7/30/2019 PAC 2014-2020 PDF

1/17

1

POLITICA AGRICOLA COMUNA IN

PERIOADA 2014-2020

Introducere

Ponderea populatiei ocupate n agricultura n Romnia este cea mai mare din UE,dar este n scadere nca din perioada de pre-aderare (de la 36% n 2005 la 30% n2007). Romnia are o populatie agricola de aproape cinci ori mai mare dect mediaUE si dubla fata de urmatoarea clasata, n ce priveste suprafata medie a uneiexploatatii, suntem n cealalta extrema, alaturi de tari mici si cu alt specific agricol

(Cipru, Malta);

Conform Agentiei de Plati si Interventie in Agricultura, in anul 2010 din totalulfermierilor ce s-au inscris in Registrul Fermelor 93% sunt fermieri mici si mijlociice detin 32% dintotalul suprafetei;

De ce este necesar sa ajustam Politicile Agricole Comune ?

- Imbunatatirea functionarii pietelor, acestea trebuie sa devina mai stabile si mai

transparente;- Consolidarea pozitiei agricultorilor in interiorul lantului alimentar;

-Masuri destinate ameliorarii pozitiei competitive a agricultorilor;

-Mentinerea platilor directe in cadrul primului pilon, dar cu o revizuire a moduluide plata a acestora;

-Mentinerea platilor destinate zonelor defavorizate si ajutoarelor specifice pentruagricultori, in anumite zone clar definite;

-Incurajarea agricultorilor sa furnizeze servicii rurale apreciate de societate;

-Consolidarea masurilor care sa permita agricultorilor sa joace un rol pozitiv inabordarea noilor provocari, cum sunt: schimbarile climatice si constrangerile cuprivire la apa;

7/30/2019 PAC 2014-2020 PDF

2/17

2

-O mai mare coerenta intre Politica Agricola Comuna si alte politicii comunitare sio legatura mai stransa intre acestea.

7/30/2019 PAC 2014-2020 PDF

3/17

3

Capitolul 1 Propuneri cu privire la orientarea Politicii Agricole Comune

dupa 2013

Politicile Agricole Comune, trebuie sa se concentreze pe urmatoarele directii

strategice :

Garantarea securitatii si stabilitatiialimentare odata cu consolidarea roluluieconomic al agricultorilor

Acordarea de posibilitatiagricultorilor de a atrage de pe piata un venitechitabil si permisiunea de a continua furnizarea unui larg avantajde serviciieconomice, sociale sirurale, apreciate de societate

Garantarea conditiilor de concurentaechitabila, pentru toti agricultorii dinUniunea Europeana, pe piata unica.

Sustinerea mentinerii celor 2 piloni

Pilonul I Plati directe si masuri de piata

Bugetul destinat platilor directe trebuie mentinut si ameliorat

- Reconsiderarea rolului fermelor mici si mijlocii;

- Stabilirea unui sistem simplificat de plata la hectar pentru fermele mici (pana la 5ha);

- Mentinerea Schemei de Plata Unica pe Suprafata si echilibrarea platilor directe cucele de la nivel european si renuntarea la referinta istorica pe baza careia s-astabilitnivelul actual al platilor directe.

Pilonul II - Dezvoltare rurala

-Componenta de dezvoltare a economiei rurale sa ramana parte a PAC si nutrasferarea catre Politica de Coeziune;

-Identificarea de noi masuri de sprijin;

7/30/2019 PAC 2014-2020 PDF

4/17

4

1.1.Masuri in cadrul Pilonului I - Plati directe si masuri de piata

Asigurarea securitatii alimentare pentru cei peste 500 milioane de locuitorieuropeni odata cu mentinerea capacitatii de productie pe tot cuprinsulUniunii Europene

Mentinerea sau identificarea unornoi instrumente de interventie pepiatapentru a actiona ca plasa de siguranta in situatiile de crizasi care sa permitamentinereaagriculturii UE la un nivelcompetitiv in raport cu tarile tertesi inconditiile volatilitatiipreturilor.

