe 3 zile;

• consumul CO2 prin fotosinteză asigură menţinerea echilibrului ecologic în natură;• particulele de praf reţinute de frunziş sunt spălate ulterior de apa ploilor şi zăpezilor;• reţinerea şi neutralizarea unor poluanţi gazoşi determină reducerea poluării chimice ->

păduri= perdele de protecţie împotriva poluării;• atenuarea intensităţii zgomotului contribuie la reducerea poluării sonore;• îmbogăţirea aerului în ioni negativi utili sănătăţii oamenilor, exemplu: prin eliminarea

fitoncidelor combate microbii unor boli grave.Funcţia recreativă a păduriiPădurea asigură omenirii un spaţiu de mişcare şi agrement contribuind la menţinerea sănătăţii

prin călirea organismului la aer curat, raze solare şi activităţi sportive. Ea asigură astfel posibilitatea de evadare din mediul marilor oraşe poluate chimic, fizic şi biologic, determinând reducerea stresului şi un bun prilej de descoperire a tainelor mediului înconjurător.

De reţinut!- Ocrotirea parcurilor şi rezervaţiilor naturale este de o deosebită importanţă pentru

conservarea bogăţiilor forestiere şi prevenirea dispariţiei din natură a unor specii de plante şianimale.

Funcţia estetică - peisagistică a păduriiÎn zonele caracterizate prin nonintervenţia omului, pădurea poate îndeplini o funcţie bivalentă:- estetică: „element prin excelenţă al frumosului natural”;- peisagistică: „element superlativ al peisajului frumos”. (C. Chiriţă, 1981)

Aceasta îi este asigurată de marea diversitate a speciilor aparţinătoare, de complexa ei organizare şi de armonia îmbinării factorilor abiotici şi biotici.

De reţinut! menţinerea curăţeniei pădurii este de importanţă vitală pentru om.

Funcţia ştiinţifică a păduriiPădurea constituie un excelent obiect de studiu pentru cercetare, oferind o multitudine de

informaţii ştiinţifice referitoare la:• diversitatea, morfologia, structura, fiziologia, comportamentul şi importanţa unor specii

vegetale şi animale;• relaţiile intra - şi interspecifice stabilite în cadrul biocenozelor forestiere;• funcţia de autoreglare în vederea menţinerii echilibrului ecologic;• condiţiile de realizare a unor păduri gospodărite;• rolul pădurii în reducerea poluării mediului.

Ştiaţi că...„Omul va supravieţui pe Terra numai în alianţă cu Pădurea, fără de care se va pierde mai întâi

controlul asupra naturii, apoi controlul asupra sistemului social?“ (V.Giurgiu).3

Factorul principal care determină caracterul pădurilor este climatul. Prezenţa unor formaţiuni silvice pe o configuraţie geografică concretă este urmarea unui proces îndelungat de evoluţie. De-a lungul secolelor, clima s-a schimbat, iar odată cu ea - şi particularităţile solului şi regimul hidric.

Factorul antropogen constituie activitatea omului cu impact asupra mediului de viaţă al speciilor de plante şi animale. Omul a cauzat în mediu modificări de o amploare, profunzime şi rapiditate f ără precedent.

În prezent, soarta tuturor speciilor de organisme se află în mâinile societăţii umane.Datorită omului, cele mai mari păduri ale lumii sunt în grav pericol. Jumătate din suprafaţa

iniţială de pădure a fost distrusă şi lucrurile sunt pe cale să se înrăutăţească, dacă rata actuală de despădurire nu este încetinită.

Ştiaţi că... În fiecare minut, 26 de ha de pădure sunt pierdute? Distrugerea unor mari suprafeţe de pădure a dus la:

• dereglarea regimului hidrologic al unor întregi zone geografice;• deşertificarea acestora, la secătuirea şi la pierderea solurilor fertile;• degradarea generală a mediului de viaţă al omului.> Efectul cel mai dezastruos pe care l-ar putea avea defrişarea este impactul asupra climei planetei.> Distrugerea pădurilor ar produce un imens dezechilibru în cantitatea de dioxid de carbon produs şi

reciclat, aspect care duce la acumularea acestuia în atmosferă, la accentuarea efectului de seră şi de încălzire globală.

Măsuri de protecţie a pădurii

Pădurea prin funcţiile îndeplinite este un ecosistem de importanţă vitală pentru om, asigurându-i sursă de oxigen, hrană, materii prime pentru diverse ramuri ale industriei, de sănătate şi înfrumuseţare a peisajului natural.

