UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTIFACULTATEA DE MANAGEMENT INGINERIE ECONOMICĂ IcircN AGRICULTURĂ

ŞI DEZVOLTARE RURALĂ - FILIALA CĂLĂRAŞISpecializarea INGINERIE ECONOMICĂ IcircN AGRICULTURĂ

ldquoSITUAŢIA PIEŢELORŞI FUNCŢIONAREA

PRINCIPALELOR ORGANIZAŢII COMUNE DE PIAŢĂ

PENTRU ZAHĂRrdquo

Coordonator ştiinţific

prof dr FAcircNTAcircNELU GINA

Student

COSTACHE S MIHAI-GABRIEL

CĂLĂRAŞI - 2013 -

CUPRINS

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Capitolul 1 Uniunea Europeanǎ şi Romacircnia11 Generalitǎţi Legislaţie12 Principalele obiective ale Uniunii Europene13 Moneda unicǎ14 Parlamentul European15 Politica Agricolǎ Comunitarǎ16 Obiective PAC17 Implementarea PAC icircn Romacircnia 1990-1996 2007-201318 Piaţa ZAHĂRULUI

Capitolul 2 Romacircnia şi Industria ZAHĂRULUI21 Regiuni interne Romacircnia22 Organizări viitoare ale organizaţiei pieţei zahărului23 Organizarea şi Funcţionarea propiu-zisǎ a pieţei de ZAHĂR Europene

Capitolul 3 UE şi Industria ZAHĂRULUI31 Regiuni externe UE32 Preţuri de susţinere33 Evoluţia preţurilor de intervenţie la zahăr331 Preţul de intervenţie derivat şi cel corespunzător zonelor defavorizate332 Cotele de producţie

Capitolul 4 Perspectivele pieţei de ZAHĂR a UE 41 Cotizaţiile producătorilor42 Costuri bugetare43 Utilizarea internǎ pe piaţǎ 431 Cererea şi consumul de zahǎr

Capitolul 5 Impactul negativ al aderǎrii Romacircniei la UE asupra pieţei interne de ZAHĂR51 Efectul FRATELUI mai mare52 Ipoteze de lucru pentru 2007 - 201253 Menţinerea scăzută a preţului zahărului la nivelul fermelor din fiecare stat membru54 Menţinerea acordului statelor membre pentru combinarea profiturilor

2

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Capitolul 1 Uniunea Europeanǎ şi Romacircnia

11 Generalitǎţi Legislaţie

Uniunea Europeanǎ este rezultatul unui proces de cooperare si integrare care a inceput

in anul 1951 intre 6 tǎri europene (Belgia Germania Franta Italia Luxemburg si Olanda)

Este o entitate politicǎ socialǎ si economicǎ unicǎ in lume care incepand cu 1 Dec 2009

are personalitate juridicǎ internationalǎ Uniunea este fondatǎ pe respectul pentru demnitatea

umanǎ libertate democratie egalitate stat de drept si respectarea drepturilor omului inclusiv

a minoritǎtilor

Valorile sunt comune Statelor Membre icircntr-o societate icircn care prevaleazǎ pluralismul

nediscriminarea toleranta justitia solidaritatea si egalitatea icircntre femei si bǎrbati

Dupǎ 60 de ani si 6 valuri de aderare Uniunea Europeanǎ numǎrǎa astǎzi 27 de state

membre Acestea sunt in ordinea aderǎrii dupa cum urmeazǎ Belgia Germania Franta Italia

Luxemburg Olanda (1951) Danemarca Irlanda si Regatul Unit (1973) Grecia (1981)

Spania si Portugalia (1986) Austria Finlanda si Suedia (1995) Cipru Estonia Letonia

Lituania Malta Polonia Cehia Slovacia Slovenia si Ungaria (2004) Bulgaria si Romania

(2007) Croatia Islanda Fosta Republica Iugoslavǎ a Macedoniei Muntenegru si Turcia sunt

tǎri candidate Toate tǎrile formeaza impreunǎ un spatiu de peste 4000000 km2 cu o populatie

totalǎ de aproximativ 500000000 de locuitori

Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relatiile dintre statele membre si intre

popoarele acestora intr-o manierǎ coerentǎ avand drept suport solidaritatea Este creatǎ cu

scopul de a garanta o pace durabilǎ de a mentine stabilitatea prosperitatea si de a ridica

standardele de viatǎ

Guvernele statelor membre se icircntacirclnesc periodic pentru a discuta despre cooperarea

europeanǎ Nici o tarǎ din cadrul Uniunii Europene nu poate fi tratatǎ mai bine sau mai rǎu

decacirct celelalte Institutiile Uniunii Europene au grijǎ ca toatǎ lumea sǎ respecte regulile jocului

european

Uniunea Europeanǎ este fondatǎ pe principiul unitate in diversitate diversitatea

culturilor obiceiurilor credintelor si limbilor

Folosirea tuturor limbilor oficiale imbunǎtǎteste transparenta legitimitatea si

eficacitatea Uniunii si a institutiilor sale

3

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

32011R1240 Regulamentul de punere icircn aplicare (UE) nr 12402011 al Comisiei din 30 noiembrie 2011 de stabilire a unor măsuri excepționale privind plasarea pe piața Uniunii icircn anul de comercializare 20112012 a zahărului și a izoglucozei peste cotă cu taxă pe excedent redusă(JO L 318 1122011 p 9-13)

htmlpdf

32012R0057 Regulamentul de punere icircn aplicare (UE) nr 572012 al Comisiei din 23 ianuarie 2012 de suspendare a procedurii de licitație deschise prin Regulamentul de punere icircn aplicare (UE) nr 12392011(JO L 19 2412012 p 12-12)

htmlpdf

32012R0367 Regulamentul de punere icircn aplicare (UE) nr 3672012 al Comisiei din 27 aprilie 2012 de stabilire a măsurilor necesare icircn ceea ce privește plasarea pe piața Uniunii icircn anul de comercializare 20112012 a unor cantități suplimentare de zahăr și izoglucoză peste cotă cu taxă pe excedent redusă(JO L 116 2842012 p 12-16)

htmlpdf

32012R0394 Regulamentul de punere icircn aplicare (UE) nr 3942012 al Comisiei din 8 mai 2012 de fixare a limitei cantitative pentru exporturile de zahăr și izoglucoză peste cotă pacircnă la sfacircrșitul anului de comercializare 20122013(JO L 123 952012 p 30-31)

htmlpdf

32012R0395 Regulamentul de punere icircn aplicare (UE) nr 3952012 al Comisiei din 8 mai 2012 de deschidere a unui contingent tarifar pentru anumite cantități de zahăr industrial pentru anul de comercializare 20122013(JO L 123 952012 p 32-32)

12 Principalele obiective ale Uniunii Europene

Costul total anual indicǎ 1 123 milioane de euro ceea ce reprezintǎ 1 din bugetul

general anual al Uniunii Europene Raportat la populatia Uniunii costul revine la 228 euro de

persoanǎ pe an

Obiectivele Uniunii Europene au fost consacrate in Actul Unic European (1987) Tratatul

Uniunii Europene de la Maastricht (1992) Tratatul de la Amsterdam (1997) si Tratatul de la Nice

(2000)

4

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Capitolul 1 Uniunea Europeanǎ şi Romacircnia11 Generalitǎţi Legislaţie12 Principalele obiective ale Uniunii Europene13 Moneda unicǎ14 Parlamentul European15 Politica Agricolǎ Comunitarǎ16 Obiective PAC17 Implementarea PAC icircn Romacircnia 1990-1996 2007-201318 Piaţa ZAHĂRULUI

Capitolul 2 Romacircnia şi Industria ZAHĂRULUI21 Regiuni interne Romacircnia22 Organizări viitoare ale organizaţiei pieţei zahărului23 Organizarea şi Funcţionarea propiu-zisǎ a pieţei de ZAHĂR Europene

Capitolul 3 UE şi Industria ZAHĂRULUI31 Regiuni externe UE32 Preţuri de susţinere33 Evoluţia preţurilor de intervenţie la zahăr331 Preţul de intervenţie derivat şi cel corespunzător zonelor defavorizate332 Cotele de producţie

Capitolul 4 Perspectivele pieţei de ZAHĂR a UE 41 Cotizaţiile producătorilor42 Costuri bugetare43 Utilizarea internǎ pe piaţǎ 431 Cererea şi consumul de zahǎr

Capitolul 5 Impactul negativ al aderǎrii Romacircniei la UE asupra pieţei interne de ZAHĂR51 Efectul FRATELUI mai mare52 Ipoteze de lucru pentru 2007 - 201253 Menţinerea scăzută a preţului zahărului la nivelul fermelor din fiecare stat membru54 Menţinerea acordului statelor membre pentru combinarea profiturilor

2

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Capitolul 1 Uniunea Europeanǎ şi Romacircnia

11 Generalitǎţi Legislaţie

Uniunea Europeanǎ este rezultatul unui proces de cooperare si integrare care a inceput

in anul 1951 intre 6 tǎri europene (Belgia Germania Franta Italia Luxemburg si Olanda)

Este o entitate politicǎ socialǎ si economicǎ unicǎ in lume care incepand cu 1 Dec 2009

are personalitate juridicǎ internationalǎ Uniunea este fondatǎ pe respectul pentru demnitatea

umanǎ libertate democratie egalitate stat de drept si respectarea drepturilor omului inclusiv

a minoritǎtilor

Valorile sunt comune Statelor Membre icircntr-o societate icircn care prevaleazǎ pluralismul

nediscriminarea toleranta justitia solidaritatea si egalitatea icircntre femei si bǎrbati

Dupǎ 60 de ani si 6 valuri de aderare Uniunea Europeanǎ numǎrǎa astǎzi 27 de state

membre Acestea sunt in ordinea aderǎrii dupa cum urmeazǎ Belgia Germania Franta Italia

Luxemburg Olanda (1951) Danemarca Irlanda si Regatul Unit (1973) Grecia (1981)

Spania si Portugalia (1986) Austria Finlanda si Suedia (1995) Cipru Estonia Letonia

Lituania Malta Polonia Cehia Slovacia Slovenia si Ungaria (2004) Bulgaria si Romania

(2007) Croatia Islanda Fosta Republica Iugoslavǎ a Macedoniei Muntenegru si Turcia sunt

tǎri candidate Toate tǎrile formeaza impreunǎ un spatiu de peste 4000000 km2 cu o populatie

totalǎ de aproximativ 500000000 de locuitori

Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relatiile dintre statele membre si intre

popoarele acestora intr-o manierǎ coerentǎ avand drept suport solidaritatea Este creatǎ cu

scopul de a garanta o pace durabilǎ de a mentine stabilitatea prosperitatea si de a ridica

standardele de viatǎ

Guvernele statelor membre se icircntacirclnesc periodic pentru a discuta despre cooperarea

europeanǎ Nici o tarǎ din cadrul Uniunii Europene nu poate fi tratatǎ mai bine sau mai rǎu

decacirct celelalte Institutiile Uniunii Europene au grijǎ ca toatǎ lumea sǎ respecte regulile jocului

european

Uniunea Europeanǎ este fondatǎ pe principiul unitate in diversitate diversitatea

culturilor obiceiurilor credintelor si limbilor

Folosirea tuturor limbilor oficiale imbunǎtǎteste transparenta legitimitatea si

eficacitatea Uniunii si a institutiilor sale

3

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

32011R1240 Regulamentul de punere icircn aplicare (UE) nr 12402011 al Comisiei din 30 noiembrie 2011 de stabilire a unor măsuri excepționale privind plasarea pe piața Uniunii icircn anul de comercializare 20112012 a zahărului și a izoglucozei peste cotă cu taxă pe excedent redusă(JO L 318 1122011 p 9-13)

htmlpdf

32012R0057 Regulamentul de punere icircn aplicare (UE) nr 572012 al Comisiei din 23 ianuarie 2012 de suspendare a procedurii de licitație deschise prin Regulamentul de punere icircn aplicare (UE) nr 12392011(JO L 19 2412012 p 12-12)

htmlpdf

32012R0367 Regulamentul de punere icircn aplicare (UE) nr 3672012 al Comisiei din 27 aprilie 2012 de stabilire a măsurilor necesare icircn ceea ce privește plasarea pe piața Uniunii icircn anul de comercializare 20112012 a unor cantități suplimentare de zahăr și izoglucoză peste cotă cu taxă pe excedent redusă(JO L 116 2842012 p 12-16)

htmlpdf

32012R0394 Regulamentul de punere icircn aplicare (UE) nr 3942012 al Comisiei din 8 mai 2012 de fixare a limitei cantitative pentru exporturile de zahăr și izoglucoză peste cotă pacircnă la sfacircrșitul anului de comercializare 20122013(JO L 123 952012 p 30-31)

htmlpdf

32012R0395 Regulamentul de punere icircn aplicare (UE) nr 3952012 al Comisiei din 8 mai 2012 de deschidere a unui contingent tarifar pentru anumite cantități de zahăr industrial pentru anul de comercializare 20122013(JO L 123 952012 p 32-32)

12 Principalele obiective ale Uniunii Europene

Costul total anual indicǎ 1 123 milioane de euro ceea ce reprezintǎ 1 din bugetul

general anual al Uniunii Europene Raportat la populatia Uniunii costul revine la 228 euro de

persoanǎ pe an

Obiectivele Uniunii Europene au fost consacrate in Actul Unic European (1987) Tratatul

Uniunii Europene de la Maastricht (1992) Tratatul de la Amsterdam (1997) si Tratatul de la Nice

(2000)

4

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Capitolul 1 Uniunea Europeanǎ şi Romacircnia

11 Generalitǎţi Legislaţie

Uniunea Europeanǎ este rezultatul unui proces de cooperare si integrare care a inceput

in anul 1951 intre 6 tǎri europene (Belgia Germania Franta Italia Luxemburg si Olanda)

Este o entitate politicǎ socialǎ si economicǎ unicǎ in lume care incepand cu 1 Dec 2009

are personalitate juridicǎ internationalǎ Uniunea este fondatǎ pe respectul pentru demnitatea

umanǎ libertate democratie egalitate stat de drept si respectarea drepturilor omului inclusiv

a minoritǎtilor

Valorile sunt comune Statelor Membre icircntr-o societate icircn care prevaleazǎ pluralismul

nediscriminarea toleranta justitia solidaritatea si egalitatea icircntre femei si bǎrbati

Dupǎ 60 de ani si 6 valuri de aderare Uniunea Europeanǎ numǎrǎa astǎzi 27 de state

membre Acestea sunt in ordinea aderǎrii dupa cum urmeazǎ Belgia Germania Franta Italia

Luxemburg Olanda (1951) Danemarca Irlanda si Regatul Unit (1973) Grecia (1981)

Spania si Portugalia (1986) Austria Finlanda si Suedia (1995) Cipru Estonia Letonia

Lituania Malta Polonia Cehia Slovacia Slovenia si Ungaria (2004) Bulgaria si Romania

(2007) Croatia Islanda Fosta Republica Iugoslavǎ a Macedoniei Muntenegru si Turcia sunt

tǎri candidate Toate tǎrile formeaza impreunǎ un spatiu de peste 4000000 km2 cu o populatie

totalǎ de aproximativ 500000000 de locuitori

Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relatiile dintre statele membre si intre

popoarele acestora intr-o manierǎ coerentǎ avand drept suport solidaritatea Este creatǎ cu

scopul de a garanta o pace durabilǎ de a mentine stabilitatea prosperitatea si de a ridica

standardele de viatǎ

Guvernele statelor membre se icircntacirclnesc periodic pentru a discuta despre cooperarea

europeanǎ Nici o tarǎ din cadrul Uniunii Europene nu poate fi tratatǎ mai bine sau mai rǎu

decacirct celelalte Institutiile Uniunii Europene au grijǎ ca toatǎ lumea sǎ respecte regulile jocului

european

Uniunea Europeanǎ este fondatǎ pe principiul unitate in diversitate diversitatea

culturilor obiceiurilor credintelor si limbilor

Folosirea tuturor limbilor oficiale imbunǎtǎteste transparenta legitimitatea si

eficacitatea Uniunii si a institutiilor sale

3

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

32011R1240 Regulamentul de punere icircn aplicare (UE) nr 12402011 al Comisiei din 30 noiembrie 2011 de stabilire a unor măsuri excepționale privind plasarea pe piața Uniunii icircn anul de comercializare 20112012 a zahărului și a izoglucozei peste cotă cu taxă pe excedent redusă(JO L 318 1122011 p 9-13)

htmlpdf

32012R0057 Regulamentul de punere icircn aplicare (UE) nr 572012 al Comisiei din 23 ianuarie 2012 de suspendare a procedurii de licitație deschise prin Regulamentul de punere icircn aplicare (UE) nr 12392011(JO L 19 2412012 p 12-12)

htmlpdf

32012R0367 Regulamentul de punere icircn aplicare (UE) nr 3672012 al Comisiei din 27 aprilie 2012 de stabilire a măsurilor necesare icircn ceea ce privește plasarea pe piața Uniunii icircn anul de comercializare 20112012 a unor cantități suplimentare de zahăr și izoglucoză peste cotă cu taxă pe excedent redusă(JO L 116 2842012 p 12-16)

htmlpdf

32012R0394 Regulamentul de punere icircn aplicare (UE) nr 3942012 al Comisiei din 8 mai 2012 de fixare a limitei cantitative pentru exporturile de zahăr și izoglucoză peste cotă pacircnă la sfacircrșitul anului de comercializare 20122013(JO L 123 952012 p 30-31)

htmlpdf

32012R0395 Regulamentul de punere icircn aplicare (UE) nr 3952012 al Comisiei din 8 mai 2012 de deschidere a unui contingent tarifar pentru anumite cantități de zahăr industrial pentru anul de comercializare 20122013(JO L 123 952012 p 32-32)

12 Principalele obiective ale Uniunii Europene

Costul total anual indicǎ 1 123 milioane de euro ceea ce reprezintǎ 1 din bugetul

general anual al Uniunii Europene Raportat la populatia Uniunii costul revine la 228 euro de

persoanǎ pe an

Obiectivele Uniunii Europene au fost consacrate in Actul Unic European (1987) Tratatul

Uniunii Europene de la Maastricht (1992) Tratatul de la Amsterdam (1997) si Tratatul de la Nice

(2000)

4

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

32011R1240 Regulamentul de punere icircn aplicare (UE) nr 12402011 al Comisiei din 30 noiembrie 2011 de stabilire a unor măsuri excepționale privind plasarea pe piața Uniunii icircn anul de comercializare 20112012 a zahărului și a izoglucozei peste cotă cu taxă pe excedent redusă(JO L 318 1122011 p 9-13)

htmlpdf

32012R0057 Regulamentul de punere icircn aplicare (UE) nr 572012 al Comisiei din 23 ianuarie 2012 de suspendare a procedurii de licitație deschise prin Regulamentul de punere icircn aplicare (UE) nr 12392011(JO L 19 2412012 p 12-12)

htmlpdf

32012R0367 Regulamentul de punere icircn aplicare (UE) nr 3672012 al Comisiei din 27 aprilie 2012 de stabilire a măsurilor necesare icircn ceea ce privește plasarea pe piața Uniunii icircn anul de comercializare 20112012 a unor cantități suplimentare de zahăr și izoglucoză peste cotă cu taxă pe excedent redusă(JO L 116 2842012 p 12-16)

htmlpdf

32012R0394 Regulamentul de punere icircn aplicare (UE) nr 3942012 al Comisiei din 8 mai 2012 de fixare a limitei cantitative pentru exporturile de zahăr și izoglucoză peste cotă pacircnă la sfacircrșitul anului de comercializare 20122013(JO L 123 952012 p 30-31)

htmlpdf

32012R0395 Regulamentul de punere icircn aplicare (UE) nr 3952012 al Comisiei din 8 mai 2012 de deschidere a unui contingent tarifar pentru anumite cantități de zahăr industrial pentru anul de comercializare 20122013(JO L 123 952012 p 32-32)

12 Principalele obiective ale Uniunii Europene

Costul total anual indicǎ 1 123 milioane de euro ceea ce reprezintǎ 1 din bugetul

general anual al Uniunii Europene Raportat la populatia Uniunii costul revine la 228 euro de

persoanǎ pe an

Obiectivele Uniunii Europene au fost consacrate in Actul Unic European (1987) Tratatul

Uniunii Europene de la Maastricht (1992) Tratatul de la Amsterdam (1997) si Tratatul de la Nice

(2000)

4

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Acestea sunt

1048576 promovarea progresului economic si social echilibrat si durabil (piata unicǎ a fost instituitǎ

in 1993 iar moneda unicǎ a fost lansatǎ in 1999)

1048576 implementarea Uniunii Economice si Monetare (UEM) ce a stabilit o singurǎ monedǎ pentru

membrii UE

1048576 afirmarea identitǎtii Uniunii Europene pe scena internationalǎ (prin ajutor umanitar pentru

tǎrile nemembre o politicǎ externǎ si de securitate comunǎ incluzand si definirea unei politici

de apǎrare comunǎ implicare in rezolvarea crizelor internationale pozitii comune in cadrul

organizatiilor internationale)

1048576 instituirea cetǎteniei europene (care nu inlocuieste cetǎtenia nationalǎ dar o completeazǎ

conferind un numǎr de drepturi civile si politice cetǎtenilor europeni)

1048576 dezvoltarea unei zone de libertate securitate si justitie (legatǎ de functionarea pietei interne

si in particular de libera circulatie a persoanelor)

1048576 consolidarea uniunii in baza dreptului comunitar (corpul legislatiei adoptate de cǎtre

institutiile europene impreunǎ cu tratatele fondatoare)

13 Moneda unica

La originea conceptului de monedǎ unicǎ se aflǎ tratatele secrete care stau la baza

Uniunii Europene Tratatul de la Roma (1957) declarǎ ca piata comuna este unul dintre

obiectivele Comunitatii Europene ce va contribui la o uniune mai stransa intre popoarele

Europei Tratatul Uniunii Europene de la Maastricht (1992) introduce Uniunea Economica si

Monetara (cǎruia i-i va urma cea bancarǎ) si pune bazele monedei unice iar in decembrie

1995 Consiliul European de la Madrid decide ca moneda unicǎ sǎ poarte numele de euro ( euro )

Din 1 ianuarie 1999 euro a devenit moneda europeanǎ unicǎ

Icircncepacircnd cu 1 ianuarie 2002 Euro a intrat propriu-zis in circulatie si in buzunarele

cetǎtenilor europeni In acel moment doar 12 din cele 15 state membre au adoptat-o Marea

Britanie Danemarca si Suedia din motive diferite au decis sǎ amane trecerea la moneda unicǎ

In prezent 17 state membre utilizeazǎ moneda euro ca monedǎ nationalǎ Europeanǎ

creatǎ icircn scopul sprijinirii uniunii economice si monetare

14 Parlamentul European

Aceste institutii create pe parcursul a mai mult de 40 de ani reflectǎ evolutia icircn timp a

structurii unionale europene si trec printr-un proces de reformǎ generat de extinderea Uniunii

5

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Parlamentul European a fost icircnfiintat prin Tratatul de la Roma (1957) pentru a

reprezenta popoarele statelor reunite icircn cadrul Uniunii Europene fiind singura institutie a

carei componentǎ este stabilitǎ prin alegeri libere la nivel european si ale cǎrei sedinte si

deliberǎri sunt publice Initial PE a fost organizat ca un ansamblu deliberativ cu functie

consultativǎ si constituit din membri ai parlamentelor nationale

Tratatele de la Maastricht si de la Amsterdam au adus schimbǎri majore ale rolului

PE acesta devenind un organ cu functii politice si cu puteri legislative si bugetare

Atributiile Parlamentului sunt

a) Atributia de supraveghere si control (exercitǎ functia de control asupra altor institutii

UE cu posibilitatea de a icircnfiinta comisii de anchetǎ)

b) Atributii legislative ce emit avize care dupǎ caz pot fi facultative consultative sau

conforme Procedura obisnuitǎ de adoptare (adicǎ de aprobare) a legislatiei UE (directive

ordonanţe decizii) este codecizia

Atributiile sau competentele Consiliului ca principal organ legislativ al CE sunt

urmatoarele

middot adoptǎ acte legislative (regulamente directive etc) cel mai adesea icircn codecizie cu

Parlamentul European

middot contribuie la coordonarea politicilor statelor membre Un astfel de exemplu este

domeniul economic

middot elaboreazǎ politica externǎ si de securitate comunǎ pe baza liniilor strategice stabilite

de Consiliul European

middot incheie acorduri internaţionale icircn numele Uniunii

middot aprobǎ icircmpreunǎ cu Parlamentul European bugetul Uniunii

15 Politica Agricolǎ Comunitarǎ (Geneza PAC) ldquoMUNTI DE ZAHAR LACURI DE VIN MARI DE TUICA RAURI DE LAPTE SI MIERE rdquo