Identificarea unui mecanism financiar comunitar pentru gestiunea riscurilorcare sa poatafi utilizat in situatii de crizaprofunda si sa fie suficient

deflexibil pentru a avea efecte rapide. O productie durabila care respecta normele cele mai ridicate din lume in

materie detrasabilitate si sigurantaalimentelor, protectia mediuluisibunastarea animalelor;

Ocuparea fortei de munca si viabilitatea economica in zonelerurale: peste 30milioane depersoane lucreaza in exploatatiile agricole si mai mult de 40demilioane isi gasesc un loc demunca in interiorul lantuluiagroalimentar;

Sprijinul direct sa reprezinte sio remunerare pentru serviciilecomplexe pecare le presteazafermierii pentru societate inzonele rurale(prezervareabiodiversitatii, conservareapeisajelor rurale,bunastareaanimalelor). Platile directe dinprimul pilon, permiteagricultorilorsa furnizeze, pe langa activitatilelor agricole, si o serie debeneficiipublice, apreciate de societate,care in prezent nu sunt platite decatrepiata si poate ca nu vor fiplatite niciodata:

O mai mare stabilitate a pieteipentru agricultori si consumatori; Simplificareastandardelor de ecoconditionalitate;

1.2. Masuri in cadrul Pilonului II - Dezvoltare rurala

Sa se incurajezedezvoltarea activitatiloreconomice neagricole din rural Sprijin pentru formareprofesionala in mediul rural Sa stimuleze comasarea terenurilor

7/30/2019 PAC 2014-2020 PDF

5/17

5

Plati pentru cercetarea stiintifica si dezvoltarea de noi tehnologii in domeniulagricol

Statele Membre sa aibalibertatea de a decidedistributia resurselor intre ceidoi piloni ai PAC

Sprijin pentru dezvoltareade activitati conexeagriculturii si pentrudezvoltarea initiativelor antreprenoriale in mediul rural

Sa se atenueze efecteleschimbarilor climatice

7/30/2019 PAC 2014-2020 PDF

6/17

6

Capitolul 2 Politici structurale menite sa modifice cadrul de organizare si

functionare a pietei comune

1. O mai buna functionare a pietelor, o stabilitate si o transparenta mai mare.Masurile existente cat si noile instrumente, trebuie sa aiba in vedere, urmatoarele:

-Sa permita organizatiilor producatorilor sa planifice productia si sa o adapteze,atat in termen decantitate cat si de calitate, la cerere; concentrarea ofertei sicomercializarea productiei membrilor lorpentru a optimiza costurile de productie sia stabiliza preturile producatorilor.-Sa permita organizatiilor producatorilor si organizatiilor interprofesionale sacontribuie lastabilitatea pietei prin acordurile si contractele sectoriale voluntare;-Incurajarea statelor membre in directia ameliorarii masurilor fiscale aplicate

agricultorilor(exemplu: impozitul poate fi estimat in functie de nivelul lor de venitpe mai multi ani)-Masuri care sa duca la facilitarea accesului la credit a agricultorilor.

2. Consolidarea pozitiei agricultorilor in interiorul lantului alimentarDaca se doreste ca agricultorii sa atraga o mai mare parte a veniturilor lor de pepiata este necesar sa seconsolideze pozitia lor in interiorul lantului alimentar. Cei13,4 milioane de agricultori ai Uniunii Europene se gasescintr-o pozitie de anegocia, extrem de nefavorabila, ei se confrunta cu un pumn de maridistribuitori, procesatori sifurnizori de servicii. Datorita acestui fapt, valoareaadaugata de agricultori in exploatatiile lor ( exemplu:transformarea ierbii in lapte)este platita la un pret mai mic decat cel al valorii adaugate, furnizate de ceilaltiactori ailantului alimentar.

Propunerile sunt urmatoarele:-consolidarea organizatiilor producatorilor sau a cooperativelor lor (dezvoltareanoilor organizatii de producatori sauconsolidarea sustinerii grupurilor deproducatori existente in directia transformarii si comercializarii materiilor prime

agricole);-stabilirea unui cod, in cadrul lantului alimentar, pentru a proteja agricultorii fatade practicile neloiale (cum suntintarzierea platilor sau vanzarile in pierdere) sipromovarea acordurilor de autodisciplina intre partile participante pelantulalimentar, bazata pe o Carta a Drepturilor;

7/30/2019 PAC 2014-2020 PDF

7/17

7

-incurajarea agricultorilor pentru a dezvolta pietele locale sau pieteleproducatorilor sunt nise suplimentare care asigura un contact direct intreconsumator si producator odata cu reducerea numarului de intermediari, acosturilor de transport si implicit a emisiilor de gaze cu efect de sera.Consolidarea pozitiei agricultorilor, in interiorul lantului alimentar, trebuie sa fietratata indetaliu intr-un document separat.

