Ovidiu-metamorfoze Cartea 8

7/26/2019 Ovidiu-metamorfoze Cartea 8

http://slidepdf.com/reader/full/ovidiu-metamorfoze-cartea-8 1/12

METAMORFOZE. CARTEA VIII

CARTEA VIII 1.Metamorfoza lui Nisus în vultur de mare şi a fiicei sale Scylla în ciocîrlie —

2.Coroana Ariadnei aşezată printre astre — !aedalus şi "car # metamorfoza prepeli$ei —%Melea&ru ucide mistre$ul din Calydon#Alteea' mama eroului' îi &ră(eşte moartea —).Naiadele' sc*im(ate în insule numite +c*inade —,.-*ilemon şi aucis —

/.-roteu şi Metra# impietatea şi pedeapsa lui +rysic*t*on

1.Metamorfoza "ui Nisus in vultur de mare si a ficei sale scylla in ciocarlie0uceafărul dimine$ii desc*ide calea zilei al(e şi alun&ă noaptea. +urus cade'nori umezi se ridică si aştri linişti$i aută întoarcerea aeacizilor şi a lui Cep*alus.Mina$i pe mare de adieri line' ei aun& mai devreme decît se aşteptau în porturile dorite."n vremea aceasta Minos pustieşte $ărmurile 0ele&ilor şişi încearcă puterile de răz(oi în fa$a oraşuluiAlcat*oe3' unde domneşte Nisus. în pletele al(e venera(ile ale acestuia strălucea în creştet o şuvi$ă de

păr purpuriu' in puterea căruia stătea mîntuirea marelui său re&at.

0una răsărea cu coarne noi pentru a şasea oară şi soarta răz(oiului era încă ne*otărîtă' vremeîndelun&ată victoria z(urînd cu aripi îndoielnice pe deasupra am(elor armate. +ra un turn re&al ce se

înăl$a peste nişte ziduri răsunătoare. !easupra acestora se spune că şia aşezat fiul 0atonei lira de aurşi sunetul ei a rămas în piatră. "n acest turn o(işnuia să se urce adesea fiica lui Nisus şi săi vîrle cu

pietricele în zidul răsunător' pe cînd era pace# c*iar şi în timpul răz(oiului adesea privea de acololuptele încruntatului Marte. 4ăz(oiul durînd de atîta vreme' ea cunoştea acum şi numelecăpeteniilor şi armele şi caii şi mersul fiecăruia şi tol(ele cydoniene2. 4ecunoştea mai înaintea altora şimai repede decît ar fi tre(uit c*ipul comandantului' fiu al +uropei. !upă udecata ei' Minos' dacă îşiascundea capul su( coiful cu creastă de pene' era frumos cu acest coif# dacăşi lua scutul strălucitor' ea&ăsea că îi sade (ine cu scutul# dacă' ridicînd (ra$ul' arunca suli$a care z(ura lin' fecioara îi lăuda

ele&an$a şi puterea. !acăşi întindea arcul măre$ şi punea să&eata' ea ura că are în fa$a ei pe -*oe(us&ata de a tra&e cu să&eata. "ar cînd îşi descoperea fa$a' sco$înduşi coiful şi îm(răcat în purpurăîncăleca pe calul al( împodo(it cu pături cadrilate şii $inea în frîu &ura spume&îndă' fiica lui Nisusa(ia mai era stăpînă pe mintea sa. +a numea fericită să&eata pe care el o atin&ea şi fericite frîiele pecare le $inea în mînă. Sim$ea un îndemn pătimaş săşi poarte paşii de fecioară printre trupele duşmane.Se sim$ea împinsă să se arunce din vîrful turnurilor în ta(erile cnosiene %' sau să desc*idă duşmanului

por$ile de aramă' sau' dacă Minos ar vrea' să facă orice altceva.-e cînd stătea privind cortul al( strălucitor al re&elui din !icteu) ea zice5 6Stau la îndoială dacă să mă

(ucur sau să fiu îndurerată că se poartă un răz(oi ce aduce lacrimi. Sînt îndurerată că Minos esteduşman al celei cel iu(eşte. !ar dacă nu era răz(oiul' miar fi fost el cunoscut7 8otuşi ar putea sfîrşilupta primindumă pe mine ca ostatică. Mar avea pe mine ca tovarăşă şi c*ezăşie a păcii. !acă aceeacare tea născut' o' cel mai frumos dintre muritori' a fost aşa ca tine' cu si&uran$ă că un zeu a ars de

dra&oste lîn&ă ea,

. 9' de trei ori fericită aş fi deaş putea să alunec pe aripi de vînt şi să mă opresc înfa$a ta(erei re&elui &nossian. "nfă$işîndumă pe mine şi dra&ostea mea' laş ru&a sămi spună cu cezestre ar vrea să mă ia. Numai să nu ceară cetatea tatălui meu. Căci mai de&ra(ă să piară patul dorit'decît săl o($in printro trădare. !ar adesea (lînde$ea unui învin&ător &eneros a făcut multora

folositoare înfrîn&erea. !esi&ur că duce un răz(oi ust pentru fiul său pierdut. +l are cu sine puterea pecare io dă cauza pentru care luptă şi' pe cît socotesc' vom fi învinşi de armatele care luptă pentru o

cauză dreaptă. !acă acest sfîrşit aşteaptă oraşul' de ce Marte săi desc*idă aceste ziduri şi nu dra&osteamea71 Alcathoe, vezi nota 59, Cartea VII.2 Cydonieni, de la Cydon, ora in Creta. Tovar!ii l"i Mino#, era" arcai ve#ti$i, ca to$i cretanii. %a &o&oarele vechi a"a n" era c"no#c"t!' &e at"nci C!l!re$ii &"nea" &e #&atele cailor &!t"ri.% Cno#o# era ca&itala Cretei i reedin$a l"i Mino#.) (icte", )"nte *n Creta.,

Mino# e#te +i"l l"i "&iter i al E"ro&ei' vezi #+*rit"l C!r$ii II.




+ste mai (ine să învin&ă fără pierderi de vie$i şi fără întîrzierea care sar putea plăti cu sîn&ele său.

!esi&ur mă tem' Minos' să nu$i rănească pieptul vreun nesă(uit# căci cine ar fi atît de crud încît săîndrăznească a îndrepta împotriva ta suli$a uci&aşă' decît fără să ştie7 îmi place ceam început şi stăruiîn &îndul de a preda cu mine ca zestre patria şi a aduce sfîrşitul răz(oiului. !ar nui destul doară săvreau aceasta. Străile păzesc intrările cetă$ii şi tata are c*eile por$ilor. Numai de el mă tem' nefericita.+l sin&ur îmi întîrzie dorin$ele. !e ce nau făcut zeii să fiu fără patrie7 !esi&ur' fiecare îşi e zeu sieşi şisoarta respin&e ru&ăciunile celui laş. Alta' aprinsă de atîta dra&oste sar fi &ră(it de mult să înlătureorice ar fi stat în calea dorurilor ei. :i pentru ce ar fi alta mai vitează decît mine7 Aş îndrăzni să trec

prin foc şi sa(ie. :i totuşi aici nu e vor(a de foc şi sa(ie. Am nevoie numai de o şuvi$ă de păr din capul

tatălui meu. Acesta mie mai pre$ios decît aurul' această şuvi$ă purpurie mă va face fericită şi stăpînă pe dorin$ele mele;.-e cînd ea vor(ea astfel' noaptea' cea mai (ună prietenă a &riilor' a sosit şi în întuneric îndrăznealaScyllei a crescut.+ra ceasul primei odi*ne' cînd somnul stăpîneşte piepturile o(osite de munca zilei. "ntră pe tăcute îndormitorul tatălui său şi vai' crimă' fiica efuieşte pe tatăl său de şuvi$a fatală. Stăpînă pe &roaznica

pradă' duce cu ea aful crimei şi ieşind pe poartă în milocul duşmanilor — atît de mare îi esteîncrederea în serviciile sale — aun&e la re&e' care rămîne uimit de prezen$a ei. 6"u(irea ma îndemnat

la această crimă — spuse ea. — +u Scylla' fiica re&elui Nisus' î$i predau pena$ii mei şi ai patriei. Nucer altă răsplată' decît pe tine. -rimeşte ca dovadă a dra&ostei mele această şuvi$ă purpurie şi credemăcă$i încredin$ez acum nu părul' ci capul tatălui meu;. :i întinse mîna cu darul criminal.Minos respinse darul şi' tul(urat de icoana acestei întîmplări neaşteptate' răspunse astfel5 6<eii să tealun&e' o' infamie a veacului nostru' din universul lor şi pămîntul şi marea să te respin&ă. =ărăîndoială că eu nu voi în&ădui ca patria mea' Creta' lea&ănul lui >upiter /' să fie atinsă de omonstruozitate atît de mare;. Astfel vor(eşte şi' după ce impune le&ile dreptă$ii duşmanilor învinşi'

porunceşte ca flota să fie dezle&ată din port şi ca pupele de aramă? să fie împinse cu vîslele.Scylla' cînd vede că flota se depărtează pe mare şi comandantul nui dă răsplata aşteptată pentru crimasa' de la ru&ăciuni trece la apri&ă mînie şi întinzînd mîinile' înne(unită' cu părul despletit' stri&ă5