Ocrotirea pădurii este responsabilitatea instituţiilor guvernamentale şi nonguvernamentale, a agenţilor economici şi a fiecăruia dintre noi.

> Ne preocupă însănătoşirea mediului ambiant şi stabilirea unui echilibru natural, propice sănătăţii populaţiei.

Sugerăm ca măsuri de protecţie a pădurii:• promovarea unei politici forestiere, care să ţină cont de recomandările forurilor internaţionale

de specialitate;• completarea şi modificarea legislaţiei în domeniu, introducerea unor noi instrumente

economice, financiare, tehnico-normative, penale în raporturile dintre instituţiile silvice şi persoanele fizice şi juridice;

• extinderea suprafeţelor silvice prin împădurirea tuturor sectoarelor cu soluri degradate, improprii pentru agricultură;

• protecţia nu numai a unor păduri reprezentative, ci a întregului fond forestier actual;• monitorizarea exploatărilor forestiere, în sensul respectării legilor în vigoare;• elaborarea şi implementarea unui sistem permanent de evidenţă şi monitoring a pădurilor;• responsabilizarea societăţii civile prin derularea unor programe de conservare şi protejare a

pădurii, în parteneriate cu instituţii şi ONG-uri.

De ce trebuie sa protejam padurea?

Reducerea padurilor este una din cauzele incalzirii globale. Daca temperatura medie anuala creste cu 1,5 grade C se modifica radical clima, si creste riscul producerii unor mari calamitati si pierderii de vieti omenesti.

Se stie ca arborii retin bioxidul de carbon, un gaz toxic care incalzeste atmosfera, si elimina oxigen. Trebuie oprit cu desavarsire taierile ilegale de pomi.De asemenea trebuie prevenite incendiile voluntare si

4

autoaprinderile datorate caldurilor excesive.Taierile de paduri, contribuie cu 25% la efectul de sera, pe cand transporturile si industria contribuie doar cu 14%. Taierile de paduri se datoreaza in primul rand comertului cu lemne. Proprietarii privati exploateaza lemnul dar uita sa mai planteze la loc. Suprafetele replantate sunt reduse.Suprafata impadurita a lumii este de 5 miliarde ha, dar sa redus la 2,9 miliarde ha: 40% sunt paduri naturale intinse si e interdictie in UE de a se taia padurile virgine; 9% din paduri sunt parcuri sau rezervatii naturale dar multe sunt doar pe hirtie.Ar trebui ca fiecare roman constiet de pericolul incalzirii globale sa ia atitudine si sa militeze pentru protejarea si consrvarea padurilor.

Natura   este importanta.

Noi trebuie sa o protejam nu doar pentru noi ci si pentru animalele si plantele distruse in urma poluarii.Trebuie ca toti sa ne implicam in salvarea ei deoarece planeta se va distruge curand daca noi nu o vom salva.Trebuie sa ne deshidem ochii la realitate si sa facem tot ce putem sa ajutam natura:

1.Sa nu aruncam mizerii pe jos2.Sa nu circulam mult cu automobile care polueaza3.Sa  facem tot ce putem pentru a strange mai multe grupuri de oameni pentru a aduna gunoaiele aruncate pe jos.

Daca vom face aceste lucruri atunci natura va fi mai putin poluata. Orice lucru mic ajuta la salvarea naturii.Noi nu trebuie sa ne gandim la faptul ca si alti oameni arunca mizerii pe jos si ca nu va strica cu nimic daca si noi ovom face,noi trebuie sa impiedicam oamenii sa faca acest lucru groaznic pentru natura.Cu fiecare hartiutza arunca pe jos ajutam poluatul naturii.

Motive pentru a ocroti pădurea

1. Pădurea furnizează cea mai mare cantitate de oxigen; astfel aproximativ 2/3 din oxigenul consumat de oameni, animale, microorganisme, industrie, agricultură, sunt preluate din atmosferă, prin aprovizionarea acesteia de către arbori şi arbuşti (vegetaţie).

2. Absoarbe o importantă cantitate de CO2 (gaz cu efect de seră), contribuind la reducerea poluării şi având o influenţă benefică asupra mediului.

3. Copacii reduc poluarea. Fruzele lor captează particulele de praf ce plutesc în aer, în acest fel evitând problema de a inhala acest praf.