Politica Agricolǎ Comunǎ (PAC) este printre primele politici comune adoptate de

Uniunea Europeanǎ pe atunci Comunitatea Economicǎ Europeanǎ (CEE) Geneza ei a fost o

reactie la problemele alimentare care au urmat celui de-al doilea rǎzboi mondial(CICĂhellip)

De ce statele europene au considerat necesar sǎ cedeze din prerogativele

suveranitǎtii icircntr-un domeniu asa de sensibil cum este cel agricol

Icircn linii mari sunt douǎ motive care au condus la aparitia acestei politici nevoia unei

fluidizǎri a comertului european cu produse agricole dar in special dorinta tǎrilor exportatoare

de a se asigura de certitudinea plasamentului produselor lor

La sfacircrsitul celui de-al doilea rǎzboi mondial productia agricolǎ a cunoscut o scǎdere

accentuatǎ icircn Europa Problema era gravǎ icircn special icircn Franta si Germania

6

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Pentru a asigura continuitatea aprovizionǎrii guvernele au icircnceput sǎ apeleze la

importuri din America de Nord

Situaţia a icircnceput sǎ se amelioreze icircn anii 50 cacircnd mecanizarea şi exodul unei

pǎrţi icircnsemnate a forţei de muncǎ agricole icircnspre industrie au determinat creşterea

productivitǎţii şi producţiei agricole şi a veniturilor fermierilor

Istoria PAC icircncepe icircn 1957 odatǎ cu semnarea Tratatului

de la Roma privind crearea Comunitǎtii Economice Europene de

cǎtre aceleasi sase state (Franta Germania Italia Belgia

Olanda Luxemburg) care icircn 1952 icircnfiintaserǎ CECO

(Comunitatea Economicǎ a Cǎrbunelui si Otelului)

Icircntr-o primǎ etapǎ produsele cǎrora li s-au aplicat mǎsuri de unificare a preturilor au

fost cerealele (1964) urmate ulterior (1966) de produse lactate carne de vitǎ zah ǎ r orez

plante oleaginoase ulei de mǎsline

Pentru alte produse (carne de porc carne de pui ouǎ fructe si legume vin) s-au adoptat

mǎsurile de creare a unei piete unice (eliminarea barierelor tarifare icircntre tǎrile membre si

instituirea protectiei comune la import) insǎ fǎrǎ unificarea preturilor(Toate bune panǎ aici)

Treptat mǎsurile s-au extins cu diferite grade de intensitate si asupra altor produse

carne de miel peste tutun flori sa icircncacirct icircn prezent circa 90 din productia agricolǎ a

Uniunii Europene este reglementatǎ icircntr-un fel sau altul prin mǎsuri comune

Anii 80 au adus icircnsǎ unele schimbǎri cea mai importantǎ fiind introducerea cotelor de

productie care limitau dreptul producǎtorilor la veniturile garantate functie de un nivel maxim

al productiei Cotele s-au introdus icircntr-o prima etapǎ la cereale produse lactate si la zahǎr

16 Obiective PAC

- Creşterea productivitǎţii agricole prin promovarea progresului tehnic asigurarea dezvoltǎrii

raţionale a producţiei agricole utilizarea optimǎ a factorilor de producţie icircn special a foţtei de

muncǎ

- Asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populaţia agricolǎ icircn special prin creşterea

veniturilor individuale ale lucrǎtorilor agricoli

- Stabilizarea pieţelor

- Asigurarea siguranţei aprovizionǎrilor

- Asigurarea unor preţuri rezonabile pentru consumatori

Au fost publicate oficial şi actele legislative privind PAC reformatǎ

Este emisǎ Reglementarea Consiliului nr16982005 privind sprijinul pentru dezvoltare

ruralǎ acordat prin Fondul European Agricol de Dezvoltare Ruralǎ (FEADR) prin care au fost

adoptate liniile strategice ale Comunitǎţii pentru dezvoltarea ruralǎ icircn perioada 2007-2013 icircn

7

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

care se stabileşte cadrul de armonizare a politicii de dezvoltare ruralǎ cu prioritǎţile

Comunitǎţii

Comisia Europeanǎ a aprobat harta regiunilor care pot primi ajutoare de stat destinate

dezvoltǎrii icircn perioada 2007-2013 precum şi nivelul asistenţei financiare pentru Romacircnia

Bulgaria şi Cipru

17 Implementarea PAC icircn Romacircnia 1990-1996 1997-2013

Perioada anilor 1990-1996 nu s-a caracterizat printr-o paletǎ largǎ a problemelor supuse

reformei agricole şi nici printr-o icircncercare de apropiere a mecanismelor naţionale de

intervenţie de mecanismele specifice PAC

Icircn privinţa intervenţiei statului icircn agriculturǎ s-ar putea spune cǎ a fost redusǎ icircn

intensitate In 1991 a fost adoptatǎ Legea nr18 a fondului funciar prin care s-a decis restituirea

terenurilor agricole cǎtre foştii lor proprietari unei familii revenindu-i maxim 10 hectare

terenul arabil şi la 1 hectar terenul icircmpǎdurit Totodatǎ s-a prevǎzut ca terenurile sǎ nu poatǎ

fi icircnstrǎinate pe o perioadǎ de 10 ani ceea ce a blocat practic dezvoltarea unei pieţe a

pǎmacircntului Au fost adoptate Legea nr 361991 privind societǎtile agricole şi alte forme de

asociere icircn agriculturǎ şi Legea leasingului funciar (nr 16 din 1994)

Icircn primii ani de tranziţie s-a optat pentru o politicǎ a preţurilor agricole mici pentru a

minimiza cheltuielile consumatorilor şi pentru a ţine sub control inflaţia Preţurile agricole au

fost liberalizate treptat icircn anii urmǎtori (1993-1996) fiind exceptate de la acest regim unele

produse de importanţǎ naţionalǎ (potrivit Legii 831993)

Membru al proaspǎt icircnfiinţatei Organizaţii Mondiale a Comerţului (OMC) din 2005

Romacircnia şi-a asumat o serie de angajamente specifice şi icircn ceea ce priveste comerţul cu

produse agricole

ldquoRelaţia Romacircniei cu UE a fost marcatǎ de intrarea icircn vigoare a Acordului de asociere a

Romacircniei la UE la 1 feb 2005 Acordul prevede ca pǎrţile sǎ aplice principiul liberalizǎrii

progresive a comerţului bilateral cu produse agricole Motivul icircl constituie slaba

complementaritate a sectoarelor agricole ale celor douǎ entitǎţirdquo ()

Perioada a fost marcatǎ de o serie de reveniri asupra unor mǎsuri adoptate icircn perioada

anterioarǎ precum şi intervenţii radicale ale statului icircn sectorul agricol Cele mai importante

modificǎri faţǎ de perioada anterioarǎ au fost tot icircn domeniul funciar

Au fost amendate Legea fondului funciar icircn 1997 si Legea leasingului funciar icircn 1998

Noi modificǎri au fost aduse mai tacircrziu icircn anul 2000 prin Legea nr12000 Icircn linii

generale noul cadru legislativ a permis mǎrirea suprafeţei restituibile foştilor proprietari la 50

hectare teren agricol şi 10 hectare teren icircmpǎdurit

8

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

De asemenea pentru a se evita formarea prin achiziţii a latifundiarilor s-a stabilit

ca limita maximǎ pentru o exploataţie agricolǎ aparţinacircnd unei familii va fi de 200 hectare

teren arabil Nimic mai neadevǎrat sau fǎrǎ efecte vizibile ca sǎ zic aşa

18 Piaţa ZAHĂRULUI

UE renunţă la 40 de ani de protecţionism astfel că icircn următori 4 ani preţul zahărului va

scădea cu 36 de procente şi nu cu 39 Acesta este consensul-surpriză la

care au ajuns miniştri agriculturii din UE după ce iniţial au icircntacircmpinat cu ostilitate

compromisul propus de preşedenţia britanică a Uniunii Pentru schimbările privind

controversatele reforme ale regimului zahărului fermierii europeni vor fi compensaţi pentru

642 din pierderile lur şi vor avea acces direct la 75 miliarde euro din fondurile structurale

Decizia care vine icircn sprijinul recentei hotăracircri ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului

reprezintă o lovitură pentru fermierii europeni Deşi au existat ţări care s-au opus acestei

icircnţelegeri formale şi nici unul dintre participanţii la reuniune nu s-a declarat icircn totalitate

mulţumiţi icircn ansamblu propunerea s-a bucurat de o largă susţinere

Comisia Europeană pentru comerţ Peter Manderson spune că icircnţelegerea trimite un

mesaj politic pozitiv icircnaintea discuţiilor din cadrul OMC ce au avut loc la Hong Kong

Nu de aceeaşi părere sunt icircnsă cei direct implicaţirdquoCredem că va fi dificil pentru fermierii

noştri să vacircndă la acest preţrdquo este de părere Asociaţia fermierilor europeni COPA care crede

că după scăderea preţului doar cele mai competitive companii vor mai rămacircne pe piaţă

Şefa Departamentului Gracircnelor Marie-Christine Riberiaspune că fermieri au salutat accesul

direct la fondurile structurale şi cererea comisiei de monitorizare a importurilor Deşi crede că

nu vor exista proteste icircn viitorea consideră că COPA va face presiuni asupra comisiei icircn

privinţa unor reguli extrem de clare de tranziţie

Potrivit unui purtător de cuvacircnt al unui mare producător de zahăr profiturile vor

scădea Oxfarm un ONG ce militează pentru un comerţ corect este de părere că acest acord icirci

ignoră pe micii producători de zahăr din ţările aflate icircn curs de dezvoltare ldquoComisia a pus icircn

joc mulţi bani pentru ca ţările UE să semneze acest acord dar icircn acest fel abandonează unele

dintre cele mai sărace ţărirdquo

Capitolul 2 Romacircnia şi Industria ZAHĂRULUI

21 Regiuni interne Romacircnia

Sfecla de ZAHĂR este o culturǎ relativ nouǎ introdusǎ in tara noastrǎ in 1870 in

Moldova de nord si Transilvania esticǎ fiind o plantǎ nordicǎ ce creste foarte bine in jurul

paralelei 50deg latitudine Ulterior s-a extins si in Campia de Vest si Campia Bǎrǎganului

9

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Romacircnia avacircnd in 1950 715 mii ha in 1985 280 mii ha cultivate cu sfeclǎ producţia

de zahǎr atingacircnd circa 6 milioane de tone Romacircnia avacircnd pacircnǎ in 34 de fabrici de zahǎr cu o

industrie a ZAHĂRULUI de 6 miliarde de dolari (asta pacircnǎ in 1989)

Explicatiile scǎderii productiei de sfeclǎ de zahǎr precum si a productiei de zahǎr sunt

pur si simplu puerile pline de minciuni si vinovǎtie dacǎ si numai dacǎ acei oameni ar avea un

gram de constiintǎ

Explicatii de genul

Reducerea productiei de sfeclǎ DA DE CE Silenţio Stampa

Tehnologia slabǎ

Faliment

Lucruri cu care deja suntem obisnuiti astǎzi din pǎcate din cele 34 de fabrici au rǎmas

doar 4 in prezent lucrand doar cea din Lugoj si dacǎ nu mǎ insel si cea din Oltenita atat

Cu alte cuvinte Romania a fost scoasǎ din ldquojocrdquo foarte usor

22 Organizări viitoare ale organizaţiei pieţei zahărului

Obiective OCP

1 Asigurarea unei oferte constante de zahăr şi protecţie a pieţei Europene

de fluctuaţiile extreme ale preţului

2 Realizarea unui sector mai competitiv care să reziste competitiei

internaţionale

3 Asigurarea unui standar de viaţă ridicat fermierilor

4 Respectarea standardelor de calitate

5 Creşterea competiţiei pentru asigurarea unui preţ accesibil şi

diversificarea gamei de produse zaharoase

6 Creşterea transparenţei pieţei

23 Organizarea si Funcţionarea propiu-zisǎ a pieţei de ZAHĂR Europene

Avacircnd icircn vedere prevederile Tratatului de Aderare a Romacircniei la Uniunea Europeană

la data aderării Statul Romacircn va avea calitatea de contribuitor la bugetul Uniuni Europene

Una din resursele bugetului comunitar o constituie contribuţia asupra producţiei de

zahăr şi izoglucoză Icircn consecinţă Romacircnia are obligaţia de a institui un sistem de calcul

colectare şi control asupra acestei contribuţii

Pentru funcţionarea corectă a politici agricole comune a fost necesară organizarea

comună a pieţei icircn sectorul zahărului şi a izoglucozei

Icircn cazul acestei organizări este introdus un sistem de cote pentru producţia de zahăr şi

izoglucoză care permite asigurarea de o manieră corectă şi eficientă a plăţi integrale a

10

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

costurilor de lichidare a surplusurilor rezultate din raportul dintre producţia comunitară şi

consum chiar de către producători şi respectarea obligaţiilor asumate de Comunitate icircn temeiul

acordurilor icircncheiate cu Organizaţia Mondială a Comerţului

Gestionarea cotelor de producţie a zahărului este o atribuţie determinată icircn

Regulamentul Consiliului nr12602001 privind organizarea comună a pieţei zahărului

Icircn sectorul zahărului cotele de producţie se acordă fiecărei intreprinderi pe baza

principiului producţiei reale a acesteia pe parcursul unei anumite perioade de referinţă

Icircn ceia ce priveşte garantarea principiului răspunderi financiare este introdus un sistem

de autofinanţare prin contribuţiile producătorilor realizate prin plata unor contribuţii la

producţia de zahăr şi izoglucoză diferenţiată pe cote

Această contribuţie asupra producţiei de zahăr şi izoglucoză face parte din categoria

resurselor proprii tradiţionale ale bugetului comunitar venituri care aparţin acestuia deşi sunt

colectate de statele membre

Capitolul 3 UE şi Industria ZAHĂRULUI

31 Regiuni externe UE

Un element cheie icircn reforma zahărului din Uniunea Europeană care a intrat icircn viguare

la 1 iulie 2006 a fost stabilirea unui fond de restructurare finanţat de către producători de zahăr

pentru a ajuta procesul de restructurare de care au nevoie pentru a face industria mai

competitivă

Obiectivul este să se ia o cotă-parte de aproape 6 milioane tpentru a asigura echilibrul

pe piaţă după perioada de tranziţie

Icircn primul an de aplicare s-a renunţat la o cotă parte de 15 milioane tsub schema de

restructurare Asta icircnseamnă că pacircnă la icircnceputul anului de marketing 20062007 la

1 iulie 2006 cotele au fost reduse cu 15 milioane t Fiecare tonă cotă la care se renunţa era

compensată cu 730 eurot icircn 20072008 625 eurot icircn 20082009 şi 520 eurot icircn 20092010 cel de-al 4-

lea an şi cel din urmă Intreprinderile de zahăr care nu pot produce icircn jur de 400 eurot ar trebui să

profite de ajutorul de restructurare icircn acest an cacircnd este icircncă stabilit la 730 eurot

32 Preţuri de susţinere

Consiliul European stabileşte pentru fiecare an de plată (1 iulie-30 iunie)

Preţul ţintă- se stabileşte anual pentru zahărul alb ne ambalat calitate standard Este

un preţ teoretic ce se aplică icircn condiţii normale de echilibru cerere-ofertă şi competiţie

liberă Nivelul său este stabilit la 665 eurot pacircnă icircn 2006

11

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Preţul de intervenţie- se stabileşte anual pe baza preţului ţintă Este preţul la care

agenţiile naţionale de intervenţie cumpără zahărul produs icircn U E din 1995 acesta a fost

icircngheţat la 6319 eurot pentru zahăr alb şi la 5237 eurot zahăr brut

Preţul minim- preţ la care procesatori sunt obligaţi să cumpere sfecla de la cultivatori

Nivelul său este de 4672 eurot prentru sfecla A şi 3242 eurot pentru sfecla B

Preţul de bază- se calculează icircn funcţie de preţul de intervenţie la zahărul alb din care

se deduc costurile de livrare la fabrică marja de transformare randamentul şi icircncasările

procesatorilor obţinute din vicircnzarea melasei

Preţul derivat- icircn fiecare an se stabileşte preţul de intervenţie derivat pentru zahărul

alb pentru zonele deficitare cu 16-23 eurot mai mare decacirct preţul de bază

33 Evoluţia preţurilor de intervenţie la zahăr

Anul de comercializare

Preţuri de intervenţie pentru

zahărul alb

Preţul minim pentru sfecla de zahăr

Cota A Cota B

199596 6319 4672 3242199697 6319 4672 3242199798 6319 4672 3242199899 6319 4672 3242199900 6319 4672 3242200001 6319 4672 3242200102 6319 4672 3242200203 6319 4672 3242200304 6319 4672 3242

331 Preţul de intervenţie derivat şi cel corespunzător zonelor defavorizate

Statul membru Preţul de intervenţie derivat eurotonă de zahăr

Premiul pe regiune eurotonă sfeclă zahăr

IrlandaPolonia

Marea britanieFinlanda

6465 19

Spania 6488 22Italia 6553 304

Pentru a icircncuraja producători să renunţe la cota-parte icircn al doilea an de aplicare al

fondului pentru anul de producţie 20072008 ce icircncepe pe 1 oct 2007- competiţia se menţine la

nivel icircnalt de 730 eurot Termenul limită de icircnscriere pentru 20072008 este 31 ian 2007 Totuşi

icircn prezent se intenţionează de a se renunţa la suma pentru cota-parte din 20072008 la doar 07

milioane t cea ce este mult mai puţin decacirct necesarul pentru echilibrarea pieţei Din cauza

timpului necesar pentru consultaţii intenţiile de restructurare ce trebuie anunţată pacircnă la

icircnceputul lui Decembrie

12

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

332 Cotele de producţie

Se bazează icircn principiu pe nivelurile anterioare de producţie

Cota A este reprezentată de cantităţile de zahăr pentru care se acordă un preţ de sprijin

(minus 2 din preţul de intervenţie care revine cotizaţiei de producător)

Cota B este prezentată de cantităţile cumpărate la un preţ corespunzător a 58 din

preţul de intervenţie la zahăr Restul reprezintă cotizaţie de la producător

Cota C nu sunt cotizaţii dar acest zahăr nu poate fi comercializat icircn UE şi nu poate fi

exportat decacirct fără restituţii la export

Cote de producţie (tone zahăr alb)

UE ZahărRegiuni Cota A Cora B Total

Germania 26129133 8039822 34168955Grecia 2886380 288638 3175018Spania 9570824 398785 9969609Franţa 25364874 7522595 32887469Italia 13109039 2455393 15574432Ungaria 4004540 12300 4016840Olanda 6841124 1804471 8645595Polonia 15800000 919260 16719260Portugalia 633802 63380 697182Finlanda 1328063 132804 1460867

Total EU-25 105667779 21637448 127315227

Izoglucoză (tone materie uscată)

Regiuni Cota A Cota B TotalGermania 286433 67455 353888Grecia 104350 24575 128925Spania 746196 79594 825790Franţa 157471 40986 198457Italia 164321 38698 203019Ungaria 1276270 100000 1376270Olanda 73646 17345 90991Polonia 249110 18700 267810Portugalia 80270 18903 99173Finlanda 107920 10797 118717Anglia 215020 57353 272373TOTAL EU-25 3461007 474406 3935413

13

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Capitolul 4 Perspectivele pieţei de ZAHĂR a UE

41 Cotizaţiile producătorilor

Sunt colectate icircn fiecare an de piaţă pentru a recupera cheltuielile totale cu restituţiile la

export de zahăr făcute din bugetul comunitar pentru zahărul din cadrul cantităţilor reprezentacircnd

cotele de export pe piaţa mondială icircn baza principiului cofinanţării

Principiul cofinanţării se realizează prin colectarea cotizaţiilor de la statele membre prin

bugetul Comunităţii (mai puţin de 25 din ce reprezintă costuri de colectare)

Cotizaţia de bază pentru cotele A şi B este de maxim 2 din preţul de intervenţie

(1276 eurot) Cotizaţia pentru cota B este maxim 375 din preţul de intervenţie (2242eurot)

Dacă aceaste cotizaţii nu sunt suficiente se colectează o cotizaţie adiţională ca procent

din cele două cotizaţii A şi B

42 Costuri bugetare

Costurile bugetare sunt de cca 1664 mil euro fiind distribuite astfel Subvenţii pentru export 761270 mil euro Subvenţii de producţie (industrie chimică)176 mil euro Ajutorare de rafinare41 mil euro Ajutoare pentru transportul zahărului brut81 mil euro

43 Utilizarea internǎ pe piaţǎ 431 Cererea şi consumul de zahǎr

Cererea anualǎ de ZAHĂR din Romacircnia este de circa 70 de mii de tone revenind la 30

kglocuitor Dacǎ facem diferenţele cu cele 6 milioane de tone producţie vom descoperi o

industrie care a fost ldquofoarte bine pusǎ la punctrdquo şi din care se putea cacircştiga enorm dar pentru cǎ

suntem romacircni

Consumul intern de ZAHĂR pe locuitor a sc ǎ zut icircn 1990 la 273 kg icircn 1997 la 199

kg pentru ca s ǎ creasc ǎ icircn 2002 la 235 kg

Ca o fiinţǎ raţionalǎ şi cu depline simţǎminte romacircneşti fǎrǎ urǎ şi exagerare de sine

pot sǎ afirm cǎ indicii consumului de zahǎrlocuitor reprezintǎ cu fidelitate puterea de

cumpǎrare şi starea economiei unei naţiuni

14

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Capitolul 5 Impactul negativ al aderǎrii Romacircniei la UE asupra pieţei interne de ZAHĂR

51 Efectul FRATELUI mai mare

Din perspectiva UE Romacircnia este o piaţă amplă de desfacere a zahărului aceasta

nici măcar nu figureaza icircn statisticile UE ci figurează icircntregii Balcani cu 03 la producţia de

zahăr altfel spus situaţia este mai mult decacirct grăitoare am dat păsărica din casă pe păsărica de

pe gard ei au noi nu

Perspectiva Romacircniei mai există mai contează () cacircnd fiecare stat are o astfel de

industrie şi noi nu sau cacircnd nici măcar nu ne preocupăm pentru asta

52 Ipoteze de lucru pentru 2007 - 2012

Producţii medii icircn 2007 - 2012

tone CR No 12602001 Preţ eurot

Cota totală de zahăr din sfeclădin care

109164 Preţul de bază pentru sfeclă (eurot zahăr)

4767

Cota A 99240 Sfeclă cota A 4672Cota B 9924 Sfeclă cota B 3242Cota totală de zahăr rafinat din zahăr brut

329636 Preţul de intervenţie zahăr A

6319

Cota totală de izoglucoză

9981 Preţ de intervenţie zahăr B

392

Cota A 9 790 Taxe pentru schema de autofinanţare

1276

Cota B 191 Taxe pentru schema de autofinanţare

22421

Taxe adiţionale pentru zahăr A

130

Taxe adiţionale pentru zahăr B

2460

Ajutor pentru procesare zahăr brut

292

53 Menţinerea scăzută a preţului zahărului la nivelul fermelor din fiecare stat membru

Mult mai mare de 25eurot Fără cote clare Apropiate de 25eurotState membre scăderea Prturilor eurot

State membre scăderea Prturilor eurot

State membre scăderea Prturilor eurot

Finlanda 44Grecia 34Italia 42Spania 36

Marea britanie 40Austria 40Suedia 34

Belgia 30Danemarca 25Franţa 26Germania 30

15

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

EU-25 Scenariul bilanţului reformei propuse a zahărului şinici o reformărdquo icircn 2013

Anul de bază 2005

201213reformă

201213Nici o

reformăPreţuriPreţul instituţional (eurot) 6319 3855 5600Reducerea cumulativă icircn preţul instituţional 39 11CantităţiConsum (mil t) 159 160 160Cotă (mil t) 174 [174] [174]Creşterea cumulativă icircn producţia de izoglucoză - 03 00Producţie estimativă sub cotă a UE 167 122 114Producţia de zahăr C 30 - -Producţia totală EU-25 197 122 114Total import (mil t) 23 39 52Din care Africa Caraibe Pacific (ACP)India 13 13 13Din care EBASPS 02 22 35Din care MFN 01 01 01Din care Balcani 03 03 03Total export (mil t) 31 04 06Din care fără anexa 1 04 04 04Din care A şi B cu rambursări 11 00 02Din care ACP 16 00

54 Menţinerea acordului statelor membre pentru combinarea profiturilor

Reducerea producţiei de zahăr poate fiDrastică Significantă Limitată

State producţiaMembre curentă

State producţiaMembre curentă

State producţiaMembre curentă

1000 tone 1000 tone 1000 toneGrecia 311Irlanda 197Italia 954Portugalia 70

Cehia 455Danemarca 413Finlanda 145Ungaria 402Spania 991Alte state 430Membre noi

Austria 382Belgia 808Franţa 3497Germania 3341Groelanda 851Polonia 1673Suedia 365Marea britanie 1129