''@nde fu&i şi laşi pe cea care tea autat să cîşti&i victoria' tu cel pus de mine mai presus de patrie' mai presus de tata7 @nde fu&i' suflet de fiară7 ictoria ta este meritul şi crima mea. Nu teau mişcat nici

darurile' nici dra&ostea mea' nici faptul că toată speran$a mea am puso doar în tine7 Acum' părăsită'unde să mă întorc7 "n patrie7 <ace învinsă. !ar să presupunem că ar fi rămas în picioare# ea miar fiînc*isă din cauza trădării mele. "n fa$a tatălui7 0am trădat $ie. -e drept mă urăsc locuitorii. ecinii setem de eBemplul meu. Miam înc*is tot pămîntul ca sin&ură Creta sămi stea desc*isă. !acă şi de laaceasta mă opreşti' dacă mă părăseşti' nerecunoscătorule' nu +uropa î$i este mamă' ci neprimitoareaSyrtă' sau ti&resele Armeniei' ori C*ari(da cea (întuită de Austru. Nu eşti fiul lui >upiter şi na fost

mama ta amă&ită de c*ipul unui taur 1D. +ste mincinoasă povestea neamului tău' un taur adevărat a fostcel care tea născut' fără să fi fost cuprins de dra&oste pentru vreo unincă. 8ată Nisus' ceremi

pedeapsăE ucura$ivă în curînd de nenorocirea mea' ziduri trădateE Căci' mărturisesc' o merit' sîntdemnă de pieire. Să mă nimicească totuşi unul din acei pe care iam pierdut prin nele&iuirea mea.-entru ce tu' cel care ai învins prin crima mea' vrei sămi pedepseşti crima7 Această nele&iuire pentru

patria şi tatăl meu este pentru tine o (inefacere. Cu adevărat vrednică de a te avea de so$5 este

adultera;' care' ascunsă întro unincă de lemn' a ademenit un taur furios şi a purtat în pîntece un pruncmonstru. 9are aun& cuvintele mele pînă la urec*ile tale7 Sau vînturile poartă zadarnic cuvintele mele'

aceleaşi vînturi care$i mînă' in&ratule' coră(iile7 Acum nu mai e de mirare că -asip*ae tea sc*im(atcu un taur. 8u ai şi mai mare săl(ăticie. Nenorocita de mineE Făseşte cu cale' crudul' să se &ră(ească şivalurile răsună spintecate de vîsle'. A*' odată cu mine rămîne departe şi $ara mea. Nimic nu faci tu' celce zadarnic ai uitat de autorul meu. 8e voi urma fără voia ta şi' atîrnată de spatele încovoiat al coră(ieitale' voi fi tîrîtă dea lun&ul valurilor;./ ("&! le-end!. "&iter #e n!#c"#e *n in#"la Creta.? E#te "n anacroni#)' I#toria #&"ne c! n")ai din e&oca aleandrin! /#ec. III0II i.e.n.1 a" *nce&"t #! +ie c!&t"ite

cor!iile c" tale de ara)!. 3oate c! e&re#ia ,,&"&ele de ara)!4 #e re+er! la cioc"rile de ronz /ro#tra1 &e care le avea"cor!iile antice. yrta Mare i yrta Mic!. -ol+"ri ale M!rii Mediterane *n nord"l A+ricii6 yrta Mare, la nord de Tri&olitania, era

#ocotit! &ri)e7dioa#! &entr" cor!ieri.1D Vezi nota 8 de )ai *nainte. o$ia l"i Mino# era 3a#i&hae, care a n!#c"t )inota"r"l &rin )on: #tr"ozitatea ar!tat! )ai de&arte, *)&in#! +iind de ;e&t"n din

r!z"nare +)&otriva l"i Mino#, care n" 7ert+i#e ta"r"l tri)i# *n ace#t #co& i<r o&ri#e &entr" t"r)ele #ale.




A(ia a spus aceste cuvinte şi a sărit în valuri# Cupidon dîndui puteri' ea a auns la vase şi sa a&ă$at

tovarăşă cu sila de coră(iile &nossiene.Cînd a văzuto tatăl său' care acum plutea în văzdu*'' căci de curînd devenise vultur de mare cu aripi&ăl(ui' sa co(orît so sfîşie cu ciocul încovoiat. +a. cum staa&ă$ată' de teamă sa desprins de pupă şi căzînd i sa părut că o adiere uşoară a sus$inuto să nu oatin&ă apa. Au fost aripile ei. Acoperită cu pene şi sc*im(ată în pasăre sa numit Ciris12' luînduşinumele de la părul pe care la furat.2.Coroana Ariadnei aşezata printre astre Minos a sacrificat o sută de trupuri de tauri ca multumire lui >upiter' co(orand din coră(ii' a atins

pămîntul Cretei şi a atîrnat în palat' ca podoa(e' prăzile aduse.@ra neamului său crescuse. @n monstru cu două c*ipuri arăta tuturora &roaznica rătăcire a mamei1.Minos se *otărăşte să înlăture din casa sa această ruşine şi so înc*idă întro clădire întunecoasă cumulte încăperi. !aedalus' cel mai vestit prin &eniul său în arta ar*itecturii' începe lucrul. Amestecăsemnele care arată drumul şi face să rătăcească cel ce intră aci inducîndui în eroare oc*ii prin totfelul de cărări întortoc*iate. Ca Maeandrul cel limpede' care se oacă prin o&oarele fri&iene şi printroşerpuire înşelătoare cur&e înainte şi înapoi şi mer&înd împotriva sa se întîlneşte cu undele care seîntorc şi îndreptînduse cînd spre izvor' cînd spre mare rosto&oleşte ape nesi&ure' tot aşa !aedalus

umple de rătăcire nenumăratele cărări. A(ia sa putut întoarce el însuşi la ieşire' atît de mare eraînşelăciunea clădirii. "n acest la(irint a înc*is c*ipul du(lu de tînăr şi de taur' monstrul care de două orise şi *rănise cu sîn&e acteian1%' dar a treia oară şia &ăsit (iruitorul între victimile sortite săi fie adusetimp de nouă ani.!upă ce cu autorul unei fecioare şi condus de un fir a &ăsit ieşirea &rea şi pe care nimeni dintre cei demai înainte no &ăsise' îndată fiul "ui Ae&eus1)' răpindo pe fiica lui Minos' a dat drumul pînzelor spre!ia1,' unde crudul şia părăsit tovarăşa pe acel $ărm. !ar' pe cînd ea părăsită îşi plîn&ea necazurile'acc*us ia fost spriin şi dra&oste. :i' ca să fie strălucitoare stea veşnică' a trimiso pe cer cu ocoroană luată de pe fruntea lui. Acea coroană sa ridicat în văzdu* uşor şi' pe cînd z(ura' pietrele

pre$ioase sau prefăcut pe neaşteptate în stele şi sau oprit rămînînd cu c*ipul unei coroane în locul în

care se &ăseşte' la miloc între constela$ia lui Gercule în &enunc*i şi cea a :arpelui..!aedalus şi "car # metamorfoza prepeli$ei

"n vremea aceasta !aedalus' nemaiputînd suferi Creta şi "un&ul eBil , a fost cuprins de dorulmelea&urilor pe care se născuse. !ar marea îl $inea prizonier. 6-oate Minos sămi înc*idă pămîntul şi

marea — zise el — dar desi&ur că cerul îmi stă desc*is5 pe aici voi pleca. Minos poate stăpîni totul'dar nu poate stăpîni văzdu*ul;.Astfel a zis' şi îndreptînduşi &îndurile spre o artă necunoscută' a încercat să smul&ă naturii le&i noi.:ia fiBat cu c*i(zuin$ă pene' începînd de la cele mai mici şi urmînd pînă la cele mai mari' deai ficrezut că au crescut treptat. Aşa au crescut odinioară pu$in cîte pu$in $evile naiului. !aedalus lea&ăaceste aripi la miloc cu in şi la capete cu ceară şi astfel aşezate le îndoaie întro cur(ură uşoară' ca săimite aripile adevărate ale păsărilor. 8înărul "car stă împreună cu el şi' neştiind căşi pune la cale

propria sa pieire' cu fa$a veselă' aci lua penele pe care vîntul le mişca de colocolo' aci cu de&etul cel

mare strica ceara &al(enă şi ocul său împiedica lucrul minunat.!upă ce priceputul meşter a făcut lucrării sale ultimele pre&ătiri' şia ec*ili(rat corpul între am(ele

aripi şi sa ridicat în aer. A învă$at apoi şi pe fiu5 6Să ai &riă' "care' — a zis el — să $ii drumul demiloc prin aer. !acă vei mer&e prea os' î$i va în&reuia apa penele# prea sus' te va arde focul. <(oarăîntre ele. "$i poruncesc să nu priveşti nici pe ootes' sau pe Gelice' nici sa(ia 9rionuiui1/ scoasă dinteacă. Hine drumul după cum te voi călăuzi eu;. 0a învă$at apoi să z(oare şi ia aşezat pe umeri aripilenecunoscute pînă atunci. "n timpul sfaturilor şi al lucrului &enele (ătrînului se umpluseră de lacrimi şimîinile sale de părinte tremurau.2 ;")ele de Ciri# e#te le-at *n +antezia &oet"l"i de c"v*nt"l -rece#c =eiri#, )o$ la &!#!ri, care ar +i *nr"dit c" ver"l =eirein, a t!ia,

a!"<c*nd a#t+el a)inte de "vi$a de &!r t!iat! din ca&"l l"i ;i#"#.> 3a#i&hae, )a)a )inota"r"l"i.1% Atenienii — acteeni, c") li #e )ai #&"nea 0 +"#e#er! #ili$i #! dea an"al c*te a&te tineri i a&te tinere, ti)& de no"! ani, &entr" a

hr!ni )inota"r"l n!#c"t de 3a#i&hae. The#e" a elierat &e atenieni de ace#t

7"- r"ino# +a$! de Mino#.1) The#e" a ieit din lairint c" a7"tor"l Ariadnel care, *ndr!-o#tin<d"<#e de el, i<a dat "n -he) de a$! al c!r"i ca&!t +iat la intrare i<a #ervit la ieirea din lairint. ("&! ce a "ci# )inota"r"l, The#e" ia cu #ine &e Ariadna, dar &e dr") o &!r!#ete, &entr" Fedra, a do"a +iic! 0 l"i

