Ortopedie
-
Upload
ioana-cojocaru -
Category
Documents
-
view
31 -
download
6
description
Transcript of Ortopedie
U.M.F. “Gr. T. Popa” IasiDisciplina Ortopedie-Traumatologie
Teste grila examen - ortopedie
Bibliografie:
ORTOPEDIE editia a II-a – Paul BotezEditura Venus, Iasi, 2008,ISBN 978-973-756-075-9www.paulbotez.rowww.artroplastie.ro
Teste cu grad mic de dificultate (60)
Nr.----
Enunțul întrebării---------------------------------------------------------------------------------------------------
Curs 1 - “Imagistica în ortopedie” – pag. 54-60
Răspuns-----------
1 “Spatiul articular” corespunde:a. Unui spatiu virtual ocupat de un film de lichid sinovial si cartilajul
articular radioopac, care variaza in grosime de la 1mm la 6-8 mm;b. Unui spatiu virtual ocupat de un film de lichid sinovial si cartilajul
articular radiotransparent, care variaza in grosime de la 1mm la 6-8 mm;
c. Unui spatiu virtual ocupat de un film de lichid sinovial si cartilajul articular radiotransparent, care variaza in grosime de la 10 mm la 16-18 mm;
d. Unui spatiu virtual ocupat de un film de lichid sinovial si cartilajul articular radioopac, care variaza in grosime de la 10 mm la 16-18 mm;
e. Nici una de mai sus.
B
2 Grosimea spatiului articular variaza:a. 1 mm – 2 mm;b. 1 mm – 5-6 mm;c. 0 mm – 1 mm;d. 1 mm – 10 mm;e. 1 mm – 6-8 mm.
E
3 Din punct de vedere radiologic, articulatia se compune din:a. Oasele care se articuleaza si “spatiile dintre ele”;b. Oasele care se articuleaza fara, “spatiile dintre ele”;c. Doar “spatiile dintre oasele articulate”;d. Oasele care se articuleaza, “spatiile dintre ele” si lichidul sinovial;e. Oasele care se articuleaza, “spatiile dintre ele”, lichidul sinovial si
cartilajul articular.
A
1
4 Protocolul terapeutic al artritei infectioase include:a. Masuri de ordin general;b. Antibioterapie;c. Drenaj + toaleta chirurgicala de urgenta;d. Ingrijiri dupa faza acuta;e. Toate cele de mai sus.
E
5 Secventa logica in examinarea unei radiografii este:a. Tesuturi moi – os – articulatie – asociere diagnostica;b. Os - tesuturi moi – asociere diagnostica – articulatie;c. Articulatie - tesuturi moi – os – asociere diagnostica;d. Asociere diagnostica – os – Articulatie - tesuturi moi;e. Os – Articulatie - tesuturi moi – asociere diagnostica.
A
6 Echografia este folosita in special pentru identificarea:a. Hematoamelor;b. Abceselor;c. Anevrisme arteriale;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
D
7 Scintigrafia foloseste:a. 99Te;b. 76Os;c. 76Ir;d. 82Pb;e. 86Rn.
A
8 Osteomielita cronica distinge una din urmatoarele forme clinice:a. Osteomielita cronica a adultului;b. Osteomielita cronica a adolescentului;c. Osteomielita Recklinghausen;d. Osteomielita cronica urmare a unei osteomielite acute din copilarie;e. Osteomielita cu germeni specifici.
D
9 Din punct de vedere radiologic, articulatia se compune din:a. Oasele care se articuleaza, fara “spatiile dintre ele”;b. Lichidul sinovial;c. Cartilajul articular;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
E
10 Tomografia:a. Ofera o imagine “concentrata” asupra unui anumit plan, selectat;b. Este utila in diagnosticul necrozei aseptice a capului femural;c. Este utila in diagnosticul fracturilor cu tasare ale osului spongios;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
D
11 Radiografia simpla ofera informatii simultane asupra:a. Marimii;b. Formei;
E
2
c. “Densitatii” tisulare;d. Arhitecturii osoase;e. Toate de mai sus.
12 Identificati varianta corecta privind factorii predispozanti pentru aparitia tuberculozei osteo-articulare:
a. Malnutritia;b. Imunodeficienta;c. Varsta inaintata;d. Igiena precara;e. Toate cele de mai sus.
E
13 Evaluarea Rx a coloanei vertebrale include:a. Aliniamentul general al vertebrelor;b. Spatiile discale;c. Fiecare vertebra separat, pornind de la cap catre pediculi,
articulatiile interapofizare si apofizele spinoase;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
D
14 Evaluarea Rx a bazinului include:a. Verificarea formei oaselor si a pozitiei acestora;b. Pozitiei ramurilor pubiene si a tuberozitatilor ischiatice;c. Aspectul capului femural, bilateral precum si a extremitatilor
superioare ale femurului;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
D
15 Din punct de vedere radiologic, osul poate fi:a. Angulat;b. Deformat;c. Cu canal medular largit (boala Paget);d. Cu o deformatie localizata sau ingrosare (neoosteogeneza – posibil
tumorala);e. Toate de mai sus.
E
Curs 2, 3 - “Elemente de patologie osoasa netraumatica” – pag. 100-123
16 Osteomielita reprezinta:a. Infectia periostului;b. Infectia hematogena a osului;c. Infectia vaselor sangvine;d. Se localizeaza de obicei in diafiza oaselor lungi;e. Toate de mai sus.
B
17 Osteomielita acuta a adolescentului se caracterizeaza prin:a. Se produce frecvent la varste cuprinse intre 15-35 ani;b. Palparea metafizei inferioare a femurului descopera o zona
dureroasa;c. Leucopenie;d. V.S.H. scazut;e. Se produce frecvent la varste cuprinse intre 35-55 ani.
B
18 Infectiile osteo-articulare cu germeni banali pot fi clasificate in: D
3
a. Osteite;b. Artrite;c. Osteomielite;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
19 Tratamentul adjuvant in tuberculoza osteo-articulara poate consta in:a. Regim hipoproteic;b. Regim hipocaloric;c. Regim hiposodat;d. Regim igieno-dietetic;e. Nici una de mai sus.
D
20 Despre evolutia osteitei cronice nu este adevarat:a. Evolutia spontana este catre vindecare;b. Calusul voluminous si dureros antreneaza o infirmitate progresiva;c. Articulatiile supra si subjacente sunt in redoare;d. Partile moi din jurul fistulei sunt atrofice;e. Starea generala se poate altera progresiv cu anemie si
hipoproteinemie;
A
21 Ostemielita cronica:a. Poate apare dupa osteomielita acuta in copilarie;b. Evolutia este cronica, intrerupta de pusee inflamatorii acute;c. Local, pielea este retractata, aderenta, cianotica sau edematiata;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus;
D
22 Germenul cel mai des incriminat in aparitia osteitei cronice postfracturare, este:
a. Streptococcus pneumoniae;b. Stafilococul auriu;c. Streptococcus agalactiae;d. Bacilul Koch;e. Streptococcus pyogenes.
B
23 Tuberculoza osteo-articulara este cauzata de:a. Streptococcus pneumoniae;b. Stafilococul auriu;c. Streptococcus agalactiae;d. Bacilul Koch;e. Streptococcus pyogenes.
D
24 Tuberculoza osteo-articulara se localizeaza mai frecvent la nivelul:a. Coloanei vertebrale;b. Şoldului;c. Genunchiului;d. Cotului;e. Gleznei.
A
25 Tuberculoza osteo-articulara:a. Consta in localizarea bacilului Koch la nivelul aparatului
E
4
locomotor;b. Se intalneste mai ales la copii, adolescenti si adulti tineri;c. Localizarea initiala este osoasa (medulohaversita proliferativa);d. Se ajunge la final la o artrita supurata cu producere de caverne, fara
remaniere osoasa;e. Toate de mai sus.
26 In tuberculoza osteo-articulara pot aparea urmatorele modificari ale probelor de laborator:
a. VSH scazut;b. Leucopenie cu neutrofilie;c. Limfocitoza;d. Gamma-globulinele scazute;e. IDR la tuberculina – negative.
C
27 In cazul osteitei cronice post-traumatice se poate afirma ca:a. Este o complicatie minora in cazul fracturilor deschise;b. Nu apare niciodata in cazul interventiilor chirurgicale cu focar
deschis;c. Cauza consta in contaminarea pe cale hematogena;d. Germenul cel mai des incriminat este Stafilococul Epidermidis;e. Germenul cel mai des incriminat este Stafilococul Aureus.