4. Plantele faţă de fotosinteză dezvoltă şi alte procese, cum ar fi evapotranspiraţia. Frunzele eliberează vapori de apă ce răcoresc şi fac mai umed aerul.

5. Reducerea poluării sonore. Frunzele pot acţiona ca nişte amortizoare faţă de zgomotul generat de trafic şi în general de tot cea ce pune în mişcare oraşul. 

6. Fixează solul, împiedicând alunecările de teren şi eroziunea provocată de ploaie sau vânt.

7. Filtrează apa provenită din precipitaţii, prin scurgerea acesteia printre straturile de muşchi şi frunze moarte, asigurând o apă limpede şi curată.

8. Reduce mult din mărimea viiturilor, în cazul ploilor torenţiale, prin reţinerea unei mari cantitaţi de apă în coronament şi litieră şi cedarea acesteia treptat.

5

9. Reprezintă un sistem ecologic complex care adăposteşte numeroase specii de plante şianimale, multe dintre ele fiind ameninţate cu dispariţia, datorită adaptării la condiţiile specificede aici.

10. Este o sursă, insuficient valorificată, de medicamente şi remedii naturale.

11. Are un mare impact estetic, peisajele în care apar păduri fiind de preferat terenurilor ocupate de culturi agricole sau alte amenajări antropice.

12. Este un loc apreciat de recreere şi cu efecte terapeutice recunoscute.

13. Are o mare importanţă educativ - ştiinţifică, atât pentru noi cât şi pentru generaţiileurmătoare.

14. Este un factor de mentinere a echilibrului ecologic . Pentru protectia mediului inconjurator, constituie cel mai important factor natural, eficient, stabil, inepuizabil. Aceasta are rolul de a stabiliza clima locala si a conserva calitatea solului.

15. Ofera adapost omului si animalelor . De asemenea, padurea reprezinta pentru om un refugiu din calea poluarii, zgomotului, soarelui puternic sau vantului. si o extrem de variata lume animala este adapostita sub haina ocrotitoare a padurii. intre plantele si animalele din paduri exista interactiile reciproce. Multe animale, in special insectele si pasarile, polenizeaza copacii. Insectele primesc hrana din nectar si alte substante, si in schimb polenizeaza florile pe care le viziteaza. 

16. Reprezinta o sursa de hrana pentru om si animale . Acest rol al padurii se datoreaza plantelor si animalelor pe care aceasta le adaposteste. Fructele de padure, ciupercile comestibile, stuparitul pastoral si vanatoarea au constituit intotdeauna o importanta categorie de surse pentru alimentarea omului. 

17. Este o sursa de medicamente. Padurile contin cea mai mare diversitate de plante si animale de pe Terra. Astfel, pot reprezenta surse de medicamente, de origine vegetala sau animala. Substantele medicinale deja descoperite, in special in padurile ecuatoriale reprezinta o garantie pentru succese terapeutice si mai mari in viitor. 

“Padurea reprezinta o podoaba a naturii; ea reprezinta viata si

bogatia si prin toate calitatile ei merita sa fie cunoscuta, curata si ingrijita.”

 Mihai A. Ionescu

Fiecare dintre noi putem contribui la  protejarea padurilor.6

         In drumetiile voastre prin padure,  respectati  urmatoarele reguli:

-         Nu  rupeti puietii si scoarta copacilor!

-         Ocrotiti cuiburile de pasari si vizuinile animalelor!

-         Aprindeti focul in padure numai in locurile autorizate!

-         Strangeti gunoaiele si resturile menajere din locurile unde ati poposit!

Dupa ce, in urma unei lupte indelungate, padurea a castigat teren si a linistit pamantul, astazi din nefericire, ea se simte tot mai amenintata chiar de cel ce veacuri de-a randuri i-a fost prieten-omul. Acesta , in lacomia sau in nestiinta sa o poate desfiinta, dezlantuind din nou razboi intre pamant si fortele eroziunii, daramandu-si astfel temelia propriei existente. Una din cauzele majore ale distrugerii padurilor o reprezinta incendiile.Din nefericire , anual in Romania se pierd cca 350 ha din aceasta cauza. Pagubele sunt mari daca tinem seama de consecintele

pe termen scurt (modificarea peisajului, disparitia faunei si a florei, uneori apartinand speciilor rare) dar mai ales pe termen lung (reconstituirea biotopului).