3. Masurile destinate ameliorarii pozitiei competitive a agricultorilorAmeliorarea competitivitatii agricultorilor si cooperativelor este esentiala pentru apermite agricultorilor sa obtina o cat mai mare parte din venitul lor, de pe piata,mai ales in conditiile noilor provocari (schimbarile climatice). Aceasta necesita oameliorare si o consolidare semnificativa a masurilor existente destinate sustineriiagricultorilor pentru ca acestia sa devina mai competitivi.

4. Mentinerea platilor destinate zonelor defavorizate si sustinerea agricultorilordin anumite zone foarte clar definite. Mai multe stimulente pentru agricultoriipentru ca acestia sa ofere mai multe servicii rurale apreciate de catresocietate.

5. Consolidarea masurilor destinate agricultorilor de a avea un rol important fatade noile provocari, cum sunt: schimbarile climatice si constrangerile hidrice.

Agricultorii, au capacitatea de a contribui la atenuarea schimbarilor climatice prinfurnizarea de servicii rurale datorita rolului lor, in materie de administrare aterenurilor ( de exemplu: gestionarea apei, reducerea inundatiilor, ameliorareacapacitatiii de depozitare a apei subterane, crestrearezistentei la incendii) precum siposibilitatii de captare a carbonului.

7/30/2019 PAC 2014-2020 PDF

8/17

8

Capitolul 3 Reorganizarea platilor directe

Dup 2013, actualele sisteme de pli directe vor fi nlocuite cu Schema de Plat deBaz.

Convergen la nivel naional i ntre Statele Membre. Toate Statele Membre vortrebui s aplice un sistem unitar de plat la hectar la nivel naional sau regionalpn la nceputul lui 2019 (aceeai sum pe fiecare hectar dintr-o regiune sau stat,

n funcie de alegerea statului). Bugetele naionale pentru plile directe vor fiajustate astfel nct statele care primesc o plat la hectar mai mic de 90% din

media UE27 s primeasc mai mult.

Diferena pn la 90% din media european va fi redus cu o treime. (De exemplu,dac un stat membru primete o sum pe hectar care este, n medie, 75% din mediaUE27, adic cu 15% sub 90%, suma va crete gradual pn la 80%.) Datoritsuprafeei mari de teren agricol, prin redistribuire, Romnia va primi bugetul celmai mare.

Plat pentru practici agricole durabile. Pe lng plata de baz, fiecare ferm va

primi o plat adiional pentru respectarea anumitor practici agricole verzi.Pentru aceste subvenii, statele membre vor folosi 30% din fondurile PACdestinate plilor directe.Este o prevedere obligatorie, exclus de la plafonareaplilor directe.

Cele trei msuri vizate de practicile durabile sunt: meninerea punilorpermanente, diversificarea culturilor (un agricultor trebuie s cultive cel puin 3culturi, nici una pe mai mult de 70% din terenul arabil, iar cea de-a treia pe celpuin 5% din acesta) i meninerea unor rezerve ecologice de cel puin 7% din

terenul agricol, fr punile permanente (ex.: capete de teren, copaci, elemente depeisaj, biotopuri, zone tampon, perdele forestiere). Productorii certificai ecologicsunt considerai a respecta practicile agricole durabile.

Sprijin pentru micii fermieri. Pn la 15 octombrie 2014, orice beneficiar de plidirecte pe 2014 poate decide s participe la Schema pentru Micii Fermieri, prin

7/30/2019 PAC 2014-2020 PDF

9/17

9

care un Stat Membru va putea face o plat fix de 500-1.000 euro/an, indiferent demrimea fermei, necondiionat de practicile agricole durabile (verzi) i cuproceduri mult simplificate privind eco-condiionalitatea. Suma exact va fi decisde fiecare Stat Membru, n funcie de plata medie pe beneficiar sau de plata medie

pe hectar, la o ferm de 3 ha.

Bugetul schemei nu poate depi 10% din bugetul Statului Membru pentru plidirecte. Schema este opional pentru agricultori i va fi nsoit n programele dedezvoltare rural de o schem de restructurare agricol care ncurajeaz ieireamicilor agricultori i transferul permanent al terenurilor ctre ali fermieri, printr-oplat egal cu 120% din plata pe care micul fermier ar fi primit-o n cadrulSchemei pentru mici fermieri.