E
28 Debutul osteomielitei acute la adolescent poate include:a. Febra, frisoane;b. Tahicardie, tahipnee, varsaturi;c. Durere spontana, accentuata progresiv;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus
D
29 Despre tratamentul osteomielitei cronice este adevarat ca:a. Poate fi conservator;b. Este eminamente chirurgical;c. Consta in excizia leziunilor infectate ale partilor moi si osului fara
interesarea traiectelor fistuloase;d. Tratamentul local cu antibiotice nu este indicat;e. Nici una de mai sus.
B
30 Una dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata:a. Agentul microbian ajuns la nivelul osului poate determina un
proces inflamator;b. Ostemielitele sunt produse frecvent de stafilococul auriu;c. Osteitele acute pot surveni, drept complicatii ale fracturilor
deschise;d. Agentul microbian ajuns la nivelul sinovialei determina
medulohaversita;e. Osteitele acute pot surveni, drept complicatii ale interventiilor
chirurgicale.
D
31 Radiologic, in osteomielita acuta se disting:a. Reactie periostica marcata;b. Osteoporoza generalizata;
E
5
c. Fracturi periferice;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus;
32 Tumorile epifizare sunt, de regula:a. Maligne;b. Benigne;c. Osteosarcoame;d. Condrosarcoame;e. Fibrosarcoame;
B
33 Criteriile de diferentiere intre tumorile maligne si tumorile benigne includ:a. Varsta;b. Localizarea pe schelet;c. Localizarea pe os;d. Aspectul radiologic;e. Toate de mai sus.
E
34 Tumora osoasa se poate manifesta clinic astfel:a. Asimptomatica;b. Algica;c. Modificare de volum a membrului;d. Fractura spontana;e. Toate de mai sus.
E
35 Tumorile litice endoosoase fragilizeaza osul prin:a. Eroziunea periostului;b. Eroziunea partilor moi;c. Eroziunea periostului cat si a partilor moi;d. Eroziunea corticalelor;e. Toate de mai sus.
D
36 Clasificarea tumorilor osoase include:a. Tumori cu diferentiere osoasa exclusiva sau predominanta;b. Tumori cu diferentiere cartilaginoasa exclusiva sau predominanta;c. Tumori cu punct de plecare medular;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
D
37 In forma simptomatica, tumora osoasa se dezvolta astfel:a. La suprafata osului, determinand aparitia unei formatiuni palpabile,
evidenta in partile moi;b. La suprafata osului, fara aparitia unei formatiuni palpabile;c. Niciodata la suprafata osului;d. La suprafata osului, determinand aparitia unei formatiuni palpabile,
fara deformarea acestora;e. Nici una de mai sus.
A
38 In forma asimptomatica, tumora osoasa poate fi:a. Osteocondrom periferic;b. Descoperita intamplator;
D
6
c. Condroblastom epifizar;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
39 Tumorile osoase primitive, benigne includ:a. Chist osos solitar;b. Chist osos anevrismal;c. Tumora cu mieloplaxe;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
D
40 Tumorile osoase primitive, maligne includ:a. Limfom malign;b. Mielom multiplu;c. Metastaza carcinomatoasa;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
D
41 Scolioza reprezinta:a. Deviatia in plan frontal a coloanei vertebrale cu curbura laterala;b. Deviatia in plan sagital a coloanei vertebrale cu curbura laterala;c. Deviatia in plan antero-posterior coloanei vertebrale cu curbura
laterala;d. Deviatia in plan sagital a coloanei vertebrale, cu accentuarea
curburii lordotice;e. Nici una de mai sus.
A
42 Hallux valgus presupune:a. Deformarea in abductie a halucelui fata de metatarsianul Ib. Deformarea adductie a halucelui fata de metatarsianul I;c. O deformare ireductibila a piciorului, chiar daca tratamentul este
aplicat precoce;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
A
43 Displazia luxanta de sold la nou-nascut, include:a. Şold instabil, datorita muschilor slab dezvoltati;b. Prognosticul depinde esential de depistarea precoce (atat clinic cat
si imagistic);c. Deplasarea capului femural este proximala (postero-superioara),
datorita tractiunii muschilor flexori ai soldului si muschilor fesieri;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
D
44 Piciorul stramb congenital “varus equinus” include:a. O diformitate fixa, severa a piciorului;b. Flexie plantara fixa;c. Inversiune si rotatie axiala interna a articulatiei talo-calcaneene;d. Subluxatie mediala a articulatiilor calcaneo-cuboidiene;e. Toate de mai sus.
E
45 Cifoza traumatica reprezinta: B
7
a. Distructia septica a corpilor vertebrali;b. Compresiunea vertebrelor;c. Esecul formarii vertebrelor;d. O tulburare de crestere la nivelul nucleilor vertebrali;e. Toate de mai sus.
Curs 4 - “Elemente de patologie articulara netraumatica” – pag. 130-157
46 Spondilita ankilopoetica se defineste ca:a. O artrita inflamatorie seronegativa, asociata cu psoriazis;b. O artrita inflamatorie seronegativa, sacroileita bilaterala asociata
sau nu cu spondilita si uveita;c. O artrita inflamatorie seropozitiva, asociata cu psoriazis;d. O artrita inflamatorie seropozitiva, sacroileita bilaterala asociata sau
nu cu spondilita si uveita;e. Nici una de mai sus.
B
47 Depunerea cristalelor de urat monosodic in articulatii produce:a. Condrocalcinoza;b. Ocronoza;c. Osteomielita;d. Guta;e. Maladia Gaucher.
D
48 Poliartrita reumatoida defineste:a. O afectiune inflamatorie acuta, cu modificari sinoviale;b. O afectiune inflamatorie acuta, cu modificari articulare;c. O afectiune inflamatorie acuta, cu modificari articulare si sinoviale;d. O afectiune inflamatorie cronica, sistemica, cu modificari articulare
si sinoviale;e. O afectiune inflamatorie acuta, sistemica, invalidanta, cu modificari
articulare si sinoviale.
D
49 Una dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata:a. Artroza este o boala articulara larg raspandita;b. Sub 45 de ani, boala este mai frecventa la femei, iar barbatii sunt
mai frecvent afectati peste 55 de ani;c. Prevalenta si severitatea artrozei creste cu varsta;d. Barbatii si femeile sunt in mod egal afectati;e. Toate de mai sus.
B
50 Boala articulara degenerativa reprezinta:a. Calea finala a traumatismului cartilajului articular;b. Refacerea cartilajului articular;c. Apare cel mai frecvent la nivelul coloanei vertebrale;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
A
51 Poliartrita reumatoida este:a. O boala invalidanta;b. Caracterizata prin modificari articulare;c. Caracterizata prin modificari sinoviale;
D
8
d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
52 Artroza secundara include:a. Existenta unui factor responsabil sistemic sau local;b. O afectiune care duce la diformitati ale articulatiei;c. Semnele si simptomele tipice ale artrozei primare;d. O afectiune care duce la distructia cartilajului;e. Toate de mai sus.
E
53 Factorii posibili declansatori in poliartrita reumatoida includ:a. Infectiile virale;b. Infectiile bacteriene;c. Infectiile cu micoplasma;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
D
54 “Coloana de bambus” apare in:a. Artrita psoriazica;b. Guta;c. Spondilita anchilopoetica;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
C
55 “Tofii gutosi” apar in:a. Artrita psoriazica;b. Guta;c. Spondilita anchilopoetica;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
B
56 NACF – necroza aseptica a capului femural este:a. O afectiune plurietiologica;b. O afectiune monopatogenica;c. Consta in intreruperea brutala a vascularizatiei de tip terminal de la
nivelul capului femural;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
D
57 Stadiul 0 al necrozei aseptice de cap femural (NACF) este caracterizat de:a. Este infraclinic si infraradiologic;b. Modificari minime, usoara osteoporoza;c. Colapsul osului subcondral;d. Osteoscleroza subcondrala;e. Modificari artrozice avansate.
A
58 Artropatia hemofilica afecteaza in special:a. Şoldul;b. Genunchiul;c. Articulatiile interfalangiene;d. Cotul si glezna;e. Nici una de mai sus.
