ovulul c
2
1. MORFOLOGIA ŞI ULTRASTRUCTURA OVULULUI Ovula sau ovocitul matur (ovum) reprezintă celula sexuală femelă matură, haploidă, cu o formă sferică şi cu un diametru de până la 200 mm. Conţine, pe lângă materialul genetic inclus în cromozomi şi material nutritiv necesar pentru perioada iniţială de dezvoltare a embrionului. Nucleul celulei apare sferic, veziculos, nucleolat, cu cromatina fin granulară, situat central sau excentric şi delimitat de o membrană dublă cu pori, în al căror lumen este prezent un material electronodens, ce intervine selectiv în reglarea tranzitului nucleo-citoplasmatic. Citoplasma ovulei (ovoplasma) este acidofilă şi fin granulară. Conţine, pe lângă organitele comune, aglomerate în zona perinucleară, mult ARN liber şi “nucleul vitelin” (Balbiani) (deuteroplasma s. vitellus), o formaţiune ovoidă formată din mitocondrii, dictiozomi şi lamele inelare. Mitocondriile alcătuiesc o coroană perinucleară incompletă. Complexul Golgi se extinde şi în zona corticală a citoplasmei, unde este constituit din granule corticale, înconjurate de endomembrane. Granulele corticale participă la formarea lichidului perivitelin, îndeplinind un rol important în fecundaţie. Complexul Golgi participă activ la concentrarea vitelusului şi la sinteza lipidelor, procese în care sunt implicate şi mitocondriile. Reticulul endoplasmic este de tip neted, cu elemente dispuse lax. Ribozomii sunt liberi sau ataşaţi reticulului endoplasmic. De asemenea, sunt prezenţi în citoplasmă: lizozomi primari, corpi multiveziculari (ca urmare a pinocitozei intense) şi numeroase granule (plăcuţe de vitelus). Membrana vitelina a ovocitului ( ovolemma s.plamalemma) este de natură lipoproteică trilaminată şi prezintă numeroase prelungiri - sub forma de microvilozităţi fine, care se angrenează cu prelungirile rare şi groase ale celulelor foliculare. La nivelul membranei viteline se observă numeroase vezicule pinocitice, ceea ce demonstrează schimbul intens de substanţe ce se efectuează între celulele foliculare ale coroanei radiata şi ovul. Zona pelucida (zona pellucida) prezintă un aspect striat, datorat microvilozităţilor membranei viteline şi ale celulelor foliculare, în care se realizează joncţiuni celulare de tipul “zonulei adherens”. 2. OVOGENEZA Ovogeneza (ovogenesis) cuprinde complexul de transformări prin care trece ovogonia (celula germinativă iniţială) până devine ovul (ovocit) apt de fecundare. Se petrece în zona corticală a ovarului, în interiorul unor formaţiuni histologice complexe, denumite foliculi ovarieni. În ovogeneză sunt parcurse trei perioade: germinativă, de creştere şi de maturare. 1. Perioada germinativă (de înmulţire) se desfăşoară în timpul vieţii embrionare, având ca punct de plecare ovogoniile din ovarul embrionar. În perioada embrio-fetală, în ovar se formează întreaga
-
Upload
sarehelizabet -
Category
Documents
-
view
222 -
download
5
description
continut referat histo
Transcript of ovulul c
1. MORFOLOGIA I ULTRASTRUCTURA OVULULUIOvula sau ovocitul matur (ovum) reprezint celula sexual femel matur, haploid, cu o form sferic i cu un diametru de pn la 200 mm. Conine, pe lng materialul genetic inclus n cromozomi i material nutritiv necesar pentru perioada iniial de dezvoltare a embrionului. Nucleul celulei apare sferic, veziculos, nucleolat, cu cromatina fin granular, situat central sau excentric i delimitat de o membran dubl cu pori, n al cror lumen este prezent un material electronodens, ce intervine selectiv n reglarea tranzitului nucleo-citoplasmatic. Citoplasma ovulei (ovoplasma) este acidofil i fin granular. Conine, pe lng organitele comune, aglomerate n zona perinuclear, mult ARN liber i nucleul vitelin (Balbiani) (deuteroplasma s. vitellus), o