Ovidiu Drimba- ISTORIA CULTURII SI CIVILTZATIEI VII

8/17/2019 Ovidiu Drimba- ISTORIA CULTURII SI CIVILTZATIEI VII

1/9

CoPerta de DONE STAN

. o,"n", ?llffi tut* r29s' Ternpio alatestiano'irnini'

. Fecioaru fntre irgeri'YJiJ at"ptal Dipticutui Wilton (c6tre

'i3;;i. - Natio'al Gallery' Londra'

CoPerta V. Gentile da Fabriauo: Adoralia

Magilor (1423)' - Uffrzi'

Floretlla'

EdituraSAECULUM I.O'lsBN 973-9Zlr-70-4iseN zr-sztr-es-x

EdinrraVESTALAiseN973-e2oo-s6-1

lsBN 973-9200-79-6

@Toate drepturile uut ezervatediturii SAECULUM I'O'

OVIDIU DRIMBA

ISTORIA CULTURII9r

CIVILTZATIEI

VIIEditie definitivi,

Edinua SAECULUM I.O. EdituraVESTALA

Bucureqti, 998


2/9

3-]6 OVIDIUDRIMBA

,TPATRONUL...ARHITECTUL SI SCULPTORUL

Fonrl care se ingrijea de procurarea fondurilor, care organiza,dirija gi controla de la inceput pdni la sffir;it construc{ia uneicatedrale (for care purta, dupd ffui, nutnele de ,,fabbrica", ,,opera",.,Werk", ,,work"), era adunarea, consiliul canonicilort. Acesta seocupa de elaborarea l anurilor, de executarea ucrdrilor, de expropri-erea terenurilor necesare construcfiei, de finan{area ei, de licitatii,expertize ehnice, g.a.rn.d.

,,In principiu, canonicii se intilneau ilr fiecare atr pentru a alegeirn provizor, personaj al cdrui rol consta n a line socotelile fabricii,;au ale lucrdrii Ei a dirija gantierul. Provizorul putea fi un canonic, uncleric sau, in mod exceplional, un agent laic rtrspunztrtor in fa(aconsiliului canonic. El era ales pentru cuno5tinlele sale de arhitec-turi sau pentru calitdfile sale de om de afaceri" (J. Girnpel). - Dinacest rnomelrt a apf,rut arhitectul.

Uneori, acest organism - Fabrica sau Opera Domului - putea ficedat de cStre consiliul canonicilor. comurei; unndnd sd rdrndni insarcina si de cornpetenla municipiului, integrat in organizarea corpo-rativl si politicd a orasului. La Florenta, constructia domului era deresortul corporaliilor mestesugtrresti. La Milano, construc(ia domu-lui a fost de la inceput (1387) adrninistrati de un consiliu de 105persoane numIr care in l40l se ridici la 300). - Funclia Fabriciisau Operei Domului era primordialS ;i prin faptul cd asigura con-tir.ruitatea executtrrii planurilor inifiale, - putend ntunai ea sd decidIorice eventuald schirnbare in planurile edificiului, sI organizezeconsultalii cu arhiteclii din alte orase sau alte liri, si instituieconcursuri si si pretindl str se prezinte mereu rapoarte, - privind nunumai partea de arhitechrrd, ci si cea decorativtr.

in sensul rnodern al termenului gi cu fi.rncfiile care ii revilr azi -de a intocmi planul unui edificiu, a stabili devizul, a verifica actele

I Corpul de preo{i care il ajuta pe episcop la administrarea diocezei si la oficierealiturghiilor. La inceput duceau viata in comun; dar intrucdt nu fdcusertr vot monahalde sirtrcie, cipitaserf, drcptul viajer de a poseda bunuri imobile gi de a beneficia de oprebendtr (sau mai multe); ceea ce i-a tlcut sd ducA o viatl mai laicA, si aibi preciderefatA de abafi, si devintr independeng de jurisdicfia episcopului, si uneori .i irrt

"in

conflict cu acesta. Aveau sarcini speciale - socotelile visteriei, a supraveghea bunaptrstrare a relicvelor, ;.a.