B
9
59 Imaginea radiologica “in coaja de ou” apare in:a. Coxartroza;b. Gonartoza;c. NACF;d. Omartroza;e. Nici una de mai sus.
C
60 Prezenta “semnului semilunei” este patognomonic pentru:a. Artrita psoriazica;b. Guta;c. Spondilita anchilopoetica;d. NACF;e. Gonartroza.
D
Teste cu grad mediu de dificultate (60)
Nr.----
Enuntul intrebarii---------------------------------------------------------------------------------------------------
Curs 1 - “Imagistica in ortopedie” – pag. 54-60
Raspuns-----------
1 Scintigrafia osoasa poate pune in evidenta:a. Gradul de activitate osteoclastica;b. Gradul de activitate condroblastica;c. Gradul de activitate mieloblastica;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
E
2 Una dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata:a. Substantele de contrast folosite in ortopedie sunt lichide pe baza de
Te99, care pot fi injectate in sinusuri, cavitati articulare sau intrarahidian;
b. IRM-ul este o metoda de investigatie imagistica non-invaziva si non-iradianta;
c. Radiografia simpla ofera informatii simultane asupra marimii, formei, densitatii tisulare si arhitecturii osoase;
d. La copii, ecografia soldului poate evidentia capul femural, cartilaginos, radiotransparent;
e. CT-ul este indicat in investigarea leziunilor care intereseaza coloana vertebrala
A
3 Una dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata:a. CT expune planurile anatomice, niciodata vizualizate pe
radiografia standard;b. Scintigrafia este utila in diagnosticarea leziunilor tesuturilor moi;c. IRM la nivelul genunchiului poate evidentia cu usurinta leziunile
meniscale;d. IRM la nivelul genunchiului poate evidentia cu usurinta fisurile
ligamentare si rupturile capsulare; e. La copii, ecografia soldului poate fi o metoda eficienta de evidentiere a capului femural, cartilaginos, radiotransparent
B
10
4 In tumorile osoase, tehnica RMN:a. Le poate evidentia in extensia lor completa, in plan transversal
si/sau longitudinal;b. Le poate evidentia in extensia lor completa, doar in plan
transversal;c. Le poate evidentia in extensia lor completa, doar in plan
longitudinal;d. Le poate evidentia in extensia lor completa, doar in plan
transversal, evaluand deasemenea cu acuratete si diseminarea extraosoasa;
e. Le poate evidentia in extensia lor completa, doar in plan longitudinal, evaluand deasemenea cu acuratete si diseminarea extraosoasa.
A
5 Pentru depistarea precoce a displaziei congenitale de sold, ca metoda curenta de “screening”, se foloseste:
a. RMN;b. RMN+CT;c. Ultrasonografia;d. Artrografia asociata cu sinografia + RMN sau CT;e. Ultrasonografia asociata cu artrografia sau sinografia + RMN sau
CT.
C
6 Indicatiile scintigrafiei includ:a. Diagnosticarea fracturilor “de oboseala”;b. Detectarea unui mic abces osos;c. Detectarea unui osteom osteoid;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
D
7 Principalele indicatii ale RMN, includ:a. Diagnosticul precoce al ischemiei osoase;b. Diagnosticul precoce al necrozei osoase;c. Diagnosticul durerilor la nivelul coloanei si a patologiei spinale;d. Evidentierea mecanismelor traumatice care produc leziuni in
tesuturile moi si cartilagii;e. Toate de mai sus;
E
8 Pentru diagnosticarea precoce a NACF la adult, se foloseste:a. Echografia;b. Scintigrafia;c. Rx, pentru stadiile 0 si 1;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
B
9 Scintigrafia osoasa pune in evidenţa:a. Gradul de activitate osteoclastica;b. Gradul de activitate osteoblastica;c. Gradul de activitate limfocitara;d. Gradul de activitate osteocitara;e. Gradul de activitate al celulelor stem.
B
11
10 Radiografic, cresterea densitatii in tesuturile moi poate fi:a. Consecutiva proceselor de calcificare dintr-un tendon;b. Consecutiva proceselor de calcificare dintr-un vas sangvin;c. Un hematom sau un abces;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
D
---- ---------------------------------------------------------------------------------------------------Curs 2, 3 - “Elemente de patologie osoasa netraumatica” – pag. 100-123
-------------------------------------------------------------------------------------
-----------
11 Examenul de laborator in tuberculoza osteo-articulara evidentiaza:a. V.S.H. - scazut;b. I.D.R. la tuberculina - negativ;c. Leucocitoza cu neutrofilie si limfocitoza;d. Gamma-globulinele scazute;e. Nici una de mai sus.
C
12 Osteomielita acuta a adolescentului se caracterizeaza prin:a. Se produce frecvent la varste cuprinse intre 5-15 ani;b. Debutul poate fi brutal, cu febra, frisoane, tahicardie, tahipnee,
varsaturi, agitatie, oligurie;c. Palparea metafizei inferioare a femurului descopera o zona
dureroasa;d. Leucocitoza, V.S.H. crescut;e. Toate de mai sus.
E
13 Circumstantele clinice in care se pune in evidenta osteita postfracturara exclud:
a. Pseudartroza sau intarziere de consolidare aparent inexplicabila;b. Reactie de osteogeneza in jurul materialelor de osteosinteza;c. Tarziu, la mare distanta de osteosinteza, fara probleme de la
inceput;d. Supuratii postoperatorii;e. Posttraumatic imediat.
B
14 In osteomielita acuta a adolescentului se produce o:a. Bacteriemie cu localizare in epifiza oaselor lungi, unde circulatia
sangvina este rapida, frecvent aproape de cot;b. Bacteriemie cu localizare in metafiza oaselor scurte, unde circulatia
sangvina este rapida, frecvent aproape de umar;c. Bacteriemie cu localizare in metafiza oaselor lungi, unde circulatia
sangvina este lenta, frecvent aproape de genunchi;d. Bacteriemie cu localizare in epifiza oaselor lungi, unde circulatia
sangvina este lenta, frecvent aproape de cot;e. Bacteriemie cu localizare in metafiza oaselor lungi, unde circulatia
sangvina este rapida, frecvent aproape de genunchi.
C
15 In osteomielita acuta a adultului, abcesul periostal:a. Nu se poate dezvolta datorita aderentei periostului la corticala;b. Se poate dezvolta datorita aderentei periostului la corticala;c. Nu se poate dezvolta datorita lipsei de aderenta a periostului la
A
12
corticala;d. Se poate dezvolta datorita lipsei de aderenta a periostului la
corticala;e. Se dezvolta rapid, necesitand drenaj imediat.
16 Radiografic, osteomielita cronica se caracterizeaza prin:a. Zona de osteoliza;b. Osteoscleroza masiva;c. Zone geodice si sechestru;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
D
17 Chimioterapia antituberculoasa se face prin asocierea a:a. 1-2 medicamente tuberculostatice, zilnic, o perioada lunga de timp
(3-9 luni);b. 2-3 medicamente tuberculostatice, zilnic, o perioada scurta de timp
(maxim 2 luni);c. 3-4 medicamente tuberculostatice, zilnic, o perioada lunga de timp
(3-9 luni);d. 3-4 medicamente tuberculostatice, o data la doua zile, o perioada
lunga de timp (9-12 luni);e. 1-2 medicamente tuberculostatice, zilnic, o perioada lunga de timp
(9-12 luni).
C
18 Osteomielita acuta a adolescentului se caracterizeaza prin:a. Se produce frecvent la varste cuprinse intre 35-55 ani;b. Palparea metafizei inferioare a tibiei descopera o zona dureroasa;c. Leucopenie;d. V.S.H. scazut;e. Nici una de mai sus.
E
19 In osteomielita acuta a adolescentului, localizarea bacteriana se produce in:a. Metafiza oaselor lungi;b. Diafiza oaselor lungi;c. La nivelul corpilor vertebrali;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
A
20 Examenele de laborator in osteomielita acuta pot evidentia :a. Leucopenie;b. Leucocitoza cu polinucleoza;c. Niciodata hemoculturi negative;d. VSH scazut;e. Urocultura pozitiva intotdeauna.
B
21 Care din urmatoarele simptome nu apar in debutul infectiei tuberculoase:a. Astenie;b. Scadere in greutate;c. Articulatie globuloasa cu circulatie venoasa colaterala;d. Subfebrilitate;e. Transpiratii nocturne.