Studiul de impact al reformei PAC arat c aprox.o treime din fermierii UE aumaxim 3 ha de teren, iar fermele lor nu acoper mai mult de 3% din terenul agricolal UE, dar acetia reprezint cca. 33% din beneficiarii de pli directe.

Sprijin pentru tinerii agricultori. Plata de baz pentru un nou tnr fermier (pn n40 de ani) va fi suplimentat cu 25% pe perioada primilor 5 ani. Regula va fi, ns,limitat la dimensiunea medie maxim a fermelor n fiecare Stat Membru. Pentrustatele cu ferme mici, limita este de 25 ha. Msura va fi finanat cu pn la 2% dinfondurile PAC destinate fiecrui stat.

La nivel european, 55% din fermieri au peste 55 de ani, n timp ce numai 6% ausub 35 de ani.

Pli directe cuplate. Statele membre vor putea acorda un ajutor suplimentar subform de pli directe cuplate, adic legate de un factor de producie (ex.: cretereaoilor n zonele de munte) sau de producerea unui anumit produs (o anumitcultur).

Fiecare stat va putea folosi pentru aceste pli maxim 5% din fondurile pentruplile directe, dac folosea pn acum 0-5% din fonduri pentru pli cuplate, saumaxim 10%, dac statul folosea 5-10% din fonduri. O rat mai mare pentru plilecuplate va putea fi aprobat de Comisie n cazuri justificate.

Pli directe numai pentru agricultorii activi. Definiia agricultorului activ excludede la pli persoanele/firmele pentru care subveniile PAC ar reprezenta mai puin

7/30/2019 PAC 2014-2020 PDF

10/17

10

de 5% din ncasrile lor din aciuni non-agricole sau care dein terenuri potrivitepentru punat sau cultivare, dar pentru care nu efectueaz activitile minimecerute de legislaia naional. Vor fi exceptai de la aceste reguli fermierii care, nanul anterior, au primit ca pli directe mai puin de 5.000 euro.

Plafonarea plilor directe. Plile directe primite de o singur ferm prin Schemade Plat de Baz nu vor putea depi 300.000 euro/an. Plile directe vor fi redusecu 70% pentru fermele care primeau ntre 250.000 i 300.000 euro, cu 40% pentrucele ntre 200.000 i 250.000 euro i cu 20% pentru cele ntre 150.000 i 200.000euro.

Pentru a nu defavoriza fermele care creeaz locuri de munc, acestea pot scdeacosturile cu salariile (inclusiv impozitele i contribuiile sociale) din anul anterior,

nainte de a calcula suma plilor directe supus regulilor plafonrii.Fondurile economisite prin plafonare vor rmne la dispoziia fiecrui stat, fiindtransferate ctre programul de dezvoltare rurali putnd fi folosite pentrufinanarea nerambursabil integral a proiectelor pentru investiii i inovare.

Sprijin pentru zonele defavorizate natural.Statele Membre (sau regiunile) pot oferizonelor defavorizate natural o subvenie suplimentar de maxim 5% din fondurilealocate plilor directe. Msura este opionali nu afecteaz plile destinate

acestor zone din fondurile de dezvoltare rural.Transferul fondurilor ntre cei doi piloni ai PAC. Statele Membre vor puteatransfera pn la 10% din fondurile primite prin PAC pentru pli directe (PilonulI) ctre programul de dezvoltare rural (Pilonul II), dar, totodat, statele careprimesc mai puin de 90% din media la nivel european a plilor directe vor puteatransfera pn la 5% din fondurile de dezvoltare rural ctre pli directe (dinPilonul II n Pilonul I).

Terenul eligibil. Viitoarea PAC propune 2014 ca an de referin pentru terenurileeligibile, dar va lua n considerare beneficiarii de pli directe n 2011, pentru aevita speculaiile cu terenuri agricole.

Simplificarea criteriilor de eco-condiionalitate. Numrul Cerinelor Statutorii deManagement va fi redus de la 18 la 13, i cel al Bunelor Condiii Agricole i deMediu (GAEC), de la 15 la 8, iar Directiva Cadru a Apei i Directiva Utilizrii

7/30/2019 PAC 2014-2020 PDF

11/17

11

Durabile a Pesticidelor ar putea fi, de asemenea, incluse n msurile de eco-condiionalitate.