ARTA 131

Regelearol" ,'J."XlXlin:'Jon.

dtre 370.

antreprenorului, de a collduce 9i supraveghea ucrlrile gantientlui, -

,,arhitectul" n-a existat in Evul Mediu; a aptrrut abia la sffirgitulsecolului al XVII-lea, - dar qi atunci fdrd o delirnitare clard qi precisiin raport cu antreprenonrl. Existau n Evul Mediu rnai rnulli tennenipentru a-l indica (lathomus, lapicidrt, cementariu.s, archilector, ma-gister qperis), dar intotdeauna atribuliile ce le-ar fi avut rdrninneclarer; abia ncepand din sec. XIV aceste atribu{iiapar mai precise- cdnd s-a impus qi termenul de ,,constnrctor-sef' al qantierului(franc. maitre-magon, ital. capomae'ttro, engl. Master' ,nasoil' gerrn.Baumeister)

I Si variind de la o situalie la alta. La Lyon, in loc de un maistru-Eef de gantier erautrei; la Charkes, acesta se ocupa de aprovizionarea cu materiale, supraveghea felulcum erau folosite, angaja lucrtrtorii, dar la arhitecturtr se pricepea doar int6mplltor. InGerrnania, titlul de magistri operis il aveau intendenlii desemnali de consiliulcanonicilorl iar,,arhiteclii" principilor crau silnpli func,tionari, fird nici o pricepere inrnaterie de constructie.


3/9

338 OVIDruDRIMBA

Tendinfa de a separa uncliile adrninistrative si financiare deconducerea tehnicd a lucrlrilor, penhu a-l elibera pe arhitect desarcini nespecifice profesiunii lui, s-a rnanifestat pennanent; rnaiintii in Anglia (cdtre mijlocul sec. XII), iar un secol mai tdrziu si inItalia Meridionald, din iniliativa lui Frederic L

Multe biserici erau conshuite, pr-ogresiv, pomind dinspre parteaposterioard

a edificiului inspre cea a faladei vestice. Construcfiacontinua in transe vefticale: se ncepea cu corul, cu deambulatorul sirespectivele lui capele cu relicvele sfinfilor unde credinciosii seopreau sd se roage; aceasta, penku ca serviciul religios str se poatildesfisura tot timpul, fdrf, si se mai agtepte erminarea intregii clrdiri.Ceea ce a fdcut ca majoritatea bisericilor medievale, edificate culungi intreruperi (construclia dornului dirl Milano, culn arn vdzttt, adurat cinci secole) cauzate de lipsa fondurilor necesare, sI fieneomogene, prezentAnd deosebiri vizibile intre plr,tile componente,chiar ca stil.

Orientarea edificiului pe o axd longitudinald est-vest este maimult sau mai pulin exacQi. in lipsa unei busole, constructorii seorientau

dupdpunctul

in care rdsirea soarele la data inceperiiconstrucliei (care era prim[vara de timpuriu, pentru ca lucrtrrile si sepoat2l desfd-sura ntr-un timp cdt mai lung si propice, pinl cAndincepea perioada fi:igului si a intemperiilor). probabil cd, in unelecazuri, orientarea se fbcea dupi locul in care rtrstrrea soarele n ziuasrrbdtorii Fecioarei sau sffintului ciruia ii era inchinatii biserica. infine, nu trebuie uitat cI si necesit?i1ile qi configuralia terenuluiimpuneau constructorilor anumite servitufi.

Construclia incepea cu un plan conceput de maistru, de arhitect.Prirnele planuri Ei alte desene de arhitecturd care s-au pa"uatldateazd de la mijlocul sec. XI[, - doud proiecte de fa{ade, alecatedralelor din Reims si Strassburg, qi - document unic, de uninteres excepfional: albumul

de 33 de foi de pergament, pe ambelefeqe cu texte, schile si desene de arhitecturE, sculpturtr 9i lnecani^cd, linginerului constructor de catedrale Villard de Honnecourtz: un

A.RTA

,,Cobordrea de pe cruce". Domul din Volterra.Statui de lemn policrom. - Sec. XUI.

material intr-adevlr extraordinar, dar care executau{ilor le puteaservi cel lnult ca sirnple sugestii.

in urmitoarele doui secole au apirut (qi s-au pAstrat pdnd azi) innurnero:rse ora;e ale marilor catedrale - din Cambridge pdnd laRegensburg, din Strassburg, K


4/9

341ARTA140 OVIDIU DRIIVIBA

canonici sau pe alti membri ai consiliului Operei Domului care erauintenfiile, deile, viziunea arhitectului.