C
13
22 Despre tratamentul tuberculozei osteo-articulare este adevarat:a. Punerea in repaus nu suplineste imobilizarea gipsata;b. Se practica repaus strict la pat pentru o perioada de 3-6 luni;c. Se reia mersul cu sprijin total imediat;d. Nu este recomandata mentinerea unei mobilitati articulare active;e. Nu se utilizeaza niciodata imobilizarea gipsata.
B
23 Tuberculoza osteo-articulara poate duce in final la:a. O artrita nesupurata cu producere de caverne, fara remaniere
osoasa;b. O artrita supurata fara producere de caverne, fara remaniere osoasa;c. O artrita supurata cu producere de caverne, fara remaniere osoasa;d. O artrita nesupurata cu producere de caverne, cu remaniere osoasa;e. O artrita nesupurata fara producere de caverne, fara remaniere
osoasa.
C
24 Localizarea initiala a bacilului Koch poate fi:a. Osoasa (sinovita bacilara);b. Sinoviala (medulohaversita proliferativa);c. Osoasa (medulohaversita proliferativa);d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
C
25 Despre evolutia osteomielitei cronice se poate afirma:a. Evolutia este cronica, in ritm continuu fara acutizari;b. Durere fara febrilitate sau subfebrilitate;c. Fistulizare cu perioade de retentii purulente;d. Secretie cronica continua;e. Nici una de mai sus.
C
26 Despre evolutia osteitei cronice posttraumatice urmatoarea afirmatie este falsa:
a. Calusul voluminos si dureros antreneaza o infirmitate progresiva;b. Evolutia este rapid progresiva spre degenerare carcinomatoasa;c. Articulatiile supra si subiacente sunt in redoare sau chiar anchiloza;d. Partile moi din jurul fistulei sunt atrofice cu edem cronic;e. Nici una de mai sus.
B
27 Osteomielita reprezinta:a. Infectia periostului;b. Infectia vaselor sangvine;c. Se localizeaza de obicei in diafiza oaselor lungi;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
E
28 Circumstantele clinice in care se pune in evidenta osteita postfracturara includ:
a. Pseudartroza sau intarziere de consolidare aparent inexplicabila;b. Tarziu, la mare distanta de osteosinteza, fara probleme de la
inceput, cand apar semne de osteita cronica;c. Supuratii postoperatorii;d. Posttraumatic imediat;
E
14
e. Toate de mai sus.
29 Tratamentul chirurgical in tuberculoza osteo-articulara include:a. Biopsie osoasa la debut, pentru a infirma diagnosticul;b. In perioada de stare se practica excizia abceselor reci;c. In faza sechelelor nu se mai intervine chirurgical;d. Artroplastie protetica practicata imediat dupa confirmarea
diagnosticului;e. Nici una de mai sus.
B
30 Una dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata:a. In artrita traumatica, sinovita sau hemartroza se insotesc de durere,
fara limitarea mobilitatii articulare;b. Febra reumatica - insoteste o durere fugace de la o articulatie la
alta, cu semne de inflamatie locala;c. Osteomielita acuta la copil poate avea un caracter greu diferentiabil
de o artrita septica;d. Hemartroza hemofilica poate fi confundata cu o artrita septica;e. In guta si pseudoguta, fluidul aspirat este adesea tulbure, cu
numeroase leucocite.
A
31 Complicatiile artritei infectioase exclud:a. Distructia osului;b. Pseudartroza;c. Tulburari de crestere a osului;d. Distructia cartilajului;e. Luxatie intracotiloidiana.
B
32 Tuberculoza osteo-articulara include:a. Localizarea bacilului Koch la nivelul aparatului locomotor;b. O infectie osoasa cu germeni specifici;c. O infectie osteoarticulara cu germeni specifici;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
D
33 Despre interventiile corectoare in faza sechelelor posttuberculoase este adevarat ca:
a. Nu se practica interventii cu caracter conservator;b. Artroplastia protetica este prohibita;c. Artroplastia protetica se practica in cazul artrozelor severe la
distanta de momentul vindecarii tuberculozei;d. Nu sunt indicate procedeele de corectare (artrodeze, osteotomii);e. Nici una de mai sus.
C
34 In perioada de stare a tuberculozei osteoarticulare pot apare urmatoarele:a. Durerea scade in intensitate;b. Articulatia devine globuloasa cu pielea lucioasa;c. Nu se evidentiaza circulatie venoasa colaterala;d. Adenita satelita este foarte dureroasa;e. Nici una de mai sus.
B
15
35 Schematic, tumora osoasa se poate manifesta astfel:a. Simptomatica;b. Antalgica;c. Simptomatica, antalgica, cu modificare de volum a membrului;d. Asimptomatica, algica sau/şi modificare de volum a membrului,
fractura spontana;e. Simptomatica, antalgica sau/şi modificare de volum a membrului,
fractura spontana.
D
36 Tumorile cu punct de plecare medular includ:a. Tumori ale tramei conjunctive, tumori ale sistemului hematopoetic,
vascular, tumori cu diferentiere cartilaginoasa exclusiva;b. Sarcom Ewing, tumori ale tramei conjunctive, tumori ale sistemului
hematopoetic, tumori rare ale sistemului nervos, vascular, grasos, tumori cu celule gigante;
c. Tumori cu celule gigante, sarcoame nediferentiate;d. Sarcoame nediferentiate, tumori ale sistemului hematopoetic,
tumori rare ale sistemului nervos;e. Tumori ale tramei conjunctive, tumori ale sistemului hematopoetic,
tumori rare ale sistemului nervos, vascular, grasos.
E
37 Stadiul I al clasificarii Enneking se refera la:a. Sarcoame cu grad ridicat de malignitate, cu peste 25% şanse de
metastazare;b. Sarcoame cu grad mic de malignitate, cu peste 25% şanse de
metastazare;c. Sarcoame cu grad mic de malignitate, cu mai putin de 25% şanse de
metastazare;d. Sarcoame cu grad ridicat de malignitate, cu mai putin de 25% şanse
de metastazare;e. Sarcoame cu grad mediu de malignitate, in medie cu 25% şanse de
metastazare.
C
38 Tumorile osoase benigne exclud:a. Osteom osteoid;b. Adamantinom;c. Chist osos solitar;d. Hemangiom;e. Defect fibros cortical.
B
39 Tumorile osoase maligne exclud:a. Osteosarcom;b. Sarcom parosteal;c. Condroblastom;d. Condrosarcom;e. Mielom multiplu.
C
40 Tumorile cu punct de plecare medular includ:a. Tumori ale tramei conjunctive;b. Tumori ale sistemului hematopoetic;c. Tumori rare ale sistemului nervos;d. Tumori rare ale sistemului vascular sau grasos;
E
16
e. Toate de mai sus.
41 Stadiul II al sistemului Enneking se refera la:a. Sarcoame cu grad ridicat de malignitate, cu peste 25% şanse de
metastazare;b. Sarcoame cu grad mic de malignitate, cu peste 25% şanse de
metastazare;c. Sarcoame cu grad mic de malignitate, cu mai putin de 25% şanse de
metastazare;d. Sarcoame cu grad ridicat de malignitate, cu mai putin de 25% şanse
de metastazare;e. Sarcoame cu grad mediu de malignitate, in medie cu 25% şanse de
metastazare.
A
42 Stadiul III tumoral (Enneking) este reprezentat de:a. Sarcoame cu grad ridicat de malignitate, cu peste 25 % sanse de
metastazare;b. Sarcoame cu grad mic de malignitate, cu peste 25 % sanse de
metastazare;c. Sarcoame cu grad mic de malignitate, cu mai putin de 25 % sanse
de metastazare;d. Sarcoame cu grad mic de malignitate, cu mai putin de 50 % sanse
de metastazare;e. Sarcoame cu grad mic sau mare de malignitate, care dau metastaze
la distanta.
E
43 Tumorile osoase primitive, maligne exclud:a. Sarcom vascular;b. Plasmocitom solitar;c. Hemangiom;d. Sarcom periferic;e. Mielom multiplu.