3.1. Mecanismele de gestionare a pieteiReforma PAC propune flexibilizarea i eficientizarea sistemelor existente deintervenie publici ajutor pentru stocaj privat, dar este introdusi o nou clauzde salvgardare pentru toate sectoarele agricole, care va permite Comisiei s iamsuri de urgen la dezechilibre generale de pia (ex.: criza E-coli), msuri cevor fi finanate din Rezerva de Criz prevzut n bugetul UE pe 2014-2020.

Totodat, pentru a ntri poziia de negociere a fermierilor n lanul alimentar,Comisia dorete o mai bun organizare pe sectoare, iar regulile existente pentrurecunoaterea Organizaiilor de Productori i a organizaiilor inter-sectoriale vor fiextinse pentru toate sectoarele i finanate din programul de dezvoltare rural.

n plus, Comisia va nchide i ultimul regim de cot, cel pentru zahr, ce expir pe30 septembrie 2015, dat dup care zahrul alb va fi eligibil pentru ajutorul destocaj privat i vor fi stabilite standarde pentru acordurile dintre fabricile de zahri productori.

3.2. Dezvoltare rurala - noi prioritati

Rspunznd obiectivelor Strategiei Europa 2020, cele ase noi prioriti aledezvoltrii rurale vor fi: ncurajarea transferului de expertizi a inovrii, cretereacompetitivitii, consolidarea filierelor agroalimentare i gestionarea riscului nagricultur, refacerea, conservarea i ntrirea ecosistemelor, promovarea folosirii

eficiente a resurselor i tranziia spre o economie cu emisii reduse de carbon,precum i promovarea incluziunii sociale, reducerea srciei i dezvoltareaeconomic n zonele rurale.

Elementele principale ale conceptului de dezvoltare rural, bazat pe scheme multi-anuale, co-finanate de Statele Membre (sau de regiunile lor) vor fi meninute i

7/30/2019 PAC 2014-2020 PDF

12/17

12

fiecare Stat Membru va putea propune programe i bugete combinnd msurilecare rspund nevoilor sale specifice.

n plan bugetar, va exista o schimbare n distribuirea fondurilor de dezvoltare

rural pe ri, pe criterii mai obiective, ce vor fi stabilite de Comisie ulterior. Ratelede cofinanare de ctre UE vor fi de 85% pentru regiunile mai puin dezvoltate,cele periferice i insulele mici din Marea Egee i de 50% n alte regiuni, ns potcrete pentru msurile de transfer de expertizi inovare, cooperare, creareagrupurilor de productori, instalarea tinerilor n agriculturi proiectele LEADER.

n plus, va fi posibil crearea de sub-programe pentru categorii sensibile (tinerifermieri, ferme mici), zone sensibile (zonele montane), circuite scurte (sisteme devnzare direct).

Msurile de dezvoltare rural au n prim plan inovarea, printr-o cooperare maistrns ntre agriculturi cercetare, expertiza, prin consolidarea serviciilor deConsultan Agricol, restructurarea/investiiile/modernizarea cu sprijin financiarnerambursabil, tinerii agricultori, pentru acetia fiind propus o combinaie demsuri precum granturi de pn la 70.000 euro pentru instalare, formareprofesionali consultan, micii fermieri, care vor putea primi pn la 15.000euro/ferm pentru pornirea unei afaceri i instrumentele de gestionare a riscului,prin asigurri i fonduri mutuale pentru asigurarea produciei mpotriva condiiilor

de clim sau a bolilor animale.

Msurile de asigurare au fost extinse i pentru a include opiunea de stabilizare aveniturilor, ce va permite acoperirea cu pn la 70% a pierderilor, dintr-un fondmutual, dac veniturile scad cu 30%. Pentru fiecare euro pltit dintr-un astfel defond mutual, UE va plti 0,65 euro n plus.

Pentru zone defavorizate natural se propune o nou clasificare, pe baza a 8 criteriibio-fizice, Statele Membre putnd defini maxim 10% din terenul agricol ca zon cu

dificulti specifice, iar pentru zonele montane i pentru cele situate la peste 62N,sprijinul financiar poate crete pn la 300 euro/ha (de la 250 euro/ha).