Mino#, &e care de a#e)enea o l"a#e din Creta. The#e" era +i"l T e-el"i atenian Ae-e"#.1, (ia, in#"l! In a&ro&ierea Cretei, &oate chiar in#"la ;ao#, c"no#c"t ?i #" n")ele de (ia.1/ E#te vora de con#tela$iile @oote#, elice, Orion.




:ia sărutat fiul' sărutări pe care navea să i le mai dea niciodată şi' înăl$înduse cu autorul aripilor' a

luat drumul în z(or înainte. 8emînduse pentru tovarăşul său' ca o pasăre care din înaltul cui(ului şiascos la z(urat puii tineri' îl îndeamnă săl urmeze' îl înva$ă arta primedioasă' îşi mişcă şi el aripile şi

priveşte înapoi la ale fiului. -escarul care prindea peşte cu trestia tremurătoare' păstorul rezemat în (îtă' sau plu&arul spriinit pe coarnele plu&ului' cînd iau văzut au rămas înmărmuri$i şi au crezut căsînt zei cei ce pot să ia drumul văzdu*ului.Acum în partea stin&ă rămăseseră Samos' !elos şi -ăros. "n dreapta erau 0e(ynt*os şi Calymne 1? ceaîm(elşu&ată în miere' cînd copilul' lăsînduse în voia plăcută a unui z(or îndrăzne$' părăsi peconducătorul său şi' ispitit de c*emarea cerului' se avîntă în înalt. ecinătatea soarelui iute ia muiat

ceara miresmată' le&ătura penelor. Ceara sa topit. +l a&ită zadarnic (ra$ele &oale şi fără aripi' care numai întîmpină rezisten$a aerului. Stri&ă mereu numele tatălui şi cade în apeleal(astre care de la el şiau luat numele1. "ar tatăl nefericit' care acum nu mai era tată' a stri&at5 6"care'"care' unde eşti7 "n ce re&iune să te &ăsesc' "care7;.Acestea zicea' cînd ia zărit penele în unde. :ia (lestemat arta şi a in&ropat trupul fiului său înmormînt' iar pămîntul a fost numit de la numele celui în&ropat.-e cînd punea în mormînt trupul nefericitului său fiu' dintrun stear rămuros la văzut o &ălă&ioasă

prepeli$ă' care a (ătut din aripi şi şia arătat prin cîntec (ucuria. Sin&ură z(urătoare din neamul eiatunci' fără să mai fi fost alta ca ea înainte' şi făcută de curînd pasăre' este o neîncetată imputare pentru tine. !aedaleE Căci lui' necunoscînd destinele' îi dăduse sora sa pe fiul ei' copil în vîrstă de 12

ani cînd avea sufletul capa(il de a învă$a. Acest copil' luînd ca model spinii aşeza$i pe spatele peştelui'a tăiat întro lamă de fier un şir de din$i ascu$i$i şi a descoperit folosirea ferestrăului. +l cel dintîi deasemenea a le&at în acelaşi nod două (ra$e de fier' aşa fel încît de la distan$ă e&ală unul de altul' unulstă iar celălalt se învIrteşte în cerc2D. !aedalus invidios şia aruncat ucenicul din vîrful cetă$iiconsacrate Minervei2E' min$ind că el a căzut. !ar' -allas' protectoarea &eniilor "a luat în primire şi lafăcut pasăre' acoperindul cu pene înainte de a aun&e os. -uterea &eniului său pătrunzător însă iatrecut în aripi şi picioare' iar numele ia rămas cel de mai înainte22. 8otuşi această -asăre nu se înal$ă

prea sus şi nuşi face cui( în ramurile sau în vîrful ar(orilor. +a z(oară aproape de pămînt :işi pune

ouăîe în mărăcinişuri. Amintinduşi de căderea sa' se teme de înăl$imi.

9(osit' !aedalus aunse acum în mama eroului' îi se înarmase la ru&ămin$ile lui' &ră(eşte moartea îlluase cu &enerozitate su( ocrotirea sa.%.Melea&ru ucide mistre$ul din Calydon#

Alteea' mama eroului' îi &ră(eşte moarteaFra$ie lui 8*eseu' Atena încetase de a mai plăti tri(utul &roaznic. 8emplele sînt împodo(ite cu coroaneşi în ele se înal$ă ru&ăciuni răz(oinicei Minerve' lui >upiter şi celorlal$i zei' care sînt cinsti$i cu ertfede mul$umire şi cu că$ui de tămîie. <vonul cel rătăcitor răspîndise prin oraşele Ar&olidei numele lui8*eseu şi popoarele pe care le cuprinde (o&ata Ac*aia au cerut autorul acestuia în marile lor

primedii. Autor a cerut cu ru&ămin$i umilite şi Calydonul' deşi îl avea pe Melea&ru ocrotitor. -ricinacererii sale era un porc mistre$' unealtă şi răz(unător al duşmănoasei !iana. Căci se spune că 9eneus2%'

pentru (inefacerile unui an îm(elşu&at adusese ertfă primele roade de &rîu zei$ei Ceres' vin lui

0yaeus2) şi untdelemnul de măsline (londei Minerve.

Cinstirea rîvnită' începută de a&ricultori' a auns la to$i zeii# sin&ure altarele !ianei se spune că au fosttrecute cu vederea' rămînînd fără tămîie. !ar şi zeii sînt în stare să urască. 6Nu voi lăsa fapta aceastanepedepsită — a zis ea —# dacă nu sînt onorată cum se cuvine nu voi rămîne şi nerăz(unată;. :i ceadispre$uită a trimis un mistre$ ca răz(unător în o&oarele lui 9eneus. Mai mare ca taurii o&oarelorsiciliene' acest mistre$ nu e întrecut nici de taurii +pirului (o&at în păşuni. 9c*ii îi scînteiază în sîn&eşi foc' &îtul îi e $eapăn şi părul z(îrlit' asemena unor vîrfuri dese de să&e$i. Coama îi stă ca un parapet'ca nişte înalte suli$i.1? %eyntho# i Caly)ne, in#"le in a&ro&iere de Rhodo#. (ae!al"# 7 Icar, &lecind din Creta, a" trec"t &e#te Cyclade, *ndre&tind"<#e #&re

Milet, ora &e coa#ta A#iei Mici.1 O &arte a M!rii E-ee, ce #<a n")it Marea Icaric!. ("&! le-end!,l"&"l l"i Icar a +o#t *n-ro&at *n in#"la Icaria,

azi Micaria, &e coa#ta occidental! a Anatoliei.2D Co)&a#"l. .2 Athena. 22

In -recete &re&eli$! #e #&"ne &ertli.2 Cocalo#, re-e *n lcllia. 3rec") #e vede, Ovi!l" #chi)! dr"rB l"i (aedal"#, +!clnd"<l #! a7"n-! *n #"d"l Italiei.2% Oene"#, re-e al Calydon"l"i, în Etolia.2) %yae"#. *n -recete lierator"l, n")e al l"i @acch"#, lierat de -ri7i.