C
44 Tumorile maligne osoase exclud:a. Tumora glomica;b. Tumora Ewing;c. Osteosarcom;d. Fibrosarcom;e. Condrosarcom;
A
45 Cifoza Scheuermann reprezinta:a. O variatie a posturii normale si este, de cele mai multe ori o
problema cosmetica;b. O tulburare la nivelul nucleilor de crestere vertebrali, ce produce o
curbura anterioara progresiva si rigida a coloanei toracice;c. Esecul formarii vertebrelor (hemivertebra) sau esec al segmentarii
embrionare;d. O compresiune traumatica a vertebrelor;e. Distructia septica a corpilor vertebrali.
B
46 Genu varum este:a. O deformatie arcuata a membrelor superioare cu departarea coatelor
C
17
in raport cu axul median al corpului; b. O deformatie arcuata a membrelor inferioare cu apropierea
genunchilor in raport cu axul median al corpului;c. O deformatie arcuata a membrelor inferioare cu departarea
genunchilor in raport cu axul median al corpului;d. O deformatie arcuata a membrelor superioare cu apropierea
coatelor in raport cu axul median al corpului;e. Nici una de mai sus.
47 Genu valgum este:a. O deformatie arcuata a membrelor superioare cu departarea coatelor
in raport cu axul median al corpului; b. O deformatie arcuata a membrelor inferioare cu apropierea
genunchilor in raport cu axul median al corpului;c. O deformatie arcuata a membrelor inferioare cu departarea
genunchilor in raport cu axul median al corpului;d. O deformatie arcuata a membrelor superioare cu apropierea
coatelor in raport cu axul median al corpului;e. Nici una de mai sus;
B
48 Piciorului scobit (cavus) congenital include:a. Durere pe fata posterioara a gleznei;b. Mers cu sprijin pe talus;c. Antepiciorul este in flexie plantara severa pe retropicior;d. Se acociaza frecvent cu o deformatie in valgus a piciorului;e. Este un picior scobit la care arcul longitudinal este mai mare decat
normal.
C
49 Examinarea clinica a soldului displazic la copilul mic, include:a. Asimetria pliurilor fesiere;b. Testul Galeazzi;c. Limitarea abductiei;d. Testele Ortolani si Barlow;e. Toate de mai sus.
E
50 Luxatia congenitala de sold poate fi diagnosticata precoce, post natal prin:a. RMN;b. CT;c. Ecografie;d. Scintigrafie;e. Xeroradiografie.
C
---- ---------------------------------------------------------------------------------------------------“Elemente de patologie articulara netraumatica” – pag. 130-157-----------------------------------------------------------------------------------
-----------
51 Artrita infectioasa poate fi cauzata de:a. Invazie bacteriana directa;b. Infiltratie medicamentoasa;c. Chirurgie articulara artroscopica;d. Abces osos de vecinatate;e. Toate de mai sus.
E
18
52 Tratamentul artritei infectioase include:a. Masuri de ordin general – rehidratare, analgetice, imobilizarea
articulatiei;b. Antibioterapie;c. Drenaj;d. Ingrijiri dupa faza acuta;e. Toate de mai sus.
E
53 Vindecarea cu sechele a artritei infectioase (artrita netratata), include:a. Distructia partiala sau totala a cartilajului articular;b. Fibroza in articulatie;c. Anchiloza osoasa;d. Diformitati articulare permanente;e. Toate cele de mai sus;
E
54 Sindromul Reiter include:a. Conjunctivita;b. Uretrita;c. Artrita periferica;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
D
55 Una din urmatoarele tumori apare preponderent diafizar:a. Osteosarcomul;b. Sarcomul Ewing;c. Condroblastomul;d. Condromul;e. Nici una din cele de mai sus.
B
56 Factorii responsabili in dezvoltarea unei artoze secundare includ:a. Acondroplazia;b. Traumatismele;c. Condrocalcinoza;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
D
57 Poliartrita reumatoida include:a. Afectare articulara asimetrica;b. Modificari articulare, fara modificari sinoviale;c. Afectare articulara simetrica;d. Modificari sinoviale, fara modificari articulare;e. Nici una de mai sus.
C
58 In stadii tardive, artroza primara se poate complica cu:a. Leziuni osoase;b. Subluxatii;c. Corpi liberi;d. Deformatii;e. Toate de mai sus.
E
59 Termenul de artroza secundara este utilizat cand exista:a. Un factor responsabil sistemic sau local;
E
19
b. Afectiuni care duc la diformitati ale articulatiei;c. Afectiuni care duc la distructia cartilajului;d. Modificari radiologice subjacente patologice, la care se aduga
modificarile din artrozele primitive;e. Toate de mai sus.
60 Stadiul II al Necrozei aseptice de cap femural (NACF) este caracterizat de:a. Este infraclinic si infraradiologic;b. Modificari minime, usoara osteoporoza;c. Colapsul osului subcondral;d. Osteoscleroza subcondrala;e. Modificari artrozice avansate.
D
Teste cu grad ridicat de dificultate (30)
Nr.----
Enuntul intrebarii---------------------------------------------------------------------------------------------------
Curs 1 - “Imagistica in ortopedie” – pag. 54-60
Raspuns-----------
1 Tehnica RMN utilizeaza cel mai frecvent:a. Nucleul de oxigen, datorita abundentei acestuia in corpul uman;b. Nucleul de oxigen, datorita posibilitatii de a fi detectat usor;c. Nucleul de hidrogen, datorita abundentei acestuia in corpul uman;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
C
2 Una dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata:a. Ecografia reprezinta o forma particulara si foarte utila de imagistica
fara substanta de contrast;b. CT expune planurile anatomice, niciodata vizualizate pe
radiografia standard;c. IRM la nivelul genunchiului poate evidentia cu usurinta leziunile
meniscale;d. IRM la nivelul genunchiului poate evidentia cu usurinta fisurile
ligamentare si rupturile capsulare;e. La copii, ecografia soldului poate fi o metoda eficienta de
evidentiere a capului femural, osos, radioopac.
E
3 Una dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata:a. Rezonanta magnetica nucleara (RMN) se bazeaza pe emisiile de
radiofrecventa ale atomilor si moleculelor din tesuturile expuse unui camp magnetic static;
b. Imaginile (RMN) produse sunt similare celor CT (computer tomograf), dar cu o rezolutie mai scazuta si o diferentiere tisulara mai mica;
c. Imaginile (RMN) selectionate pot fi obtinute in aproape orice plan;d. In tehnica RMN, cel mai frecvent se utilizeaza nucleul de hidrogen;e. Intensitatea semnalului de rezonanta magnetica depinde de
densitatea tisulara.
B
20
4 Indicatiile scintigrafiei includ:a. Diagnosticarea decimentarii aseptice sau septice a protezelor
implantate;b. Diagnosticarea ischemiei capului femural din NACF;c. Detectarea precoce a metastazelor osoase;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
D
5 Rezonanta magnetica nucleara (RMN) se bazeaza pe:a. Emisiile de radiofrecventa ale electronilor din tesuturile expuse
actiunii unui câmp magnetic static;b. Emisiile de radiofrecventa ale protonilor din tesuturile expuse
actiunii unui câmp magnetic static;c. Emisiile de radiofrecventa ale 99Te din tesuturile expuse actiunii
unui câmp magnetic static;d. Emisiile de radiofrecventa ale atomilor si moleculelor din tesuturile
expuse actiunii unui câmp magnetic static;e. Emisiile de radiofrecventa ale atomilor si moleculelor din tesuturile
expuse actiunii unui câmp magnetic transaxial.
D
6 Criteriile (Bradford) de diagnostic ale cifozei Scheuerman sunt, cu exceptia:a. Neregularitati ale platourilor vertebrale superioare si inferioare;b. Ingustarea spatiului discal; c. Cuneiformizarea cu peste 5˚ a uneia sau mai multor vertebre; d. O cifoza mai mare de 40 de grade;e. Hernieri ale discului vertebral pe CT.