Msurile de dezvoltare rural mai vizeaz sprijinirea diverselor forme decooperare, inclusiv pentru promovarea noilor produse, a pieelor locale i acircuitelor scurte, dezvoltarea serviciilor de bazi a satelor, prin investiii n

7/30/2019 PAC 2014-2020 PDF

13/17

13

infrastructura de telecomunicaii prin band largi n energii regenerabile, dar isprijinirea crerii grupurilor i strategiilor de tip LEADER i promovareaflexibilitii n combinarea altor fonduri pe plan local (ex.: cooperarea urban-rural).

Elementele principale ale conceptului de dezvoltare rural, bazat pe schememultianuale, cofinanate de statele membre (sau regiunile lor), care funcioneazfoarte bine, vor fi meninute.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural (FEARD) face parte dinCadrul Strategic Comun, alturi de Fondul European pentru Dezvoltare Regionala(FERD), Fondul European Social (FES), Fondul de Coeziune i Fondul EuropeanMaritim i de Pescuit. Acest cadru a fost lansat pe 6 octombrie 2011 pentrususinerea obiectivelor strategiei Europa 2020 (Cretere durabil, inteligent

inclusiv). Ca i n cazul celorlalte fonduri, pentru a putea cuantifica performanaacestui program, se stabilesc inte de ndeplinit pentru fiecare din cele 6 prioritide mai jos. Aprox. 5% din fonduri vor fi alocate unei aa-numite Rezerve deperforman i vor fi accesibile numai dup ce se demonstreaz un progres clar pecalea atingerii acestor inte.

Cele trei axe nu vor mai fi necesare deoarece se urmreste o focalizare pe obinereade rezultate i aceeai msur poate contribui concomitent la atingerea mai multorobiective. Prin urmare, respunynd obiectivelor Strategiei Europa 2020, cele noi

ase prioriti ale dezvoltrii rurale vor fi:

ncurajarea transferului de expertiza si inovarii

Creterea competitivitii

Consolidarea filierelor agroalimentare i gestionarea riscului n agricultur

Refacerea, conservarea i ntrirea ecosistemelor

Promovarea folosirii eficiente a resurselor i tranziia spre o economie cu emissireduse de carbon

Promovarea incluziunii sociale, reducerea srciei i dezvoltarea economic inzonele rurale;

7/30/2019 PAC 2014-2020 PDF

14/17

14

A fost elaborat un pachet de msuri, astfel nct fiecare stat membru s poatpropune programe i alocri financiare combinnd acele masuri care rspundnevoilor sale specifice.

n plan bugetar, va exista o schimbare n distribuirea fondurilor de dezvoltarerural pe ri, pe criterii mai obiective - ce vor fi stabilite de Comisie ulterior.Ratele de cofinanare de ctre UE vor fi de 85% pentru regiunile mai puindezvoltate, regiunile periferice i insulele mici din marea Egee, i de 50% in alteregiuni.

Rata de cofinanare poate crete pentru msurile de transfer de expertizi inovare,cooperare, crearea grupurilor de productori, instalarea tinerilor n agriculturiproiectele LEADER.

In plus, va fi posibil crearea de sub-programe care s vizeze categorii sensibile(tineri fermieri; fermele mici), zone sensibile (zonele de munte), circuitele scurte(sisteme de vanzare direct). De asemenea, aceste sub-programe vor putea vizaanumite nevoi specifice legate de restructurarea unor sectoare care ar avea unimpact considerabil n procesul de dezvoltare a anumitor zone rurale.

Fondurile generate de plafonarea plilor directe pot fi folosite pentru investiii siinovare cu o finantare europeana de 100%.

Pachetul simplificat de msuri de dezvoltare rural:

Inovare: aceasta tem cheie, orizontal - incluznd Parteneriatul Europeanpentru Inovare si Premiul pentru Inovare - are ca scop promovarea utilizriieficiente a resurselor, creterea productivitii, reducerea emisiilor, dezvoltareadurabil a agriculturii, pdurilor i zonelor rurale, pe baza unei cooperri maistrnse ntre agriculturi cercetare.

Un exemplu: proiecte pilot de accelerare a transferului tehnologic in practicile

agricole.