Spuma îi cur&e înfier(întată pe &rumazul lar&. "n scrîşnitul lor surd din$ii îi sînt la fel cu ai elefan$ilor

de "ndia. !in oc*i ii $îşnesc ful&ere. =runzele ard su( suflarea lui. Aci e calcă în picioaresemănăturile pe cînd sînt încă verzi' aci le culcă la pămînt cînd sînt coapte' nimicind roadele lui Ceresîn spice şi secerînd nădedile oamenilor' care rămîn cu plînsul.<adarnic aşteaptă aria' zadarnic aşteaptă *am(arele recolta nădăduită. Sînt aşternu$i la pămîntstru&urii &rei de pe lun&ile vi$e şi de pe ramuri cad roadele măslinului cel totdeauna verde. @r&ia

pătrunde în turme. Nu le pot apăra păstorii şi cîinii' taurii înfuria$i nu pot să apere cireada. 9ameniifu& şi nu se socotesc în si&uran$ă decît între zidurile oraşului' pînă ce Melea&ru şi împreună cu el oceată aleasă de tineri se adună din dorin$a de &lorie. Sînt printre aceştia cei doi 8yndarizi2,' unul

renumit în cest2/' iar celălalt prin calul său# "ason' constructorul primei coră(ii2?# 8*eseu întro fericităunire cu -irit*ous2# cei doi 8*estiaziD' şi 0ynceus' fiul lui Ap*areus1' şi repedele "das' şi Caeneus2

cel odinioară femeie şi crudul 0eucipus' şi Acastus cel viteaz la suli$ă' şi Gippotoos' şi !ryos' şi-*oeniB' fiul lui Amintor' şi cei doi Actorizi' şi -*yleus' trimis din +lida. Mai erau de asemenea8elamon' şi tatăl marelui Ac*ille' şi -*eretiade' şi "olaus Gyantianul' împreună cu neo(ositul+urytion' şi neînvinsul la fu&ă +c*ion' şi 0eleB Narycianul' şi -anopeus' şi Gyleus' şi crudulGippasus' şi Nestor încă începător în arme' şi cei pe care Gippocoon ia trimis din vec*ea Amycle' şisocrul -enelopei% cu Ancaeus din -arr*asia' şi în$eleptul Amp*ycide)' şi fiul, lui 9eclus cel pînă aci

si&ur de so$ia sa' şi eroina

/

din 8e&eea' podoa(ă a pădurilor 0yceului. 9 a&rafă lucitoare îi prindea susîm(răcămintea. -ărul îi era strîns întrun coc' fără vreo în&riire deose(ită. !e pe umărul stîn& îi atîrnazăn&ănind tol(a de să&e$i lucrată în fildeş' şi în mîna stin&ă $inea arcul. Aceasta îi era &ăteala. C*ipul'ai putea săl numeşti de fecioară la un copil' sau de copil la o fecioară.-e aceasta deopotrivă a văzuto şi a dorito eroul calydonian Melea&ru' inima fiindui cuprinsă deflăcările ascunse ale unei iu(iri la care zeii se împotriveau. 69' fericit (ăr(atul pe care aceasta şi—1 vaale&e de so$; — a zis el' dar timpul şi ruşinea nui în&ăduie să spună mai multe' căci are o datorie maimare de îndeplinit5 lupta' carel c*eamă de &ra(ă.9 pădure deasă cu copaci &roşi' nedo(orî$i de secure şi ani' începe din cîmp şi se înal$ă privind pesteo&oare. !upă ce au auns aci (ăr(a$ii' o parte au întins re$elele' o parte au dezle&at cîinii din lan$uri' iar

o parte se $in pe urmele lăsate de picioare şi doresc primedia.+ra o vale sco(ită' unde o(işnuiau să se scur&ă pîraiele formate din apa de ploaie. =undul acestei văi

era acoperit de sălcii mlădioase' al&e uşoare' ro&oz' răc*itiş şi papură mică adăpostită su( trestii înalte.!e aici' mistre$ul întărîtat se repede cu furie în milocul duşmanilor' asemenea trăsnetului ce $îşneştespintecînd norii. "n &oană aşterne ia pămînt dum(rava şi pădurea răscolită vuieşte. 8inerii stri&ă şi cumînă puternică $in întinse să&e$ile ce vi(rează cu fierul lor lat. =iara năvăleşte şişi face drum printrecîinii care i se împotrivesc şii împrăştie muşcîndui dintro parte şi alta' în larma de lătrături. -rimasă&eată aruncată de (ra$ul lui +c*ion a fost zadarnică' producînd o rană uşoară unui trunc*i de ar$ar. A

doua' dacă nu era aruncată cu putere prea mare de trimi$ătorul său' ai fi zis că se opreşte în spatele$intit. A trecut însă pe deasupra. Cel ce o aruncase era "ason -a&asianul?. 6-*oe(us' — zice fiul lui

Amp*yB — dacă team cinstit şi te cinstesc' fă să atin& cu să&eată si&ură fiara urmărită;. <eul a

primit ru&ăciunea pe cit a putut. Mistre$ul e lovit' dar fără rană. !iana scosese fierul de la să&eataz(urătoare. 0emnul a auns fără ascu$iş. Mînia fiarei a fost a$î$ată. Nu mai pu$in ca un ful&er sa aprins'oc*ii îi scapără scîntei' din piept scoate flăcări şi' precum z(oară piatra aruncată de maşina de răz(oi

cînd atacă zidurile sau turnurile pline de solda$i' tot aşa de năvalnic se năpusteşte mistre$ul plin devenin şi aşterne la pămînt pe Gippalmos şi pe -ela&on' care $ineau aripa dreaptă. 8ovarăşii îi ridică.

Nici +naesimus' fiul lui Gippocoon' na putut evita muşcătura aducătoare de moarte5 tremurînd şi&ata să fu&ă înapoi' puterile îl părăsesc şi este muşcat dinapoia &enunc*iului.2, Tyndarlzi, Ca#tor i 3oll", +iii %edei i ai l"i "&iter tran#+or)at în le!d!. o$"l %edei era *n#! Tyndare"#, re-e In &arta.2/ Ce#t, vezi nota 5, Cartea V.2? Coraia ar-ona"$ilor.2 3iritho"#, +i"l l"i Iion i #o$"l i&&oda)iei.D The#tiazi, 3lei&&"# i Toe"#, +iii l"i The#ti"#, re-e al 3le"ron"<lui, *n Etolia.1 Avhare"#, re-e *n Me##ena.2 Meta)or+oza l"i Caene"# e#te &ove#tit! de Ovidi" in Cartea DII. yantian"l, din yant, vechi n")e al @oe$iei.% %aerte.) A)&hycide, -hicitor"l Mo&#"#, +i"l l"i A)&hy., A)&hiara"#, ero" i -hicitor -rec./ Atalanta, n!#c"t! la Te-eea, in Arcadia, a&roa&e de )"ntele %yce".? Ia#on *i con#tr"i#e +iola la 3a-a#a *n The##alia. hicitor"l Mo&#"#




-oate că ar fi pierit şi eroul din -ylos%D' fără să mai apuce vremea 8roiei. !ar' proptinduse în suli$ă şifăcînduşi vînt' a sărit întrun copac care se înăl$a în apropiere şi de aci a putut privi în si&uran$ă peduşmanul de care scăpase.=iara înfuriată' muşcînd cu din$ii trunc*iul copacului' amenin$ă cu moartea şi' furia dîndui puteri noi'sfîşie cu col$ii încovoia$i coapsa fiului lui +urytus%1 "ar cei doi fra$i &emeni%2' neaunşi încă stele pe cer'

amîndoi falnici' amîndoi călări pe cai mai al(i decît zăpada' amîndoi z&uduiau cu mişcări tremurătoaresuli$ele ale căror vîrfuri vi(rau în aer. +i ar fi rănit purtătorul de păr aspru' dacă acestanar fi fu&it în pădurile dese' locuri neum(late nici de cai' nici de să&e$i. 8elamon îl urmăreşte şi'

neprevăzător în &oana lui' împiedicînduse de rădăcina unui ar(ore' cade cu capul în os. -e cînd îlridica -eleus' te&eeana% a pus în coardă o să&eată şi' îndoind arcul' a aruncato. Să&eata oc*ită atin&etrupul fiarei sus su( urec*e şii roşeşte părul aspru de cîteva picături de sîn&e. 8otuşi Atalanta na fostmai (ucuroasă de succesul loviturii sale decît Melea&ru. Se spune că el cel dintîi a văzut' cei dintîia arătat tovarăşilor săi sîn&ele curs şi a spus5 6ei do(îndi cinstea meritată a viteiei;. ăr(a$ii au roşitla aceste cuvinte# ei se îndeamnă şişi fac cura cu stri&ăte' aruncînd fără nici o rînduială să&e$i care înmul$imea lor se lovesc unele de altele şi naun& la $intă.'"ată că' furios contra destinului său' arcadianul; înarmat cu securea cu două tăişuri' zice5 6învă$a$i cu

cît sînt mai presus să&e$ile (ăr(ăteşti de cele femeieşti' o' tineri' şi da$ivă înapoi în fa$a lucrului meu.0atoniana însăşi poate săl ocrotească cu armele sale' totuşi' fără voia !ianei' el va muri de loviturilemele;.Acestea spuse' cu $inută mîndră şi cu &las puternic. :i apucînd cu amîndouă mîinile securea cu douătăişuri' înăl$at în vîrful picioarelor' o ridică deasupra capului &ata de a lovi' dar fiara io ia înainte şi'muşcîndul de două ori' îi sfîşie pîntecele cu din$ii în locul cel mai prielnic mor$ii. Ancaeus cade şimăruntaiele îi cur& afară împinse de năvala sîn&elui' care face (altă pe pămînt.împotriva fiarei duşmane mer&ea -irit*ous' amenin$îndo cu un par de vînat cel $inea în mînai

puternică. 69preştete' o parte a sufletului meu' mai iu(it decît mine însumi' — stri&ă la el fiul luiAe&eus%). + în&ăduit acum să stea departe viteii. Curaul nesă(uit a fost fatal lui Ancaeus;. A zis şi a

răsucit suli$a &rea cu vîrful de aramă. ine aruncată şi si&ură de $intă' sa împiedicat totuşi în ramurafrunzoasă a unui stear. A aruncat şi Aesonide%, o să&eată' dar întîmplarea a făcut să nimerească un