formaiune ovoid format din mitocondrii, dictiozomi i lamele inelare. Mitocondriile alctuiesc o coroan perinuclear incomplet. Complexul Golgi se extinde i n zona cortical a citoplasmei, unde este constituit din granule corticale, nconjurate de endomembrane. Granulele corticale particip la formarea lichidului perivitelin, ndeplinind un rol important n fecundaie. Complexul Golgi particip activ la concentrarea vitelusului i la sinteza lipidelor, procese n care sunt implicate i mitocondriile.Reticulul endoplasmic este de tip neted, cu elemente dispuse lax. Ribozomii sunt liberi sau ataai reticulului endoplasmic. De asemenea, sunt prezeni n citoplasm: lizozomi primari, corpi multiveziculari (ca urmare a pinocitozei intense) i numeroase granule (plcue de vitelus).Membrana vitelina a ovocitului ( ovolemma s.plamalemma) este de natur lipoproteic trilaminat i prezint numeroase prelungiri - sub forma de microviloziti fine, care se angreneaz cu prelungirile rare i groase ale celulelor foliculare. La nivelul membranei viteline se observ numeroase vezicule pinocitice, ceea ce demonstreaz schimbul intens de substane ce se efectueaz ntre celulele foliculare ale coroanei radiata i ovul. Zona pelucida (zona pellucida) prezint un aspect striat, datorat microvilozitilor membranei viteline i ale celulelor foliculare, n care se realizeaz jonciuni celulare de tipul zonulei adherens.2. OVOGENEZAOvogeneza (ovogenesis) cuprinde complexul de transformri prin care trece ovogonia (celula germinativ iniial) pn devine ovul (ovocit) apt de fecundare.Se petrece n zona cortical a ovarului, n interiorul unor formaiuni histologice complexe, denumite foliculi ovarieni.n ovogenez sunt parcurse trei perioade: germinativ, de cretere i de maturare.1. Perioada germinativ (de nmulire) se desfoar n timpul vieii embrionare, avnd ca punct de plecare ovogoniile din ovarul embrionar. n perioada embrio-fetal, n ovar se formeaz ntreaga rezerv de celule sexuale femele, pentru toat viaa (ce cuprinde circa 60.000 - 100.000 ovocite de ordinul I). 2. Perioada de cretere variaz foarte mult ca durat, ncepnd imediat dupa natere i ajungnd s se ntind pe ani de zile (exemplu: la hominide pn la 20-30 de ani). n cursul acestei perioade se produce i se acumuleaz vitelus.3. Perioada de maturare a ovocitelor ncepe la pubertatea animalului. Cuprinde cele dou diviziuni de maturare: a) prima diviziune, care este meiotic (reducionala), din ovocitul de ordinul I rezultnd dou celule inegale: una de talie mare (haploid) - ovocitul de ordinul II (ovocytus secundarius) i alta de talie mic - primul globul (polocytus primarius), ce se poate divide; b) a doua diviziune de maturare este mitotic, din ovocitul secundar (ovocit de ordinul II) rezultnd ovulul (ovocitul) matur i al doilea globul polar (polocytus secundarius). n acest fel, la sfritul perioadei de maturare, dintr-un ovocit primar, rezult un ovocit cu set haploid de cromozomi i trei globuli polari. Dehiscena (ruperea) folicular i eliberarea ovocitelor are loc n momentul n care ovocitul primar (ovocitul de ordinul I) si formeaz fusul de diviziune, intrnd n prima diviziune de maturare (meiotica), nct pavilionul oviductului capteaz deja ovocitul secundar (ovocitul de ordinul II). Posibilitile de supravieuire ale ovocitului secundar (ovocitul de ordinul II) sunt de 24-48 de ore, iar a dou diviziune de maturare se finalizeaz numai dac a avut loc penetraia zonei pelucide de ctre spermatozoizi. n caz contrar, ovocitul secundar (de ordinul II) rmne blocat n metafaza celei de-a doua diviziuni de maturare.n momentul dehiscenei, ovocitul secundar (ovocitul de ordinul II) este nconjurat de ovolem, zona pelucida i coroana radiata. Ovolema este o membrana citoplasmatic cu numeroi microvili.