Sub total 1532 2836 12044din prod curentă

9 17 73

Producţie UE 15Cota UE 10Total UE 25

13454295816412

Link-uri utile

16

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

httpexporthelpeuropaeu

httpeppeurostateceuropaeu

httpeppeurostateceuropaeunewxtwebassetsUser_guide_Easy_Comext

17

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Parlamentul European a fost icircnfiintat prin Tratatul de la Roma (1957) pentru a

reprezenta popoarele statelor reunite icircn cadrul Uniunii Europene fiind singura institutie a

carei componentǎ este stabilitǎ prin alegeri libere la nivel european si ale cǎrei sedinte si

deliberǎri sunt publice Initial PE a fost organizat ca un ansamblu deliberativ cu functie

consultativǎ si constituit din membri ai parlamentelor nationale

Tratatele de la Maastricht si de la Amsterdam au adus schimbǎri majore ale rolului

PE acesta devenind un organ cu functii politice si cu puteri legislative si bugetare

Atributiile Parlamentului sunt

a) Atributia de supraveghere si control (exercitǎ functia de control asupra altor institutii

UE cu posibilitatea de a icircnfiinta comisii de anchetǎ)

b) Atributii legislative ce emit avize care dupǎ caz pot fi facultative consultative sau

conforme Procedura obisnuitǎ de adoptare (adicǎ de aprobare) a legislatiei UE (directive

ordonanţe decizii) este codecizia

Atributiile sau competentele Consiliului ca principal organ legislativ al CE sunt

urmatoarele

middot adoptǎ acte legislative (regulamente directive etc) cel mai adesea icircn codecizie cu

Parlamentul European

middot contribuie la coordonarea politicilor statelor membre Un astfel de exemplu este

domeniul economic

middot elaboreazǎ politica externǎ si de securitate comunǎ pe baza liniilor strategice stabilite

de Consiliul European

middot incheie acorduri internaţionale icircn numele Uniunii

middot aprobǎ icircmpreunǎ cu Parlamentul European bugetul Uniunii

15 Politica Agricolǎ Comunitarǎ (Geneza PAC) ldquoMUNTI DE ZAHAR LACURI DE VIN MARI DE TUICA RAURI DE LAPTE SI MIERE rdquo

Politica Agricolǎ Comunǎ (PAC) este printre primele politici comune adoptate de

Uniunea Europeanǎ pe atunci Comunitatea Economicǎ Europeanǎ (CEE) Geneza ei a fost o

reactie la problemele alimentare care au urmat celui de-al doilea rǎzboi mondial(CICĂhellip)

De ce statele europene au considerat necesar sǎ cedeze din prerogativele

suveranitǎtii icircntr-un domeniu asa de sensibil cum este cel agricol

Icircn linii mari sunt douǎ motive care au condus la aparitia acestei politici nevoia unei

fluidizǎri a comertului european cu produse agricole dar in special dorinta tǎrilor exportatoare

de a se asigura de certitudinea plasamentului produselor lor

La sfacircrsitul celui de-al doilea rǎzboi mondial productia agricolǎ a cunoscut o scǎdere

accentuatǎ icircn Europa Problema era gravǎ icircn special icircn Franta si Germania

6

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Pentru a asigura continuitatea aprovizionǎrii guvernele au icircnceput sǎ apeleze la

importuri din America de Nord

Situaţia a icircnceput sǎ se amelioreze icircn anii 50 cacircnd mecanizarea şi exodul unei

pǎrţi icircnsemnate a forţei de muncǎ agricole icircnspre industrie au determinat creşterea

productivitǎţii şi producţiei agricole şi a veniturilor fermierilor

Istoria PAC icircncepe icircn 1957 odatǎ cu semnarea Tratatului

de la Roma privind crearea Comunitǎtii Economice Europene de

cǎtre aceleasi sase state (Franta Germania Italia Belgia

Olanda Luxemburg) care icircn 1952 icircnfiintaserǎ CECO

(Comunitatea Economicǎ a Cǎrbunelui si Otelului)

Icircntr-o primǎ etapǎ produsele cǎrora li s-au aplicat mǎsuri de unificare a preturilor au

fost cerealele (1964) urmate ulterior (1966) de produse lactate carne de vitǎ zah ǎ r orez

plante oleaginoase ulei de mǎsline

Pentru alte produse (carne de porc carne de pui ouǎ fructe si legume vin) s-au adoptat

mǎsurile de creare a unei piete unice (eliminarea barierelor tarifare icircntre tǎrile membre si

instituirea protectiei comune la import) insǎ fǎrǎ unificarea preturilor(Toate bune panǎ aici)

Treptat mǎsurile s-au extins cu diferite grade de intensitate si asupra altor produse

carne de miel peste tutun flori sa icircncacirct icircn prezent circa 90 din productia agricolǎ a

Uniunii Europene este reglementatǎ icircntr-un fel sau altul prin mǎsuri comune

Anii 80 au adus icircnsǎ unele schimbǎri cea mai importantǎ fiind introducerea cotelor de

productie care limitau dreptul producǎtorilor la veniturile garantate functie de un nivel maxim

al productiei Cotele s-au introdus icircntr-o prima etapǎ la cereale produse lactate si la zahǎr

16 Obiective PAC

- Creşterea productivitǎţii agricole prin promovarea progresului tehnic asigurarea dezvoltǎrii

raţionale a producţiei agricole utilizarea optimǎ a factorilor de producţie icircn special a foţtei de

muncǎ

- Asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populaţia agricolǎ icircn special prin creşterea

veniturilor individuale ale lucrǎtorilor agricoli

- Stabilizarea pieţelor

- Asigurarea siguranţei aprovizionǎrilor

- Asigurarea unor preţuri rezonabile pentru consumatori

Au fost publicate oficial şi actele legislative privind PAC reformatǎ

Este emisǎ Reglementarea Consiliului nr16982005 privind sprijinul pentru dezvoltare

ruralǎ acordat prin Fondul European Agricol de Dezvoltare Ruralǎ (FEADR) prin care au fost

adoptate liniile strategice ale Comunitǎţii pentru dezvoltarea ruralǎ icircn perioada 2007-2013 icircn

7

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

care se stabileşte cadrul de armonizare a politicii de dezvoltare ruralǎ cu prioritǎţile

Comunitǎţii

Comisia Europeanǎ a aprobat harta regiunilor care pot primi ajutoare de stat destinate

dezvoltǎrii icircn perioada 2007-2013 precum şi nivelul asistenţei financiare pentru Romacircnia

Bulgaria şi Cipru

17 Implementarea PAC icircn Romacircnia 1990-1996 1997-2013

Perioada anilor 1990-1996 nu s-a caracterizat printr-o paletǎ largǎ a problemelor supuse

reformei agricole şi nici printr-o icircncercare de apropiere a mecanismelor naţionale de

intervenţie de mecanismele specifice PAC

Icircn privinţa intervenţiei statului icircn agriculturǎ s-ar putea spune cǎ a fost redusǎ icircn

intensitate In 1991 a fost adoptatǎ Legea nr18 a fondului funciar prin care s-a decis restituirea

terenurilor agricole cǎtre foştii lor proprietari unei familii revenindu-i maxim 10 hectare

terenul arabil şi la 1 hectar terenul icircmpǎdurit Totodatǎ s-a prevǎzut ca terenurile sǎ nu poatǎ

fi icircnstrǎinate pe o perioadǎ de 10 ani ceea ce a blocat practic dezvoltarea unei pieţe a

pǎmacircntului Au fost adoptate Legea nr 361991 privind societǎtile agricole şi alte forme de

asociere icircn agriculturǎ şi Legea leasingului funciar (nr 16 din 1994)

Icircn primii ani de tranziţie s-a optat pentru o politicǎ a preţurilor agricole mici pentru a

minimiza cheltuielile consumatorilor şi pentru a ţine sub control inflaţia Preţurile agricole au

fost liberalizate treptat icircn anii urmǎtori (1993-1996) fiind exceptate de la acest regim unele

produse de importanţǎ naţionalǎ (potrivit Legii 831993)

Membru al proaspǎt icircnfiinţatei Organizaţii Mondiale a Comerţului (OMC) din 2005

Romacircnia şi-a asumat o serie de angajamente specifice şi icircn ceea ce priveste comerţul cu

produse agricole

ldquoRelaţia Romacircniei cu UE a fost marcatǎ de intrarea icircn vigoare a Acordului de asociere a

Romacircniei la UE la 1 feb 2005 Acordul prevede ca pǎrţile sǎ aplice principiul liberalizǎrii

progresive a comerţului bilateral cu produse agricole Motivul icircl constituie slaba

complementaritate a sectoarelor agricole ale celor douǎ entitǎţirdquo ()

Perioada a fost marcatǎ de o serie de reveniri asupra unor mǎsuri adoptate icircn perioada

anterioarǎ precum şi intervenţii radicale ale statului icircn sectorul agricol Cele mai importante

modificǎri faţǎ de perioada anterioarǎ au fost tot icircn domeniul funciar

Au fost amendate Legea fondului funciar icircn 1997 si Legea leasingului funciar icircn 1998

Noi modificǎri au fost aduse mai tacircrziu icircn anul 2000 prin Legea nr12000 Icircn linii

generale noul cadru legislativ a permis mǎrirea suprafeţei restituibile foştilor proprietari la 50

hectare teren agricol şi 10 hectare teren icircmpǎdurit

8

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

De asemenea pentru a se evita formarea prin achiziţii a latifundiarilor s-a stabilit

ca limita maximǎ pentru o exploataţie agricolǎ aparţinacircnd unei familii va fi de 200 hectare

teren arabil Nimic mai neadevǎrat sau fǎrǎ efecte vizibile ca sǎ zic aşa

18 Piaţa ZAHĂRULUI

UE renunţă la 40 de ani de protecţionism astfel că icircn următori 4 ani preţul zahărului va

scădea cu 36 de procente şi nu cu 39 Acesta este consensul-surpriză la

care au ajuns miniştri agriculturii din UE după ce iniţial au icircntacircmpinat cu ostilitate

compromisul propus de preşedenţia britanică a Uniunii Pentru schimbările privind

controversatele reforme ale regimului zahărului fermierii europeni vor fi compensaţi pentru

642 din pierderile lur şi vor avea acces direct la 75 miliarde euro din fondurile structurale

Decizia care vine icircn sprijinul recentei hotăracircri ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului

reprezintă o lovitură pentru fermierii europeni Deşi au existat ţări care s-au opus acestei

icircnţelegeri formale şi nici unul dintre participanţii la reuniune nu s-a declarat icircn totalitate

mulţumiţi icircn ansamblu propunerea s-a bucurat de o largă susţinere

Comisia Europeană pentru comerţ Peter Manderson spune că icircnţelegerea trimite un

mesaj politic pozitiv icircnaintea discuţiilor din cadrul OMC ce au avut loc la Hong Kong

Nu de aceeaşi părere sunt icircnsă cei direct implicaţirdquoCredem că va fi dificil pentru fermierii

noştri să vacircndă la acest preţrdquo este de părere Asociaţia fermierilor europeni COPA care crede

că după scăderea preţului doar cele mai competitive companii vor mai rămacircne pe piaţă

Şefa Departamentului Gracircnelor Marie-Christine Riberiaspune că fermieri au salutat accesul

direct la fondurile structurale şi cererea comisiei de monitorizare a importurilor Deşi crede că

nu vor exista proteste icircn viitorea consideră că COPA va face presiuni asupra comisiei icircn

privinţa unor reguli extrem de clare de tranziţie

Potrivit unui purtător de cuvacircnt al unui mare producător de zahăr profiturile vor

scădea Oxfarm un ONG ce militează pentru un comerţ corect este de părere că acest acord icirci

ignoră pe micii producători de zahăr din ţările aflate icircn curs de dezvoltare ldquoComisia a pus icircn

joc mulţi bani pentru ca ţările UE să semneze acest acord dar icircn acest fel abandonează unele

dintre cele mai sărace ţărirdquo

Capitolul 2 Romacircnia şi Industria ZAHĂRULUI

21 Regiuni interne Romacircnia

Sfecla de ZAHĂR este o culturǎ relativ nouǎ introdusǎ in tara noastrǎ in 1870 in

Moldova de nord si Transilvania esticǎ fiind o plantǎ nordicǎ ce creste foarte bine in jurul

paralelei 50deg latitudine Ulterior s-a extins si in Campia de Vest si Campia Bǎrǎganului

9

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Romacircnia avacircnd in 1950 715 mii ha in 1985 280 mii ha cultivate cu sfeclǎ producţia

de zahǎr atingacircnd circa 6 milioane de tone Romacircnia avacircnd pacircnǎ in 34 de fabrici de zahǎr cu o

industrie a ZAHĂRULUI de 6 miliarde de dolari (asta pacircnǎ in 1989)

Explicatiile scǎderii productiei de sfeclǎ de zahǎr precum si a productiei de zahǎr sunt

pur si simplu puerile pline de minciuni si vinovǎtie dacǎ si numai dacǎ acei oameni ar avea un

gram de constiintǎ

Explicatii de genul

Reducerea productiei de sfeclǎ DA DE CE Silenţio Stampa

Tehnologia slabǎ

Faliment

Lucruri cu care deja suntem obisnuiti astǎzi din pǎcate din cele 34 de fabrici au rǎmas

doar 4 in prezent lucrand doar cea din Lugoj si dacǎ nu mǎ insel si cea din Oltenita atat

Cu alte cuvinte Romania a fost scoasǎ din ldquojocrdquo foarte usor

22 Organizări viitoare ale organizaţiei pieţei zahărului

Obiective OCP

1 Asigurarea unei oferte constante de zahăr şi protecţie a pieţei Europene

de fluctuaţiile extreme ale preţului

2 Realizarea unui sector mai competitiv care să reziste competitiei

internaţionale

3 Asigurarea unui standar de viaţă ridicat fermierilor

4 Respectarea standardelor de calitate

5 Creşterea competiţiei pentru asigurarea unui preţ accesibil şi

diversificarea gamei de produse zaharoase

6 Creşterea transparenţei pieţei

23 Organizarea si Funcţionarea propiu-zisǎ a pieţei de ZAHĂR Europene

Avacircnd icircn vedere prevederile Tratatului de Aderare a Romacircniei la Uniunea Europeană

la data aderării Statul Romacircn va avea calitatea de contribuitor la bugetul Uniuni Europene

Una din resursele bugetului comunitar o constituie contribuţia asupra producţiei de

zahăr şi izoglucoză Icircn consecinţă Romacircnia are obligaţia de a institui un sistem de calcul

colectare şi control asupra acestei contribuţii

Pentru funcţionarea corectă a politici agricole comune a fost necesară organizarea

comună a pieţei icircn sectorul zahărului şi a izoglucozei

Icircn cazul acestei organizări este introdus un sistem de cote pentru producţia de zahăr şi

izoglucoză care permite asigurarea de o manieră corectă şi eficientă a plăţi integrale a

10

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

costurilor de lichidare a surplusurilor rezultate din raportul dintre producţia comunitară şi

consum chiar de către producători şi respectarea obligaţiilor asumate de Comunitate icircn temeiul

acordurilor icircncheiate cu Organizaţia Mondială a Comerţului

Gestionarea cotelor de producţie a zahărului este o atribuţie determinată icircn

Regulamentul Consiliului nr12602001 privind organizarea comună a pieţei zahărului

Icircn sectorul zahărului cotele de producţie se acordă fiecărei intreprinderi pe baza

principiului producţiei reale a acesteia pe parcursul unei anumite perioade de referinţă

Icircn ceia ce priveşte garantarea principiului răspunderi financiare este introdus un sistem

de autofinanţare prin contribuţiile producătorilor realizate prin plata unor contribuţii la

producţia de zahăr şi izoglucoză diferenţiată pe cote

Această contribuţie asupra producţiei de zahăr şi izoglucoză face parte din categoria

resurselor proprii tradiţionale ale bugetului comunitar venituri care aparţin acestuia deşi sunt

colectate de statele membre

Capitolul 3 UE şi Industria ZAHĂRULUI

31 Regiuni externe UE

Un element cheie icircn reforma zahărului din Uniunea Europeană care a intrat icircn viguare

la 1 iulie 2006 a fost stabilirea unui fond de restructurare finanţat de către producători de zahăr

pentru a ajuta procesul de restructurare de care au nevoie pentru a face industria mai

competitivă

Obiectivul este să se ia o cotă-parte de aproape 6 milioane tpentru a asigura echilibrul

pe piaţă după perioada de tranziţie

Icircn primul an de aplicare s-a renunţat la o cotă parte de 15 milioane tsub schema de

restructurare Asta icircnseamnă că pacircnă la icircnceputul anului de marketing 20062007 la

1 iulie 2006 cotele au fost reduse cu 15 milioane t Fiecare tonă cotă la care se renunţa era

compensată cu 730 eurot icircn 20072008 625 eurot icircn 20082009 şi 520 eurot icircn 20092010 cel de-al 4-

lea an şi cel din urmă Intreprinderile de zahăr care nu pot produce icircn jur de 400 eurot ar trebui să

profite de ajutorul de restructurare icircn acest an cacircnd este icircncă stabilit la 730 eurot

32 Preţuri de susţinere

Consiliul European stabileşte pentru fiecare an de plată (1 iulie-30 iunie)

Preţul ţintă- se stabileşte anual pentru zahărul alb ne ambalat calitate standard Este

un preţ teoretic ce se aplică icircn condiţii normale de echilibru cerere-ofertă şi competiţie

liberă Nivelul său este stabilit la 665 eurot pacircnă icircn 2006

11

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Preţul de intervenţie- se stabileşte anual pe baza preţului ţintă Este preţul la care

agenţiile naţionale de intervenţie cumpără zahărul produs icircn U E din 1995 acesta a fost

icircngheţat la 6319 eurot pentru zahăr alb şi la 5237 eurot zahăr brut

Preţul minim- preţ la care procesatori sunt obligaţi să cumpere sfecla de la cultivatori

Nivelul său este de 4672 eurot prentru sfecla A şi 3242 eurot pentru sfecla B

Preţul de bază- se calculează icircn funcţie de preţul de intervenţie la zahărul alb din care

se deduc costurile de livrare la fabrică marja de transformare randamentul şi icircncasările

procesatorilor obţinute din vicircnzarea melasei

Preţul derivat- icircn fiecare an se stabileşte preţul de intervenţie derivat pentru zahărul

alb pentru zonele deficitare cu 16-23 eurot mai mare decacirct preţul de bază

33 Evoluţia preţurilor de intervenţie la zahăr

Anul de comercializare

Preţuri de intervenţie pentru

zahărul alb

Preţul minim pentru sfecla de zahăr

Cota A Cota B

199596 6319 4672 3242199697 6319 4672 3242199798 6319 4672 3242199899 6319 4672 3242199900 6319 4672 3242200001 6319 4672 3242200102 6319 4672 3242200203 6319 4672 3242200304 6319 4672 3242

331 Preţul de intervenţie derivat şi cel corespunzător zonelor defavorizate

Statul membru Preţul de intervenţie derivat eurotonă de zahăr

Premiul pe regiune eurotonă sfeclă zahăr

IrlandaPolonia

Marea britanieFinlanda

6465 19

Spania 6488 22Italia 6553 304

Pentru a icircncuraja producători să renunţe la cota-parte icircn al doilea an de aplicare al

fondului pentru anul de producţie 20072008 ce icircncepe pe 1 oct 2007- competiţia se menţine la

nivel icircnalt de 730 eurot Termenul limită de icircnscriere pentru 20072008 este 31 ian 2007 Totuşi

icircn prezent se intenţionează de a se renunţa la suma pentru cota-parte din 20072008 la doar 07

milioane t cea ce este mult mai puţin decacirct necesarul pentru echilibrarea pieţei Din cauza

timpului necesar pentru consultaţii intenţiile de restructurare ce trebuie anunţată pacircnă la

icircnceputul lui Decembrie

12

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

332 Cotele de producţie

Se bazează icircn principiu pe nivelurile anterioare de producţie

Cota A este reprezentată de cantităţile de zahăr pentru care se acordă un preţ de sprijin

(minus 2 din preţul de intervenţie care revine cotizaţiei de producător)

Cota B este prezentată de cantităţile cumpărate la un preţ corespunzător a 58 din

preţul de intervenţie la zahăr Restul reprezintă cotizaţie de la producător

Cota C nu sunt cotizaţii dar acest zahăr nu poate fi comercializat icircn UE şi nu poate fi

exportat decacirct fără restituţii la export

Cote de producţie (tone zahăr alb)

UE ZahărRegiuni Cota A Cora B Total

Germania 26129133 8039822 34168955Grecia 2886380 288638 3175018Spania 9570824 398785 9969609Franţa 25364874 7522595 32887469Italia 13109039 2455393 15574432Ungaria 4004540 12300 4016840Olanda 6841124 1804471 8645595Polonia 15800000 919260 16719260Portugalia 633802 63380 697182Finlanda 1328063 132804 1460867

Total EU-25 105667779 21637448 127315227

Izoglucoză (tone materie uscată)

Regiuni Cota A Cota B TotalGermania 286433 67455 353888Grecia 104350 24575 128925Spania 746196 79594 825790Franţa 157471 40986 198457Italia 164321 38698 203019Ungaria 1276270 100000 1376270Olanda 73646 17345 90991Polonia 249110 18700 267810Portugalia 80270 18903 99173Finlanda 107920 10797 118717Anglia 215020 57353 272373TOTAL EU-25 3461007 474406 3935413

13

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Capitolul 4 Perspectivele pieţei de ZAHĂR a UE

41 Cotizaţiile producătorilor

Sunt colectate icircn fiecare an de piaţă pentru a recupera cheltuielile totale cu restituţiile la

export de zahăr făcute din bugetul comunitar pentru zahărul din cadrul cantităţilor reprezentacircnd

cotele de export pe piaţa mondială icircn baza principiului cofinanţării

Principiul cofinanţării se realizează prin colectarea cotizaţiilor de la statele membre prin

bugetul Comunităţii (mai puţin de 25 din ce reprezintă costuri de colectare)

Cotizaţia de bază pentru cotele A şi B este de maxim 2 din preţul de intervenţie

(1276 eurot) Cotizaţia pentru cota B este maxim 375 din preţul de intervenţie (2242eurot)

Dacă aceaste cotizaţii nu sunt suficiente se colectează o cotizaţie adiţională ca procent

din cele două cotizaţii A şi B

42 Costuri bugetare

Costurile bugetare sunt de cca 1664 mil euro fiind distribuite astfel Subvenţii pentru export 761270 mil euro Subvenţii de producţie (industrie chimică)176 mil euro Ajutorare de rafinare41 mil euro Ajutoare pentru transportul zahărului brut81 mil euro

43 Utilizarea internǎ pe piaţǎ 431 Cererea şi consumul de zahǎr

Cererea anualǎ de ZAHĂR din Romacircnia este de circa 70 de mii de tone revenind la 30

kglocuitor Dacǎ facem diferenţele cu cele 6 milioane de tone producţie vom descoperi o

industrie care a fost ldquofoarte bine pusǎ la punctrdquo şi din care se putea cacircştiga enorm dar pentru cǎ

suntem romacircni

Consumul intern de ZAHĂR pe locuitor a sc ǎ zut icircn 1990 la 273 kg icircn 1997 la 199

kg pentru ca s ǎ creasc ǎ icircn 2002 la 235 kg

Ca o fiinţǎ raţionalǎ şi cu depline simţǎminte romacircneşti fǎrǎ urǎ şi exagerare de sine

pot sǎ afirm cǎ indicii consumului de zahǎrlocuitor reprezintǎ cu fidelitate puterea de

cumpǎrare şi starea economiei unei naţiuni

14

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Capitolul 5 Impactul negativ al aderǎrii Romacircniei la UE asupra pieţei interne de ZAHĂR

51 Efectul FRATELUI mai mare

Din perspectiva UE Romacircnia este o piaţă amplă de desfacere a zahărului aceasta

nici măcar nu figureaza icircn statisticile UE ci figurează icircntregii Balcani cu 03 la producţia de

zahăr altfel spus situaţia este mai mult decacirct grăitoare am dat păsărica din casă pe păsărica de

pe gard ei au noi nu

Perspectiva Romacircniei mai există mai contează () cacircnd fiecare stat are o astfel de

industrie şi noi nu sau cacircnd nici măcar nu ne preocupăm pentru asta

52 Ipoteze de lucru pentru 2007 - 2012

Producţii medii icircn 2007 - 2012

tone CR No 12602001 Preţ eurot

Cota totală de zahăr din sfeclădin care

109164 Preţul de bază pentru sfeclă (eurot zahăr)

4767

Cota A 99240 Sfeclă cota A 4672Cota B 9924 Sfeclă cota B 3242Cota totală de zahăr rafinat din zahăr brut