cîine de vînătoare' săi străpun&ă pîntecele şi să se înfi&ă în pămînt.' Nu tot aşa este însă mîna fiului lui9eneus%/. Aruncînd două să&e$i' prima se opreşte în pămînt' iar a doua în spatele fiarei. :i fără ză(avă' pe cînd mistre$ul în furii se învîrteşte în loc şi din rană îi &îl&îie sîn&e şi spumă' cel ce la rănit esteaproape' îi înte$eşte tur(area şii împlîntă în &rumaz suli$a strălucitoare. 8ovarăşii iz(ucnesc în stri&ătede (ucurie' alear&ă să strîn&ă cu mîna lor mina victorioasă şi privesc cu uimire fiara uriaşă zăcînd pe omare întindere de pămînt. Nici acum nu li se pare că sînt în si&uran$ă să se atin&ă de ea' dar totuşi

fiecare o incrustează cu suli$a. învin&ătorul însuşi pune piciorul pe capul ce pricinuise atîtea mor$i'apoi zice5 6-rimeşte' Nonacriană%' dreptul meu de pradă şi &loria acestei victorii so împăr$imîmpreună;. :i îndată îi dă înfiorătoarea piele a mistre$ului cu părul z(urlit şi cu (otul împodo(it dedin$i mari. +i îi fac plăcere şi darul şi cel ce il dă. -e ceilal$i îi cuprinde necazul şi toată mul$imeamurmura. !intre ei' întînzînd (ra$ele' cu voce puternică' 8*estiazii stri&ă5 6Gei' femeie' lasă' nu$iînsuşi onorurile noastre. Să nu te amă&ească încrederea în frumuse$ea ta şi nici că o să fie mult timp

îndră&ostit de tine cel ce$i face daruri;. :i ei îi răpesc darul' iar lui dreptul darului. Na putut ră(da aceasta Mavor$ianul% şi' scrîşnind de mînie' a zis5 6învă$a$i' răpitori ai onoarei altuia'

cît de mare e deose(irea între fapte şi amenin$ări;. :i cu sa(ia' vărsînduşi ura' a străpuns pieptul lui-leBippus' care nu se aşteptase la aceasta.. -e 8oBeas' care pe de o parte ar fi vrut săşi răz(une fratele'iar pe de alta se temea de o soartă asemănătoare' nul lăsă să stea mult în îndoială şi să&eata caldă demai înainte o încălzi cu sîn&ele fratelui lui -leBippus.%D ;e#tor, +i"l l"i ;ele"#, re-e In 3ylo# din Eli!a. i&&a#"#, n")ii )ai *nainte.2 Ca#tor i 3oll".% Te-eeana, Atalanta.%% Arcadian"l, Ancae"#, "n"l dintre ar-ona"$i, ori-inar din Arcadid<%) The#e" era +i"l l"i Ae-e"#, re-e *n Atena. Vezi l nota 5. 8 Ae#oni!e, Ia#on +i"l l"i Ae#on.%/ Melea-r". %?

;onacrian!, Atalanta, care era din ;onacri#, ora In Arcadla de nord.% Mavor$ian"l, Melea-r", de#&re care #e credea c! e +i"l l"i Marte /Mavor#, n")e arhaic i &oetic al l"i Marte1.




Alt*aea)D aducea daruri la templele zeilor pentru fiul învin&ător' cînd vede că fra$ii săi sînt aduşi mor$i.

Sco$înd un $ipăt de &roază' umple oraşul de (ocete şişi sc*im(ă *ainele de săr(ătoare cu *aine dedoliu. !ar îndată ce află pe autorul omorului toată alea i se potoli :i se întoarse de la lacrimi ladorin$a răz(unării.+ra un (utuc pe care' cînd fiica lui 8*estius se c*inuia în durerile facerii' cele trei surori)1 lau pus înfoc şi răsucind cu de&etele firul soartei' pe carel torceau' au zis5 6!ăm acelaşi timp de via$ă lemnuluişi $ie' o' cel de curînd născut;. !upă ce au rostit această profe$ie' zei$ele au ieşit. Mama a smuls din foclemnul ce ardea şi la stins cu apă. Mult timp îl $inuse ascuns în fundul unui altar şi' păstrîndul' î$i

păstrase via$a ta' tinere Melea&ruE Mama îl scoase' porunci să se aducă &ătee şi puse su( ele focul

nemilos. Apoi de patru ori încercînd să pună lemnul în flăcări' de patru ori şia stăpînit mîinile. Seluptă în sufletul ei mama şi sora. !ouă nume îi tra& inima în două păr$i deose(ite. Adesea fa$a îi păleade teama crimei ce avea să facă. Adesea mînia fier(înd îi inecta oc*ii. Aci pe fa$a ei se citeauamenin$ări' aci puteai crede că e copleşită de milă şi' pe cînd pornirea furiei îi usca oc*ii' alte lacrimile luau locul celor de mai înainte. Ca o cora(ie pe care vîntul o împin&e întro parte şi valul în alta'stăpînită de două puteri potrivnice şi supunînduse nesi&ură amîndurora' tot astfel 8*estiana rătăceşteîntre sim$ăminte îndoielnice şi pe rînd lasă mînia şi' lăsîndo' o a$î$ă iarăşi' înclină totuşi să fie mai

(ună soră decît mamă şi' ca să potolească cu sîn&e um(rele sîn&elui' este pioasă prin impietate. Cîndfocul aducător de nenorocire era în toi' ea zice56Acest foc va arde măruntaiele mele;. :i cum $inea cu mîna (lestemată lemnul fatal' sa oprit în fa$a

altarului funerar şi a zis5 6întreite zei$e ale răz(unării' +umenide' întoarce$ivă fe$ele voastre sprecrudele sacrificii. 4ăz(un o crimă şi fac o crimă. 8re(uie ispăşită moartea cu moarte. 8re(uie adău&atăcrimă la crimă' înmormîntare la înmormîntare. Să piară casa nele&iuită su( &reutatea nenorocirilorsale. 9are se va (ucura fericitul 9eneus de victoria fiului său şi 8*estius va fi fără copii7 Mai (ine ve$i

plîn&e amîndoi. oi' suflete ale fra$ilor mei de curînd pleca$i în lumea cealaltă' în$ele&e$i datoria mea' primi$i ertfa scump plătită' nenorocită mlădi$ă a pîntecelui meu. ai de mineE Ce sînt împinsă să fac7=ra$i' ierta$i pe o mamă. Mîinile îmi lipsesc pentru crima începută. Mărturisesc că el a meritat să piară'dar nu mă lasă inima ca eu săi aduc moartea. Aşadar va rămîne nepedepsit şi victorios şi' viu şi

mîndru de succesul său' va avea împără$ia Calydonului7 oi' um(re reci' ve$i rămîne o mînă de

cenuşă7 No pot ră(da. Să piară criminalul' el să tîrască cu sine speran$a tatălui său şi a domniei şiruina patriei. !ar unde este sufletul de mamă7 @nde sînt acum sim$ămintele de dra&oste ale părin$ilorşi c*inurile sarcinii purtate timp de nouă luni7 9' deaş fi ră(dat de la început să se mistuie înîntre&ime lemnul în foc şi cu el via$a taE Ai trăit datorită mie' acum vei muri datorită $ie. -rimeşterăsplata faptei tale şi dă înapoi sufletul dat de două ori' o dată la naştere şi a doua oară cînd am scosdin foc lemnul. Sau trimitemă în mormîntul fra$ilor mei. !oresc răz(unare şi no pot înfăptui. Ce săfac7 !oar îmi sînt înaintea oc*ilor rănile fra$ilor mei şi ima&inea unei crime atît de înfiorătoare. !ar

numele şi dra&ostea de mamă îmi frîn& inima. Nenorocita de mineE e$i învin&e rău' dar învin&e$i'fra$i. Numai că eu' care vă voi da satisfac$ie' vă voi urma şi eu;.Astfel vor(i şi întorcînd capul' cu mîna tremurîndă aruncă în milocul focului lemnul aducător demoarte. =ie că a &emut' fie că a părut că scoate &emete' lemnul a fost cuprins de flăcările oar(e şi aars. !eparte şi fără să ştie' în acel foc arde Melea&ru şi simte că măruntaiele îi sînt mistuite de flăcări

nevăzute' dar îşi stăpîneşte marile dureri prin cura. +ste mî*nit totuşi că îl răpune o moarte laşă şifără sîn&e şi numeşte fericite rănile lui Ancaeus. Cu &emete şi cu &lasul cel din urmă c*eamă pe

(ătrînul său tată' pe frate' pe dra&ilei surioare' pe tovarăşa de pat' poate şi pe mamă. =ocul :i durerea

cresc şi iarăşi se potolesc' apoi se stin&' iar sufletul încetul cu încetul ia drumul văzdu*ului şi cenuşaal(ă îi acoperă trupul făcut căr(une.

Mîndrul oraş Calydon este în doliu. 8ineri şi (ătrîni plîn&' oamenii de rînd şi fruntaşii &em şi mamelecalydoniene elesc pe malurile +venului cu părul despletit. 8atăl căzut la pămînt îşi umple de praf

părul cărunt şi fa$a de (ătrîn' (lestemînduşi amarul vie$ii îndelun&ate. Cît despre mamă' mîna părtaşăla &roaznica faptă ia adus ispăşirea' căci şia spintecat măruntaiele cu pumnalul. C*iar dacă miar fidat zeii o sută de &uri cu vor(e răsunătoare şi destul talent şi toată inspira$ia muzelor Geliconului' naş

putea eBprima prin cuvinte alea nenorocitelor lui surori. Nemai&îndinduse la frumuse$e' îşi lovesc piepturile îndurerate.