Multimea de gunoie ramasa in urma oamenilor care uita ca atunci cand parasesc padurea s-o lase asa cum ar dori sa o gaseasca cand se reintorc, duce la poluarea solului, a apelor subterane si a aerului, inevitabil la moartea lenta a padurii. Mai grav este faptul ca o buna parte din aceste gunoaie, indeosebi materialele plastice, sunt foarte rezistente la actiunea bacteriilor si practic, nu se recicleaza pe cale naturala. In actiunea distructiva a fondului forestier un rol insemnat il au taierile necontrolate ale copacilor care duc inevitabil la modificari ale climei, la imputinarea animalelor salbatice, la distrugerea echilibrului natural. Din pacate, taierile abuzive de lemn au ocupat multa vreme prima pagina a ziarelor, in conditiile in care la nivel oficial furtul masiv nu era recunoscut. Inconstienta si iresponsabilitatea factorilor abilitati ,dar nu numai, ar putea determina in scurt timp distrugerea fondului forestier. Efectele negative ale defrisarilor sunt multiple: eroziunea solului, inundatii din ce in ce mai frecvente si mai primejdioase, alunecari de teren, schimbari ale cursurilor apelor, desertificare, incalzire globala, etc.

Nu mai putin lipsite de importanta ,as putea aici aminti si alte cauze care duc la deteriorarea padurilor: crestera suprafetelor de teren agricol in detrimentul padurilor, pasunatul

7

excesiv, fenomene ale naturii(vanturi, zapezi,secete), boli si daunatori, s.a. Padurea, odata distrusa de tulburarile provocate de interventiile nepricepute ale omului cu greu se poate reface. Vegetatia forestiera trebuie sa strabata iarasi drumul de milenii, sa se razboiasca ani si ani cu eroziunea, pentru a castiga pozitia pierduta. Este bine stiut faptul ca un echilbru odata rupt, numai cu greu si foarte tarziu se poate restabili. Cicatrizarea ranilor provocate de om sau de alte cauze se poate face prin reimpaduriri, dar din nefericire, ambianta originala a padurilor este dificil de restaurant si in plus dureaza ani. Si apoi , reimpadurirea, este inca un cuvant prea nou si cu efecte mult prea mici pentru a rascumpara greseala multimilenara care a determinat disparitia a jumatate din arborii planetei. Putem spune fara teama de a gresi, ca fara paduri, dezvoltarea si, pana la urma viata insasi nu sunt posibile.Este clar asadar, ca o exploatare nerationala a resurselor forestiere a devenit astazi, un lux prea scump. Acum, cand pe plan mondial padurile mai ocupa doar o treime din suprafata uscatului, ceea ce dupa opinia specialistilor reprezinta un minim necesar, in multe locuri din lume s-a tras semnalul de alarma si multi striga intr-un glas:” SALVATI PADUREA”. Padurea constituie o sursa de frumusete si bogatie pe care omul are datoria sa o ocroteasca, pentru ca si noua generatie sa se bucure de un “plaman verde” sanatos. O masura esentiala si urgenta care ar trebui luata in vederea protejarii “aurlui verde”al planetei, este dupa parerea mea sensibilizarea cetatenilor de pastra si respecta padurea, de a iubi toate darurile naturii. Important este si constientizarea populatiei fata de starea mediului inconjurator, prin cunoasterea, pe cat posibil, completa a ecosistemului terestru prin prisma legitatilor de interdependenta care le guverneaza, dar mai ales a actiunii antropice care de multe ori introduce dezechilibre ireversibile in sistemul natural al Terrei. Prin protectia padurilor se intelege si starea de sanatate a acestora care se mentine prin masuri de prevenire si combatere a daunatorilor si bolilor, in acest scop se aplica metode biologice care sa asigure echilibrul ecologic.Privite in ansamblu, importanta padurii si mentinerea echilibrului ecologic si actiunile distructive la care aceasta este supusa, se poate usor desprinde necesitatea colaborarii pe diverse planuri a tuturor specialistilor care activeaza in diferite sectoare productive si de cercetare ale agriculturii si silviculturii, in scopul prevenirii, refacerii si mentinerii echilibrelor ecologice, atat de importante vietii de pe Terra.

Functii ecologice ale padurii

Ecosistemul de padure se remarca nu numai prin gradul ridicat de stabilitate si organizare complexa care-l transforma intr-o carte deschisa in cercetarea functionarii unui ecosistem, dar si prin raporturile care s-au stabilit in decursul timpului intre aceasta si activitatea omului.