329636 Preţul de intervenţie zahăr A

6319

Cota totală de izoglucoză

9981 Preţ de intervenţie zahăr B

392

Cota A 9 790 Taxe pentru schema de autofinanţare

1276

Cota B 191 Taxe pentru schema de autofinanţare

22421

Taxe adiţionale pentru zahăr A

130

Taxe adiţionale pentru zahăr B

2460

Ajutor pentru procesare zahăr brut

292

53 Menţinerea scăzută a preţului zahărului la nivelul fermelor din fiecare stat membru

Mult mai mare de 25eurot Fără cote clare Apropiate de 25eurotState membre scăderea Prturilor eurot

State membre scăderea Prturilor eurot

State membre scăderea Prturilor eurot

Finlanda 44Grecia 34Italia 42Spania 36

Marea britanie 40Austria 40Suedia 34

Belgia 30Danemarca 25Franţa 26Germania 30

15

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

EU-25 Scenariul bilanţului reformei propuse a zahărului şinici o reformărdquo icircn 2013

Anul de bază 2005

201213reformă

201213Nici o

reformăPreţuriPreţul instituţional (eurot) 6319 3855 5600Reducerea cumulativă icircn preţul instituţional 39 11CantităţiConsum (mil t) 159 160 160Cotă (mil t) 174 [174] [174]Creşterea cumulativă icircn producţia de izoglucoză - 03 00Producţie estimativă sub cotă a UE 167 122 114Producţia de zahăr C 30 - -Producţia totală EU-25 197 122 114Total import (mil t) 23 39 52Din care Africa Caraibe Pacific (ACP)India 13 13 13Din care EBASPS 02 22 35Din care MFN 01 01 01Din care Balcani 03 03 03Total export (mil t) 31 04 06Din care fără anexa 1 04 04 04Din care A şi B cu rambursări 11 00 02Din care ACP 16 00

54 Menţinerea acordului statelor membre pentru combinarea profiturilor

Reducerea producţiei de zahăr poate fiDrastică Significantă Limitată

State producţiaMembre curentă

State producţiaMembre curentă

State producţiaMembre curentă

1000 tone 1000 tone 1000 toneGrecia 311Irlanda 197Italia 954Portugalia 70

Cehia 455Danemarca 413Finlanda 145Ungaria 402Spania 991Alte state 430Membre noi

Austria 382Belgia 808Franţa 3497Germania 3341Groelanda 851Polonia 1673Suedia 365Marea britanie 1129

Sub total 1532 2836 12044din prod curentă

9 17 73

Producţie UE 15Cota UE 10Total UE 25

13454295816412

Link-uri utile

16

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

httpexporthelpeuropaeu

httpeppeurostateceuropaeu

httpeppeurostateceuropaeunewxtwebassetsUser_guide_Easy_Comext

17

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Pentru a asigura continuitatea aprovizionǎrii guvernele au icircnceput sǎ apeleze la

importuri din America de Nord

Situaţia a icircnceput sǎ se amelioreze icircn anii 50 cacircnd mecanizarea şi exodul unei

pǎrţi icircnsemnate a forţei de muncǎ agricole icircnspre industrie au determinat creşterea

productivitǎţii şi producţiei agricole şi a veniturilor fermierilor

Istoria PAC icircncepe icircn 1957 odatǎ cu semnarea Tratatului

de la Roma privind crearea Comunitǎtii Economice Europene de

cǎtre aceleasi sase state (Franta Germania Italia Belgia

Olanda Luxemburg) care icircn 1952 icircnfiintaserǎ CECO

(Comunitatea Economicǎ a Cǎrbunelui si Otelului)

Icircntr-o primǎ etapǎ produsele cǎrora li s-au aplicat mǎsuri de unificare a preturilor au

fost cerealele (1964) urmate ulterior (1966) de produse lactate carne de vitǎ zah ǎ r orez

plante oleaginoase ulei de mǎsline

Pentru alte produse (carne de porc carne de pui ouǎ fructe si legume vin) s-au adoptat

mǎsurile de creare a unei piete unice (eliminarea barierelor tarifare icircntre tǎrile membre si

instituirea protectiei comune la import) insǎ fǎrǎ unificarea preturilor(Toate bune panǎ aici)

Treptat mǎsurile s-au extins cu diferite grade de intensitate si asupra altor produse

carne de miel peste tutun flori sa icircncacirct icircn prezent circa 90 din productia agricolǎ a

Uniunii Europene este reglementatǎ icircntr-un fel sau altul prin mǎsuri comune

Anii 80 au adus icircnsǎ unele schimbǎri cea mai importantǎ fiind introducerea cotelor de

productie care limitau dreptul producǎtorilor la veniturile garantate functie de un nivel maxim

al productiei Cotele s-au introdus icircntr-o prima etapǎ la cereale produse lactate si la zahǎr

16 Obiective PAC

- Creşterea productivitǎţii agricole prin promovarea progresului tehnic asigurarea dezvoltǎrii

raţionale a producţiei agricole utilizarea optimǎ a factorilor de producţie icircn special a foţtei de

muncǎ

- Asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populaţia agricolǎ icircn special prin creşterea

veniturilor individuale ale lucrǎtorilor agricoli

- Stabilizarea pieţelor

- Asigurarea siguranţei aprovizionǎrilor

- Asigurarea unor preţuri rezonabile pentru consumatori

Au fost publicate oficial şi actele legislative privind PAC reformatǎ

Este emisǎ Reglementarea Consiliului nr16982005 privind sprijinul pentru dezvoltare

ruralǎ acordat prin Fondul European Agricol de Dezvoltare Ruralǎ (FEADR) prin care au fost

adoptate liniile strategice ale Comunitǎţii pentru dezvoltarea ruralǎ icircn perioada 2007-2013 icircn

7

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

care se stabileşte cadrul de armonizare a politicii de dezvoltare ruralǎ cu prioritǎţile

Comunitǎţii

Comisia Europeanǎ a aprobat harta regiunilor care pot primi ajutoare de stat destinate

dezvoltǎrii icircn perioada 2007-2013 precum şi nivelul asistenţei financiare pentru Romacircnia

Bulgaria şi Cipru

17 Implementarea PAC icircn Romacircnia 1990-1996 1997-2013

Perioada anilor 1990-1996 nu s-a caracterizat printr-o paletǎ largǎ a problemelor supuse

reformei agricole şi nici printr-o icircncercare de apropiere a mecanismelor naţionale de

intervenţie de mecanismele specifice PAC

Icircn privinţa intervenţiei statului icircn agriculturǎ s-ar putea spune cǎ a fost redusǎ icircn

intensitate In 1991 a fost adoptatǎ Legea nr18 a fondului funciar prin care s-a decis restituirea

terenurilor agricole cǎtre foştii lor proprietari unei familii revenindu-i maxim 10 hectare

terenul arabil şi la 1 hectar terenul icircmpǎdurit Totodatǎ s-a prevǎzut ca terenurile sǎ nu poatǎ

fi icircnstrǎinate pe o perioadǎ de 10 ani ceea ce a blocat practic dezvoltarea unei pieţe a

pǎmacircntului Au fost adoptate Legea nr 361991 privind societǎtile agricole şi alte forme de

asociere icircn agriculturǎ şi Legea leasingului funciar (nr 16 din 1994)

Icircn primii ani de tranziţie s-a optat pentru o politicǎ a preţurilor agricole mici pentru a

minimiza cheltuielile consumatorilor şi pentru a ţine sub control inflaţia Preţurile agricole au

fost liberalizate treptat icircn anii urmǎtori (1993-1996) fiind exceptate de la acest regim unele

produse de importanţǎ naţionalǎ (potrivit Legii 831993)

Membru al proaspǎt icircnfiinţatei Organizaţii Mondiale a Comerţului (OMC) din 2005

Romacircnia şi-a asumat o serie de angajamente specifice şi icircn ceea ce priveste comerţul cu

produse agricole

ldquoRelaţia Romacircniei cu UE a fost marcatǎ de intrarea icircn vigoare a Acordului de asociere a

Romacircniei la UE la 1 feb 2005 Acordul prevede ca pǎrţile sǎ aplice principiul liberalizǎrii

progresive a comerţului bilateral cu produse agricole Motivul icircl constituie slaba

complementaritate a sectoarelor agricole ale celor douǎ entitǎţirdquo ()

Perioada a fost marcatǎ de o serie de reveniri asupra unor mǎsuri adoptate icircn perioada

anterioarǎ precum şi intervenţii radicale ale statului icircn sectorul agricol Cele mai importante

modificǎri faţǎ de perioada anterioarǎ au fost tot icircn domeniul funciar

Au fost amendate Legea fondului funciar icircn 1997 si Legea leasingului funciar icircn 1998

Noi modificǎri au fost aduse mai tacircrziu icircn anul 2000 prin Legea nr12000 Icircn linii

generale noul cadru legislativ a permis mǎrirea suprafeţei restituibile foştilor proprietari la 50

hectare teren agricol şi 10 hectare teren icircmpǎdurit

8

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

De asemenea pentru a se evita formarea prin achiziţii a latifundiarilor s-a stabilit

ca limita maximǎ pentru o exploataţie agricolǎ aparţinacircnd unei familii va fi de 200 hectare

teren arabil Nimic mai neadevǎrat sau fǎrǎ efecte vizibile ca sǎ zic aşa

18 Piaţa ZAHĂRULUI

UE renunţă la 40 de ani de protecţionism astfel că icircn următori 4 ani preţul zahărului va

scădea cu 36 de procente şi nu cu 39 Acesta este consensul-surpriză la

care au ajuns miniştri agriculturii din UE după ce iniţial au icircntacircmpinat cu ostilitate

compromisul propus de preşedenţia britanică a Uniunii Pentru schimbările privind

controversatele reforme ale regimului zahărului fermierii europeni vor fi compensaţi pentru

642 din pierderile lur şi vor avea acces direct la 75 miliarde euro din fondurile structurale

Decizia care vine icircn sprijinul recentei hotăracircri ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului

reprezintă o lovitură pentru fermierii europeni Deşi au existat ţări care s-au opus acestei

icircnţelegeri formale şi nici unul dintre participanţii la reuniune nu s-a declarat icircn totalitate

mulţumiţi icircn ansamblu propunerea s-a bucurat de o largă susţinere

Comisia Europeană pentru comerţ Peter Manderson spune că icircnţelegerea trimite un

mesaj politic pozitiv icircnaintea discuţiilor din cadrul OMC ce au avut loc la Hong Kong

Nu de aceeaşi părere sunt icircnsă cei direct implicaţirdquoCredem că va fi dificil pentru fermierii

noştri să vacircndă la acest preţrdquo este de părere Asociaţia fermierilor europeni COPA care crede

că după scăderea preţului doar cele mai competitive companii vor mai rămacircne pe piaţă

Şefa Departamentului Gracircnelor Marie-Christine Riberiaspune că fermieri au salutat accesul

direct la fondurile structurale şi cererea comisiei de monitorizare a importurilor Deşi crede că

nu vor exista proteste icircn viitorea consideră că COPA va face presiuni asupra comisiei icircn

privinţa unor reguli extrem de clare de tranziţie

Potrivit unui purtător de cuvacircnt al unui mare producător de zahăr profiturile vor

scădea Oxfarm un ONG ce militează pentru un comerţ corect este de părere că acest acord icirci

ignoră pe micii producători de zahăr din ţările aflate icircn curs de dezvoltare ldquoComisia a pus icircn

joc mulţi bani pentru ca ţările UE să semneze acest acord dar icircn acest fel abandonează unele

dintre cele mai sărace ţărirdquo

Capitolul 2 Romacircnia şi Industria ZAHĂRULUI

21 Regiuni interne Romacircnia

Sfecla de ZAHĂR este o culturǎ relativ nouǎ introdusǎ in tara noastrǎ in 1870 in

Moldova de nord si Transilvania esticǎ fiind o plantǎ nordicǎ ce creste foarte bine in jurul

paralelei 50deg latitudine Ulterior s-a extins si in Campia de Vest si Campia Bǎrǎganului

9

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Romacircnia avacircnd in 1950 715 mii ha in 1985 280 mii ha cultivate cu sfeclǎ producţia

de zahǎr atingacircnd circa 6 milioane de tone Romacircnia avacircnd pacircnǎ in 34 de fabrici de zahǎr cu o

industrie a ZAHĂRULUI de 6 miliarde de dolari (asta pacircnǎ in 1989)

Explicatiile scǎderii productiei de sfeclǎ de zahǎr precum si a productiei de zahǎr sunt

pur si simplu puerile pline de minciuni si vinovǎtie dacǎ si numai dacǎ acei oameni ar avea un

gram de constiintǎ

Explicatii de genul

Reducerea productiei de sfeclǎ DA DE CE Silenţio Stampa

Tehnologia slabǎ

Faliment

Lucruri cu care deja suntem obisnuiti astǎzi din pǎcate din cele 34 de fabrici au rǎmas

doar 4 in prezent lucrand doar cea din Lugoj si dacǎ nu mǎ insel si cea din Oltenita atat

Cu alte cuvinte Romania a fost scoasǎ din ldquojocrdquo foarte usor

22 Organizări viitoare ale organizaţiei pieţei zahărului

Obiective OCP

1 Asigurarea unei oferte constante de zahăr şi protecţie a pieţei Europene

de fluctuaţiile extreme ale preţului

2 Realizarea unui sector mai competitiv care să reziste competitiei

internaţionale

3 Asigurarea unui standar de viaţă ridicat fermierilor

4 Respectarea standardelor de calitate

5 Creşterea competiţiei pentru asigurarea unui preţ accesibil şi

diversificarea gamei de produse zaharoase

6 Creşterea transparenţei pieţei

23 Organizarea si Funcţionarea propiu-zisǎ a pieţei de ZAHĂR Europene

Avacircnd icircn vedere prevederile Tratatului de Aderare a Romacircniei la Uniunea Europeană

la data aderării Statul Romacircn va avea calitatea de contribuitor la bugetul Uniuni Europene

Una din resursele bugetului comunitar o constituie contribuţia asupra producţiei de

zahăr şi izoglucoză Icircn consecinţă Romacircnia are obligaţia de a institui un sistem de calcul

colectare şi control asupra acestei contribuţii

Pentru funcţionarea corectă a politici agricole comune a fost necesară organizarea

comună a pieţei icircn sectorul zahărului şi a izoglucozei

Icircn cazul acestei organizări este introdus un sistem de cote pentru producţia de zahăr şi

izoglucoză care permite asigurarea de o manieră corectă şi eficientă a plăţi integrale a

10

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

costurilor de lichidare a surplusurilor rezultate din raportul dintre producţia comunitară şi

consum chiar de către producători şi respectarea obligaţiilor asumate de Comunitate icircn temeiul

acordurilor icircncheiate cu Organizaţia Mondială a Comerţului

Gestionarea cotelor de producţie a zahărului este o atribuţie determinată icircn

Regulamentul Consiliului nr12602001 privind organizarea comună a pieţei zahărului

Icircn sectorul zahărului cotele de producţie se acordă fiecărei intreprinderi pe baza

principiului producţiei reale a acesteia pe parcursul unei anumite perioade de referinţă

Icircn ceia ce priveşte garantarea principiului răspunderi financiare este introdus un sistem

de autofinanţare prin contribuţiile producătorilor realizate prin plata unor contribuţii la

producţia de zahăr şi izoglucoză diferenţiată pe cote

Această contribuţie asupra producţiei de zahăr şi izoglucoză face parte din categoria

resurselor proprii tradiţionale ale bugetului comunitar venituri care aparţin acestuia deşi sunt

colectate de statele membre

Capitolul 3 UE şi Industria ZAHĂRULUI

31 Regiuni externe UE

Un element cheie icircn reforma zahărului din Uniunea Europeană care a intrat icircn viguare

la 1 iulie 2006 a fost stabilirea unui fond de restructurare finanţat de către producători de zahăr

pentru a ajuta procesul de restructurare de care au nevoie pentru a face industria mai

competitivă

Obiectivul este să se ia o cotă-parte de aproape 6 milioane tpentru a asigura echilibrul

pe piaţă după perioada de tranziţie

Icircn primul an de aplicare s-a renunţat la o cotă parte de 15 milioane tsub schema de

restructurare Asta icircnseamnă că pacircnă la icircnceputul anului de marketing 20062007 la

1 iulie 2006 cotele au fost reduse cu 15 milioane t Fiecare tonă cotă la care se renunţa era

compensată cu 730 eurot icircn 20072008 625 eurot icircn 20082009 şi 520 eurot icircn 20092010 cel de-al 4-

lea an şi cel din urmă Intreprinderile de zahăr care nu pot produce icircn jur de 400 eurot ar trebui să

profite de ajutorul de restructurare icircn acest an cacircnd este icircncă stabilit la 730 eurot

32 Preţuri de susţinere

Consiliul European stabileşte pentru fiecare an de plată (1 iulie-30 iunie)

Preţul ţintă- se stabileşte anual pentru zahărul alb ne ambalat calitate standard Este

un preţ teoretic ce se aplică icircn condiţii normale de echilibru cerere-ofertă şi competiţie

liberă Nivelul său este stabilit la 665 eurot pacircnă icircn 2006

11

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Preţul de intervenţie- se stabileşte anual pe baza preţului ţintă Este preţul la care

agenţiile naţionale de intervenţie cumpără zahărul produs icircn U E din 1995 acesta a fost

icircngheţat la 6319 eurot pentru zahăr alb şi la 5237 eurot zahăr brut

Preţul minim- preţ la care procesatori sunt obligaţi să cumpere sfecla de la cultivatori

Nivelul său este de 4672 eurot prentru sfecla A şi 3242 eurot pentru sfecla B

Preţul de bază- se calculează icircn funcţie de preţul de intervenţie la zahărul alb din care

se deduc costurile de livrare la fabrică marja de transformare randamentul şi icircncasările

procesatorilor obţinute din vicircnzarea melasei

Preţul derivat- icircn fiecare an se stabileşte preţul de intervenţie derivat pentru zahărul

alb pentru zonele deficitare cu 16-23 eurot mai mare decacirct preţul de bază

33 Evoluţia preţurilor de intervenţie la zahăr

Anul de comercializare

Preţuri de intervenţie pentru

zahărul alb

Preţul minim pentru sfecla de zahăr

Cota A Cota B

199596 6319 4672 3242199697 6319 4672 3242199798 6319 4672 3242199899 6319 4672 3242199900 6319 4672 3242200001 6319 4672 3242200102 6319 4672 3242200203 6319 4672 3242200304 6319 4672 3242

331 Preţul de intervenţie derivat şi cel corespunzător zonelor defavorizate

Statul membru Preţul de intervenţie derivat eurotonă de zahăr

Premiul pe regiune eurotonă sfeclă zahăr

IrlandaPolonia

Marea britanieFinlanda

6465 19

Spania 6488 22Italia 6553 304

Pentru a icircncuraja producători să renunţe la cota-parte icircn al doilea an de aplicare al

fondului pentru anul de producţie 20072008 ce icircncepe pe 1 oct 2007- competiţia se menţine la

nivel icircnalt de 730 eurot Termenul limită de icircnscriere pentru 20072008 este 31 ian 2007 Totuşi

icircn prezent se intenţionează de a se renunţa la suma pentru cota-parte din 20072008 la doar 07

milioane t cea ce este mult mai puţin decacirct necesarul pentru echilibrarea pieţei Din cauza

timpului necesar pentru consultaţii intenţiile de restructurare ce trebuie anunţată pacircnă la

icircnceputul lui Decembrie

12

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

332 Cotele de producţie

Se bazează icircn principiu pe nivelurile anterioare de producţie

Cota A este reprezentată de cantităţile de zahăr pentru care se acordă un preţ de sprijin

(minus 2 din preţul de intervenţie care revine cotizaţiei de producător)

Cota B este prezentată de cantităţile cumpărate la un preţ corespunzător a 58 din

preţul de intervenţie la zahăr Restul reprezintă cotizaţie de la producător

Cota C nu sunt cotizaţii dar acest zahăr nu poate fi comercializat icircn UE şi nu poate fi

exportat decacirct fără restituţii la export

Cote de producţie (tone zahăr alb)

UE ZahărRegiuni Cota A Cora B Total

Germania 26129133 8039822 34168955Grecia 2886380 288638 3175018Spania 9570824 398785 9969609Franţa 25364874 7522595 32887469Italia 13109039 2455393 15574432Ungaria 4004540 12300 4016840Olanda 6841124 1804471 8645595Polonia 15800000 919260 16719260Portugalia 633802 63380 697182Finlanda 1328063 132804 1460867

Total EU-25 105667779 21637448 127315227

Izoglucoză (tone materie uscată)

Regiuni Cota A Cota B TotalGermania 286433 67455 353888Grecia 104350 24575 128925Spania 746196 79594 825790Franţa 157471 40986 198457Italia 164321 38698 203019Ungaria 1276270 100000 1376270Olanda 73646 17345 90991Polonia 249110 18700 267810Portugalia 80270 18903 99173Finlanda 107920 10797 118717Anglia 215020 57353 272373TOTAL EU-25 3461007 474406 3935413

13

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Capitolul 4 Perspectivele pieţei de ZAHĂR a UE

41 Cotizaţiile producătorilor

Sunt colectate icircn fiecare an de piaţă pentru a recupera cheltuielile totale cu restituţiile la

export de zahăr făcute din bugetul comunitar pentru zahărul din cadrul cantităţilor reprezentacircnd

cotele de export pe piaţa mondială icircn baza principiului cofinanţării

Principiul cofinanţării se realizează prin colectarea cotizaţiilor de la statele membre prin

bugetul Comunităţii (mai puţin de 25 din ce reprezintă costuri de colectare)

Cotizaţia de bază pentru cotele A şi B este de maxim 2 din preţul de intervenţie

(1276 eurot) Cotizaţia pentru cota B este maxim 375 din preţul de intervenţie (2242eurot)

Dacă aceaste cotizaţii nu sunt suficiente se colectează o cotizaţie adiţională ca procent

din cele două cotizaţii A şi B

42 Costuri bugetare

Costurile bugetare sunt de cca 1664 mil euro fiind distribuite astfel Subvenţii pentru export 761270 mil euro Subvenţii de producţie (industrie chimică)176 mil euro Ajutorare de rafinare41 mil euro Ajutoare pentru transportul zahărului brut81 mil euro

43 Utilizarea internǎ pe piaţǎ 431 Cererea şi consumul de zahǎr

Cererea anualǎ de ZAHĂR din Romacircnia este de circa 70 de mii de tone revenind la 30

kglocuitor Dacǎ facem diferenţele cu cele 6 milioane de tone producţie vom descoperi o

industrie care a fost ldquofoarte bine pusǎ la punctrdquo şi din care se putea cacircştiga enorm dar pentru cǎ

suntem romacircni

Consumul intern de ZAHĂR pe locuitor a sc ǎ zut icircn 1990 la 273 kg icircn 1997 la 199

kg pentru ca s ǎ creasc ǎ icircn 2002 la 235 kg

Ca o fiinţǎ raţionalǎ şi cu depline simţǎminte romacircneşti fǎrǎ urǎ şi exagerare de sine

pot sǎ afirm cǎ indicii consumului de zahǎrlocuitor reprezintǎ cu fidelitate puterea de

cumpǎrare şi starea economiei unei naţiuni

14

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Capitolul 5 Impactul negativ al aderǎrii Romacircniei la UE asupra pieţei interne de ZAHĂR

51 Efectul FRATELUI mai mare

Din perspectiva UE Romacircnia este o piaţă amplă de desfacere a zahărului aceasta

nici măcar nu figureaza icircn statisticile UE ci figurează icircntregii Balcani cu 03 la producţia de

zahăr altfel spus situaţia este mai mult decacirct grăitoare am dat păsărica din casă pe păsărica de

pe gard ei au noi nu

Perspectiva Romacircniei mai există mai contează () cacircnd fiecare stat are o astfel de

industrie şi noi nu sau cacircnd nici măcar nu ne preocupăm pentru asta

52 Ipoteze de lucru pentru 2007 - 2012

Producţii medii icircn 2007 - 2012

tone CR No 12602001 Preţ eurot

Cota totală de zahăr din sfeclădin care

109164 Preţul de bază pentru sfeclă (eurot zahăr)

4767

Cota A 99240 Sfeclă cota A 4672Cota B 9924 Sfeclă cota B 3242Cota totală de zahăr rafinat din zahăr brut

329636 Preţul de intervenţie zahăr A

6319

Cota totală de izoglucoză

9981 Preţ de intervenţie zahăr B

392

Cota A 9 790 Taxe pentru schema de autofinanţare

1276

Cota B 191 Taxe pentru schema de autofinanţare

22421

Taxe adiţionale pentru zahăr A

130

Taxe adiţionale pentru zahăr B

2460

Ajutor pentru procesare zahăr brut

292

53 Menţinerea scăzută a preţului zahărului la nivelul fermelor din fiecare stat membru

Mult mai mare de 25eurot Fără cote clare Apropiate de 25eurotState membre scăderea Prturilor eurot