Expertiz o agricultura bazat pe cunoatere: consolidarea Serviciilor deConsultan Agricol (legate i de adaptarea la schimbrile climatice i reducereaefectelor lor, de protecia mediului, de dezvoltare economici pregtireprofesional)

7/30/2019 PAC 2014-2020 PDF

15/17

15

Restructurare/Investiii/Modernizare: cu sprijin financiar nerambursabil

Tinerii Agricultori o combinaie de msuri precum granturi de pn la 70.000Euro pentru instalarea tinerilor fermieri, formare profesionali servicii de

consultan. Micii fermieri: finanri de pn la 15.000 Euro/ferma mic pentru pornireaunei afaceri

Instrumente de gestionarea riscului: asigurri i fonduri mutuale pentruasigurarea produciei mpotriva condiiilor de clim, bolilor animale. Masurile aufost extinse i pentru a include opiunea de stabilizare a veniturilor (care va permiteacoperirea cu pn la 70% a pierderilor, dintr-un fonduri mutual, dac veniturilescad cu 30%). Pentru fiecare euro pltit dintr-un astfel de fond mutual, UE pltete0,65 Euro n plus. .

Organizaiile Productorilor i Asociaiile de Organizaii: sprijin pentru creareaunei organizaii de productori pe baza unui plan de afaceri, limitat la grupuri carese ncadreaz n definiia IMM

Scheme agro-ecologice i pli legate de clim: o mai mare flexibilitate nncheierea de contracte, legate de formare/informare

Agricultura ecologic: conversie i meninere Zone defavorizate natural: se propune o noua clasificare a acestor zone pe bazaa 8 criterii bio-fizice. Statele membre au libertatea de a defini pn la 10% dinterenul agricol ca zon cu dificulti specifice, pentru meninerea sau mbuntireaproteciei mediului nconjurtor

Zonele montane: pentru aceste zone, precum i pentru cele situate la peste 62N sprijinul financiar poate crete pn la 300 Euro/ha (de la 250 Euro/ha)

Cooperare: sprijin pentru diverse forme de cooperare, inclusiv pentrupromovarea noilor produse, a pieelor locale i circuitelor scurte; i pentru abordricomune pe proiecte de mediu

7/30/2019 PAC 2014-2020 PDF

16/17

16

Servicii de bazi dezvoltarea satelor investiii n infrastructur de broadbandi n energii regenerabile care pot depi scara redus de investii

LEADER: pachetul de demarare LEADER pentru sprijinirea crerii grupurilor

si strategiilor de tip LEADER; promovarea flexibilitii n combinarea altorfonduri pe plan local (de ex. cooperarea urban-rural).

Urmarind evolutia sectoarelor economice se pare ca tarile din Uniunea Europeanaimbratiseaza modelul tigrilor asiatici de dezvoltare (tari puternic industrializate)fara nici o responsabilitate socio-economica in ceea ce priveste mediul rural,agricultura si mediul. Mai mult, produsele agro-alimentare europene au inceput safie inlocuite de cele provenite din Statele Unite ale Americii, America de Sud siAustralia, produse competitive din punct de vedere economic datorita folosirii

organistemelor modificate genetic, a exploatarii fortei de munca necalificata (faranorme minime de protectia si securitatea muncii, fara forme juridice de angajare sicu retributii minime), folosirii copiilor sau a batranilor in muncile agricole si nu inultimul rand folosirea irationala a pesticidelor si a altor produse chimice de sinteza(cu efecte negative grave asupra omului si a mediului inconjurator).

Fara o politica Agricola corecta si coerenta si fara un buget alocat agriculturii pemasura, intreaga Uniune Europeana, dintr-un mare producator agricol, va deveni opiata de desfacere care va consuma produsele altora - produse cu un risc major

asupra sanatatii populatiei - si se va incuraja in acest sens exploatatea omului decatre om fara un sistem de ocupare a fortei de munca care sa duca la venituridecente pentru locuitorii din mediul rural si agricultura. Mai trebuie sa luam incalcul siguranta si securitatea alimentara a consumatorului european ce trebuieprotejat de produsele ieftine, dar fara o trasabilitate clara, care nu respecta nicimacar normele minime ce sunt impuse, de altfel, producatorilor europeni. Toatecele de mai sus ne indreptatesc sa spunem ca din ce in ce mai mult ne

indepartam de modelul European socio-economic, de o Europa unita si puternica side un deziderat al tuturor europenilor de a trai mai bine intr-un mediu inconjuratorcurat si sigur.

7/30/2019 PAC 2014-2020 PDF

17/17

17

Bibliografie

http://ec.europa.eu/romania/documents/tudor_dorobantu.pdf

http://www.revista-ferma.ro/articole-actualitate/ce-schimbari-aduce-pac-20142020.html

http://www.revistafermierului.ro/tags/politica-agricola-comuna.html