Padurea se constituie intr-un factor de protectie a mediului inconjurator si de mentinere a echilibrului ecologic prin exercitarea functiilor de protectie a apelor, terenurilor si solurilor, a atmosferei si a biodiversitatii.

Sub aspect economic si ecologic, padurea a indeplinit si indeplineste o serie de functii, multe vitale. Volumul informational semnificativ care organizeaza ecosistemul forestier determina ca acesta sa joace un rol important in mentinerea echilibrului la o scara mai mare – regionala, prin influenta pe care o exercita asupra climei, circuitelor apei, oxigenului, carbonului etc.Se realizeaza datorita influentei exercitate asupra circuitului hidrologic de interactiunea dintre biotop si biocenoza. Interceptarea apei pluviale nu se realizeaza in totalitate la suprafata solului.

Astfel, o parte din apa este retinuta de frunzis, de unde se evapora cu usurinta, sau se scurge pe trunchiurile copacilor ajungand treptat la nivelul solului. Porozitatea ridicata a acestuia permite absorbtiaunui volum important de apa, cu atat mai mult cu cat litiera cedeaza lent apa. Acestea concura la manifestarea efectelor pozitive pe urmatoarele directii:

Formarea rezervelor de apaRezervele de apa sunt aprovizionate constant prin infiltrare. Se apreciaza, ca un hectar de padure

poate retine, la nivelul solului, in primii 50 cm, 1 450 m3 de apa (echivalentul a 145 mm de 8

precipitatii). Mai mult, stratul de muschi de la suprafata solului actioneaza ca un adevarat reglator, 1 m de muschi putand retine 5 litri de apa. Aceasta influenta asigura debitul constant al izvoarelor, fiind cunoscut faptul ca molidisurile constituie principalul regulator al formarii debitelor de apa ale raurilor.Regularizarea regimului raurilor

Se realizeaza prin micsorarea volumului de apa scurs la suprafata solului, scaderea vitezei de scurgere, reducerea debitelor maxime ale viiturilor. Din pacate, adevarata dimensiune a acestui efect este apreciata, de cele mai multe ori, prin prisma consecintelor devastatoare ale diminuarii suprafetei impadurite in bazinele hidrografice.Imbunatatirea calitatii apei

Este rezultatul imbogatirii acesteia in ioni de hidrocarbonat, calciu si scaderea continutului in ioni de amoniu. Aceste efecte justifica asocierea padurii cu garantia aprovizionarii cu apa, dar si a sigurantei constructiilor, terenurilor agricole, cailor de transport etc. care sunt afectate de fenomenele hidrologice extreme (inundatii, ruperi de baraje, baltiri, torentialitate s.a.).Protectia terenurilor si a solurilor

Este o functie deosebit de importanta in regiunile cu relief framantat si in regiunile cu soluri nisipoase. De altfel, aici padurea joaca un rol hotarator si in insusi procesul de solificare, asigurand stabilitatea mecanica, bioacumularea, retinerea apei in profilul de sol. Actiunea moderatoare asupra scurgerilor superficiale reduce eroziunea solului, contribuind, in acelasi timp, la reducerea volumul de sedimente, respectiv la evitarea colmatarii albiilor sau lacurilor de acumulare. De exemplu, pentru a indeplini asemenea functii, este necesar ca cel putin 50% din suprafata bazinului hidrografic care aprovizioneaza un lac de acumulare sa fie acoperita cu padure.Padurea participa activ si la conservarea formelor de relief prin diminuarea eroziunii de suprafata si de adancime, evitarea alunecarilor de teren, fixarea solurilor nisipoase si asanarea terenurilor cu umiditate in exces. Protectia atmosferei si functiile climatice

Reprezinta un alt aspect al rolului jucat de padure in mentinerea echilibrului ecologic. Padurea reuneste pe o suprafata relativ restransa un volum important de biomasa vegetala (arbori, arbusti, plante erbacee) angajate in procesul fotosintezei. Astfel, ea asigura consumul de dioxid de carbon rezultat din „metabolismul” propriu, dar si din ecosistemele invecinate sau, mai nou, datorat poluarii, eliberand, in acelasi timp, oxigenul necesar la aceeasi scara. Aceasta functie justifica denumirea de „plaman verde”, ecosistemele forestiere, mai cu seama cele tropicale, fiind unele din cele mai importante producatoare de oxigen la nivel planetar. Efectul „purificator” se manifesta pentru un spectru mai larg al poluantilor atmosferici – pulberi sedimentabile, dioxid de sulf, elemente radioactive – retinuti mecanic sau absorbiti de frunzis. Desi, in acest sens, rolul padurii este semnificativ, nu trebuie uitat faptul ca aceiasi poluanti pot distruge padurea, toleranta speciilor vegetale fiind limitata.