State membre scăderea Prturilor eurot

State membre scăderea Prturilor eurot

Finlanda 44Grecia 34Italia 42Spania 36

Marea britanie 40Austria 40Suedia 34

Belgia 30Danemarca 25Franţa 26Germania 30

15

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

EU-25 Scenariul bilanţului reformei propuse a zahărului şinici o reformărdquo icircn 2013

Anul de bază 2005

201213reformă

201213Nici o

reformăPreţuriPreţul instituţional (eurot) 6319 3855 5600Reducerea cumulativă icircn preţul instituţional 39 11CantităţiConsum (mil t) 159 160 160Cotă (mil t) 174 [174] [174]Creşterea cumulativă icircn producţia de izoglucoză - 03 00Producţie estimativă sub cotă a UE 167 122 114Producţia de zahăr C 30 - -Producţia totală EU-25 197 122 114Total import (mil t) 23 39 52Din care Africa Caraibe Pacific (ACP)India 13 13 13Din care EBASPS 02 22 35Din care MFN 01 01 01Din care Balcani 03 03 03Total export (mil t) 31 04 06Din care fără anexa 1 04 04 04Din care A şi B cu rambursări 11 00 02Din care ACP 16 00

54 Menţinerea acordului statelor membre pentru combinarea profiturilor

Reducerea producţiei de zahăr poate fiDrastică Significantă Limitată

State producţiaMembre curentă

State producţiaMembre curentă

State producţiaMembre curentă

1000 tone 1000 tone 1000 toneGrecia 311Irlanda 197Italia 954Portugalia 70

Cehia 455Danemarca 413Finlanda 145Ungaria 402Spania 991Alte state 430Membre noi

Austria 382Belgia 808Franţa 3497Germania 3341Groelanda 851Polonia 1673Suedia 365Marea britanie 1129

Sub total 1532 2836 12044din prod curentă

9 17 73

Producţie UE 15Cota UE 10Total UE 25

13454295816412

Link-uri utile

16

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

httpexporthelpeuropaeu

httpeppeurostateceuropaeu

httpeppeurostateceuropaeunewxtwebassetsUser_guide_Easy_Comext

17

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

care se stabileşte cadrul de armonizare a politicii de dezvoltare ruralǎ cu prioritǎţile

Comunitǎţii

Comisia Europeanǎ a aprobat harta regiunilor care pot primi ajutoare de stat destinate

dezvoltǎrii icircn perioada 2007-2013 precum şi nivelul asistenţei financiare pentru Romacircnia

Bulgaria şi Cipru

17 Implementarea PAC icircn Romacircnia 1990-1996 1997-2013

Perioada anilor 1990-1996 nu s-a caracterizat printr-o paletǎ largǎ a problemelor supuse

reformei agricole şi nici printr-o icircncercare de apropiere a mecanismelor naţionale de

intervenţie de mecanismele specifice PAC

Icircn privinţa intervenţiei statului icircn agriculturǎ s-ar putea spune cǎ a fost redusǎ icircn

intensitate In 1991 a fost adoptatǎ Legea nr18 a fondului funciar prin care s-a decis restituirea

terenurilor agricole cǎtre foştii lor proprietari unei familii revenindu-i maxim 10 hectare

terenul arabil şi la 1 hectar terenul icircmpǎdurit Totodatǎ s-a prevǎzut ca terenurile sǎ nu poatǎ

fi icircnstrǎinate pe o perioadǎ de 10 ani ceea ce a blocat practic dezvoltarea unei pieţe a

pǎmacircntului Au fost adoptate Legea nr 361991 privind societǎtile agricole şi alte forme de

asociere icircn agriculturǎ şi Legea leasingului funciar (nr 16 din 1994)

Icircn primii ani de tranziţie s-a optat pentru o politicǎ a preţurilor agricole mici pentru a

minimiza cheltuielile consumatorilor şi pentru a ţine sub control inflaţia Preţurile agricole au

fost liberalizate treptat icircn anii urmǎtori (1993-1996) fiind exceptate de la acest regim unele

produse de importanţǎ naţionalǎ (potrivit Legii 831993)

Membru al proaspǎt icircnfiinţatei Organizaţii Mondiale a Comerţului (OMC) din 2005

Romacircnia şi-a asumat o serie de angajamente specifice şi icircn ceea ce priveste comerţul cu

produse agricole

ldquoRelaţia Romacircniei cu UE a fost marcatǎ de intrarea icircn vigoare a Acordului de asociere a

Romacircniei la UE la 1 feb 2005 Acordul prevede ca pǎrţile sǎ aplice principiul liberalizǎrii

progresive a comerţului bilateral cu produse agricole Motivul icircl constituie slaba

complementaritate a sectoarelor agricole ale celor douǎ entitǎţirdquo ()

Perioada a fost marcatǎ de o serie de reveniri asupra unor mǎsuri adoptate icircn perioada

anterioarǎ precum şi intervenţii radicale ale statului icircn sectorul agricol Cele mai importante

modificǎri faţǎ de perioada anterioarǎ au fost tot icircn domeniul funciar

Au fost amendate Legea fondului funciar icircn 1997 si Legea leasingului funciar icircn 1998

Noi modificǎri au fost aduse mai tacircrziu icircn anul 2000 prin Legea nr12000 Icircn linii

generale noul cadru legislativ a permis mǎrirea suprafeţei restituibile foştilor proprietari la 50

hectare teren agricol şi 10 hectare teren icircmpǎdurit

8

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

De asemenea pentru a se evita formarea prin achiziţii a latifundiarilor s-a stabilit

ca limita maximǎ pentru o exploataţie agricolǎ aparţinacircnd unei familii va fi de 200 hectare

teren arabil Nimic mai neadevǎrat sau fǎrǎ efecte vizibile ca sǎ zic aşa

18 Piaţa ZAHĂRULUI

UE renunţă la 40 de ani de protecţionism astfel că icircn următori 4 ani preţul zahărului va

scădea cu 36 de procente şi nu cu 39 Acesta este consensul-surpriză la

care au ajuns miniştri agriculturii din UE după ce iniţial au icircntacircmpinat cu ostilitate

compromisul propus de preşedenţia britanică a Uniunii Pentru schimbările privind

controversatele reforme ale regimului zahărului fermierii europeni vor fi compensaţi pentru

642 din pierderile lur şi vor avea acces direct la 75 miliarde euro din fondurile structurale

Decizia care vine icircn sprijinul recentei hotăracircri ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului

reprezintă o lovitură pentru fermierii europeni Deşi au existat ţări care s-au opus acestei

icircnţelegeri formale şi nici unul dintre participanţii la reuniune nu s-a declarat icircn totalitate

mulţumiţi icircn ansamblu propunerea s-a bucurat de o largă susţinere

Comisia Europeană pentru comerţ Peter Manderson spune că icircnţelegerea trimite un

mesaj politic pozitiv icircnaintea discuţiilor din cadrul OMC ce au avut loc la Hong Kong

Nu de aceeaşi părere sunt icircnsă cei direct implicaţirdquoCredem că va fi dificil pentru fermierii

noştri să vacircndă la acest preţrdquo este de părere Asociaţia fermierilor europeni COPA care crede

că după scăderea preţului doar cele mai competitive companii vor mai rămacircne pe piaţă

Şefa Departamentului Gracircnelor Marie-Christine Riberiaspune că fermieri au salutat accesul

direct la fondurile structurale şi cererea comisiei de monitorizare a importurilor Deşi crede că

nu vor exista proteste icircn viitorea consideră că COPA va face presiuni asupra comisiei icircn

privinţa unor reguli extrem de clare de tranziţie

Potrivit unui purtător de cuvacircnt al unui mare producător de zahăr profiturile vor

scădea Oxfarm un ONG ce militează pentru un comerţ corect este de părere că acest acord icirci

ignoră pe micii producători de zahăr din ţările aflate icircn curs de dezvoltare ldquoComisia a pus icircn

joc mulţi bani pentru ca ţările UE să semneze acest acord dar icircn acest fel abandonează unele

dintre cele mai sărace ţărirdquo

Capitolul 2 Romacircnia şi Industria ZAHĂRULUI

21 Regiuni interne Romacircnia

Sfecla de ZAHĂR este o culturǎ relativ nouǎ introdusǎ in tara noastrǎ in 1870 in

Moldova de nord si Transilvania esticǎ fiind o plantǎ nordicǎ ce creste foarte bine in jurul

paralelei 50deg latitudine Ulterior s-a extins si in Campia de Vest si Campia Bǎrǎganului

9

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Romacircnia avacircnd in 1950 715 mii ha in 1985 280 mii ha cultivate cu sfeclǎ producţia

de zahǎr atingacircnd circa 6 milioane de tone Romacircnia avacircnd pacircnǎ in 34 de fabrici de zahǎr cu o

industrie a ZAHĂRULUI de 6 miliarde de dolari (asta pacircnǎ in 1989)

Explicatiile scǎderii productiei de sfeclǎ de zahǎr precum si a productiei de zahǎr sunt

pur si simplu puerile pline de minciuni si vinovǎtie dacǎ si numai dacǎ acei oameni ar avea un

gram de constiintǎ

Explicatii de genul

Reducerea productiei de sfeclǎ DA DE CE Silenţio Stampa

Tehnologia slabǎ

Faliment

Lucruri cu care deja suntem obisnuiti astǎzi din pǎcate din cele 34 de fabrici au rǎmas

doar 4 in prezent lucrand doar cea din Lugoj si dacǎ nu mǎ insel si cea din Oltenita atat

Cu alte cuvinte Romania a fost scoasǎ din ldquojocrdquo foarte usor

22 Organizări viitoare ale organizaţiei pieţei zahărului

Obiective OCP

1 Asigurarea unei oferte constante de zahăr şi protecţie a pieţei Europene

de fluctuaţiile extreme ale preţului

2 Realizarea unui sector mai competitiv care să reziste competitiei

internaţionale

3 Asigurarea unui standar de viaţă ridicat fermierilor

4 Respectarea standardelor de calitate

5 Creşterea competiţiei pentru asigurarea unui preţ accesibil şi

diversificarea gamei de produse zaharoase

6 Creşterea transparenţei pieţei

23 Organizarea si Funcţionarea propiu-zisǎ a pieţei de ZAHĂR Europene

Avacircnd icircn vedere prevederile Tratatului de Aderare a Romacircniei la Uniunea Europeană

la data aderării Statul Romacircn va avea calitatea de contribuitor la bugetul Uniuni Europene

Una din resursele bugetului comunitar o constituie contribuţia asupra producţiei de

zahăr şi izoglucoză Icircn consecinţă Romacircnia are obligaţia de a institui un sistem de calcul

colectare şi control asupra acestei contribuţii

Pentru funcţionarea corectă a politici agricole comune a fost necesară organizarea

comună a pieţei icircn sectorul zahărului şi a izoglucozei

Icircn cazul acestei organizări este introdus un sistem de cote pentru producţia de zahăr şi

izoglucoză care permite asigurarea de o manieră corectă şi eficientă a plăţi integrale a

10

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

costurilor de lichidare a surplusurilor rezultate din raportul dintre producţia comunitară şi

consum chiar de către producători şi respectarea obligaţiilor asumate de Comunitate icircn temeiul

acordurilor icircncheiate cu Organizaţia Mondială a Comerţului

Gestionarea cotelor de producţie a zahărului este o atribuţie determinată icircn

Regulamentul Consiliului nr12602001 privind organizarea comună a pieţei zahărului

Icircn sectorul zahărului cotele de producţie se acordă fiecărei intreprinderi pe baza

principiului producţiei reale a acesteia pe parcursul unei anumite perioade de referinţă

Icircn ceia ce priveşte garantarea principiului răspunderi financiare este introdus un sistem

de autofinanţare prin contribuţiile producătorilor realizate prin plata unor contribuţii la

producţia de zahăr şi izoglucoză diferenţiată pe cote

Această contribuţie asupra producţiei de zahăr şi izoglucoză face parte din categoria

resurselor proprii tradiţionale ale bugetului comunitar venituri care aparţin acestuia deşi sunt

colectate de statele membre

Capitolul 3 UE şi Industria ZAHĂRULUI

31 Regiuni externe UE

Un element cheie icircn reforma zahărului din Uniunea Europeană care a intrat icircn viguare

la 1 iulie 2006 a fost stabilirea unui fond de restructurare finanţat de către producători de zahăr

pentru a ajuta procesul de restructurare de care au nevoie pentru a face industria mai

competitivă

Obiectivul este să se ia o cotă-parte de aproape 6 milioane tpentru a asigura echilibrul

pe piaţă după perioada de tranziţie

Icircn primul an de aplicare s-a renunţat la o cotă parte de 15 milioane tsub schema de

restructurare Asta icircnseamnă că pacircnă la icircnceputul anului de marketing 20062007 la

1 iulie 2006 cotele au fost reduse cu 15 milioane t Fiecare tonă cotă la care se renunţa era

compensată cu 730 eurot icircn 20072008 625 eurot icircn 20082009 şi 520 eurot icircn 20092010 cel de-al 4-

lea an şi cel din urmă Intreprinderile de zahăr care nu pot produce icircn jur de 400 eurot ar trebui să

profite de ajutorul de restructurare icircn acest an cacircnd este icircncă stabilit la 730 eurot

32 Preţuri de susţinere

Consiliul European stabileşte pentru fiecare an de plată (1 iulie-30 iunie)

Preţul ţintă- se stabileşte anual pentru zahărul alb ne ambalat calitate standard Este

un preţ teoretic ce se aplică icircn condiţii normale de echilibru cerere-ofertă şi competiţie

liberă Nivelul său este stabilit la 665 eurot pacircnă icircn 2006

11

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Preţul de intervenţie- se stabileşte anual pe baza preţului ţintă Este preţul la care

agenţiile naţionale de intervenţie cumpără zahărul produs icircn U E din 1995 acesta a fost

icircngheţat la 6319 eurot pentru zahăr alb şi la 5237 eurot zahăr brut

Preţul minim- preţ la care procesatori sunt obligaţi să cumpere sfecla de la cultivatori

Nivelul său este de 4672 eurot prentru sfecla A şi 3242 eurot pentru sfecla B

Preţul de bază- se calculează icircn funcţie de preţul de intervenţie la zahărul alb din care

se deduc costurile de livrare la fabrică marja de transformare randamentul şi icircncasările

procesatorilor obţinute din vicircnzarea melasei

Preţul derivat- icircn fiecare an se stabileşte preţul de intervenţie derivat pentru zahărul

alb pentru zonele deficitare cu 16-23 eurot mai mare decacirct preţul de bază

33 Evoluţia preţurilor de intervenţie la zahăr

Anul de comercializare

Preţuri de intervenţie pentru

zahărul alb

Preţul minim pentru sfecla de zahăr

Cota A Cota B

199596 6319 4672 3242199697 6319 4672 3242199798 6319 4672 3242199899 6319 4672 3242199900 6319 4672 3242200001 6319 4672 3242200102 6319 4672 3242200203 6319 4672 3242200304 6319 4672 3242

331 Preţul de intervenţie derivat şi cel corespunzător zonelor defavorizate

Statul membru Preţul de intervenţie derivat eurotonă de zahăr

Premiul pe regiune eurotonă sfeclă zahăr

IrlandaPolonia

Marea britanieFinlanda

6465 19

Spania 6488 22Italia 6553 304

Pentru a icircncuraja producători să renunţe la cota-parte icircn al doilea an de aplicare al

fondului pentru anul de producţie 20072008 ce icircncepe pe 1 oct 2007- competiţia se menţine la

nivel icircnalt de 730 eurot Termenul limită de icircnscriere pentru 20072008 este 31 ian 2007 Totuşi

icircn prezent se intenţionează de a se renunţa la suma pentru cota-parte din 20072008 la doar 07

milioane t cea ce este mult mai puţin decacirct necesarul pentru echilibrarea pieţei Din cauza

timpului necesar pentru consultaţii intenţiile de restructurare ce trebuie anunţată pacircnă la

icircnceputul lui Decembrie

12

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

332 Cotele de producţie

Se bazează icircn principiu pe nivelurile anterioare de producţie

Cota A este reprezentată de cantităţile de zahăr pentru care se acordă un preţ de sprijin

(minus 2 din preţul de intervenţie care revine cotizaţiei de producător)

Cota B este prezentată de cantităţile cumpărate la un preţ corespunzător a 58 din

preţul de intervenţie la zahăr Restul reprezintă cotizaţie de la producător

Cota C nu sunt cotizaţii dar acest zahăr nu poate fi comercializat icircn UE şi nu poate fi

exportat decacirct fără restituţii la export

Cote de producţie (tone zahăr alb)

UE ZahărRegiuni Cota A Cora B Total

Germania 26129133 8039822 34168955Grecia 2886380 288638 3175018Spania 9570824 398785 9969609Franţa 25364874 7522595 32887469Italia 13109039 2455393 15574432Ungaria 4004540 12300 4016840Olanda 6841124 1804471 8645595Polonia 15800000 919260 16719260Portugalia 633802 63380 697182Finlanda 1328063 132804 1460867

Total EU-25 105667779 21637448 127315227

Izoglucoză (tone materie uscată)

Regiuni Cota A Cota B TotalGermania 286433 67455 353888Grecia 104350 24575 128925Spania 746196 79594 825790Franţa 157471 40986 198457Italia 164321 38698 203019Ungaria 1276270 100000 1376270Olanda 73646 17345 90991Polonia 249110 18700 267810Portugalia 80270 18903 99173Finlanda 107920 10797 118717Anglia 215020 57353 272373TOTAL EU-25 3461007 474406 3935413

13

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Capitolul 4 Perspectivele pieţei de ZAHĂR a UE

41 Cotizaţiile producătorilor

Sunt colectate icircn fiecare an de piaţă pentru a recupera cheltuielile totale cu restituţiile la

export de zahăr făcute din bugetul comunitar pentru zahărul din cadrul cantităţilor reprezentacircnd

cotele de export pe piaţa mondială icircn baza principiului cofinanţării

Principiul cofinanţării se realizează prin colectarea cotizaţiilor de la statele membre prin

bugetul Comunităţii (mai puţin de 25 din ce reprezintă costuri de colectare)

Cotizaţia de bază pentru cotele A şi B este de maxim 2 din preţul de intervenţie

(1276 eurot) Cotizaţia pentru cota B este maxim 375 din preţul de intervenţie (2242eurot)

Dacă aceaste cotizaţii nu sunt suficiente se colectează o cotizaţie adiţională ca procent

din cele două cotizaţii A şi B

42 Costuri bugetare

Costurile bugetare sunt de cca 1664 mil euro fiind distribuite astfel Subvenţii pentru export 761270 mil euro Subvenţii de producţie (industrie chimică)176 mil euro Ajutorare de rafinare41 mil euro Ajutoare pentru transportul zahărului brut81 mil euro

43 Utilizarea internǎ pe piaţǎ 431 Cererea şi consumul de zahǎr

Cererea anualǎ de ZAHĂR din Romacircnia este de circa 70 de mii de tone revenind la 30

kglocuitor Dacǎ facem diferenţele cu cele 6 milioane de tone producţie vom descoperi o

industrie care a fost ldquofoarte bine pusǎ la punctrdquo şi din care se putea cacircştiga enorm dar pentru cǎ

suntem romacircni

Consumul intern de ZAHĂR pe locuitor a sc ǎ zut icircn 1990 la 273 kg icircn 1997 la 199

kg pentru ca s ǎ creasc ǎ icircn 2002 la 235 kg

Ca o fiinţǎ raţionalǎ şi cu depline simţǎminte romacircneşti fǎrǎ urǎ şi exagerare de sine

pot sǎ afirm cǎ indicii consumului de zahǎrlocuitor reprezintǎ cu fidelitate puterea de

cumpǎrare şi starea economiei unei naţiuni

14

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Capitolul 5 Impactul negativ al aderǎrii Romacircniei la UE asupra pieţei interne de ZAHĂR

51 Efectul FRATELUI mai mare

Din perspectiva UE Romacircnia este o piaţă amplă de desfacere a zahărului aceasta

nici măcar nu figureaza icircn statisticile UE ci figurează icircntregii Balcani cu 03 la producţia de

zahăr altfel spus situaţia este mai mult decacirct grăitoare am dat păsărica din casă pe păsărica de

pe gard ei au noi nu

Perspectiva Romacircniei mai există mai contează () cacircnd fiecare stat are o astfel de

industrie şi noi nu sau cacircnd nici măcar nu ne preocupăm pentru asta

52 Ipoteze de lucru pentru 2007 - 2012

Producţii medii icircn 2007 - 2012

tone CR No 12602001 Preţ eurot

Cota totală de zahăr din sfeclădin care

109164 Preţul de bază pentru sfeclă (eurot zahăr)

4767

Cota A 99240 Sfeclă cota A 4672Cota B 9924 Sfeclă cota B 3242Cota totală de zahăr rafinat din zahăr brut

329636 Preţul de intervenţie zahăr A

6319

Cota totală de izoglucoză

9981 Preţ de intervenţie zahăr B

392

Cota A 9 790 Taxe pentru schema de autofinanţare

1276

Cota B 191 Taxe pentru schema de autofinanţare

22421

Taxe adiţionale pentru zahăr A

130

Taxe adiţionale pentru zahăr B

2460

Ajutor pentru procesare zahăr brut

292

53 Menţinerea scăzută a preţului zahărului la nivelul fermelor din fiecare stat membru

Mult mai mare de 25eurot Fără cote clare Apropiate de 25eurotState membre scăderea Prturilor eurot

State membre scăderea Prturilor eurot

State membre scăderea Prturilor eurot

Finlanda 44Grecia 34Italia 42Spania 36

Marea britanie 40Austria 40Suedia 34

Belgia 30Danemarca 25Franţa 26Germania 30

15

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

EU-25 Scenariul bilanţului reformei propuse a zahărului şinici o reformărdquo icircn 2013

Anul de bază 2005

201213reformă

201213Nici o

reformăPreţuriPreţul instituţional (eurot) 6319 3855 5600Reducerea cumulativă icircn preţul instituţional 39 11CantităţiConsum (mil t) 159 160 160Cotă (mil t) 174 [174] [174]Creşterea cumulativă icircn producţia de izoglucoză - 03 00Producţie estimativă sub cotă a UE 167 122 114Producţia de zahăr C 30 - -Producţia totală EU-25 197 122 114Total import (mil t) 23 39 52Din care Africa Caraibe Pacific (ACP)India 13 13 13Din care EBASPS 02 22 35Din care MFN 01 01 01Din care Balcani 03 03 03Total export (mil t) 31 04 06Din care fără anexa 1 04 04 04Din care A şi B cu rambursări 11 00 02Din care ACP 16 00

54 Menţinerea acordului statelor membre pentru combinarea profiturilor

Reducerea producţiei de zahăr poate fiDrastică Significantă Limitată

State producţiaMembre curentă

State producţiaMembre curentă

State producţiaMembre curentă

1000 tone 1000 tone 1000 toneGrecia 311Irlanda 197Italia 954Portugalia 70

Cehia 455Danemarca 413Finlanda 145Ungaria 402Spania 991Alte state 430Membre noi

Austria 382Belgia 808Franţa 3497Germania 3341Groelanda 851Polonia 1673Suedia 365Marea britanie 1129

Sub total 1532 2836 12044din prod curentă

9 17 73

Producţie UE 15Cota UE 10Total UE 25

13454295816412

Link-uri utile

16

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

httpexporthelpeuropaeu

httpeppeurostateceuropaeu

httpeppeurostateceuropaeunewxtwebassetsUser_guide_Easy_Comext

17

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

De asemenea pentru a se evita formarea prin achiziţii a latifundiarilor s-a stabilit

ca limita maximǎ pentru o exploataţie agricolǎ aparţinacircnd unei familii va fi de 200 hectare

teren arabil Nimic mai neadevǎrat sau fǎrǎ efecte vizibile ca sǎ zic aşa

18 Piaţa ZAHĂRULUI

UE renunţă la 40 de ani de protecţionism astfel că icircn următori 4 ani preţul zahărului va

scădea cu 36 de procente şi nu cu 39 Acesta este consensul-surpriză la

care au ajuns miniştri agriculturii din UE după ce iniţial au icircntacircmpinat cu ostilitate

compromisul propus de preşedenţia britanică a Uniunii Pentru schimbările privind

controversatele reforme ale regimului zahărului fermierii europeni vor fi compensaţi pentru

642 din pierderile lur şi vor avea acces direct la 75 miliarde euro din fondurile structurale