In ce priveqte planul edificiului, acesta era trasat, indicat ilrdirnensiruri reale, direct pe sol. Mai cornplicati era trecerea laschilarea din plan a elevaqiei; ncdt, secretul fundamental al megte-rilor zidan principali (freemdsoru, franc-magons) consta in

priceperea de a scoate elevalia din plan. Machete nu se executauaproape deloc (cel pu{in, in {irile din nordul Alpilor); se pare ciobiceiul de a face intAi o machetii a fost practicat sistematic in ltalia,- pentru ctr aici predomina sistemul concursurilor continui, undecandidalii trebuiau s6-gi supun5 proiechrl aprecierii unui juriu carenu totdeauna stia s5,,citeascli", s5 ?n{eleagl un plan'. - Dealtrninteri,nici arhitectul (a c6rui fonnafie debazl era de rnaistnr zidar) nu aveao preg[tire teoreticS, uneori nici mdcar elementartr'; nu avea de undesi cruroascd egile rezistenlei materialelor qi repartizlrii impingerilor(clci acestea nici nu fuseserl inc[ formulate), bazdndu-se doar pe oexperienli codificatii in retete empirice. Iar cdrrd nu aplica in modcorect experien{ele anterioare, edificiul se prdblFa. Ceea ce - de

obicei din cauza turei fimdatii insuficiente - s-a pi intimplat chiardestul de des, mai ales n perioada goticului.

Binein(eles cd functiile tehnice ale arhitectului nu se rezumau aat6t. El trasa gi fata boltii in mdrirne naturalb, cu indicalia precistrprivind nervaturile, indrurnindul in rnod practic pe zidar; de aseme-nea, modelele mulurilor qi irr general ale pieselor pe care le lucraupietrarii cioplitori. Inshumentele lui nedesp64ite erau rigla gradat6,compasul cu picioare incrucigate pentry a desena qi compasul cubralele curbe pentru a lua grosimile. In realitate, el continua sirAmand - de drept - un lucr6tor. Se intdmpla adeseori str conducllucririle rnai multor santiere; alteori, trebuia sd vind sI iqi controlezesantieruI doar de qase ori pe an; dar cind contractul prevedea ctr

trebuie si se limiteze la un singur mare edificiu, era obligat strlocuiascd n raza, parohiei respective (si doar o singurtr datl pe an i sepermitea s[ se deplaseze str-qi vadd familia). Cdnd lucra pe qantiere

I Giorg.io Vasari citea-tr o machetil cxecutati in 12 91. Fiind i nsd din ipsos, nu s-aptrstrat nici o asernenea macheul.

2 Citeva cunoqtinle elemextare de geometrie, totu$i, poseda: de pilda, cunostea,,kiunghiul lui Pitagora", de care se servea la fiecare pas. (Faptul c un zidar-arhitectcare construise in insula Malta o mare biserica cu cupoltr nu qtia scrie $i citi, nu esteconcludent).

,,Sarutul lui Iuda". Altorelief de Veit Stoss (1499)'-

St. Sebaldus Kirche, Niirnberg'

mici, putea clesf6.sura i activitatea de antreprenor, dar Eantierelemari iEi aveau antreprenorii lor speciali, calt se ingrijeau de pro-

curarea tufuror rnaterialelor.Ca retribulie, prirnea trn salariu zilnic, plus o pdrni anual6'