)D Althaea, +iica l"i The#ti"#, re-e *n Etolia. Fra$ii Althaeii era" 3lei&&"# i Toea#.)1 Celei trei #"rori, 3arcele, vezi nota ii, Cartea V.




Cît timp trupul nu e pe ru& îm(ră$işează şi încălzesc trupul lui Melea&ru şil sărută şi după ce lau pus

pe ru&.!upă ce aun&e cenuşă' strîn& la piept cenuşa adunată şi zac întinse la pămînt' îm(ră$işînd piatra pecare e scris numele lui' udîndui numele cu lacrimi.=iica 0atonei' săturată în sfîrşit de nenorocirea casei lui -art*aon)2 făcîndule să le crească pene pecorp' le ridică în aer pe toate' în afară de For&e şi nora no(ilei Alcmene). Cu (ra$ele acoperite culun&i aripi şi cu &ura devenită cioc tare' astfel sc*im(ate în păsări' ele stră(at văzdu*ul.).Naiadele sc*im(ate în insule numite +c*inade

"n vremea aceasta 8*eseu' după ce duse la (un sfarsit truda la care luase parte alături de tovarăşii

săi' mer&ea către cetatea lui +rec*teus' ocrotită de 8ritoniana)%. Ac*elous' umflat de ploaie' ia înc*isdrumul şi la făcut să întîrzie. 6"ntră în casa mea' ilustre Cecropid' — îi zise acesta — şi nu te eBpuneundelor mele lacome. +le o(işnuiesc să ducă la vale (îrne puternice' şi să pră(uşească cu mare vuietstînci' rosto&olindule. Am văzut cum sînt tîrîte cu oi cu tot staulele din vecinătatea malurilor şi nafolosit nici vitelor puterea' nici cailor iu$eala. Multe trupuri tinere a în&*i$itacest şuvoi în vîrteurile lui' cînd zăpezile sau topit pe munte. -înă săşi re&ăsească rîul malurileo(işnuite' pînă săşi ia în al(ia sa mers uşor' este mai (ine să te odi*neşti;.

Ae&ide

)D

a primit. 6Mă voi folosi' Ac*elous' de casa şi de sfatul tău; — ia răspuns el. :i sa folosit deamîndouă. A intrat în locuin$a construită din piatră spon&ioasă şi din calcar tare. -ămîntul umed eraacoperit cu muşc*i moale. 8avanul era (oltit din coc*ilii de diferite culori. Gyperion,, aunsese la ziua

umătate cu lumina sa. 8*eseu şi tovarăşii săi iau loc pe paturi. Aici se aşază "Bionide)/' dincoace0eleB' eroul din 8roezene cu părul rar şi cărunt împrăştiat pe tîmple' şi cei lal$i pe care rîulacarnanienilor îi &ăsise vrednici de o astfel de cinstire' fiind foarte (ucuros de un atît de mare oaspe.îndată' nimfele cu picioarele &oale au aşezat mesele de ospă$.!upă ce au terminat cu mîncările' au pus vin în pa*are de cristal.Atunci marele erou' privind marea ce se întindea su( oc*i' a zis56Ce loc este acela7 — şi a arătat cu de&etul'' Spunemi ce nume poartă insula aceea'cu toate că se văd mai multe decît una7;

6Ce se vede nu este o sin&ură insulă' răspunse rîul' sînt cinci' dar depărtarea împiedică deose(irea lor.

:i ca să te miri mai pu$in de răz(unarea !ianei' î$i spun că acestea au fost mai înainte naiade. !upă ceau ertfit zece uninci' au c*emat la ospă$ pe to$i zeii cîmpului la petrecerea lor săr(ătorească' uitînd demine. Mam umflat de mînie şi' cît pot să vin de mare cînd mă înfurii' atît mă făcusem. !eopotrivă denăvalnic cu sufletul şi valurile' am despăr$it păduri de păduri şi o&oare de o&oare' şi am rosto&olit înnoianul de ape cu loc cu tot nimfele care a(ia atunci' în sfîrşit' şiau adus aminte de mine. alurilemele şi ale mării au sfîrtecat pămîntul şi lau împăr$it în milocul undelor în atîtea insule +c*inadecîte vezi. !acă totuşi te ui$i mai departe' iată că dincolo de ele se vede o altă insulă dra&ă mie.

Coră(ierii o numesc -erimele. -e aceasta am iu(ito' răpindui dreptul de a se numi fecioară. 8atăl ei'Gyppodamas' na pututo ierta şi a aruncato de pe o stîncă în adînc pe fiica sa pentru a o ucide. Am

primito în (ra$e şi' $inîndo deasupra valurilor' am zis5 J9' purtător al tridentului' tu' căruia î$i estesortită domnia apelor' împără$ie ce urmează în al doilea rînd după cer' tu' spre care aler&ăm şi unde neoprim toate rîurile sfinte' vino şi ascultă cu (unăvoin$ă' Neptune' ru&ăciunile mele. +u sînt vinovat de

suferin$ele celei pe care o port cu mine. !acă ar fi (lînd şi în$ele&ător' dacă ar fi mai pu$in neînduratGyppodamas' ar tre(ui săi fie mila de fiica lui şi să ne ierte. !ă autor' Neptun' aceleia pe carecruzimea părintească a scufundato în valuri. !ă un loc' sau să fie ea însăşi loc' pe care săl îm(ră$işez

cu valurile meleEK. 4e&ele mării a dat din cap şi a mişcat toate valurile ca semn al încuviin$ării sale. Nimfa sa speriat. înota totuşi şi eu sus$ineam pieptul înotătoarei' ce zvîcnea de mişcări repezi. -e cînd

o $ineam cu mîinile' am sim$it că tot corpul i se întăreşte' iar pîntecele i se ascunde înconurat de pămînt. "n timp ce îi vor(eam' pămînt proaspăt ia acoperit mem(rele în înotul lor şi sc*im(înduşitrupul a devenit insulă;.)2 Oene"# era 7i"l l"i 3arthaon.) ;ora Alc)enel era (e7anira, #o$ia l"i erc"le. )% Tritoniana, zei$a Minerva' uezi nota l, Cartea ". Erechte"#, re-e In Atena.)) Ae-ide, The#e", +i"l l"i Ae-e".), y&erion, #oarele, n")it a#t+el d"&! tat!l #!" y&erion.)/

Iionide, 3iritho"#, +i"l l"i Iion.




!upă aceasta' rîul a tăcut. "ntîmplarea minunată mişcase pe to$i. =iul lui "Bion )? rîde de cei ce o

credeau adevărată şi' cum era dispre$uitor şi cu minte năstruşnică' a zis5 6Spui născociri şi socoteşti prea puternici pe zei' Ac*elous' dacă crezi că ei pot da sau lua c*ipurile fiin$elor;. 8o$i au rămasînmărmuri$i şi nau apro(at asemenea cuvinte. înaintea tuturor' 0eleB' înaintat în vîrstă şi minte' astfela &răit5 6-uterea cerului e mare şi nu are mar&ini şi dacă au voit ceva zeii sa şi înfăptuit.,.-*ilemon şi aucis

Ca să te îndoieşti mai pu$in de acestea' iată se înal$ă pe colinele fri&iene un stear lîn&ă un tei' întrunloc înconurat de un mic zid. +u însumi am văzut acest loc' cînd -itt*eus ma trimis în $inuturile lui-elops)' în care domnea altădată tatăl său' Nu departe de acel loc este un lac' odinioară pămînt locuit'acum apă cu multe lişi$a şi pescăruşi de (altă. -e aceste melea&uri a venit >upiter în c*ip de muritor şiîmpreună cu el purtătorul de caduceu Atlantide,D' care şi el îşi lăsase aripile. 0a o mie de case sau duscerînd &ăzduire' dar o mie de case au rămas cu uşile zăvorite înaintea lor. !oar una sin&ură ia primit.