Se semnaleaza, de asemenea, o diminuare a incarcaturii microbiene, datorata prezentei fitoncidelor, cu pana la 90% fata de atmosfera urbana. Aerul padurii este, in schimb, mai bogat in ioni negativi, favorabili sanatatii.

Intrucat modifica semnificativ suprafata activa, ca factor genetic al climei, prezenta ecosistemului de padure induce un topoclimat specific. Acesta este determinat de influenta exercitata asupra radiatiei solare, circulatiei maselor de aer si proceselor de evaporare.

Topoclima padurii se diferentiaza prin moderarea extremelor de temperatura, intensitate scazuta a radiatiei solare, cresterea umezelii relative a aerului, cresterea frecventei calmului atmosferic si viteze mai mici ale vantului, repartizarea mai uniforma a precipitatiilor si cresterea cantitatii acestora.

Manifestarea acestor particularitati depinde de caracteristicile covorului vegetal, cat si de factorii stationari. Astfel, diminuarea temperaturilor in cursul verii este mai mare pentru padurile de foioase (unde prin evapotranspiratie se consuma mai multa caldura); in padurile mediteraneene, datorita evapotranspiratiei scazute (ca o adaptare la regimul hidric deficitar) nu se resimte efectul de „racoare”.Aceste influente favorabile se resimt nu numai in interior, ci si in zonele invecinate, pe o distanta de 500-1 000 m, ceea ce are o importanta deosebita pentru comunitatile umane, in special cele urbane, dar si pentru culturile agricole. In cel din urma caz, prezenta perdelelor de protectie aduce importante sporuri de productie. In aceeasi ordine de idei trebuie mentionat faptul ca vegetatia forestiera, in special padurea de rasinoase, diminueaza intensitatea sunetului cu pana la 10 decibeli.Prin urmare, perdelele forestiere plantate de-a lungul drumurilor au un rol important pentru combaterea poluarii sonore.Protectia fondului genetic

Decurge din insasi existenta padurii, ecosistem in stare de climax, in care numeroase populatii traiesc intr-o stabilitate relativa, asigurata de mecanismul complex de autoreglare a ecosistemului forestier. Diversitatea biologica cea mai ridicata se inregistreaza in padure, culminand cu padurile

9

tropicale. De aici decurge si rolul padurii pentru cercetarea stiintifica, pentru identificarea posibilitatilor de protectie ale unor specii aflate pe cale de disparitie, pentru cunoasterea legitatilor care coordoneaza procesele din natura.Functia de recreare

Ocupa, in randul functiilor padurii, un loc aparte prin influenta directa asupra activitatii si sanatatii umane. In acest context, unii autori (Muja, 1994) considera acest rol o functie sociala.Prin influenta exercitata asupra climatului si calitatii aerului padurea permite realizarea unui cadru ambiental optim pentru sanatatea umana. Adaugand la aceasta efectul asupra psihicului uman, padurea devine un refugiu pentru citadinul modern care, desi depinde in mare masura de o serie de facilitati ale vietii urbane, ramane, ca orice fiinta vie, legat intim de natura.

Functia recreativa reprezinta insusirea padurii de a proteja si fortifica sanatatea, de a asigura un nivel superior al starii psihice umane, de a reface fortele, capacitatea de munca a oamenilor, prin mediul ambiant deosebit de favorabil pe care il creeaza.

10

Iubiti Natura prea curată

Copii si vârstnici laolaltă,

Sa mai păstrăm Pământul verde

Căci daca nu, toţi îl vom pierde

FREAMĂT DE CODRU   MIHAI EMINESCU

Tresărind scânteie laculŞi se leagănă sub soare;

Eu, privindu-l din pădure,Las aleanul să mă fureŞi ascult de la răcoare

Pitpalacul.

Din izvoare şi din gârleApa sună somnoroasă;Unde soarele pătrunde

11

Printre ramuri a ei unde,Ea în valuri sperioase

Se azvârle.