E
7 Liniile cu densitate crescuta prezente in interiorul spatiului articular se pot datora:
a. Calcificarilor cartilajului;b. Calcificarilor meniscurilor;c. Condrocalcinozei;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
D
8 In ceea ce priveste scintigrafia, una din afirmatiile de mai jos nu este adevarata:
a. Activitatea scazuta in faza de perfuzie, semnifica insuficienta vasculara locala;
b. Activitatea crescuta in timpul fazei de perfuzie, este unul din semnele cardinale ale inflamatiei;
c. Activitatea scazuta in faza osoasa se datoreaza cresterii aportului sangvin, cum este cazul capului femural, dupa fractura de col femural;
d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
C
9 Pentru detectarea precoce a metastazelor osoase, cel mai frecvent se foloseste:a. Rx;b. Mielografia;c. Sinografia;d. Scintigrafia;e. Echografia;
D
21
Curs 2, 3 - “Elemente de patologie osoasa netraumatica” – pag. 100-123
10 In cazul osteomielitei acute a adolescentului sunt adevarate urmatorele afirmatii:
a. Se distinge o faza precongestiva si o faza congestiva (pâna la 48h);b. Se distinge o faza congestiva (pâna la 48h) si o faza de supuratie;c. Cartilajul de crestere favorizeaza diseminarea infectiei;d. Tromboza vasculara favorizeaza remanierea osoasa;e. Sunt adevarate toate de mai sus.
B
11 Despre osteomielita acuta a adultului este adevarat:a. Sudura cartilajului articular scade riscul de artrita supurata;b. Localizarea este preponderent metafizo-epifizara;c. Debutul este lent fara semne acute evidente;d. Radiologic apare o imagine osteolitica mai mult sau mai putin
limitata;e. Sunt false toate de mai sus.
B
12 In osteita cronica posttraumatica, examenul local pune in evidenta:a. Unul sau mai multe traiecte fistuloase;b. Leziuni exematiforme, hipodermita;c. Ingrosare a membrului sau amiotrofie dupa lungi imobilizari;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
D
13 Una dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata:a. Un agent microbian, ajuns la nivelul osului sau intr-o articulatie
poate determina un proces inflamator;b. In osteomielita acuta, poarta de intrare este de regula cutanata,
otica, amigdaliana, digestiva, urinara, respiratorie sau dupa cateterizare venoasa prelungita;
c. Patogenic, in ostemielite poate exista o embolie specifica a vaselor nutritive ale osului;
d. La copil, cartilajul de crestere nu reprezinta o bariera impotriva propagarii infectiei in articulatie;
e. Infectia metafizara evolueaza spre abces periostic, cu fuzarea in partile moi.
D
14 Evolutia osteomielitei acute a adolescentului poate fi:a. Rapid rezolutiva;b. Cu complicatii;c. Spre vindecare daca durerea si febra se remit rapid (4-8 zile);d. Spre vindecare daca VSH se normalizeaza;e. Toate de mai sus.
E
15 Una dintre urmatoarele afirmatii cu privire la osteomielita acuta a adolescentului, este adevarata:
a. Semnele radiologice sunt majore;b. Se poate observa o mica reactie periostica corticala, precum si
osteoporoza discreta metafizara;c. Radiografia initiala, la debut, evidentiaza o modificare de structura
B
22
osoasa;d. Se administreaza antibiotice in doze mici, fara imobilizare in aparat
gipsat a regiunii afectate;e. Se administreaza antibiotice in doze masive, fara imobilizare in
aparat gipsat a regiunii afectate plus regim adjuvant (vitamine, transfuzii de sange, perfuzii cu ser gluconat, gamma-globuline).
16 Anatomo-clinic osteoartrita tuberculoasa de genunchi include:a. Sinovita bacilara;b. Medulohaversita proliferativa;c. Osteoartrita constituita;d. Anchiloza fibroasa;e. Toate de mai sus.
E
17 Tumorile maligne ale partilor moi exclud:a. Fibrosarcom;b. Rabdomiosarcom;c. Condrosarcom;d. Angiosarcom;e. Liposarcom.
C
18 Tumorile osoase primitive, benigne includ:a. Hemangiom;b. Mixom;c. Limfangiom;d. Encondrom;e. Lipom.
D
19 Una dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata:a. In forma asimptomatica, tumora este descoperita intamplator, in
cursul unui examen radiografic practicat cu un alt scop;b. In forma simptomatica, tumora se dezvolta la suprafata osului,
determinand aparitia unei formatiuni palpabile;c. Tumorile litice endoosoase fragilizeaza osul prin eroziunea
corticalelor, determinand producerea unei fracturi cu ocazia unui traumatism major;
d. Fractura spontana se produce frecvent, la adult, pe metastaze;e. Fractura spontana se produce frecvent, la copil, pe chist esential al
osului.
C
20 Piciorul stramb congenital varus-equinus se caracterizeaza prin:a. Flexie plantara fixa, inversiune si rotatie axiala externa a articulatiei
talo-calcaneene, subluxatie mediala a articulatiilor calcaneo-cuboidiene si astragalo-scafoidiene, la care se poate asocia si un cavus sever;
b. Flexie plantara fixa, inversiune si rotatie axiala interna a articulatiei talo-calcaneene, subluxatie mediala a articulatiilor calcaneo-cuboidiene si astragalo-scafoidiene, la care se poate asocia si un cavus sever;
c. Flexie plantara mobila, inversiune si rotatie axiala externa a articulatiei talo-calcaneene, subluxatie mediala a articulatiilor calcaneo-cuboidiene si astragalo-scafoidiene, la care se poate asocia
B
23
si un cavus sever;d. Flexie plantara mobila, inversiune si rotatie axiala interna a
articulatiei talo-calcaneene, subluxatie mediala a articulatiilor calcaneo-cuboidiene si astragalo-scafoidiene, la care se poate asocia si un cavus sever;
e. Nici una de mai sus.
21 Piciorul scobit (cavus) congenital:a. Este un picior la care arcul longitudinal este mai mare decat
normal;b. Este un picior la care arcul longitudinal este mai mic decat normal;c. Este un picior la care arcul medial este mai mare decat normal;d. Este un picior la care arcul medial este mai mic decat normal;e. Este un picior la care ambele arcuri (longitudinal si medial) sunt
mai mici decat normal.
B
22 Una dintre afirmatiile de mai jos nu este adevarata:a. Piciorul plat consta in pierderea valorii normale a arcului
longitudinal-medial al piciorului, care este mult mai mare;b. Piciorului plat i se asociaza adesea un valgus al retropiciorului;c. Piciorul plat consta in pierderea valorii normale a arcului
longitudinal-medial al piciorului, care este mult mai mica;d. De multe ori se constata o continuitate pe linie ereditara in
transmiterea acestei diformitati;e. De regula, piciorul este flexibil, astfel incat arcul longitudinal apare
atunci cand piciorul nu este in sprijin.
C
23 Una dintre afirmatiile de mai jos nu este adevarata:a. Piciorul stramb congenital talus-valgus consta in flexia marcata a
piciorului pe gamba;b. Hallux valgus - halucele este deplasat catre exterior;c. Piciorul scobit – arcul longitudinal este mai mic decat normal;d. Piciorul plat – arcul longitudinal medial este mult mai mare decat
valoarea normala;e. Piciorul stramb congenital varus equin consta in flexia marcata a
piciorului pe gamba.
A
“Elemente de patologie articulara netraumatica” – pag. 130-157
24 Una dintre afirmatiile de mai jos nu este adevarata:a. In poliartrita reumatoida, factorii declansatori pot fi – infectiile
virale, bacteriene sau micoplasma;b. Afectarea articulara este asimetrica;c. Articulatiile interfalangiene distale sunt de obicei crutate;d. Manifestarile extraarticulare includ – vasculita, pericardita, noduli
cutanati, fibroza pulmonara, pneumonie;e. Apare de 2-4 ori mai frecvent la femei decat la barbati.
B
25 Bacilul Koch poate fi evidentiat astfel:a. Pe lama (Löwenstein);b. Prin insamantare pe medii de cultura (metoda Ziehl-Nielsen);
E
24
c. Prin inoculare la cobai (rezultat imediat);d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
26 Anatomo-patologic, stadiile evolutive in poliartrita reumatoida includ:a. Stadiul I – distructie articulara precoce cu eroziuni periarticulare;b. Stadiul II – distructie articulara avansata si diformitate articulara;c. Stadiul III – sinovita cu tumefactie articulara;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
E
27 In poliartrita reumatoida, testele de laborator pot indica:a. CRP crescuta;b. Un titru scazut al factorului reumatoid (sub 1/50);c. Anemie majora;d. Leucopenie;e. Toate de mai sus.