Mică şi acoperită cu stuf şi papură de (altă' în ea locuiesc pioasa (ătrînă aucis şi -*ilemon' la fel de (ătrîn ca şi ea' uni$i din anii tinere$ii. în acea coli(ă au îm(ătrînit şi mărturisinduşi sărăcia au făcutomai uşoară' suportîndo cu în$elepciune. Nai să cau$i acolo stăpîni şi slu&i# în toată casa sînt doar eidoi. +i sînt care poruncesc şi care se supun.Cînd locuitorii cerului au auns la casa umilă şi au intrat pe uşa mică' aplecînduşi capetele' (ătrînul ia

poftit să se odi*nească pe un pat pe care aucis cu în&riire a întins un aşternut $ărănesc. Aceastascormoneşte cenuşa caldă de pe vatră' a$î$ă focul pe carel învelise de cu seară şil aprinde cu frunze şicoi uscate' suflînd în el cu puterea ei sla(ă de (ătrînă. Aduce aşc*ii de tot felul şi surcele pe care le

avea strînse lîn&ă casă' le frîn&e mărunt şi le pune su( un mic ceaun de aramă. Cură$ă de foi le&umele pe care (ătrînul le culesese din &rădina (răzdată de şan$uri pentru udat. +l ridică cu o furcă cu douăcoarne o coastă de porc uscată ce atîrna de o &rindă înne&rită şi din coasta de mult timp păstrată taie o

parte mică şi după ce o taie o fră&ezeşte în apă fiartă. "ntre timp' înşeală vremea vor(ind şi fac să nu sesimtă ză(ava. +ra acolo un ciu(ăr de fa& cu toarta atîrnată întrun cui. + umplut cu apă caldă şiîn el îşi spală picioarele oaspe$ii,1. "n milocul casei e un pătuc acoperit cu al&e moi' cu scîndurile şi

picioarele de salcie. Aştern pe deasupra velin$e pe care nu o(işnui. seră să le pună decît în zile desăr(ătoare. !ar şi acest aşternut era simplu şi vec*i' cum se cuvenea pentru o lavi$ă de salcie. <eii sau

aşezat pe ea. ătrîna cu mînecile sumese şi tremurînd de anii cei mul$i' pune masa' dar al treilea

picior al mesei era mai scurt. Cu un cio( de oală pus dedesu(t la făcut deopotrivă cu celelalte.!upă ce astfel ia înlăturat înclinarea' aşezîndo (ine' a frecato cu izmă verde. Aşază pe ea douăculori diferite din roadele nepri*ănitei Minerve,2' şi coarne de toamnă păstrate în drodie de vin' şicicoare' şi *rean' şi caş' şi ouă coapte în spuză. 8oate vasele erau de pămînt. Apoi aduce un vas de vintot din ar&ilă şi pa*are făcute din fa& şi unse cu ceară &ăl(uie pe unde sînt sco(ite.

Nu trece mult şi sînt aduse mîncările calde de la foc şi iarăşi vin ce navusese timp să se învec*ească şifac loc felului al doilea de (ucate.' @rmează' în coşuri desc*ise' nuci' smoc*ine amestecate cucurmale' prune' mere cu parfumul lor şi stru&uri purpurii culeşi de pe vi$e. "n milocul mesei este unfa&ure al(. -este toate acestea sa aşternut voia (ună şi nu o inimă c*ircită sau neprimitoare.

"ntre timp' de cîte ori scoteau din vase vin' vedeau că se umple din nou şi creşte din nou vinul de lasine. Minuna$i de această faptă nemaivăzută' aucis şi -*ilemon se spăimîntă şi' ridicînd mîinile cătrecer' temători' aduc ru&ăciuni' cerînd iertare pentru masă şi pentru pre&ătirile simple.

Mai era doar o &îscă' pază a micii coli(e' pe care stăpînii se pre&ăteau so taie pentru zeii oaspe$i. Cu aripi repezi ea o(oseşte pe (ătrînii &reoi şi le scapăLiereu' pînă ce fu&e c*iar la zei. Cei de sus au oprit să fie tăiată. 6Sîntem zei' au zis ei' şi nele&iuireavecinilor voştri îşi va lua pedeapsa meritată. oi ve$i fi cru$a$i de nenorocirea lor. -ărăsi$i îndată casavoastră' lua$ivă după noi şi urma$ine în vîrful muntelui;.

Amîndoi se supun şi' propti$i în toia&' se silesc să suie pe lun&ul urcuş.+rau departe de vîrful muntelui ca la o aruncătură de să&eată. :iau întors privirile şiau văzut caselecelelalte în&*i$ite de lac. Numai coli(a lor rămăsese. -e cînd se minunau de acestea' pe cînddeplîn&eau soarta vecinilor lor' casa lor' mică c*iar şi pentru ei doi' se transformă în templu.)? 3iritho"#, &ede&#it, ca i tat!l #!" Iion, la chin"ri venice tn in+ern, &entr" i)&ietate iat! de zei.) 3elo&#, tat!l l"i 3itthe"#, *nainte de a #t!&*ni 3elo&one#"l, a do)nit *n Fri-ia, n")it! aci $in"t"rile l"i 3elo&#. ,D Atlantide, Merc"r, ne&ot"l l"i Atla#.,1 (in ca"za dr")"rilor l"n-i, *n antichitate era o &ri)! datorie a -azdelor aceea de a &"ne la *nde)*na dr")e$ilor a&! cald! &entr"

#&!lat"l &icioarelor' "neori, *n #e)n de deo#eit! cin#tire, -azdele *n#ei #&!la" &icioarele oa#&e$ilor.,2 M!#line' la *nte)eierea ora"l"i Atena, Minerva a +!c"t cet!$ii ca dar )!#lin"l.




"n locul furcilor au apărut coloane. Acoperişul se face de aur' curtea se acoperă de marmură' uşile par

sculptate şi toată casa străluceşte de aur.-e cînd Saturnianul rosteşte aceste cuvinte cu &ură domoală5 6Spune$i' (ătrîne drept şi femeie vrednicăde dreptul tău so$' ce dorin$e ave$i7;' -*ilemon' după ce a vor(it cîteva cuvinte cu aucis' a împărtăşit*otărîrea lor zeilor5 6Cerem să fim preo$i şi să în&riim altarele voastre. =iindcă am trăit toată via$a înîn$ele&ere împreună' să murim amîndoi odată şi nici eu să nu văd mormîntul so$iei' nici ea să nu fienevoită să mă înmormînteze pe mine;. !orin$a lea fost îndeplinită. Au fost în&riitorii templului totrestul vie$ii."stovi$i de (ătrîne$e şi vreme' odată' cum stăteau în fa$a templului sfînt şi povesteau întîmplarea

minunată a acestui loc' aucis a văzut pe -*ilemon înfrunzind şi (ătrînul -*ilemon pe aucis deasemenea acoperinduse de frunziş. !in frun$ile lor reci sa înăl$at cîte un vîrf de copac şi' cît au putut'şiau adresat cuvinte unul altuia. 6Adio' o so$' o so$ie.4, au zis amîndoi deodată şi la amîndoi deodată&ura li sa acoperit cu frunzişul cren&ilor. -înă astăzi locuitorii t*ynieni, arată acolo trunc*iurile careunul lîn&ă altul au înlocuit cele două corpuri.Acestea mi leau povestit nişte (ătrîni vrednici de crezare' căci naveau de ce să mă amă&ească. Amvăzut' aceşti copaci cu &*irlande atîrnate de ramuri şi adău&ind şi eu altele' am zis5 J<eii au &riă decei pioşi şi cei ce au cinstit tre(uie să fie cinsti$iK;. 0eleB terminase de vor(it.

/.-roteu şi Metra, impietatea şi pedeapsa

lui +rysic*t*onestea şi povestitorul minunaseră pe toti' mai ales pe 8*eseu' care voia să audă faptele minunateale zeilor. Spriinit în cot' rîul Calydonului îi vor(eşte cu astfel de cuvinte5 6Sînt' o viteazule' unii alcăror c*ip sa sc*im(at o dată şi au rămas în această formă nouă pentru totdeauna. Sînt însă al$ii'cărora lea fost dat să treacă prin mai multe c*ipuri' ca tine de pildă' -roteu ,%' locuitor al mărilor ceînconoară uscatul. Căci pe tine team văzut aci tînăr' aci leu sau mistre$ furios' aci (alaur de care

oamenii nar fi îndrăznit să se apropie' sau cu coarne te făceai îndată taur. Adeseori puteai să pari piatră şi adeseori ar(ore. @neori' imitînd fa$a apelor limpezi' erai fluviu' alteori foc potrivnic apei. Nu mai pu$ină putere are fiica lui +rysic*t*on' so$ia lui Autolycus,). 8atăl acesteia dispre$uia pe zei şinu le aducea nici o cinstire de (ună mireasmă pe altare. Se spune că el a profanat c*iar pădurea luiCeres cu securea' îndrăznind să lovească cu fierul nele&iuit străvec*ii ar(ori."ntre aceştia se înăl$a un stear mare şi (ătrîn' el sin&ur fiind ca o pădure. Milocul îi era încins cu pan