Cucul cântă, mierle, presuri -Cine ştie să le-asculte?Ale păsărilor neamuri

Ciripesc pitite-n ramuriŞi vorbesc cu-atât de multe

Înţelesuri.

Cucu-ntreabă: - Unde-i soraViselor noastre de vară?

Mlădioasă şi iubită,Cu privirea ostenită,Ca o zână să răsară

Tuturora.

Teiul vechi un ram întins-a,Ea să poată să-l îndoaie,

Ramul tânăr vânt să-şi deieŞi de braţe-n sus s-o ieie,

Iară florile să ploaiePeste dânsa.

Se întreabă trist izvorul:- Unde mi-i crăiasa oare?

Părul moale despletindu-şi,Faţa-n apa mea privindu-şi

Să m-atingă visătoareCu piciorul?

Am răspuns: - Pădure dragă,Ea nu vine, nu mai vine!

Singuri, voi, stejari, rămâneţiDe visaţi la ochii vineţi,Ce luciră pentru mine

Vara-ntreagă.

Ce frumos era în crânguri,Când cu ea m-am prins tovarăş!

O poveste încântatăCare azi e-ntunecată...

De-unde eşti revino iarăşi,Să fim singuri!

LA MIJLOC DE CODRU... MIHAI EMINESCU

La mijloc de codru des Toate pasarile ies, 

Din huceag de alunis, 12

La voiosul luminis, Luminis de lânga balta, 

Care-n trestia înalta Leganându-se din unde,În adâncu-i se patrunde Si de luna si de soare Si de pasari calatoare, Si de luna si de stele 

Si de zbor de rândunele Si de chipul dragei mele

REVEDERE MIHAI EMINESCU

- Codrule, codruţule,Ce mai faci, drăguţule,

Că de când nu ne-am văzutMultă vreme au trecut

Şi de când m-am depărtat,Multă lume am umblat.

- Ia, eu fac ce fac de mult,Iarna viscolu-l ascult,

Crengile-mi rupându-le,Apele-astupându-le,Troienind cărările

Şi gonind cântările;Şi mai fac ce fac de mult,

Vara doina mi-o ascultPe cărarea spre izvor

Ce le-am dat-o tuturor,Umplându-şi cofeile,Mi-o cântă femeile.

- Codrule cu râuri line,Vreme trece, vreme vine,Tu din tânăr precum eşti

Tot mereu întinereşti.

- Ce mi-i vremea, când de veacuriStele-mi scânteie pe lacuri,

Că de-i vremea rea sau bună,Vântu-mi bate, frunza-mi sună;

Şi de-i vremea bună, rea,Mie-mi curge Dunărea.

Numai omu-i schimbător,Pe pământ rătăcitor,

Iar noi locului ne ţinem,Cum am fost aşa rămânem:

Marea şi cu râurile,Lumea cu pustiurile,Luna şi cu soarele,

13

Codrul cu izvoarele.

CE TE LEGENI?...MIHAI EMINESCU

- Ce te legeni, codrule,Fără ploaie, fără vânt,Cu crengile la pământ?- De ce nu m-aş legăna,Dacă trece vremea mea!

Ziua scade, noaptea creşteŞi frunzişul mi-l răreşte.

Bate vântul frunza-n dungă -Cântăreţii mi-i alungă;

Bate vântul dintr-o parte -Iarna-i ici, vara-i departe.

Şi de ce să nu mă plec,Dacă păsările trec!

Peste vârf de rămureleTrec în stoluri rândurele,Ducând gândurile meleŞi norocul meu cu ele.

Şi se duc pe rând, pe rând,Zarea lumii-ntunecând,

Şi se duc ca clipele,Scuturând aripele,Şi mă lasă pustiit,Vestejit şi amorţit

Şi cu doru-mi singurel,De mă-ngân numai cu el!

POVESTEA CODRULUI   MIHAI EMINESCU

Împărat slăvit e codrul,Neamuri mii îi cresc sub poale,

Toate înflorind din milaCodrului, Măriei sale.

Lună, Soare şi LuceferiEl le poartă-n a lui herb,

Împrejuru-i are dameŞi curteni din neamul Cerb.

Crainici, iepurii cei repeziPurtători îi sunt de veşti,Filomele-i ţin orchestrulŞi izvoare spun poveşti.

Peste flori, ce cresc în umbră,Lângă ape pe potici,

Vezi bejănii de albine,

14

Armii grele de furnici...