(Salariul uuui megter zidar era mai mare - pcntru cI acesta ucra tnirimulte ore pe zi ;i pentru ci nu c5p6ta nici o priml)' Durata precis

stabiliti pdn coutlact a augajarnentului i asigura o stabilitate, o

situa{ie siguri'r e care ceilalti lucrdtori n-o aveau. Cind avea contract

pe via{5, i era previzutd ;i o perrsie n caz de pierdere a vederii' sau

de boalf, incurabili. Adeseori arhitcctul putea s6 aibi prevSztrte n

contract gi alte avanteje substanliale: sit prirneascl-r hrani, irn-

bricdrninte, o casi iu proprietate persotralir. qi chiar scutire cle

aFI


5/9

J+ l O\4DIU DRIMBA

i-rnpozite. n fine, o apreciabild sursi de venituri suplirnentare czultadin expertizele la care recurgeau iecvent santierele nradlor cate-drale. (Cazul exemplar este cel al Domului din Milano, - cu atdt naimult cu cit constmclia ui s-a prelungit tirnp de cinci secole ).

Incepdnd dfura doua umitate a secolului al XIV-lea, prestigiularhitectului in societate este neiudoielnic, - confinnat gi de pennisi-unea de a-gi plasa bustul in interiorul catedralei

al ctrrei santier ilcondusese: Mathieu d'Arras si Peter Parler in catedrala din praga,Anton Pilgram in domul din Viena, Hans Stetheimer n biserica S.Martin din Landshut, etc.

Cdt privegte situa{ia sculptorului, este semnificativ faptul cI intirnp ce fiecare catedrald este legatii de munele a cel pulin unuiarhitect, in schimb dintre autorii miilor de statui 9i basoreliefuri nucunoastem cu certitudine decdt extrern de puline nume de sculptoril.

I Faptul ci o lucrare are o mentiune de genul: ,,Gisilbenus me fecit.., nu insearnne ctautorul sculpturii era neapirat Gisitbettus; ctrci in latina medievaltr sensul verbului

fecit era si m-a executat si m-o ptts sd execut; deci, Gisilbertus putea se lie sausculptorul, sau cel ce pltrtise lucrarea, sau cel ce o comandasc gi indica tema, sau celsub a c2lrui conducere fusese exccutatii lucrarca.

ARTA 343

O temi curente in iconografia medievaltr: ,,Roata Destinului". -D'tn Hortus d eliciarum, de Herrade din Landsberg. Sec. XII.

Dactr pe la mijlocul secolului al XlII-lea in Italia incep str aparai cuNicola Pisano - semniturile artiqtilor, in schimb sculptura francezd,gerrnand, englezd va r[mAne - pdni t6rziu in sec.XfV - anonimd.Dealtminteri, anonimanrl artistic nu este un apanaj al Evului Mediu:cele mai mari capodopere ale Renaqterii nu sunt semnate de autoriilor.

Dacd termenul de sculptor - denumind, nu un cioplitor de piatrd,ci in exclusivitate un artist - este aproape total necunoscut, iar intexte apare extrem de rar, este pentru ctr activitatea manuala eraprivittr f6rd o consideralie deosebiQl, iar pe gantier sculptorul seconfunda cu masa cioplitorilor; era pltrtit mai bine pentru cd executacu minufiozitate numai piese omamentale, - dar formalia sa inilialEera cea a unui cioplitor'. Abia in sec. XVI sculptorii vor line cu

I Magister lapidunt insernna deopotrivtr arhitect ;i sculptor; iar freennsons saufranc-magons - pietrarii care sculptau muluri pentru u5i gi feresae, capiteluri 9i alteelemente decorative. In Angli4 o a treia categorie o formau cioplitorii in piatrf, duri-alabestnr gi mannuri, - care executau la comand5 statui f'unerare-

Goticul gcrman: dctaliu de pe cristelni(a de bronz din


6/9


7/9

346 OVIDruDRIMBA ARTA J + t

Autoportretul sculptorului Nicolas Gerard din Leyderr. -Cdtre 1461. Muzeul catedralei din Strasbourg.

picturd sau a sculpturA si cu atat mai pu,tin a artele aplicate - nuse ace lici macar o aluzie.

Dar in Evul Mediu lnatur se observi o u$oara schirnbare deatitudine, tradusd - fie irnplicit in opere, fie fonnulati explicit intexte - prin tendinlele realiste ale artei rornanice gi celei gotice,precun si prin,semnificativul rnoment al unei controverse inregis-trate n estetic5'.