A
28 Ocronoza include:a. O deficienta ereditara a acidului hialuronic;b. Prezenta acidului homogentizinic nemetabolizat determina
colorarea urinei in verde deschis;c. Acidul homogentizinic determina pigmentarea in albastru inchis a
pielii, urechilor, sclerelor si cartilajului;d. Acidul hialuronic determina pigmentarea in albastru deschis a
pielii, urechilor, sclerelor si cartilajului;e. O deficienta ereditara a acidului hialuronic, care datorita prezentei
acidului homogentizinic nemetabolizat, determina colorarea urinei in verde deschis.
C
29 Diagnosticul ocronozei include:a. Urina inchisa la culoare;b. Artrita degenerativa;c. Pigmentare anormala;d. Toate de mai sus;e. Nici una de mai sus.
D
30 Leziunile anatomo-patologice precoce in NACF (necroza aseptica a capului femural), constau in:
a. Necroza diafizei femurale;b. Necroza osului spongios;c. Cartilajul articular suprajacent este in mare parte afectat, deoarece
este avascular;d. Cartilajul articular suprajacent este in mare parte afectat, deoarece
este vascularizat prin vase proprii, ce pot fi afectate de necroza diafizei femurale;
e. De obicei necroza apare sub forma unei zone lenticulare, situata in regiunea antero-posterioara si inferioara a capului femural.
B
25
INTREBARI SUPLIMENTARE: 01.2013
Grad mic de dificultate ( 20 intrebari )
1 Apozitia periostala este caracteristica in : a. Procesele infectioase;b. Fracturi in curs de consolidare;c. Tumori maligne; d. Nici una dintre cele de mai sus;e. Toate de mai sus.
E
2 Una din urmatoarele afirmatii referitoare la corticala osului este falsa :a. Apare distructia si intreruperea continuitatii in cazul tumorilor
maligne;b. Poate aparea cresterea densitatii osoase (osteoscleroza);c. Poate aparea scaderea densitatii osoase (osteoporoza);d. Intreruperea continuitatii apare in fracturile inchise;e. Apare distructia doar in tumorile benigne.
E
3 Radiologic se vor evalua urmatoarele elemente ale unei articulatii :a. orientarea generala a articulatiei;b. congruenta extremitatilor osoase;c. ingustarile sau asimetriile de spatiu articular; d. toate cele de mai sus;e. nici una din cele de mai sus.
D
4 Stadiile evolutive ulterioare ale distructiei articulare (coxartroza) se evidentiaza imagistic prin urmatoarele, cu exceptia:
a. intreruperea corticalelor osoase sujacente;b. zone chistice radiotransparente;c. osteoscleroza “in oglinda”;d. osteofitoza marginala;e. osteoliza.
E
5 Avantajele Tomografiei Computerizate sunt urmatoarele, cu exceptia :a. Imaginile sunt transaxiale (similare sectiunilor anatomice transverse);b. Expune planurile anatomice niciodata vizualizate pe Rx standard;c. Sectiuni spatiate la intervale de 5-10 mm;d. Are aceeasi doza de radiatii ca si RMN;e. Permite buna vizualizare a tumorilor intra-osoase.
D
6 Computer Tomografia este deosebit de util in urmatoarele cazuri, cu exceptia :a. evaluarea dimensiunilor tumorale;b. vizualizarea diseminarilor tumorale;c. diagnosticarea afectiunilor vertebrale (prolaps discal intervertebral);d. vizualizarea fracturilor complexe in special in reconstructie 3D;e. diagnosticarea artropatiilor metabolice.
E
7 Principalele indicatii ale RMN sunt:a. diagnosticul precoce al ischemiei si a necrozei aseptice a capului
femural;b. diagnosticul durerilor cu orice localizare osoasa;
A
26
c. evidentierea mecanismelor traumatice care nu produc leziuni in tesuturile moi si cartilagii;
d. evidentierea tulburarilor de crestere osoasa;e. diagnosticul intarzierilor de consolidare osoasa.
8 Ecografia are urmatoarele avantaje:a. ofera o imagine dinamica spre deosebire de cea statica de pe placile
transparente;b. este non-invaziva;c. echipament simplu, usor de utilizat; d. toate cele de mai sus;e. nici una din cele de mai sus.
D
9 Scolioza este o deviatie a coloanei vertebrale :a. in plan frontal;b. in plan sagital;c. in plan transversal;d. vizibila doar cu ajutorul CT ;e. toate cele de mai sus.
A
10 Scoliozele structurale pot fi urmatoarele, cu exceptia:a. idiopatice;b. reductibile;c. neuromusculare;d. congenitale;e. traumatice.
B
11 Tratamentul scoliozelor idiopatice consta in :a. tratament kinetoterapic de lunga durata;b. imobilizare in corsete gipsate;c. tratament chirurgical, ortopedic si kinetoterapic;d. doar tratament ortopedic la tineri;e. tratament ortopedic si chirurgical.
C
12 Identificati afirmatia falsa despre cifoza :a. poate fi functionala sau structurala;b. diformitatea este cu o convexitate anterioara si o concavitate
posterioara; c. cifoza functionala se mai numeste si cifoza posturala;d. accentuarea cifozei toracale este cea mai frecventa diformitate a
coloanei in plan sagital; e. cifoza Scheuermann este des intalnita la adolescenti.
B
13 Tratamentul cifozei consta in urmatoarele :a. tratament kinetoterapic la tineri;b. tratament ortopedic pentru curburi de peste 65 de grade;c. tratament chirurgical doar atunci cand apar fenomene neurologice;d. tratament kinetoterapic, ortopedic si/sau chirurgical; e. toate cele de mai sus.
D
14 Luxatia congenitala de sold :a. este teratologica;
C
27
b. apare mai des la sexul masculin;c. este frecvent urmarea unui deficit de dezvoltare embrionara;d. este rareori bilaterala;e. toate cele de mai sus.
15 Diagnosticul clinic al displaziei luxante de sold la copilul mai mic de 3 luni se face :
a. prin manevra Ortolani si testul Barlow;b. prin semnul riglei;c. radiologic;d. prin testul Ombredanne;e. toate cele de mai sus.
A
16 In cadrul diagnosticului clinic al displaziei luxante de sold la varsta de 3 luni – 1 an se vor observa urmatoarele, cu exceptia :
a. pliuri cutanate asimetrice;b. limitarea abductiei la 20 de grade;c. devierea fantei vulvare;d. inegalitatea de inaltime a pliurilor fesiere;e. micsorarea distantei dintre creasta iliaca si marele trohanter de partea
bolnava comparativ cu cea sanatoasa.
B
17 Computer Tomografia este utila in diagnosticul:a. Necrozei osoase a capului femural;b. Fracturilor cu tasare ale osului spongios;c. Fracturilor complexe de platou tibial;d. Leziunilor mici, radiotransparente; e. Toate cele de mai sus.
E
18 Tratamentul displaziei luxante de sold : a. Se face in functie de varsta copilului;b. Trebuie inceput de la nastere;c. Este strict chirurgical; d. Consta in tratament ortopedic indiferent de varsta; e. Nici una din cele de mai sus.
A
19 Tratamentul adjuvant al coxartrozelor secundare consta in urmatoarele cu exceptia :
a. Menajarea soldului;b. Kinetoterapie;c. Artroplastie protetica;d. Antiinflamatorii;e. Decontracturante.
C
20 Identificati afirmatia falsa referitor la diformitatile genunchiului :a. Cele mai importante diformitati sunt genu varum si genu valgum;b. In genu varum unghiul intern dintre coapsa si gamba este mai mare de
180 de grade;c. Tratamentul chirurgical radical consta in artroplastie totala de
genunchi;d. Tratmentul chirurgical conservator consta in osteotomii;e. Tratamentul conservator consta in kinetoterapie si antiinflamatorii.
B
28
Grad mediu de dificultate ( 20 intrebari )21 Urmatoarea afirmatie este falsa in ceea ce priveste diagnosticul paraclinic al
displaziei luxante de sold a. Ecografia este gold-standard in primele luni de viatab. Ecografia se poate face imediat dupa nasterec. Radiografia de bazin se poate efectua inaintea aparitiei nucleului de osificare
cefalic al femuruluid. Ecografia este o metoda non-invaziva si non-iradiantae. Diagnosticul poate fi pus calculand unghiul lui Hilgenreiner
C
22 Ecografic, in functie de structura, diferitele tesuturi pot fi, cu exceptia:a. Hiperecogene; b. Medioecogene;c. Hipoecogene;d. Non-ecogene;e. Opace.
