20,58%; putere calorifica inferioara (raportata la proba ini^iala) 4828kcal/kg.Judecind dupa datele consemnate in rapoartele geologice vechi, o reluare a cercetarilor geologice privind zacamintul de carbuni cretacici din perimetrul Borod nu este lipsita de interes. Exploatarea rezervelor ramase nu ar mai ridica oprelisti in condijiile tehnice actuate, care ar rezolva problemele hidrogeologice, altadata insurmontabile.3.3. Zacaminte din TertiarIntr-o lucrare recenta I. Petrescu si Gh. Ma.rga.rit (1987) analizeaza bilitatile de geneza a unor formatiuni purtatoare de carbuni in Eocenul din Bazinul Transilvaniei. In sinteza sus-mentionata se conchide ca la dife-rite nivcle ale Eocenului transilvanean exista citeva intercala|ii sufrjiri de isturi carbunoase si carbuni, dar lipsite de importan^a economica.Fara a intra in detalii asupra repartizarii geocronologice a diferitelor aflorimente, vom face citeva referiri asupra aflorimentului ce apare in Vak-a Raoasa, satul Morlaca (Huedin) (fig. 63). Cele doua intercalatii de sisturi carbunoase si carbuni (lentiliformi), de 1520 cm grosime, se dezvolta la nivelul ,,calcarului grosier inferior" ( calcarul de Leghia), atribuit Priabonianului inferior. Studiul palinologic al aflorimentului (Gh. Pop, I. Petrescu 1971) permite sa rcconstituim mlatina de turba, pe seama careia s-au format depozitele cu carbuni de aici (fig. 64). Apreciind

Fig. 63. Sec^iune geologica pe Valea Raoasa-Morlaca (Huedin) (dupa I. Petrescu, Gh. Margarit) : 7 eruptiv; 2 orizoutul cu A nomya ?i Gryphaea; 3 orizontul cu Nummu-lites perforatus ; 4 orizontul marnelor cenu^ii; 5 orizontul calcarelor gro-siere inferioare; 6 argile vargate su-perioare; 7 orizontul marnelor verzi 51 gipsurilor superioare; 7 orizontul calcarelor grosiere superioare ; C - in-tercala^ii de sjisturi carbunoase i car- | buni.m .a'^^*^^tJwV.i;.'.^>6x>A^^^i^

f^SS^'%i W''ill i1 V "**&3&t!*Brjjy*i