Fapt este cd, in fa[a naturii Ia fel ca si in fa{a unei opere de artd,satisfacfia esteticd a omurui medievar era a'ihirattr di rezistenlamoraltr crestintr, care - inainte de toate - confi.rnda frumosul cu unatribut divin, fiumuserea cu un nrune al lui Dumnezeu. lnctr di; r*.II, teologii combtrteau pltrcerile estetice _ pe care le procurausculphrra, teatrul, pantomima; armoniile muzicir ,si chiar frumuseleanaturii - ca fiind tot atitea desfdtiiri vulgare,

indeptrrtate de adevtrr,ispite ale viciilor, seduciltoare amagiri ale unor Muze pe careBoethius le respingea ,,ca pe nigte fecioare impure..,

"ur"of"Olo

dulce otrav6" in locur unui leac adevdrat,gi ,ucid strman{a oditoare arafiunii cu spinii sterpi ai patimilor,.l. _ Acest rigorism moralpredominant a fost corectat de Sf. Augustin, care a gtrsit in ficfi'nireartistice un anumit fel de adev6r, avano o similitudle simuratS, un:*u:t:lagr- eabil, qi creatit fiind din ra{iuni de amuzamer,t. _ npJ,Evul Mediu a f6cut imprumuturi din arta gi gAndirea _ti"a,

-J.

ddndule ca simboluri care puteau servi Bisericii: Vergiliu _ p"nt*cd profefizase venirea lui Hristos, cicero - ca model ae ercrcirrlaservind predicatorilor,.vitruvius - pentm ctr i invtr{a pe cregtini c-nmsE constmiascl biserici, g.a.m.d.

fltrucat - potrivit doctrinei Bisericii - lumea este desfdgurareasensibili a cuget?lrii divine, ea nu este adevtrrata realitate, nu estedecdt o sumtr de simboluri morale _ in lumea fizicl la fel ca inlumea artei. ,,Pietrele cubice simbolizeaz[ cele patm virtuli alesfrn{iloq care sunt: cumpitarea, dreptate4 curajul gi inlelepciunea; _scrie Pierre de Roissy, fdcand aluzie la elementeie arhitecturiireligioase. Iar Guillarune Durand referindu-se ro rt r*or"r

"".l*l ,i,

concomitent, la cel artistic: ,,Florile Ei arborii srurt pictali in bisericipentru a reprezenta rodul faptelor bune care cresc din rrddcinilevirtulilorr'. Tohrl este deci alegorie gi simbol, frumuselea _

"*"ii

apa4ine numai lui Dumnezeu, este unul din atributeie lui - s-amaterializat adresdndu-se simfurilor (si in primur

r6nd inteligenlei,credinlei si congtiinlei morale) ca o serie de simboluri. - conicintaunei asemenea onceplii a-fost ci pentru estetica Evului M.di";_;;existat ,'arte fnrmoase". in clasificarea celor sapte arte riberale,definitivatd de canonul lui Martianus Capella, poeziafigureazl ca oanexd a retoricii, muzica este aplica{ia unei teorii matematice. iar la

I Apud K.E. Gilbert si H. Kuhn, op. crr. I Pentru cele ce urmeaztr, c1'.Wl. Tatarkiervicz 1v


8/9

348 OVIDruDRIMBA 349

Arta romanici era intemeiatd ,,pe cdteva premise estetice birredeterminate: era o arttr subordonatd reguriloq o arttr care isi derivafnrmuse{ea din mas6 gi zuprafele brute; o arld enciclopedici; o artlrealisttr, dar care distorsiona realitatea, o.art6 sirnbolicf.. (Wl. Ta_tarkiewicz). Arta aducea un realism sporitl, intrucdt urmdrea redareanu numai a realitifiii corporale, ci gi a celei spirituale: ceea ce iillrgea considerabil sfera posibilitn{ilor de exprimare.

opera de arttrera apreciattr acum si duptr alte criterii dec6t cele de oidin religiossau rnoral; pentru sensul ei sirnbolic, desigur, dar qi pentru gran_doarea si strdlucirea ei, pentru propo4iile ei frumoase si pIntrucapacitatea de a reproduce via{a si lumea inconjurtrtoare, sau pentruvaloarea