Decizia care vine icircn sprijinul recentei hotăracircri ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului

reprezintă o lovitură pentru fermierii europeni Deşi au existat ţări care s-au opus acestei

icircnţelegeri formale şi nici unul dintre participanţii la reuniune nu s-a declarat icircn totalitate

mulţumiţi icircn ansamblu propunerea s-a bucurat de o largă susţinere

Comisia Europeană pentru comerţ Peter Manderson spune că icircnţelegerea trimite un

mesaj politic pozitiv icircnaintea discuţiilor din cadrul OMC ce au avut loc la Hong Kong

Nu de aceeaşi părere sunt icircnsă cei direct implicaţirdquoCredem că va fi dificil pentru fermierii

noştri să vacircndă la acest preţrdquo este de părere Asociaţia fermierilor europeni COPA care crede

că după scăderea preţului doar cele mai competitive companii vor mai rămacircne pe piaţă

Şefa Departamentului Gracircnelor Marie-Christine Riberiaspune că fermieri au salutat accesul

direct la fondurile structurale şi cererea comisiei de monitorizare a importurilor Deşi crede că

nu vor exista proteste icircn viitorea consideră că COPA va face presiuni asupra comisiei icircn

privinţa unor reguli extrem de clare de tranziţie

Potrivit unui purtător de cuvacircnt al unui mare producător de zahăr profiturile vor

scădea Oxfarm un ONG ce militează pentru un comerţ corect este de părere că acest acord icirci

ignoră pe micii producători de zahăr din ţările aflate icircn curs de dezvoltare ldquoComisia a pus icircn

joc mulţi bani pentru ca ţările UE să semneze acest acord dar icircn acest fel abandonează unele

dintre cele mai sărace ţărirdquo

Capitolul 2 Romacircnia şi Industria ZAHĂRULUI

21 Regiuni interne Romacircnia

Sfecla de ZAHĂR este o culturǎ relativ nouǎ introdusǎ in tara noastrǎ in 1870 in

Moldova de nord si Transilvania esticǎ fiind o plantǎ nordicǎ ce creste foarte bine in jurul

paralelei 50deg latitudine Ulterior s-a extins si in Campia de Vest si Campia Bǎrǎganului

9

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Romacircnia avacircnd in 1950 715 mii ha in 1985 280 mii ha cultivate cu sfeclǎ producţia

de zahǎr atingacircnd circa 6 milioane de tone Romacircnia avacircnd pacircnǎ in 34 de fabrici de zahǎr cu o

industrie a ZAHĂRULUI de 6 miliarde de dolari (asta pacircnǎ in 1989)

Explicatiile scǎderii productiei de sfeclǎ de zahǎr precum si a productiei de zahǎr sunt

pur si simplu puerile pline de minciuni si vinovǎtie dacǎ si numai dacǎ acei oameni ar avea un

gram de constiintǎ

Explicatii de genul

Reducerea productiei de sfeclǎ DA DE CE Silenţio Stampa

Tehnologia slabǎ

Faliment

Lucruri cu care deja suntem obisnuiti astǎzi din pǎcate din cele 34 de fabrici au rǎmas

doar 4 in prezent lucrand doar cea din Lugoj si dacǎ nu mǎ insel si cea din Oltenita atat

Cu alte cuvinte Romania a fost scoasǎ din ldquojocrdquo foarte usor

22 Organizări viitoare ale organizaţiei pieţei zahărului

Obiective OCP

1 Asigurarea unei oferte constante de zahăr şi protecţie a pieţei Europene

de fluctuaţiile extreme ale preţului

2 Realizarea unui sector mai competitiv care să reziste competitiei

internaţionale

3 Asigurarea unui standar de viaţă ridicat fermierilor

4 Respectarea standardelor de calitate

5 Creşterea competiţiei pentru asigurarea unui preţ accesibil şi

diversificarea gamei de produse zaharoase

6 Creşterea transparenţei pieţei

23 Organizarea si Funcţionarea propiu-zisǎ a pieţei de ZAHĂR Europene

Avacircnd icircn vedere prevederile Tratatului de Aderare a Romacircniei la Uniunea Europeană

la data aderării Statul Romacircn va avea calitatea de contribuitor la bugetul Uniuni Europene

Una din resursele bugetului comunitar o constituie contribuţia asupra producţiei de

zahăr şi izoglucoză Icircn consecinţă Romacircnia are obligaţia de a institui un sistem de calcul

colectare şi control asupra acestei contribuţii

Pentru funcţionarea corectă a politici agricole comune a fost necesară organizarea

comună a pieţei icircn sectorul zahărului şi a izoglucozei

Icircn cazul acestei organizări este introdus un sistem de cote pentru producţia de zahăr şi

izoglucoză care permite asigurarea de o manieră corectă şi eficientă a plăţi integrale a

10

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

costurilor de lichidare a surplusurilor rezultate din raportul dintre producţia comunitară şi

consum chiar de către producători şi respectarea obligaţiilor asumate de Comunitate icircn temeiul

acordurilor icircncheiate cu Organizaţia Mondială a Comerţului

Gestionarea cotelor de producţie a zahărului este o atribuţie determinată icircn

Regulamentul Consiliului nr12602001 privind organizarea comună a pieţei zahărului

Icircn sectorul zahărului cotele de producţie se acordă fiecărei intreprinderi pe baza

principiului producţiei reale a acesteia pe parcursul unei anumite perioade de referinţă

Icircn ceia ce priveşte garantarea principiului răspunderi financiare este introdus un sistem

de autofinanţare prin contribuţiile producătorilor realizate prin plata unor contribuţii la

producţia de zahăr şi izoglucoză diferenţiată pe cote

Această contribuţie asupra producţiei de zahăr şi izoglucoză face parte din categoria

resurselor proprii tradiţionale ale bugetului comunitar venituri care aparţin acestuia deşi sunt

colectate de statele membre

Capitolul 3 UE şi Industria ZAHĂRULUI

31 Regiuni externe UE

Un element cheie icircn reforma zahărului din Uniunea Europeană care a intrat icircn viguare

la 1 iulie 2006 a fost stabilirea unui fond de restructurare finanţat de către producători de zahăr

pentru a ajuta procesul de restructurare de care au nevoie pentru a face industria mai

competitivă

Obiectivul este să se ia o cotă-parte de aproape 6 milioane tpentru a asigura echilibrul

pe piaţă după perioada de tranziţie

Icircn primul an de aplicare s-a renunţat la o cotă parte de 15 milioane tsub schema de

restructurare Asta icircnseamnă că pacircnă la icircnceputul anului de marketing 20062007 la

1 iulie 2006 cotele au fost reduse cu 15 milioane t Fiecare tonă cotă la care se renunţa era

compensată cu 730 eurot icircn 20072008 625 eurot icircn 20082009 şi 520 eurot icircn 20092010 cel de-al 4-

lea an şi cel din urmă Intreprinderile de zahăr care nu pot produce icircn jur de 400 eurot ar trebui să

profite de ajutorul de restructurare icircn acest an cacircnd este icircncă stabilit la 730 eurot

32 Preţuri de susţinere

Consiliul European stabileşte pentru fiecare an de plată (1 iulie-30 iunie)

Preţul ţintă- se stabileşte anual pentru zahărul alb ne ambalat calitate standard Este

un preţ teoretic ce se aplică icircn condiţii normale de echilibru cerere-ofertă şi competiţie

liberă Nivelul său este stabilit la 665 eurot pacircnă icircn 2006

11

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Preţul de intervenţie- se stabileşte anual pe baza preţului ţintă Este preţul la care

agenţiile naţionale de intervenţie cumpără zahărul produs icircn U E din 1995 acesta a fost

icircngheţat la 6319 eurot pentru zahăr alb şi la 5237 eurot zahăr brut

Preţul minim- preţ la care procesatori sunt obligaţi să cumpere sfecla de la cultivatori

Nivelul său este de 4672 eurot prentru sfecla A şi 3242 eurot pentru sfecla B

Preţul de bază- se calculează icircn funcţie de preţul de intervenţie la zahărul alb din care

se deduc costurile de livrare la fabrică marja de transformare randamentul şi icircncasările

procesatorilor obţinute din vicircnzarea melasei

Preţul derivat- icircn fiecare an se stabileşte preţul de intervenţie derivat pentru zahărul

alb pentru zonele deficitare cu 16-23 eurot mai mare decacirct preţul de bază

33 Evoluţia preţurilor de intervenţie la zahăr

Anul de comercializare

Preţuri de intervenţie pentru

zahărul alb

Preţul minim pentru sfecla de zahăr

Cota A Cota B

199596 6319 4672 3242199697 6319 4672 3242199798 6319 4672 3242199899 6319 4672 3242199900 6319 4672 3242200001 6319 4672 3242200102 6319 4672 3242200203 6319 4672 3242200304 6319 4672 3242

331 Preţul de intervenţie derivat şi cel corespunzător zonelor defavorizate

Statul membru Preţul de intervenţie derivat eurotonă de zahăr

Premiul pe regiune eurotonă sfeclă zahăr

IrlandaPolonia

Marea britanieFinlanda

6465 19

Spania 6488 22Italia 6553 304

Pentru a icircncuraja producători să renunţe la cota-parte icircn al doilea an de aplicare al

fondului pentru anul de producţie 20072008 ce icircncepe pe 1 oct 2007- competiţia se menţine la

nivel icircnalt de 730 eurot Termenul limită de icircnscriere pentru 20072008 este 31 ian 2007 Totuşi

icircn prezent se intenţionează de a se renunţa la suma pentru cota-parte din 20072008 la doar 07

milioane t cea ce este mult mai puţin decacirct necesarul pentru echilibrarea pieţei Din cauza

timpului necesar pentru consultaţii intenţiile de restructurare ce trebuie anunţată pacircnă la

icircnceputul lui Decembrie

12

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

332 Cotele de producţie

Se bazează icircn principiu pe nivelurile anterioare de producţie

Cota A este reprezentată de cantităţile de zahăr pentru care se acordă un preţ de sprijin

(minus 2 din preţul de intervenţie care revine cotizaţiei de producător)

Cota B este prezentată de cantităţile cumpărate la un preţ corespunzător a 58 din

preţul de intervenţie la zahăr Restul reprezintă cotizaţie de la producător

Cota C nu sunt cotizaţii dar acest zahăr nu poate fi comercializat icircn UE şi nu poate fi

exportat decacirct fără restituţii la export

Cote de producţie (tone zahăr alb)

UE ZahărRegiuni Cota A Cora B Total

Germania 26129133 8039822 34168955Grecia 2886380 288638 3175018Spania 9570824 398785 9969609Franţa 25364874 7522595 32887469Italia 13109039 2455393 15574432Ungaria 4004540 12300 4016840Olanda 6841124 1804471 8645595Polonia 15800000 919260 16719260Portugalia 633802 63380 697182Finlanda 1328063 132804 1460867

Total EU-25 105667779 21637448 127315227

Izoglucoză (tone materie uscată)

Regiuni Cota A Cota B TotalGermania 286433 67455 353888Grecia 104350 24575 128925Spania 746196 79594 825790Franţa 157471 40986 198457Italia 164321 38698 203019Ungaria 1276270 100000 1376270Olanda 73646 17345 90991Polonia 249110 18700 267810Portugalia 80270 18903 99173Finlanda 107920 10797 118717Anglia 215020 57353 272373TOTAL EU-25 3461007 474406 3935413

13

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Capitolul 4 Perspectivele pieţei de ZAHĂR a UE

41 Cotizaţiile producătorilor

Sunt colectate icircn fiecare an de piaţă pentru a recupera cheltuielile totale cu restituţiile la

export de zahăr făcute din bugetul comunitar pentru zahărul din cadrul cantităţilor reprezentacircnd

cotele de export pe piaţa mondială icircn baza principiului cofinanţării

Principiul cofinanţării se realizează prin colectarea cotizaţiilor de la statele membre prin

bugetul Comunităţii (mai puţin de 25 din ce reprezintă costuri de colectare)

Cotizaţia de bază pentru cotele A şi B este de maxim 2 din preţul de intervenţie

(1276 eurot) Cotizaţia pentru cota B este maxim 375 din preţul de intervenţie (2242eurot)

Dacă aceaste cotizaţii nu sunt suficiente se colectează o cotizaţie adiţională ca procent

din cele două cotizaţii A şi B

42 Costuri bugetare

Costurile bugetare sunt de cca 1664 mil euro fiind distribuite astfel Subvenţii pentru export 761270 mil euro Subvenţii de producţie (industrie chimică)176 mil euro Ajutorare de rafinare41 mil euro Ajutoare pentru transportul zahărului brut81 mil euro

43 Utilizarea internǎ pe piaţǎ 431 Cererea şi consumul de zahǎr

Cererea anualǎ de ZAHĂR din Romacircnia este de circa 70 de mii de tone revenind la 30

kglocuitor Dacǎ facem diferenţele cu cele 6 milioane de tone producţie vom descoperi o

industrie care a fost ldquofoarte bine pusǎ la punctrdquo şi din care se putea cacircştiga enorm dar pentru cǎ

suntem romacircni

Consumul intern de ZAHĂR pe locuitor a sc ǎ zut icircn 1990 la 273 kg icircn 1997 la 199

kg pentru ca s ǎ creasc ǎ icircn 2002 la 235 kg

Ca o fiinţǎ raţionalǎ şi cu depline simţǎminte romacircneşti fǎrǎ urǎ şi exagerare de sine

pot sǎ afirm cǎ indicii consumului de zahǎrlocuitor reprezintǎ cu fidelitate puterea de

cumpǎrare şi starea economiei unei naţiuni

14

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Capitolul 5 Impactul negativ al aderǎrii Romacircniei la UE asupra pieţei interne de ZAHĂR

51 Efectul FRATELUI mai mare

Din perspectiva UE Romacircnia este o piaţă amplă de desfacere a zahărului aceasta

nici măcar nu figureaza icircn statisticile UE ci figurează icircntregii Balcani cu 03 la producţia de

zahăr altfel spus situaţia este mai mult decacirct grăitoare am dat păsărica din casă pe păsărica de

pe gard ei au noi nu

Perspectiva Romacircniei mai există mai contează () cacircnd fiecare stat are o astfel de

industrie şi noi nu sau cacircnd nici măcar nu ne preocupăm pentru asta

52 Ipoteze de lucru pentru 2007 - 2012

Producţii medii icircn 2007 - 2012

tone CR No 12602001 Preţ eurot

Cota totală de zahăr din sfeclădin care

109164 Preţul de bază pentru sfeclă (eurot zahăr)

4767

Cota A 99240 Sfeclă cota A 4672Cota B 9924 Sfeclă cota B 3242Cota totală de zahăr rafinat din zahăr brut

329636 Preţul de intervenţie zahăr A

6319

Cota totală de izoglucoză

9981 Preţ de intervenţie zahăr B

392

Cota A 9 790 Taxe pentru schema de autofinanţare

1276

Cota B 191 Taxe pentru schema de autofinanţare

22421

Taxe adiţionale pentru zahăr A

130

Taxe adiţionale pentru zahăr B

2460

Ajutor pentru procesare zahăr brut

292

53 Menţinerea scăzută a preţului zahărului la nivelul fermelor din fiecare stat membru

Mult mai mare de 25eurot Fără cote clare Apropiate de 25eurotState membre scăderea Prturilor eurot

State membre scăderea Prturilor eurot

State membre scăderea Prturilor eurot

Finlanda 44Grecia 34Italia 42Spania 36

Marea britanie 40Austria 40Suedia 34

Belgia 30Danemarca 25Franţa 26Germania 30

15

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

EU-25 Scenariul bilanţului reformei propuse a zahărului şinici o reformărdquo icircn 2013

Anul de bază 2005

201213reformă

201213Nici o

reformăPreţuriPreţul instituţional (eurot) 6319 3855 5600Reducerea cumulativă icircn preţul instituţional 39 11CantităţiConsum (mil t) 159 160 160Cotă (mil t) 174 [174] [174]Creşterea cumulativă icircn producţia de izoglucoză - 03 00Producţie estimativă sub cotă a UE 167 122 114Producţia de zahăr C 30 - -Producţia totală EU-25 197 122 114Total import (mil t) 23 39 52Din care Africa Caraibe Pacific (ACP)India 13 13 13Din care EBASPS 02 22 35Din care MFN 01 01 01Din care Balcani 03 03 03Total export (mil t) 31 04 06Din care fără anexa 1 04 04 04Din care A şi B cu rambursări 11 00 02Din care ACP 16 00

54 Menţinerea acordului statelor membre pentru combinarea profiturilor

Reducerea producţiei de zahăr poate fiDrastică Significantă Limitată

State producţiaMembre curentă

State producţiaMembre curentă

State producţiaMembre curentă

1000 tone 1000 tone 1000 toneGrecia 311Irlanda 197Italia 954Portugalia 70

Cehia 455Danemarca 413Finlanda 145Ungaria 402Spania 991Alte state 430Membre noi

Austria 382Belgia 808Franţa 3497Germania 3341Groelanda 851Polonia 1673Suedia 365Marea britanie 1129

Sub total 1532 2836 12044din prod curentă

9 17 73

Producţie UE 15Cota UE 10Total UE 25

13454295816412

Link-uri utile

16

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

httpexporthelpeuropaeu

httpeppeurostateceuropaeu

httpeppeurostateceuropaeunewxtwebassetsUser_guide_Easy_Comext

17

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Romacircnia avacircnd in 1950 715 mii ha in 1985 280 mii ha cultivate cu sfeclǎ producţia

de zahǎr atingacircnd circa 6 milioane de tone Romacircnia avacircnd pacircnǎ in 34 de fabrici de zahǎr cu o

industrie a ZAHĂRULUI de 6 miliarde de dolari (asta pacircnǎ in 1989)

Explicatiile scǎderii productiei de sfeclǎ de zahǎr precum si a productiei de zahǎr sunt

pur si simplu puerile pline de minciuni si vinovǎtie dacǎ si numai dacǎ acei oameni ar avea un

gram de constiintǎ

Explicatii de genul

Reducerea productiei de sfeclǎ DA DE CE Silenţio Stampa

Tehnologia slabǎ

Faliment

Lucruri cu care deja suntem obisnuiti astǎzi din pǎcate din cele 34 de fabrici au rǎmas

doar 4 in prezent lucrand doar cea din Lugoj si dacǎ nu mǎ insel si cea din Oltenita atat

Cu alte cuvinte Romania a fost scoasǎ din ldquojocrdquo foarte usor

22 Organizări viitoare ale organizaţiei pieţei zahărului

Obiective OCP

1 Asigurarea unei oferte constante de zahăr şi protecţie a pieţei Europene

de fluctuaţiile extreme ale preţului

2 Realizarea unui sector mai competitiv care să reziste competitiei

internaţionale

3 Asigurarea unui standar de viaţă ridicat fermierilor

4 Respectarea standardelor de calitate

5 Creşterea competiţiei pentru asigurarea unui preţ accesibil şi

diversificarea gamei de produse zaharoase

6 Creşterea transparenţei pieţei

23 Organizarea si Funcţionarea propiu-zisǎ a pieţei de ZAHĂR Europene

Avacircnd icircn vedere prevederile Tratatului de Aderare a Romacircniei la Uniunea Europeană

la data aderării Statul Romacircn va avea calitatea de contribuitor la bugetul Uniuni Europene

Una din resursele bugetului comunitar o constituie contribuţia asupra producţiei de

zahăr şi izoglucoză Icircn consecinţă Romacircnia are obligaţia de a institui un sistem de calcul

colectare şi control asupra acestei contribuţii

Pentru funcţionarea corectă a politici agricole comune a fost necesară organizarea

comună a pieţei icircn sectorul zahărului şi a izoglucozei

Icircn cazul acestei organizări este introdus un sistem de cote pentru producţia de zahăr şi

izoglucoză care permite asigurarea de o manieră corectă şi eficientă a plăţi integrale a

10

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

costurilor de lichidare a surplusurilor rezultate din raportul dintre producţia comunitară şi

consum chiar de către producători şi respectarea obligaţiilor asumate de Comunitate icircn temeiul

acordurilor icircncheiate cu Organizaţia Mondială a Comerţului

Gestionarea cotelor de producţie a zahărului este o atribuţie determinată icircn

Regulamentul Consiliului nr12602001 privind organizarea comună a pieţei zahărului

Icircn sectorul zahărului cotele de producţie se acordă fiecărei intreprinderi pe baza

principiului producţiei reale a acesteia pe parcursul unei anumite perioade de referinţă

Icircn ceia ce priveşte garantarea principiului răspunderi financiare este introdus un sistem

de autofinanţare prin contribuţiile producătorilor realizate prin plata unor contribuţii la

producţia de zahăr şi izoglucoză diferenţiată pe cote

Această contribuţie asupra producţiei de zahăr şi izoglucoză face parte din categoria

resurselor proprii tradiţionale ale bugetului comunitar venituri care aparţin acestuia deşi sunt

colectate de statele membre

Capitolul 3 UE şi Industria ZAHĂRULUI

31 Regiuni externe UE

Un element cheie icircn reforma zahărului din Uniunea Europeană care a intrat icircn viguare

la 1 iulie 2006 a fost stabilirea unui fond de restructurare finanţat de către producători de zahăr

pentru a ajuta procesul de restructurare de care au nevoie pentru a face industria mai

competitivă

Obiectivul este să se ia o cotă-parte de aproape 6 milioane tpentru a asigura echilibrul

pe piaţă după perioada de tranziţie

Icircn primul an de aplicare s-a renunţat la o cotă parte de 15 milioane tsub schema de

restructurare Asta icircnseamnă că pacircnă la icircnceputul anului de marketing 20062007 la

1 iulie 2006 cotele au fost reduse cu 15 milioane t Fiecare tonă cotă la care se renunţa era

compensată cu 730 eurot icircn 20072008 625 eurot icircn 20082009 şi 520 eurot icircn 20092010 cel de-al 4-

lea an şi cel din urmă Intreprinderile de zahăr care nu pot produce icircn jur de 400 eurot ar trebui să

profite de ajutorul de restructurare icircn acest an cacircnd este icircncă stabilit la 730 eurot

32 Preţuri de susţinere

Consiliul European stabileşte pentru fiecare an de plată (1 iulie-30 iunie)

Preţul ţintă- se stabileşte anual pentru zahărul alb ne ambalat calitate standard Este

un preţ teoretic ce se aplică icircn condiţii normale de echilibru cerere-ofertă şi competiţie

liberă Nivelul său este stabilit la 665 eurot pacircnă icircn 2006

11

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Preţul de intervenţie- se stabileşte anual pe baza preţului ţintă Este preţul la care

agenţiile naţionale de intervenţie cumpără zahărul produs icircn U E din 1995 acesta a fost

icircngheţat la 6319 eurot pentru zahăr alb şi la 5237 eurot zahăr brut

Preţul minim- preţ la care procesatori sunt obligaţi să cumpere sfecla de la cultivatori

Nivelul său este de 4672 eurot prentru sfecla A şi 3242 eurot pentru sfecla B

Preţul de bază- se calculează icircn funcţie de preţul de intervenţie la zahărul alb din care

se deduc costurile de livrare la fabrică marja de transformare randamentul şi icircncasările

procesatorilor obţinute din vicircnzarea melasei

Preţul derivat- icircn fiecare an se stabileşte preţul de intervenţie derivat pentru zahărul

alb pentru zonele deficitare cu 16-23 eurot mai mare decacirct preţul de bază

33 Evoluţia preţurilor de intervenţie la zahăr

Anul de comercializare

Preţuri de intervenţie pentru

zahărul alb

Preţul minim pentru sfecla de zahăr

Cota A Cota B

199596 6319 4672 3242199697 6319 4672 3242199798 6319 4672 3242199899 6319 4672 3242199900 6319 4672 3242200001 6319 4672 3242200102 6319 4672 3242200203 6319 4672 3242200304 6319 4672 3242

331 Preţul de intervenţie derivat şi cel corespunzător zonelor defavorizate

Statul membru Preţul de intervenţie derivat eurotonă de zahăr

Premiul pe regiune eurotonă sfeclă zahăr

IrlandaPolonia

Marea britanieFinlanda

6465 19

Spania 6488 22Italia 6553 304

Pentru a icircncuraja producători să renunţe la cota-parte icircn al doilea an de aplicare al

fondului pentru anul de producţie 20072008 ce icircncepe pe 1 oct 2007- competiţia se menţine la

nivel icircnalt de 730 eurot Termenul limită de icircnscriere pentru 20072008 este 31 ian 2007 Totuşi

icircn prezent se intenţionează de a se renunţa la suma pentru cota-parte din 20072008 la doar 07

milioane t cea ce este mult mai puţin decacirct necesarul pentru echilibrarea pieţei Din cauza

timpului necesar pentru consultaţii intenţiile de restructurare ce trebuie anunţată pacircnă la

icircnceputul lui Decembrie

12

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

332 Cotele de producţie

Se bazează icircn principiu pe nivelurile anterioare de producţie

Cota A este reprezentată de cantităţile de zahăr pentru care se acordă un preţ de sprijin