Hai şi noi la craiul, dragă,Şi să fim din nou copii,Ca norocul şi iubirea

Să ne pară jucării.

Mi-a părea cum că naturaToată mintea ei şi-a pus,

Decât orişice păpuşăSă te facă mai presus;

Amândoi vom merge-n lumeRătăciţi şi singurei,

Ne-om culca lângă izvorulCe răsare sub un tei;

Adormi-vom, troieni-vaTeiul floarea-i peste noi,

Şi prin somn auzi-vom buciumDe la stânele de oi.

Mai aproape, mai aproapeNoi ne-om strânge piept la piept...

O, auzi cum cheam-acumaCraiul sfatu-i înţelept!

Peste albele izvoareLuna bate printre ramuri,

Împrejuru-ne s-adunăAle Curţii mândre neamuri:

Caii mării, albi ca spuma,Bouri nalţi cu steme-n frunte,

Cerbi cu coarne rămuroaseCiute sprintene de munte -

Şi pe teiul nostru-ntreabă:Cine suntem, stau la sfaturi,

Iară gazda noastră zice,Dându-şi ramurile-n laturi:

- O, priviţi-i cum viseazăVisul codrului de fagi!

Amândoi ca-ntr-o povesteEi îşi sunt aşa de dragi!

FIIND BĂIET PĂDURI CUTREIERAM MIHAI EMINESCU

Fiind băiet păduri cutreieramŞi mă culcam ades lângă isvor,

Iar braţul drept sub cap eu mi-l puneam15

S-aud cum apa sună-ncetişor:Un freamăt lintrecea din ram în ram

Şi un miros venea adormitor.Astfel ades eu nopţi întregi am mas,Blând îngânat de-al valurilor glas.

Răsare luna,-mi bate drept în faţă:Un rai din basme văd printre pleoape,

Pe câmpi un val de arginţie ceaţă,Sclipiri pe cer, văpaie preste ape,

Un bucium cântă tainic cu dulceaţă,Sunând din ce în ce tot mai aproape...Pe frunza-uscate sau prin naltul ierbii,

Părea c-aud venind în cete cerbii.

Alături teiul vechi mi se deshcide:Din el ieşi o tânără crăiasă, 

Pluteau în lacrimi ochii-mi plini de vise,Cu fruntea ei într-o maramă deasă,Cu ochii mari, cu gura-abia închisă;

Ca-n somn încet-încet pe frunze pasă,Călcând pe vârful micului picior,

Veni alături, mă privi cu dor.

Şi ah, era atâta de frumoasă,Cum numa-n vis o dată-n viaţa taUn înger blând cu faţa radioasă,Venind din cer se poate arăta;

Iar păru-i blond şi moale ca mătasaGrumazul alb şi umerii-i vădea.Prin hainele de tort subţire, fin,Se vede trupul ei cel alb deplin.

16

17

18

Judeţul Dâmboviţa are o suprafaţă de 4.054 Km2 (1,70 % din suprafaţa ţării) repartizată astfel: 63 % - teren agricol, 29 % păduri şi 9 % curţi construcţii. Judeţul este situat în partea central-sudică a ţării, suprapunându-se bazinelor hidrografice ale râurilor Ialomiţa şi Dâmboviţa.ReliefulTeritoriul este dispus în trei trepte de relief, ce se succed de la N spre S pe o diferenţă de nivel de cca. 2.400 m; acestea sunt alcătuite din munţi (9 %), dealuri (41 %) şi câmpii (50 %).

Etajat de la câmpia joasă până la cele mai semeţe piscuri ale Munţilor Bucegi, relieful judeţului Dâmboviţa prezintă o mare diversitate peisagistică. Succesiunea treptelor de relief poartă atât amprenta factorilor geologici, cât şi a celor fiziogeografici, care au participat activ la formarea şi evoluţia lor. Cea mai veche şi mai înaltă unitate de relief, situată în partea de nord a judeţului, este formată de munţii Leaota şi Bucegi.

19

Directia Silvica Dambovita

20

Localitate: TargovisteSuprafata: 55075 haCompozitie:

Rasinoase - total: 10,33 %- molid: 8,05%- brad: 0,42%- alte rasinoase: 1,86%Foioase - total: 89,67 %- fag: 19,93 %- stejar: 39,82 %- DT: 22,43 %- DM: 7,49 % Forma de relief: Campie, deal, munte

21

22

23