_materialului prelios folosit; pentru capacitatea ei de amstrul'-, de a preamiri un personaj sau de a comernora un evenimentsacru, desigur, - dar gi pentru firnclia ornamentaltr a artei vizindpl5cerea_ steticd, emolionAnd pentru caracterul ei,,frumos.., si chiarpentnr faptul cr inveseleste si reconforteaza: tot at6tea atitudinimentale profane gi tot atAtea sentimente considerate inainte,,pdgdne". Se ajunge pdntr acolo inc6t o personalitate de mareprestigiu ca teologul Guibert de Noge't3 sd afirme

cr statuile antice.chiar dactr nu au o valoare religioasr, au insd o valoare esteticd. -Duptr care, in biserici au inceput si fie asezate chiar sculpturipdgdne, de cupidoni care {ineau loc de ingeri

Dar in secolul al XII-lea (Ei chiar in urm5toarere dou[), aceastdatitudine care f6cea din ce in ce rnai rnult loc sentirnentului frumosu-lui a i'trat in conflict cu o veche mentalitate religioasr, diind loc

ARTA

Originala b{adtresticii bisericii .Quirindin Neuss(terminatan 1225).

unei binecunoscute controverse intre teologi de cel mai inalt pres-tigiu, ca Sf. Bemard gi Suger, abatele rnlntrstirii St. Denis.

HotirArile luate in ll38 de colegiul general al cistercienilor'interziceau categoric ,,str se facd in bisericile noastre sau inh'-ocl5dire a vreunei mdndstiri sculpturi sau picturi, pentru ctr atuncicind se dtr atenfie acestora se neglijeazi binefacerea pioasei rnedi-

I Tc'rmenul ,,realisn" nu trebuic interpretat in sens sirnpris rudimentar (deci fars).,'Pentru gandirea medievali era sigur ci anistul, chiar dacd nu creeazi dupr o idee ininlelesul propriu-zis, metafizic, al cul'intului, er creeazi totusi o repraentareinterioard a.fonnel, care precc-de opera, sau o cvasi-idee..

1E.panofilql.

2 Imaginile, pictate sau sculptate, aveau irtr indoiali si funclia de a-i instrui si de a_ iedilica pe cei carc, nestiintl citi, nu puteau reeurge r:r cxrul scris. Dar ele nu se adresaunumai analfabelilor. Cnci ,,a citi" nu in,sernna cloar a cunoaste alfabetul, ci si apdtrunde dincolo de i'lelisul rnaterial al irnaginii rcprezcntate sau al textului scris -corlex litterue' - pentnl a ajunge ra inlcrcgerea semnificaqiei profuncre, simboricc aacestora.

3 Istoric si teolog berredictirr 105_j-l 2-1), onr dc o nrare ctrlnrri, spirit critic distins.autonrl celei rnai vakr.rase istorii a c^rciadelo. scrisi ir.r irnpur siu, G"rr, Dei o" )Fjurtt 'r.t.t i a unei :lul()biogr:llli(Dt, t,itu -rrrrr).ntcresant docunlgrl asupra ealitit 'ilor.contcmp0r:lr')c ut0rrllu .

1 Ordin benedictin fondat la Citeaux, in Franta, la sfirEitul sec. XI qi devenit sub Sf.Bernard (predicatorul qi organizatorul celei de-a doua cnrciade) un mare centru demisticism gi ascetism. Riguroasa regull benedictini slibind la Cluny, Sf. Bemard aprocedat la o noul reformi a ordinului, imprimand la Citeaux - qi in foartenu.rneroasele nlntrstiri dependente - o deosebiti attstcritate.