(minus 2 din preţul de intervenţie care revine cotizaţiei de producător)

Cota B este prezentată de cantităţile cumpărate la un preţ corespunzător a 58 din

preţul de intervenţie la zahăr Restul reprezintă cotizaţie de la producător

Cota C nu sunt cotizaţii dar acest zahăr nu poate fi comercializat icircn UE şi nu poate fi

exportat decacirct fără restituţii la export

Cote de producţie (tone zahăr alb)

UE ZahărRegiuni Cota A Cora B Total

Germania 26129133 8039822 34168955Grecia 2886380 288638 3175018Spania 9570824 398785 9969609Franţa 25364874 7522595 32887469Italia 13109039 2455393 15574432Ungaria 4004540 12300 4016840Olanda 6841124 1804471 8645595Polonia 15800000 919260 16719260Portugalia 633802 63380 697182Finlanda 1328063 132804 1460867

Total EU-25 105667779 21637448 127315227

Izoglucoză (tone materie uscată)

Regiuni Cota A Cota B TotalGermania 286433 67455 353888Grecia 104350 24575 128925Spania 746196 79594 825790Franţa 157471 40986 198457Italia 164321 38698 203019Ungaria 1276270 100000 1376270Olanda 73646 17345 90991Polonia 249110 18700 267810Portugalia 80270 18903 99173Finlanda 107920 10797 118717Anglia 215020 57353 272373TOTAL EU-25 3461007 474406 3935413

13

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Capitolul 4 Perspectivele pieţei de ZAHĂR a UE

41 Cotizaţiile producătorilor

Sunt colectate icircn fiecare an de piaţă pentru a recupera cheltuielile totale cu restituţiile la

export de zahăr făcute din bugetul comunitar pentru zahărul din cadrul cantităţilor reprezentacircnd

cotele de export pe piaţa mondială icircn baza principiului cofinanţării

Principiul cofinanţării se realizează prin colectarea cotizaţiilor de la statele membre prin

bugetul Comunităţii (mai puţin de 25 din ce reprezintă costuri de colectare)

Cotizaţia de bază pentru cotele A şi B este de maxim 2 din preţul de intervenţie

(1276 eurot) Cotizaţia pentru cota B este maxim 375 din preţul de intervenţie (2242eurot)

Dacă aceaste cotizaţii nu sunt suficiente se colectează o cotizaţie adiţională ca procent

din cele două cotizaţii A şi B

42 Costuri bugetare

Costurile bugetare sunt de cca 1664 mil euro fiind distribuite astfel Subvenţii pentru export 761270 mil euro Subvenţii de producţie (industrie chimică)176 mil euro Ajutorare de rafinare41 mil euro Ajutoare pentru transportul zahărului brut81 mil euro

43 Utilizarea internǎ pe piaţǎ 431 Cererea şi consumul de zahǎr

Cererea anualǎ de ZAHĂR din Romacircnia este de circa 70 de mii de tone revenind la 30

kglocuitor Dacǎ facem diferenţele cu cele 6 milioane de tone producţie vom descoperi o

industrie care a fost ldquofoarte bine pusǎ la punctrdquo şi din care se putea cacircştiga enorm dar pentru cǎ

suntem romacircni

Consumul intern de ZAHĂR pe locuitor a sc ǎ zut icircn 1990 la 273 kg icircn 1997 la 199

kg pentru ca s ǎ creasc ǎ icircn 2002 la 235 kg

Ca o fiinţǎ raţionalǎ şi cu depline simţǎminte romacircneşti fǎrǎ urǎ şi exagerare de sine

pot sǎ afirm cǎ indicii consumului de zahǎrlocuitor reprezintǎ cu fidelitate puterea de

cumpǎrare şi starea economiei unei naţiuni

14

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Capitolul 5 Impactul negativ al aderǎrii Romacircniei la UE asupra pieţei interne de ZAHĂR

51 Efectul FRATELUI mai mare

Din perspectiva UE Romacircnia este o piaţă amplă de desfacere a zahărului aceasta

nici măcar nu figureaza icircn statisticile UE ci figurează icircntregii Balcani cu 03 la producţia de

zahăr altfel spus situaţia este mai mult decacirct grăitoare am dat păsărica din casă pe păsărica de

pe gard ei au noi nu

Perspectiva Romacircniei mai există mai contează () cacircnd fiecare stat are o astfel de

industrie şi noi nu sau cacircnd nici măcar nu ne preocupăm pentru asta

52 Ipoteze de lucru pentru 2007 - 2012

Producţii medii icircn 2007 - 2012

tone CR No 12602001 Preţ eurot

Cota totală de zahăr din sfeclădin care

109164 Preţul de bază pentru sfeclă (eurot zahăr)

4767

Cota A 99240 Sfeclă cota A 4672Cota B 9924 Sfeclă cota B 3242Cota totală de zahăr rafinat din zahăr brut

329636 Preţul de intervenţie zahăr A

6319

Cota totală de izoglucoză

9981 Preţ de intervenţie zahăr B

392

Cota A 9 790 Taxe pentru schema de autofinanţare

1276

Cota B 191 Taxe pentru schema de autofinanţare

22421

Taxe adiţionale pentru zahăr A

130

Taxe adiţionale pentru zahăr B

2460

Ajutor pentru procesare zahăr brut

292

53 Menţinerea scăzută a preţului zahărului la nivelul fermelor din fiecare stat membru

Mult mai mare de 25eurot Fără cote clare Apropiate de 25eurotState membre scăderea Prturilor eurot

State membre scăderea Prturilor eurot

State membre scăderea Prturilor eurot

Finlanda 44Grecia 34Italia 42Spania 36

Marea britanie 40Austria 40Suedia 34

Belgia 30Danemarca 25Franţa 26Germania 30

15

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

EU-25 Scenariul bilanţului reformei propuse a zahărului şinici o reformărdquo icircn 2013

Anul de bază 2005

201213reformă

201213Nici o

reformăPreţuriPreţul instituţional (eurot) 6319 3855 5600Reducerea cumulativă icircn preţul instituţional 39 11CantităţiConsum (mil t) 159 160 160Cotă (mil t) 174 [174] [174]Creşterea cumulativă icircn producţia de izoglucoză - 03 00Producţie estimativă sub cotă a UE 167 122 114Producţia de zahăr C 30 - -Producţia totală EU-25 197 122 114Total import (mil t) 23 39 52Din care Africa Caraibe Pacific (ACP)India 13 13 13Din care EBASPS 02 22 35Din care MFN 01 01 01Din care Balcani 03 03 03Total export (mil t) 31 04 06Din care fără anexa 1 04 04 04Din care A şi B cu rambursări 11 00 02Din care ACP 16 00

54 Menţinerea acordului statelor membre pentru combinarea profiturilor

Reducerea producţiei de zahăr poate fiDrastică Significantă Limitată

State producţiaMembre curentă

State producţiaMembre curentă

State producţiaMembre curentă

1000 tone 1000 tone 1000 toneGrecia 311Irlanda 197Italia 954Portugalia 70

Cehia 455Danemarca 413Finlanda 145Ungaria 402Spania 991Alte state 430Membre noi

Austria 382Belgia 808Franţa 3497Germania 3341Groelanda 851Polonia 1673Suedia 365Marea britanie 1129

Sub total 1532 2836 12044din prod curentă

9 17 73

Producţie UE 15Cota UE 10Total UE 25

13454295816412

Link-uri utile

16

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

httpexporthelpeuropaeu

httpeppeurostateceuropaeu

httpeppeurostateceuropaeunewxtwebassetsUser_guide_Easy_Comext

17

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

costurilor de lichidare a surplusurilor rezultate din raportul dintre producţia comunitară şi

consum chiar de către producători şi respectarea obligaţiilor asumate de Comunitate icircn temeiul

acordurilor icircncheiate cu Organizaţia Mondială a Comerţului

Gestionarea cotelor de producţie a zahărului este o atribuţie determinată icircn

Regulamentul Consiliului nr12602001 privind organizarea comună a pieţei zahărului

Icircn sectorul zahărului cotele de producţie se acordă fiecărei intreprinderi pe baza

principiului producţiei reale a acesteia pe parcursul unei anumite perioade de referinţă

Icircn ceia ce priveşte garantarea principiului răspunderi financiare este introdus un sistem

de autofinanţare prin contribuţiile producătorilor realizate prin plata unor contribuţii la

producţia de zahăr şi izoglucoză diferenţiată pe cote

Această contribuţie asupra producţiei de zahăr şi izoglucoză face parte din categoria

resurselor proprii tradiţionale ale bugetului comunitar venituri care aparţin acestuia deşi sunt

colectate de statele membre

Capitolul 3 UE şi Industria ZAHĂRULUI

31 Regiuni externe UE

Un element cheie icircn reforma zahărului din Uniunea Europeană care a intrat icircn viguare

la 1 iulie 2006 a fost stabilirea unui fond de restructurare finanţat de către producători de zahăr

pentru a ajuta procesul de restructurare de care au nevoie pentru a face industria mai

competitivă

Obiectivul este să se ia o cotă-parte de aproape 6 milioane tpentru a asigura echilibrul

pe piaţă după perioada de tranziţie

Icircn primul an de aplicare s-a renunţat la o cotă parte de 15 milioane tsub schema de

restructurare Asta icircnseamnă că pacircnă la icircnceputul anului de marketing 20062007 la

1 iulie 2006 cotele au fost reduse cu 15 milioane t Fiecare tonă cotă la care se renunţa era

compensată cu 730 eurot icircn 20072008 625 eurot icircn 20082009 şi 520 eurot icircn 20092010 cel de-al 4-

lea an şi cel din urmă Intreprinderile de zahăr care nu pot produce icircn jur de 400 eurot ar trebui să

profite de ajutorul de restructurare icircn acest an cacircnd este icircncă stabilit la 730 eurot

32 Preţuri de susţinere

Consiliul European stabileşte pentru fiecare an de plată (1 iulie-30 iunie)

Preţul ţintă- se stabileşte anual pentru zahărul alb ne ambalat calitate standard Este

un preţ teoretic ce se aplică icircn condiţii normale de echilibru cerere-ofertă şi competiţie

liberă Nivelul său este stabilit la 665 eurot pacircnă icircn 2006

11

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Preţul de intervenţie- se stabileşte anual pe baza preţului ţintă Este preţul la care

agenţiile naţionale de intervenţie cumpără zahărul produs icircn U E din 1995 acesta a fost

icircngheţat la 6319 eurot pentru zahăr alb şi la 5237 eurot zahăr brut

Preţul minim- preţ la care procesatori sunt obligaţi să cumpere sfecla de la cultivatori

Nivelul său este de 4672 eurot prentru sfecla A şi 3242 eurot pentru sfecla B

Preţul de bază- se calculează icircn funcţie de preţul de intervenţie la zahărul alb din care

se deduc costurile de livrare la fabrică marja de transformare randamentul şi icircncasările

procesatorilor obţinute din vicircnzarea melasei

Preţul derivat- icircn fiecare an se stabileşte preţul de intervenţie derivat pentru zahărul

alb pentru zonele deficitare cu 16-23 eurot mai mare decacirct preţul de bază

33 Evoluţia preţurilor de intervenţie la zahăr

Anul de comercializare

Preţuri de intervenţie pentru

zahărul alb

Preţul minim pentru sfecla de zahăr

Cota A Cota B

199596 6319 4672 3242199697 6319 4672 3242199798 6319 4672 3242199899 6319 4672 3242199900 6319 4672 3242200001 6319 4672 3242200102 6319 4672 3242200203 6319 4672 3242200304 6319 4672 3242

331 Preţul de intervenţie derivat şi cel corespunzător zonelor defavorizate

Statul membru Preţul de intervenţie derivat eurotonă de zahăr

Premiul pe regiune eurotonă sfeclă zahăr

IrlandaPolonia

Marea britanieFinlanda

6465 19

Spania 6488 22Italia 6553 304

Pentru a icircncuraja producători să renunţe la cota-parte icircn al doilea an de aplicare al

fondului pentru anul de producţie 20072008 ce icircncepe pe 1 oct 2007- competiţia se menţine la

nivel icircnalt de 730 eurot Termenul limită de icircnscriere pentru 20072008 este 31 ian 2007 Totuşi

icircn prezent se intenţionează de a se renunţa la suma pentru cota-parte din 20072008 la doar 07

milioane t cea ce este mult mai puţin decacirct necesarul pentru echilibrarea pieţei Din cauza

timpului necesar pentru consultaţii intenţiile de restructurare ce trebuie anunţată pacircnă la

icircnceputul lui Decembrie

12

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

332 Cotele de producţie

Se bazează icircn principiu pe nivelurile anterioare de producţie

Cota A este reprezentată de cantităţile de zahăr pentru care se acordă un preţ de sprijin

(minus 2 din preţul de intervenţie care revine cotizaţiei de producător)

Cota B este prezentată de cantităţile cumpărate la un preţ corespunzător a 58 din

preţul de intervenţie la zahăr Restul reprezintă cotizaţie de la producător

Cota C nu sunt cotizaţii dar acest zahăr nu poate fi comercializat icircn UE şi nu poate fi

exportat decacirct fără restituţii la export

Cote de producţie (tone zahăr alb)

UE ZahărRegiuni Cota A Cora B Total

Germania 26129133 8039822 34168955Grecia 2886380 288638 3175018Spania 9570824 398785 9969609Franţa 25364874 7522595 32887469Italia 13109039 2455393 15574432Ungaria 4004540 12300 4016840Olanda 6841124 1804471 8645595Polonia 15800000 919260 16719260Portugalia 633802 63380 697182Finlanda 1328063 132804 1460867

Total EU-25 105667779 21637448 127315227

Izoglucoză (tone materie uscată)

Regiuni Cota A Cota B TotalGermania 286433 67455 353888Grecia 104350 24575 128925Spania 746196 79594 825790Franţa 157471 40986 198457Italia 164321 38698 203019Ungaria 1276270 100000 1376270Olanda 73646 17345 90991Polonia 249110 18700 267810Portugalia 80270 18903 99173Finlanda 107920 10797 118717Anglia 215020 57353 272373TOTAL EU-25 3461007 474406 3935413

13

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Capitolul 4 Perspectivele pieţei de ZAHĂR a UE

41 Cotizaţiile producătorilor

Sunt colectate icircn fiecare an de piaţă pentru a recupera cheltuielile totale cu restituţiile la

export de zahăr făcute din bugetul comunitar pentru zahărul din cadrul cantităţilor reprezentacircnd

cotele de export pe piaţa mondială icircn baza principiului cofinanţării

Principiul cofinanţării se realizează prin colectarea cotizaţiilor de la statele membre prin

bugetul Comunităţii (mai puţin de 25 din ce reprezintă costuri de colectare)

Cotizaţia de bază pentru cotele A şi B este de maxim 2 din preţul de intervenţie

(1276 eurot) Cotizaţia pentru cota B este maxim 375 din preţul de intervenţie (2242eurot)

Dacă aceaste cotizaţii nu sunt suficiente se colectează o cotizaţie adiţională ca procent

din cele două cotizaţii A şi B

42 Costuri bugetare

Costurile bugetare sunt de cca 1664 mil euro fiind distribuite astfel Subvenţii pentru export 761270 mil euro Subvenţii de producţie (industrie chimică)176 mil euro Ajutorare de rafinare41 mil euro Ajutoare pentru transportul zahărului brut81 mil euro

43 Utilizarea internǎ pe piaţǎ 431 Cererea şi consumul de zahǎr

Cererea anualǎ de ZAHĂR din Romacircnia este de circa 70 de mii de tone revenind la 30

kglocuitor Dacǎ facem diferenţele cu cele 6 milioane de tone producţie vom descoperi o

industrie care a fost ldquofoarte bine pusǎ la punctrdquo şi din care se putea cacircştiga enorm dar pentru cǎ

suntem romacircni

Consumul intern de ZAHĂR pe locuitor a sc ǎ zut icircn 1990 la 273 kg icircn 1997 la 199

kg pentru ca s ǎ creasc ǎ icircn 2002 la 235 kg

Ca o fiinţǎ raţionalǎ şi cu depline simţǎminte romacircneşti fǎrǎ urǎ şi exagerare de sine

pot sǎ afirm cǎ indicii consumului de zahǎrlocuitor reprezintǎ cu fidelitate puterea de

cumpǎrare şi starea economiei unei naţiuni

14

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Capitolul 5 Impactul negativ al aderǎrii Romacircniei la UE asupra pieţei interne de ZAHĂR

51 Efectul FRATELUI mai mare

Din perspectiva UE Romacircnia este o piaţă amplă de desfacere a zahărului aceasta

nici măcar nu figureaza icircn statisticile UE ci figurează icircntregii Balcani cu 03 la producţia de

zahăr altfel spus situaţia este mai mult decacirct grăitoare am dat păsărica din casă pe păsărica de

pe gard ei au noi nu

Perspectiva Romacircniei mai există mai contează () cacircnd fiecare stat are o astfel de

industrie şi noi nu sau cacircnd nici măcar nu ne preocupăm pentru asta

52 Ipoteze de lucru pentru 2007 - 2012

Producţii medii icircn 2007 - 2012

tone CR No 12602001 Preţ eurot

Cota totală de zahăr din sfeclădin care

109164 Preţul de bază pentru sfeclă (eurot zahăr)

4767

Cota A 99240 Sfeclă cota A 4672Cota B 9924 Sfeclă cota B 3242Cota totală de zahăr rafinat din zahăr brut

329636 Preţul de intervenţie zahăr A

6319

Cota totală de izoglucoză

9981 Preţ de intervenţie zahăr B

392

Cota A 9 790 Taxe pentru schema de autofinanţare

1276

Cota B 191 Taxe pentru schema de autofinanţare

22421

Taxe adiţionale pentru zahăr A

130

Taxe adiţionale pentru zahăr B

2460

Ajutor pentru procesare zahăr brut

292

53 Menţinerea scăzută a preţului zahărului la nivelul fermelor din fiecare stat membru

Mult mai mare de 25eurot Fără cote clare Apropiate de 25eurotState membre scăderea Prturilor eurot

State membre scăderea Prturilor eurot

State membre scăderea Prturilor eurot

Finlanda 44Grecia 34Italia 42Spania 36

Marea britanie 40Austria 40Suedia 34

Belgia 30Danemarca 25Franţa 26Germania 30

15

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

EU-25 Scenariul bilanţului reformei propuse a zahărului şinici o reformărdquo icircn 2013

Anul de bază 2005

201213reformă

201213Nici o

reformăPreţuriPreţul instituţional (eurot) 6319 3855 5600Reducerea cumulativă icircn preţul instituţional 39 11CantităţiConsum (mil t) 159 160 160Cotă (mil t) 174 [174] [174]Creşterea cumulativă icircn producţia de izoglucoză - 03 00Producţie estimativă sub cotă a UE 167 122 114Producţia de zahăr C 30 - -Producţia totală EU-25 197 122 114Total import (mil t) 23 39 52Din care Africa Caraibe Pacific (ACP)India 13 13 13Din care EBASPS 02 22 35Din care MFN 01 01 01Din care Balcani 03 03 03Total export (mil t) 31 04 06Din care fără anexa 1 04 04 04Din care A şi B cu rambursări 11 00 02Din care ACP 16 00

54 Menţinerea acordului statelor membre pentru combinarea profiturilor

Reducerea producţiei de zahăr poate fiDrastică Significantă Limitată

State producţiaMembre curentă

State producţiaMembre curentă

State producţiaMembre curentă

1000 tone 1000 tone 1000 toneGrecia 311Irlanda 197Italia 954Portugalia 70

Cehia 455Danemarca 413Finlanda 145Ungaria 402Spania 991Alte state 430Membre noi

Austria 382Belgia 808Franţa 3497Germania 3341Groelanda 851Polonia 1673Suedia 365Marea britanie 1129

Sub total 1532 2836 12044din prod curentă

9 17 73

Producţie UE 15Cota UE 10Total UE 25

13454295816412

Link-uri utile

16

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

httpexporthelpeuropaeu

httpeppeurostateceuropaeu

httpeppeurostateceuropaeunewxtwebassetsUser_guide_Easy_Comext

17

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Preţul de intervenţie- se stabileşte anual pe baza preţului ţintă Este preţul la care

agenţiile naţionale de intervenţie cumpără zahărul produs icircn U E din 1995 acesta a fost

icircngheţat la 6319 eurot pentru zahăr alb şi la 5237 eurot zahăr brut

Preţul minim- preţ la care procesatori sunt obligaţi să cumpere sfecla de la cultivatori

Nivelul său este de 4672 eurot prentru sfecla A şi 3242 eurot pentru sfecla B

Preţul de bază- se calculează icircn funcţie de preţul de intervenţie la zahărul alb din care

se deduc costurile de livrare la fabrică marja de transformare randamentul şi icircncasările

procesatorilor obţinute din vicircnzarea melasei

Preţul derivat- icircn fiecare an se stabileşte preţul de intervenţie derivat pentru zahărul

alb pentru zonele deficitare cu 16-23 eurot mai mare decacirct preţul de bază

33 Evoluţia preţurilor de intervenţie la zahăr

Anul de comercializare

Preţuri de intervenţie pentru

zahărul alb

Preţul minim pentru sfecla de zahăr

Cota A Cota B

199596 6319 4672 3242199697 6319 4672 3242199798 6319 4672 3242199899 6319 4672 3242199900 6319 4672 3242200001 6319 4672 3242200102 6319 4672 3242200203 6319 4672 3242200304 6319 4672 3242

331 Preţul de intervenţie derivat şi cel corespunzător zonelor defavorizate

Statul membru Preţul de intervenţie derivat eurotonă de zahăr

Premiul pe regiune eurotonă sfeclă zahăr

IrlandaPolonia

Marea britanieFinlanda

6465 19

Spania 6488 22Italia 6553 304

Pentru a icircncuraja producători să renunţe la cota-parte icircn al doilea an de aplicare al

fondului pentru anul de producţie 20072008 ce icircncepe pe 1 oct 2007- competiţia se menţine la

nivel icircnalt de 730 eurot Termenul limită de icircnscriere pentru 20072008 este 31 ian 2007 Totuşi

icircn prezent se intenţionează de a se renunţa la suma pentru cota-parte din 20072008 la doar 07

milioane t cea ce este mult mai puţin decacirct necesarul pentru echilibrarea pieţei Din cauza

timpului necesar pentru consultaţii intenţiile de restructurare ce trebuie anunţată pacircnă la

icircnceputul lui Decembrie

12

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

332 Cotele de producţie

Se bazează icircn principiu pe nivelurile anterioare de producţie

Cota A este reprezentată de cantităţile de zahăr pentru care se acordă un preţ de sprijin

(minus 2 din preţul de intervenţie care revine cotizaţiei de producător)

Cota B este prezentată de cantităţile cumpărate la un preţ corespunzător a 58 din

preţul de intervenţie la zahăr Restul reprezintă cotizaţie de la producător

Cota C nu sunt cotizaţii dar acest zahăr nu poate fi comercializat icircn UE şi nu poate fi

exportat decacirct fără restituţii la export

Cote de producţie (tone zahăr alb)

UE ZahărRegiuni Cota A Cora B Total

Germania 26129133 8039822 34168955Grecia 2886380 288638 3175018Spania 9570824 398785 9969609Franţa 25364874 7522595 32887469Italia 13109039 2455393 15574432Ungaria 4004540 12300 4016840Olanda 6841124 1804471 8645595Polonia 15800000 919260 16719260Portugalia 633802 63380 697182Finlanda 1328063 132804 1460867

Total EU-25 105667779 21637448 127315227

Izoglucoză (tone materie uscată)

Regiuni Cota A Cota B TotalGermania 286433 67455 353888Grecia 104350 24575 128925Spania 746196 79594 825790Franţa 157471 40986 198457Italia 164321 38698 203019Ungaria 1276270 100000 1376270Olanda 73646 17345 90991Polonia 249110 18700 267810Portugalia 80270 18903 99173Finlanda 107920 10797 118717Anglia 215020 57353 272373TOTAL EU-25 3461007 474406 3935413

13

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Capitolul 4 Perspectivele pieţei de ZAHĂR a UE

41 Cotizaţiile producătorilor

Sunt colectate icircn fiecare an de piaţă pentru a recupera cheltuielile totale cu restituţiile la

export de zahăr făcute din bugetul comunitar pentru zahărul din cadrul cantităţilor reprezentacircnd

cotele de export pe piaţa mondială icircn baza principiului cofinanţării

Principiul cofinanţării se realizează prin colectarea cotizaţiilor de la statele membre prin

bugetul Comunităţii (mai puţin de 25 din ce reprezintă costuri de colectare)

Cotizaţia de bază pentru cotele A şi B este de maxim 2 din preţul de intervenţie

(1276 eurot) Cotizaţia pentru cota B este maxim 375 din preţul de intervenţie (2242eurot)