&lici şi &*irlande şi tă(li$e de amintire' dovezi ale ru&ăciunilor de mul$umire fa$ă de zei$ă. Adesea su(acesta driadele au făcut *ore de săr(ătoare' adesea luînduse de mîini iau încercuit trunc*iul'

cincisprezece (ra$e cuprinzîndui circumferin$a' şi el se ridica deasupra pădurii cît aceasta se ridica peste ier(urile ce creşteau dedesu(t.8otuşi' fiul lui 8riopas,, nu şia a(ătut securea de la aest ar(ore. +l a poruncit servitorilor să taiecopacul sfsnt şi' cînd ia văzut că şovăie' nele&iuitul' smul&înd seurea de la unul din ei' lea adresataceste cuvinte5 6N@ numai dear fi dra& zei$ei' dar c*iar dear fi el zei$a însăşi' tot va atin&e pămîntulcu vîrfui verde;. Astfel a zis şi' pe cînd îl lovea puternic în coastă cu tăişul securii' stearul sfînt atremurat şi a &emut. F*inzile şi frunzele au început să pălească' ramurile să se veşteească. "ar cîndmîna nele&iuită a făcut cu securea tăietură în trunc*i' din scoar$a despicată a curs sîn&e' nu altfel decît

la taurul voinic' cînd cade victimă pe altar cu sîn&ele $îşnindui din &îtul înun&*iat. 8o$i rămaserăînmărmuri$i. Numai unul dintre ei îndrăzneşte să împiedice nele&iuirea şi să oprească securea

criminală. 8*essalianul privi spre acesta şi' adresîndui cuvintele5 6"a$i răsplata cu&etului tău pios; — întoarce securea de la ar(ore spre (ăr(at şii taie capul. Apoi continuă să taie ar(orele. Atuncidinăuntrul lemnului sa auzit o voce' care a vor(it astfel5 6"n acest lemn sînt eu' nimfa cea mai dra&ălui Ceres. Murind' profe$esc că$i vei lua pedeapsa faptelor tale' ca răz(unare a mor$ii mele;. +lcontinuă totuşi crima. "n sfîrşit' slă(it de nenumărate lovituri şi tras cu frîn&*ii' ar(orele se pră(uşeşteaşternînd la pămînt întrea&a pădure cu marea lui &reutate.Surorile driade' înmărmurite de pa&u(a pădurii şi a lor' se duc toate plîn&înd în *aine de doliu la Ceresşi cer pedepsirea lui +rysic*t*on. -rea frumoasa zei$ă ascultă şi' mişcînd capul în semn că primeşte

ru&ăciunea lor' z&uduie o&oarele încărcate de roade &rele., Thynieni, loc"itori din $ara l"i Thyno#, ero" din @ithynia, con#iderat! ca o &arte a Fri-iei.,% 3rote", +i" al l"i ;e&t"n i al zei$ei Telhy#, celer" &rin )eta)or+ozele #ale.,) A"tolyc"#, +i" al l"i Merc"r /i "nic, d"&! )a)!, al l"i Gly##e1, ve#tit &rin ho$iile #ale. ,, Ery#ichthon, +i"l re-el"i Trio&a#, din The##alia.

#

.

.




+a pune la cale un fel de pedeapsă vrednică de plîns' — dacă ar merita să fie plîns de cineva pentru

faptele sale — şi anume5 săl sfîşie o foame în&rozitoare. !ar fiindcă nu poate să mear&ă la zei$afoamei' căci destinele nui în&ăduie lui Ceres să se întîlnească cu foamea' c*eamă pe o nimfă oreadă ,/ şii spune aceste cuvinte5 6+ste un loc pe $ărmurile îndepărtate ale în&*e$atei Sci$ii' pămînt trist' pustiu'fără roade' fără ar(ori. Acolo locuieşte =ri&ul amor$itor şi -aliditatea şi 8remurul şi =oamea flămîndă.Spunei acesteia din urmă să mear&ă şi să intre în măruntaiele criminale ale nele&iuitului şi nici un

(elşu& să nu o învin&ă şi în luptă să întreacă puterile mele. Ca să nu te înspăimînte lun&imea drumului'ia carul şi (alaurii mei pe care îi vei conduce cu frîiele prin văzdu*;. :i i la dat.<(urînd pe deasupra norilor cu carul' nimfa aun&e în Sci$ia şi opreşte (alaurii pe vîrful în&*e$at al

muntelui numit Caucaz. Caută =oamea şi o vede întrun cîmp pietros smul&înd cu un&*iile şi cu din$iifirele rare de iar(ă. -ărul îi era z(urlit' oc*ii duşi în fundul capului' fa$a palidă' (uzele al(e şirespin&ătoare' din$ii ne&ri şi caria$i' pieleai era z(îrcită şi prin ea i se vedeau măruntaiele. 9aseleieşeau uscate pe spinarea încovoiată şi la şolduri în loc de pîntece avea &olul pîntecelui' pieptul credeaicăi stă atîrnat şi că numai coastele îl $in de şira spinării. Slă(iciunea îi mărise înc*eieturile' nodurile&enunc*ilor erau enorme şi călcîiele păreau peste măsură de lun&i.Cînd a văzuto de departe' căci na îndrăznit să se apropie de ea' nimfa ia spus dorin$ele zei$ei

ză(ovind pu$in pentru aceasta şi' deşi a(ia venise acolo' deşi sa oprit şi a stat la distan$ă' parcă a şisim$it fiorii foamei. A întors repede (alaurii' conducîndui cu frîiele' şi a pornito înapoi spreGaemonia'' =oamea' potrivnică totdeauna lui Ceres' de data aceasta îi ascultă dorin$ele. Se

încredin$ează vîntului care o duce prin văzdu* la casa lui +rysic*t*on' intră dea dreptul în dormitorulnele&iuitului şi' cum el era cufundat întrun somn adînc' căci era noapte' îl îm(ră$işează cu amîndouăaripile' se apropie de &ura (ăr(atului şii suflă pe &ît şin piept respirarea ei' împrăştiindui foamea înmăruntaie. "ndeplininduşi însărcinarea' părăseşte acest $inut roditor şi se întoarce în casele ei pustiişi în peşterelei sterpe.-înă acum un somn liniştit mîn&îia cu aripi (lînde pe +rysic*t*on. începe să viseze mese întinse.Mişcă din &ură şi din$ii i se o(osesc zadarnic. în&*ite în sec o incare nevăzută şi în loc de (ucatemestecă aer. Cînd se trezeşte' pofta de mîncare e &roaznică şii stăpîneşte cu furie &îtul lacom şi

&olurile măruntaielor. =ărI ză(avă cere ce creşte pe mare' pe pămînt şin aer şi după ce mănîncă' se

plîn&e de foame. 0a masă cere mîncări peste mîncări şi cear fi destul pentru un oraş' sau pentru un popor între&' lui sin&ur nui aun&e. Cu cît vîră pai multe în stomac' cu atît vrea mai mult. !upă cummarea primeşte rîuri de pe tot pămîntul şi nu se satur şi ar mai putea primi şi alte ape' şi după cumfocul Cel lacom niciodată nu refuză *rana şi arde (uşteni fără număr şi cu cît i se dă mai mult cu atîtcere mai mult şi este mai lacom' tot astfel &ura necredinciosului +rysic*t*on primeşte şi cere totodată.9rice *rană îi cere altă *rană şi totdeauna mîncînd este nesătul de mîncare.8oată avu$ia părintească io în&*i$ise prăpastia stomacului său adine' dar rămăsese tot nepotolită

în&rozitoarea lui foame şi flăcările pîntecelui ardeau cu furie.!upă ce' i sa dus în stomac toată averea' îi mai rămăsese o fiică' vrednică de un altfel de tată.

Nemaiavînd altceva' îşi vinde fiica. Aceasta' în mîndria ei' refuză să urmeze stăpînul şi' întinzîndamîndouă mîinile spre marea din apropiere' zice5 64ăpeştemă de la stăpîn' tu cel ce miai răpitfecioria;. Neptun io răpise. +l îi ascultă ru&ăciunea şi' deşi a(ia apucase so vadă noul ei stăpîn' îi

sc*im(ă c*ipul şi o preface în (ăr(at' dîndui înfă$işare de pescar. Stăpînul văzîndo' zice5 69' tumînuitor de trestie' care ascunzi un cîrli& de undi$ă întro rîmă mică' marea să$i fie liniştită' să ai

peşti în apă şi să nu simtă ei cîrli&ul undi$ei' decît cînd sînt prinşi. Spunemi unde e fata care adineauri

stătea aici pe $ărm îm(răcată sărăcăcios şi cu părul despletit' căci am văzuto stînd aici şi mai departenu i se văd urmele;.

+a vede că zeul a autato şi' (ucurînduse că e între(ată despre ea' astfel răspunde celui ce o întrea(ă569ricine eşti' iartămă' dar în nici o parte nu miam întors privirile de la undi$ă# am stat nemişcat' atentla trea(a mea. :i' ca să nu te mai îndoieşti' să numi aute zeul mării la pescuit dacă nui adevărat că demi nimeni na stat pe acest $ărm' nici vreo femeie' afară de mine;. Stăpînul a crezut şi' călcînd nisipul'a plecat înapoi păcălit' iar ea şia recăpătat c*ipul de mai înainte. Cînd a în$eles că fiicăsa îşi poatesc*im(a c*ipul' tatăl a vînduto pe 8riopeida,? şi altor stăpîni.,/ ;i)+ele oreade, divinit!$i ale )"n$ilor.

,?

Trio&eida, Metra, +iica l"i Ery#ichthon i ne&oata l"i Trio&a#.




!ar ea cînd cal' cînd pasăre' cînd cer(' cînd uncă' îndată pleca

şi aducea astfel *rană nesăturatului ei părinte.8otuşi' după ce ur&ia foamei la făcut să c*eltuiască tot ca să dea mereu *rană nenorocitei (oli' el aînceput săşi sfîşie trupul cu din$ii şişi *rănea nenorocitul foamea mBncînduşi propriul său corp.!ar ce să mai pierd vremea cu eBemplele altora7 C*iar mie' o tineri' mi sa dat puterea de amisc*im(a corpul în forme noi. Numărul acestora însă este limitat. Căci cînd sînt ceea ce mă vede$iacum' cînd mă sc*im( în şarpe' cînd mă fac' cu coarne puternice' conducător de turmă. Am păstratcoarnele cît am putut. -recum vezi' acum fruntea mea întro parte nare un corn din cauza unei să&e$i;.Femete urmară după aceste cuvinte.

Ovidiu-metamorfoze Cartea 8

Documents

Transcript of Ovidiu-metamorfoze Cartea 8