9/9

35 0 OVIDILIDRWIBA

tafii Ei disciplina demnitdlii credinlei". n acelasi spirit de riguroasdaustentate care suprirna a bisericile cisterciene unrurile, portalu-rile, sculpturile gi vitralii.le pictate - se exprima si Sf. Beurard,abatele cle la Clairvaux, indignat de bogl{ia si sornptuozitateabiserici or clunisiene:

,,Se expune o foarte frumoastr pich,ud nfdligdrrd vreurr sfint ori

vreo sfinti si se crede cI e cu atdt mai sfrnti cu cdt este rnaicoloratV.../ Ce crezi cd se urmlreste prin aceasta? Smereniapdcdtosilor sau adrnira{ia privitorilor? O, deqertdciune a desertd-ciunilor, dar mai mult nebunie decAt deqerticiune Biserica scdn-teiazi din toate pirtile, dar sdracului i este oarne Zidurile bisericiisunt acoperite cu aur, dar copiii Bisericii rdm6n goil/.../ Ce caut6aurul in ldcagul smnt? /.../ CIci vederea deserttrciunilor somptuoaseqi uimitoare ft impinge pe om mai mult spre ldcomie decit spre a seruga. Sdracii sunt lisa(i sd strige de foame, in timp ce ceea ce le-ar filor trebuincios se cheltuieste pe un fast sffilucitor, degert qi deprisos". Cuvintele Sf. Bemard erau adresate - indirect. dar in modevident - clunisianului abate Sugerl. Acesta, cu gustul pentru

bog5lie, hx qi splendoare care il caracteriza - atAt pe el, cdt simagnifica bisericil pe care o construise la St. Denis qi toate edificiilereligioase clunisiene - in cele dou^d ilr{ipe care le scrisese pentru a-irtrspunde Sf. Bernard, igi explici qi ustific6 modul s6u fundamentalopus de a vedea rolul frumosului artistic in cadrul Bisericii qi rela{iaacestuia cu eficacitatea religios-moraltr legatii de practicile cultului:

,,Fiecare s5 facit dupS curn il va titia capul. in ce md priveste,declar cd rni s-a p5rut intotdeauu drept ca tot ceea ce este mai depre sd serveasci in primul rAnd pentru celebrarea Sfintei im-plrtdqanii. Dactr potirele de aur /.../ serveau, duptr cuvdntul Domnu-lui si porunca Profetului, pentru a str6nge in ele singele {apilor, saual vacilor, sau al vi{eilor roEii, cu atdt mai mult trebuie str pregtrtim

I De origine foarte modestii, fiul unor iobagi, admis la virsta de I t ani la qcoala dinst. Denis al5hrri de fii de prinli si de nobili, Suger s-a imprietenit acolo cu viitorulrege, devenind regent al Franlei. Numit abate a St. Denis - unde erau inmormantaticei mai rnulli regi ai Franlei - a inceput reconstruclia bisericii cu o mare pasiune si opricepere unicd" ocupdndu-se personal de organizarea gantierului, supraveghindpermanent lucririle, d6nd indicatii asupra celor mai mici amtrnunte, nu numai tehnice,artistice, de selec$e a temelor iconografice sau de amplasarea sculpturilor, ci mergindpdnf, la a alege qi a verifica el in pcrsoantr chiar si materialele de construclie la loculde unde erau aduse.

ARTA

noi vasele de aur, pietrele pre{ioase qi tot ce socotitn mal pretlos lnlume pentru a primi sdngele ui lisus Hristos".

Si intr-adevdr. marele conshnctor qi totodati arnbi(iosul abateS.rgJrl a achizilioirat, sprc a-qi irnpodobi biserica, mari cantitlti de

aur, perle, geme, ametiste, safire, rubine, topaze, smaralde; 9i in felulacesta oblindnd - cu deplinul asentilnent al rnullirnilor de credin-

ciosi-

caqtig de cauztr in controversain

carese angajase cu Sf'

Bernard. Bucuria estetici se dovedea - qi se va dovedi in continuare- ca este nai puternici decit ascetisrnul arid.

Celebrul monument rotnanic: biserica aba{iei benedictine di nHildesheim. - Sec. XI-XII. Starea actual{.

I Care a pus se i se grzrveze 14 inscrip(ii in onoarea sa.si si fie reprez€ntat d: p3t3

ori, - o datl la picioarele lui Hristos, pe timpanul portalului central, alttr datS lapicioarele Fecioarei, pe un vitraliu, etc.

3 5 1

I

Ovidiu Drimba- ISTORIA CULTURII SI CIVILTZATIEI VII

Documents

Transcript of Ovidiu Drimba- ISTORIA CULTURII SI CIVILTZATIEI VII