Dacă aceaste cotizaţii nu sunt suficiente se colectează o cotizaţie adiţională ca procent

din cele două cotizaţii A şi B

42 Costuri bugetare

Costurile bugetare sunt de cca 1664 mil euro fiind distribuite astfel Subvenţii pentru export 761270 mil euro Subvenţii de producţie (industrie chimică)176 mil euro Ajutorare de rafinare41 mil euro Ajutoare pentru transportul zahărului brut81 mil euro

43 Utilizarea internǎ pe piaţǎ 431 Cererea şi consumul de zahǎr

Cererea anualǎ de ZAHĂR din Romacircnia este de circa 70 de mii de tone revenind la 30

kglocuitor Dacǎ facem diferenţele cu cele 6 milioane de tone producţie vom descoperi o

industrie care a fost ldquofoarte bine pusǎ la punctrdquo şi din care se putea cacircştiga enorm dar pentru cǎ

suntem romacircni

Consumul intern de ZAHĂR pe locuitor a sc ǎ zut icircn 1990 la 273 kg icircn 1997 la 199

kg pentru ca s ǎ creasc ǎ icircn 2002 la 235 kg

Ca o fiinţǎ raţionalǎ şi cu depline simţǎminte romacircneşti fǎrǎ urǎ şi exagerare de sine

pot sǎ afirm cǎ indicii consumului de zahǎrlocuitor reprezintǎ cu fidelitate puterea de

cumpǎrare şi starea economiei unei naţiuni

14

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Capitolul 5 Impactul negativ al aderǎrii Romacircniei la UE asupra pieţei interne de ZAHĂR

51 Efectul FRATELUI mai mare

Din perspectiva UE Romacircnia este o piaţă amplă de desfacere a zahărului aceasta

nici măcar nu figureaza icircn statisticile UE ci figurează icircntregii Balcani cu 03 la producţia de

zahăr altfel spus situaţia este mai mult decacirct grăitoare am dat păsărica din casă pe păsărica de

pe gard ei au noi nu

Perspectiva Romacircniei mai există mai contează () cacircnd fiecare stat are o astfel de

industrie şi noi nu sau cacircnd nici măcar nu ne preocupăm pentru asta

52 Ipoteze de lucru pentru 2007 - 2012

Producţii medii icircn 2007 - 2012

tone CR No 12602001 Preţ eurot

Cota totală de zahăr din sfeclădin care

109164 Preţul de bază pentru sfeclă (eurot zahăr)

4767

Cota A 99240 Sfeclă cota A 4672Cota B 9924 Sfeclă cota B 3242Cota totală de zahăr rafinat din zahăr brut

329636 Preţul de intervenţie zahăr A

6319

Cota totală de izoglucoză

9981 Preţ de intervenţie zahăr B

392

Cota A 9 790 Taxe pentru schema de autofinanţare

1276

Cota B 191 Taxe pentru schema de autofinanţare

22421

Taxe adiţionale pentru zahăr A

130

Taxe adiţionale pentru zahăr B

2460

Ajutor pentru procesare zahăr brut

292

53 Menţinerea scăzută a preţului zahărului la nivelul fermelor din fiecare stat membru

Mult mai mare de 25eurot Fără cote clare Apropiate de 25eurotState membre scăderea Prturilor eurot

State membre scăderea Prturilor eurot

State membre scăderea Prturilor eurot

Finlanda 44Grecia 34Italia 42Spania 36

Marea britanie 40Austria 40Suedia 34

Belgia 30Danemarca 25Franţa 26Germania 30

15

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

EU-25 Scenariul bilanţului reformei propuse a zahărului şinici o reformărdquo icircn 2013

Anul de bază 2005

201213reformă

201213Nici o

reformăPreţuriPreţul instituţional (eurot) 6319 3855 5600Reducerea cumulativă icircn preţul instituţional 39 11CantităţiConsum (mil t) 159 160 160Cotă (mil t) 174 [174] [174]Creşterea cumulativă icircn producţia de izoglucoză - 03 00Producţie estimativă sub cotă a UE 167 122 114Producţia de zahăr C 30 - -Producţia totală EU-25 197 122 114Total import (mil t) 23 39 52Din care Africa Caraibe Pacific (ACP)India 13 13 13Din care EBASPS 02 22 35Din care MFN 01 01 01Din care Balcani 03 03 03Total export (mil t) 31 04 06Din care fără anexa 1 04 04 04Din care A şi B cu rambursări 11 00 02Din care ACP 16 00

54 Menţinerea acordului statelor membre pentru combinarea profiturilor

Reducerea producţiei de zahăr poate fiDrastică Significantă Limitată

State producţiaMembre curentă

State producţiaMembre curentă

State producţiaMembre curentă

1000 tone 1000 tone 1000 toneGrecia 311Irlanda 197Italia 954Portugalia 70

Cehia 455Danemarca 413Finlanda 145Ungaria 402Spania 991Alte state 430Membre noi

Austria 382Belgia 808Franţa 3497Germania 3341Groelanda 851Polonia 1673Suedia 365Marea britanie 1129

Sub total 1532 2836 12044din prod curentă

9 17 73

Producţie UE 15Cota UE 10Total UE 25

13454295816412

Link-uri utile

16

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

httpexporthelpeuropaeu

httpeppeurostateceuropaeu

httpeppeurostateceuropaeunewxtwebassetsUser_guide_Easy_Comext

17

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

332 Cotele de producţie

Se bazează icircn principiu pe nivelurile anterioare de producţie

Cota A este reprezentată de cantităţile de zahăr pentru care se acordă un preţ de sprijin

(minus 2 din preţul de intervenţie care revine cotizaţiei de producător)

Cota B este prezentată de cantităţile cumpărate la un preţ corespunzător a 58 din

preţul de intervenţie la zahăr Restul reprezintă cotizaţie de la producător

Cota C nu sunt cotizaţii dar acest zahăr nu poate fi comercializat icircn UE şi nu poate fi

exportat decacirct fără restituţii la export

Cote de producţie (tone zahăr alb)

UE ZahărRegiuni Cota A Cora B Total

Germania 26129133 8039822 34168955Grecia 2886380 288638 3175018Spania 9570824 398785 9969609Franţa 25364874 7522595 32887469Italia 13109039 2455393 15574432Ungaria 4004540 12300 4016840Olanda 6841124 1804471 8645595Polonia 15800000 919260 16719260Portugalia 633802 63380 697182Finlanda 1328063 132804 1460867

Total EU-25 105667779 21637448 127315227

Izoglucoză (tone materie uscată)

Regiuni Cota A Cota B TotalGermania 286433 67455 353888Grecia 104350 24575 128925Spania 746196 79594 825790Franţa 157471 40986 198457Italia 164321 38698 203019Ungaria 1276270 100000 1376270Olanda 73646 17345 90991Polonia 249110 18700 267810Portugalia 80270 18903 99173Finlanda 107920 10797 118717Anglia 215020 57353 272373TOTAL EU-25 3461007 474406 3935413

13

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Capitolul 4 Perspectivele pieţei de ZAHĂR a UE

41 Cotizaţiile producătorilor

Sunt colectate icircn fiecare an de piaţă pentru a recupera cheltuielile totale cu restituţiile la

export de zahăr făcute din bugetul comunitar pentru zahărul din cadrul cantităţilor reprezentacircnd

cotele de export pe piaţa mondială icircn baza principiului cofinanţării

Principiul cofinanţării se realizează prin colectarea cotizaţiilor de la statele membre prin

bugetul Comunităţii (mai puţin de 25 din ce reprezintă costuri de colectare)

Cotizaţia de bază pentru cotele A şi B este de maxim 2 din preţul de intervenţie

(1276 eurot) Cotizaţia pentru cota B este maxim 375 din preţul de intervenţie (2242eurot)

Dacă aceaste cotizaţii nu sunt suficiente se colectează o cotizaţie adiţională ca procent

din cele două cotizaţii A şi B

42 Costuri bugetare

Costurile bugetare sunt de cca 1664 mil euro fiind distribuite astfel Subvenţii pentru export 761270 mil euro Subvenţii de producţie (industrie chimică)176 mil euro Ajutorare de rafinare41 mil euro Ajutoare pentru transportul zahărului brut81 mil euro

43 Utilizarea internǎ pe piaţǎ 431 Cererea şi consumul de zahǎr

Cererea anualǎ de ZAHĂR din Romacircnia este de circa 70 de mii de tone revenind la 30

kglocuitor Dacǎ facem diferenţele cu cele 6 milioane de tone producţie vom descoperi o

industrie care a fost ldquofoarte bine pusǎ la punctrdquo şi din care se putea cacircştiga enorm dar pentru cǎ

suntem romacircni

Consumul intern de ZAHĂR pe locuitor a sc ǎ zut icircn 1990 la 273 kg icircn 1997 la 199

kg pentru ca s ǎ creasc ǎ icircn 2002 la 235 kg

Ca o fiinţǎ raţionalǎ şi cu depline simţǎminte romacircneşti fǎrǎ urǎ şi exagerare de sine

pot sǎ afirm cǎ indicii consumului de zahǎrlocuitor reprezintǎ cu fidelitate puterea de

cumpǎrare şi starea economiei unei naţiuni

14

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Capitolul 5 Impactul negativ al aderǎrii Romacircniei la UE asupra pieţei interne de ZAHĂR

51 Efectul FRATELUI mai mare

Din perspectiva UE Romacircnia este o piaţă amplă de desfacere a zahărului aceasta

nici măcar nu figureaza icircn statisticile UE ci figurează icircntregii Balcani cu 03 la producţia de

zahăr altfel spus situaţia este mai mult decacirct grăitoare am dat păsărica din casă pe păsărica de

pe gard ei au noi nu

Perspectiva Romacircniei mai există mai contează () cacircnd fiecare stat are o astfel de

industrie şi noi nu sau cacircnd nici măcar nu ne preocupăm pentru asta

52 Ipoteze de lucru pentru 2007 - 2012

Producţii medii icircn 2007 - 2012

tone CR No 12602001 Preţ eurot

Cota totală de zahăr din sfeclădin care

109164 Preţul de bază pentru sfeclă (eurot zahăr)

4767

Cota A 99240 Sfeclă cota A 4672Cota B 9924 Sfeclă cota B 3242Cota totală de zahăr rafinat din zahăr brut

329636 Preţul de intervenţie zahăr A

6319

Cota totală de izoglucoză

9981 Preţ de intervenţie zahăr B

392

Cota A 9 790 Taxe pentru schema de autofinanţare

1276

Cota B 191 Taxe pentru schema de autofinanţare

22421

Taxe adiţionale pentru zahăr A

130

Taxe adiţionale pentru zahăr B

2460

Ajutor pentru procesare zahăr brut

292

53 Menţinerea scăzută a preţului zahărului la nivelul fermelor din fiecare stat membru

Mult mai mare de 25eurot Fără cote clare Apropiate de 25eurotState membre scăderea Prturilor eurot

State membre scăderea Prturilor eurot

State membre scăderea Prturilor eurot

Finlanda 44Grecia 34Italia 42Spania 36

Marea britanie 40Austria 40Suedia 34

Belgia 30Danemarca 25Franţa 26Germania 30

15

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

EU-25 Scenariul bilanţului reformei propuse a zahărului şinici o reformărdquo icircn 2013

Anul de bază 2005

201213reformă

201213Nici o

reformăPreţuriPreţul instituţional (eurot) 6319 3855 5600Reducerea cumulativă icircn preţul instituţional 39 11CantităţiConsum (mil t) 159 160 160Cotă (mil t) 174 [174] [174]Creşterea cumulativă icircn producţia de izoglucoză - 03 00Producţie estimativă sub cotă a UE 167 122 114Producţia de zahăr C 30 - -Producţia totală EU-25 197 122 114Total import (mil t) 23 39 52Din care Africa Caraibe Pacific (ACP)India 13 13 13Din care EBASPS 02 22 35Din care MFN 01 01 01Din care Balcani 03 03 03Total export (mil t) 31 04 06Din care fără anexa 1 04 04 04Din care A şi B cu rambursări 11 00 02Din care ACP 16 00

54 Menţinerea acordului statelor membre pentru combinarea profiturilor

Reducerea producţiei de zahăr poate fiDrastică Significantă Limitată

State producţiaMembre curentă

State producţiaMembre curentă

State producţiaMembre curentă

1000 tone 1000 tone 1000 toneGrecia 311Irlanda 197Italia 954Portugalia 70

Cehia 455Danemarca 413Finlanda 145Ungaria 402Spania 991Alte state 430Membre noi

Austria 382Belgia 808Franţa 3497Germania 3341Groelanda 851Polonia 1673Suedia 365Marea britanie 1129

Sub total 1532 2836 12044din prod curentă

9 17 73

Producţie UE 15Cota UE 10Total UE 25

13454295816412

Link-uri utile

16

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

httpexporthelpeuropaeu

httpeppeurostateceuropaeu

httpeppeurostateceuropaeunewxtwebassetsUser_guide_Easy_Comext

17

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Capitolul 4 Perspectivele pieţei de ZAHĂR a UE

41 Cotizaţiile producătorilor

Sunt colectate icircn fiecare an de piaţă pentru a recupera cheltuielile totale cu restituţiile la

export de zahăr făcute din bugetul comunitar pentru zahărul din cadrul cantităţilor reprezentacircnd

cotele de export pe piaţa mondială icircn baza principiului cofinanţării

Principiul cofinanţării se realizează prin colectarea cotizaţiilor de la statele membre prin

bugetul Comunităţii (mai puţin de 25 din ce reprezintă costuri de colectare)

Cotizaţia de bază pentru cotele A şi B este de maxim 2 din preţul de intervenţie

(1276 eurot) Cotizaţia pentru cota B este maxim 375 din preţul de intervenţie (2242eurot)

Dacă aceaste cotizaţii nu sunt suficiente se colectează o cotizaţie adiţională ca procent

din cele două cotizaţii A şi B

42 Costuri bugetare

Costurile bugetare sunt de cca 1664 mil euro fiind distribuite astfel Subvenţii pentru export 761270 mil euro Subvenţii de producţie (industrie chimică)176 mil euro Ajutorare de rafinare41 mil euro Ajutoare pentru transportul zahărului brut81 mil euro

43 Utilizarea internǎ pe piaţǎ 431 Cererea şi consumul de zahǎr

Cererea anualǎ de ZAHĂR din Romacircnia este de circa 70 de mii de tone revenind la 30

kglocuitor Dacǎ facem diferenţele cu cele 6 milioane de tone producţie vom descoperi o

industrie care a fost ldquofoarte bine pusǎ la punctrdquo şi din care se putea cacircştiga enorm dar pentru cǎ

suntem romacircni

Consumul intern de ZAHĂR pe locuitor a sc ǎ zut icircn 1990 la 273 kg icircn 1997 la 199

kg pentru ca s ǎ creasc ǎ icircn 2002 la 235 kg

Ca o fiinţǎ raţionalǎ şi cu depline simţǎminte romacircneşti fǎrǎ urǎ şi exagerare de sine

pot sǎ afirm cǎ indicii consumului de zahǎrlocuitor reprezintǎ cu fidelitate puterea de

cumpǎrare şi starea economiei unei naţiuni

14

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Capitolul 5 Impactul negativ al aderǎrii Romacircniei la UE asupra pieţei interne de ZAHĂR

51 Efectul FRATELUI mai mare

Din perspectiva UE Romacircnia este o piaţă amplă de desfacere a zahărului aceasta

nici măcar nu figureaza icircn statisticile UE ci figurează icircntregii Balcani cu 03 la producţia de

zahăr altfel spus situaţia este mai mult decacirct grăitoare am dat păsărica din casă pe păsărica de

pe gard ei au noi nu

Perspectiva Romacircniei mai există mai contează () cacircnd fiecare stat are o astfel de

industrie şi noi nu sau cacircnd nici măcar nu ne preocupăm pentru asta

52 Ipoteze de lucru pentru 2007 - 2012

Producţii medii icircn 2007 - 2012

tone CR No 12602001 Preţ eurot

Cota totală de zahăr din sfeclădin care

109164 Preţul de bază pentru sfeclă (eurot zahăr)

4767

Cota A 99240 Sfeclă cota A 4672Cota B 9924 Sfeclă cota B 3242Cota totală de zahăr rafinat din zahăr brut

329636 Preţul de intervenţie zahăr A

6319

Cota totală de izoglucoză

9981 Preţ de intervenţie zahăr B

392

Cota A 9 790 Taxe pentru schema de autofinanţare

1276

Cota B 191 Taxe pentru schema de autofinanţare

22421

Taxe adiţionale pentru zahăr A

130

Taxe adiţionale pentru zahăr B

2460

Ajutor pentru procesare zahăr brut

292

53 Menţinerea scăzută a preţului zahărului la nivelul fermelor din fiecare stat membru

Mult mai mare de 25eurot Fără cote clare Apropiate de 25eurotState membre scăderea Prturilor eurot

State membre scăderea Prturilor eurot

State membre scăderea Prturilor eurot

Finlanda 44Grecia 34Italia 42Spania 36

Marea britanie 40Austria 40Suedia 34

Belgia 30Danemarca 25Franţa 26Germania 30

15

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

EU-25 Scenariul bilanţului reformei propuse a zahărului şinici o reformărdquo icircn 2013

Anul de bază 2005

201213reformă

201213Nici o

reformăPreţuriPreţul instituţional (eurot) 6319 3855 5600Reducerea cumulativă icircn preţul instituţional 39 11CantităţiConsum (mil t) 159 160 160Cotă (mil t) 174 [174] [174]Creşterea cumulativă icircn producţia de izoglucoză - 03 00Producţie estimativă sub cotă a UE 167 122 114Producţia de zahăr C 30 - -Producţia totală EU-25 197 122 114Total import (mil t) 23 39 52Din care Africa Caraibe Pacific (ACP)India 13 13 13Din care EBASPS 02 22 35Din care MFN 01 01 01Din care Balcani 03 03 03Total export (mil t) 31 04 06Din care fără anexa 1 04 04 04Din care A şi B cu rambursări 11 00 02Din care ACP 16 00

54 Menţinerea acordului statelor membre pentru combinarea profiturilor

Reducerea producţiei de zahăr poate fiDrastică Significantă Limitată

State producţiaMembre curentă

State producţiaMembre curentă

State producţiaMembre curentă

1000 tone 1000 tone 1000 toneGrecia 311Irlanda 197Italia 954Portugalia 70

Cehia 455Danemarca 413Finlanda 145Ungaria 402Spania 991Alte state 430Membre noi

Austria 382Belgia 808Franţa 3497Germania 3341Groelanda 851Polonia 1673Suedia 365Marea britanie 1129

Sub total 1532 2836 12044din prod curentă

9 17 73

Producţie UE 15Cota UE 10Total UE 25

13454295816412

Link-uri utile

16

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

httpexporthelpeuropaeu

httpeppeurostateceuropaeu

httpeppeurostateceuropaeunewxtwebassetsUser_guide_Easy_Comext

17

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

Capitolul 5 Impactul negativ al aderǎrii Romacircniei la UE asupra pieţei interne de ZAHĂR

51 Efectul FRATELUI mai mare

Din perspectiva UE Romacircnia este o piaţă amplă de desfacere a zahărului aceasta

nici măcar nu figureaza icircn statisticile UE ci figurează icircntregii Balcani cu 03 la producţia de

zahăr altfel spus situaţia este mai mult decacirct grăitoare am dat păsărica din casă pe păsărica de

pe gard ei au noi nu

Perspectiva Romacircniei mai există mai contează () cacircnd fiecare stat are o astfel de

industrie şi noi nu sau cacircnd nici măcar nu ne preocupăm pentru asta

52 Ipoteze de lucru pentru 2007 - 2012

Producţii medii icircn 2007 - 2012

tone CR No 12602001 Preţ eurot

Cota totală de zahăr din sfeclădin care

109164 Preţul de bază pentru sfeclă (eurot zahăr)

4767

Cota A 99240 Sfeclă cota A 4672Cota B 9924 Sfeclă cota B 3242Cota totală de zahăr rafinat din zahăr brut

329636 Preţul de intervenţie zahăr A

6319

Cota totală de izoglucoză

9981 Preţ de intervenţie zahăr B

392

Cota A 9 790 Taxe pentru schema de autofinanţare

1276

Cota B 191 Taxe pentru schema de autofinanţare

22421

Taxe adiţionale pentru zahăr A

130

Taxe adiţionale pentru zahăr B

2460

Ajutor pentru procesare zahăr brut

292

53 Menţinerea scăzută a preţului zahărului la nivelul fermelor din fiecare stat membru

Mult mai mare de 25eurot Fără cote clare Apropiate de 25eurotState membre scăderea Prturilor eurot

State membre scăderea Prturilor eurot

State membre scăderea Prturilor eurot

Finlanda 44Grecia 34Italia 42Spania 36

Marea britanie 40Austria 40Suedia 34

Belgia 30Danemarca 25Franţa 26Germania 30

15

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

EU-25 Scenariul bilanţului reformei propuse a zahărului şinici o reformărdquo icircn 2013

Anul de bază 2005

201213reformă

201213Nici o

reformăPreţuriPreţul instituţional (eurot) 6319 3855 5600Reducerea cumulativă icircn preţul instituţional 39 11CantităţiConsum (mil t) 159 160 160Cotă (mil t) 174 [174] [174]Creşterea cumulativă icircn producţia de izoglucoză - 03 00Producţie estimativă sub cotă a UE 167 122 114Producţia de zahăr C 30 - -Producţia totală EU-25 197 122 114Total import (mil t) 23 39 52Din care Africa Caraibe Pacific (ACP)India 13 13 13Din care EBASPS 02 22 35Din care MFN 01 01 01Din care Balcani 03 03 03Total export (mil t) 31 04 06Din care fără anexa 1 04 04 04Din care A şi B cu rambursări 11 00 02Din care ACP 16 00

54 Menţinerea acordului statelor membre pentru combinarea profiturilor

Reducerea producţiei de zahăr poate fiDrastică Significantă Limitată

State producţiaMembre curentă

State producţiaMembre curentă

State producţiaMembre curentă

1000 tone 1000 tone 1000 toneGrecia 311Irlanda 197Italia 954Portugalia 70

Cehia 455Danemarca 413Finlanda 145Ungaria 402Spania 991Alte state 430Membre noi

Austria 382Belgia 808Franţa 3497Germania 3341Groelanda 851Polonia 1673Suedia 365Marea britanie 1129

Sub total 1532 2836 12044din prod curentă

9 17 73

Producţie UE 15Cota UE 10Total UE 25

13454295816412

Link-uri utile

16

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

httpexporthelpeuropaeu

httpeppeurostateceuropaeu

httpeppeurostateceuropaeunewxtwebassetsUser_guide_Easy_Comext

17

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

EU-25 Scenariul bilanţului reformei propuse a zahărului şinici o reformărdquo icircn 2013

Anul de bază 2005

201213reformă

201213Nici o

reformăPreţuriPreţul instituţional (eurot) 6319 3855 5600Reducerea cumulativă icircn preţul instituţional 39 11CantităţiConsum (mil t) 159 160 160Cotă (mil t) 174 [174] [174]Creşterea cumulativă icircn producţia de izoglucoză - 03 00Producţie estimativă sub cotă a UE 167 122 114Producţia de zahăr C 30 - -Producţia totală EU-25 197 122 114Total import (mil t) 23 39 52Din care Africa Caraibe Pacific (ACP)India 13 13 13Din care EBASPS 02 22 35Din care MFN 01 01 01Din care Balcani 03 03 03Total export (mil t) 31 04 06Din care fără anexa 1 04 04 04Din care A şi B cu rambursări 11 00 02Din care ACP 16 00

54 Menţinerea acordului statelor membre pentru combinarea profiturilor

Reducerea producţiei de zahăr poate fiDrastică Significantă Limitată

State producţiaMembre curentă

State producţiaMembre curentă

State producţiaMembre curentă

1000 tone 1000 tone 1000 toneGrecia 311Irlanda 197Italia 954Portugalia 70

Cehia 455Danemarca 413Finlanda 145Ungaria 402Spania 991Alte state 430Membre noi

Austria 382Belgia 808Franţa 3497Germania 3341Groelanda 851Polonia 1673Suedia 365Marea britanie 1129

Sub total 1532 2836 12044din prod curentă

9 17 73

Producţie UE 15Cota UE 10Total UE 25

13454295816412

Link-uri utile

16

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

httpexporthelpeuropaeu

httpeppeurostateceuropaeu

httpeppeurostateceuropaeunewxtwebassetsUser_guide_Easy_Comext

17

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicinǎ Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Management Inginerie Economicǎ icircn Agriculturǎ şi Dezvoltare Ruralǎ Cǎlǎraşi

httpexporthelpeuropaeu

httpeppeurostateceuropaeu

httpeppeurostateceuropaeunewxtwebassetsUser_guide_Easy_Comext

17