E
23 Indicatiile ecografiei sunt urmatoarele, cu exceptia:a. Detectarea fluidelor intraarticulare;b. Identificarea leziunilor osoase;c. Screening in evaluarea nou-nascutilor pentru depistarea precoce a
displaziei congenitale a soldului;d. Diagnosticarea rupturilor de muschi ai coafei rotatorilor la umar;e. Identificarea leziunilor profunde cum ar fi: hematoame, abcese si
chisturi.
B
24 Indicatiile scintigrafiei sunt urmatoarele, cu exceptia:a. Diagnosticul fracturilor de oboseala;b. Detectarea unui osteom osteoid;c. Detectarea tardiva a metastazelor osoase;d. Evidentierea decimentarii aseptice si septice a protezelor implantate;e. Diagnosticarea ischemiei capului femural din NACF.
C
25 Identificati afirmatia corecta referitor la clasificarea scoliozelor:a. Scolioze functionale;b. Scolioze rotationale;c. Scolioze structurale;d. Toate cele de mai sus;e. Doar variantele A si C.
E
26 Scoliozele functionale se clasifica astfel:a. Defecte de postura, curburi scoliotice reductibile si curburi de
compensatie;b. Curburi scoliotice reductibile si ireductibile;c. Defecte de postura si curburi de compensatie;d. Scolioze idiopatice, congenitale si traumatice;e. Nici una din cele de mai sus.
A
27 Masurarea unghiului Cobb consta in:a. 2 pasi;
B
29
b. 3 pasi;c. 4 pasi;d. 5 pasi;e. Nici una din cele de mai sus.
28 Tratamentul chirurgical al scoliozei consta in:a. Artrodeza vertebrala partiala;b. Artrodeza vertebrala laterala;c. Artrodeza vertebrala posterioara sau anterioara;d. Artrodeza vertebrala segmentara;e. Nici una din cele de mai sus.
C
29 Etiologia cifozei structurale poate fi, cu exceptia:a. Endocrina;b. Traumatica;c. Inflamatorie;d. Congenitala;e. Degenerativa.
A
30 Identificati afirmatia adevarata despre cifoza Scheuerman:a. Exista leziuni vertebrale atipice;b. Este cea mai rara cifoza;c. Apare de 3 ori mai frecvent la perosanele de sex feminin;d. Este o cifoza juvenila;e. Tatamentul este strict chirurgical.
D
31 Identificati afirmatia falsa referitor la anatomia-patologica a displaziei luxante de sold la nastere:
a. Cvitatea cotiloida putin profunda, mai plata si ingusta;b. Limbusul este impins si deformat;c. Ligamentul profund lipseste;d. Capsula articulara prezinta laxitate accentuata;e. Capul femoral este usor turtit.
C
32 Identificati afirmatia falsa referitor la anatomia-patologica a displaziei luxante de sold la copil
a. Cotil alungit;b. Spranceana cotiloida este bine dezvoltata;c. Limbusul este hipertrofic si rasturnat, impiedicand reducerea luxatiei;d. Capsula alungita;e. Muschii adductori si psoas se scurteaza.
B
33 Diagnosticul clinic al displaziei luxante de sold la varsta mai mare de 1 an se face analizand mersul. Aceste este:
a. Inceput cu intarziere;b. Schiopatat; c. Descris ca fiind asemanator mersului “de rata” cand luxatia este
bilaterala;d. Leganat cand luxatia este bilaterala;e. Toate cele de mai sus.
E
34 Tratamentul chirurgical al displaziei luxante de sold: D
30
a. Are indicatie indiferent de varsta;b. Consta in tractiune continua timp de 21 de zile;c. Consta in osteotomii ale capului femural tip Salter si Chiari;d. Consta in acetabuloplastie Pemberton la varste mai mari de 4 ani;e. Postoperator nu sunt necesare imobilizari gipsate.
35 Identificati afirmatia falsa referitor la teleradiografia membrului inferior:a. Obiectiveaza alinierea in plan frontal; b. Se efectueaza in ortostatism;c. Este folosita de obicei in planingul preoperator;d. Este folosita pentru calcularea axului mecanic al membrului inferior;e. Este des utilizata in stadializarea tumorilor membrului inferior.
E
36 Piciorul stramb varus echin are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:a. Diagnosticul la nastere este complex si dificil;b. Este cea mai frecventa diformitate congenitala a piciorului;c. Este frecvent bilaterala;d. Apare mai des la sexul masculin;e. Reprezinta o pozitie permanenta in varus si echin a antepiciorului.
A
37 Tratamentul piciorului stramb varus echin consta in urmatoarele, cu exceptia:a. Tratament kinetoterapic;b. Tratament ortopedic;c. Tratament chirurgical repetat prin redresari succesive;d. Tratament chirurgical adresat partilor moi;e. Tratament chirurgical adresat osului.
C
38 Identificati afirmatia falsa referitoare la piciorul plat:a. Apare prabusirea boltii longitudinale a piciorului;b. Apare prabusirea boltii transversale a piciorului;c. Calcaneul este deviat in valgus;d. Degetele au aspect de “vreascuri batute de vant”;e. Diagnosticul se poate pune utilizand plantograma.
D
39 Tratamentul piciorului plat consta in urmatoarele cu exceptia:a. Menajarea piciorului afectat folosind baston sau carje;b. Tratament profilactic;c. Tratament kinetoterapic de tonifiere musculara;d. Sustinator plantar;e. Tratament chirurgical.
A
40 Tratamentul hallux valgus consta in urmatoarele cu exceptia:a. Tratament profilactic;b. Tratament ortopedic (prin imobilizare gipsata);c. Tratament conservator (sustinator plantar);d. Tratament chirurgical la nivelul partilor moi;e. Tratament chirurgical la nivelul osului.
B
31
Grad ridicat de dificultate (7 intrebari)1 Chisturile lichidiene ecografic sunt:
a. Medioecogene;b. Non-ecogene sau hipoecogene;c. Hiperecogene;d. Ecografic transparente;e. Nici una din cele de mai sus.
B
2 Identificati afirmatia falsa referitor la scintigrafie:a. In faza precoce, de perfuzie, tesuturile moi, vascularizate,
periarticulare, produc cea mai deschisa imagine;b. In faza osoasa, 3 ore mai tarziu, contururile devin mai clare;c. In faza osoasa, cea mai intensa activitate este prezenta in tesutul
spongios din epifizele oaselor lungi;d. Modificarile de radioactivitate sunt semnificative cand sunt distinct
localizate sau asimetrice;e. Este specifica depistarii metastazelor osoase multiple.
A
3 Identificati varianta corecta referitor la scintigrafie:a. Activitatea scazuta in timpul fazei de perfuzie este unul din semnele
cardinale ale inflamatiei;b. Activitatea crescuta in faza de perfuzie semnifica insuficienta
vasculara locala;c. Activitatea crescuta in faza osoasa semnifica existenta unei fracturi,
infectii, tumori locale sau necroza aseptica in curs de vindecare;d. Activitatea scazuta in faza osoasa semnifica un aport sanguin marit; e. Activitatea uniforma pe tot parcursul scintigrafiei semnifica lipsa
modificarilor patologice.
C
4. Scoliozele structurale idiopatice pot fi:a. Congenitale;b. Dobandite;c. Traumatice;d. Ale adolescentului;e. Ale adultului.
D
5. Identificati afirmatia falsa referitor la scolioze:a. Vertebra neutra este vertebra de la limita superioara sau inferioara a
curburii care nu mai este rotata;b. Vertebra apicala este vertebra cea mai rotata si cea mai deplasata fata
de axul coloanei vertebrale;c. Zona apicala este zona cea mai medial si sagital deplasata fata de axul
coloanei vertebrale;d. Curbura compensatorie se mai numeste si curbura secundara;e. Curbura este denumita dreapta sau stanga, dupa cum convexitatea este
localizata la dreapta sau la stanga planului medio-sagital.
C
6. Identificati afirmatia corecta referitoare la masurarea unghiului Cobb:a. Consta in identificarea vertebrei neutre superioare si inferioare;b. Consta in identificarea zonei apicale;c. Consta in identificarea zonei neutre;d. Consta in identificarea punctului maxim de curbura;
A
32
e. Toate cele de mai sus.
7. Pentru tratamentul scoliozei infantile si juvenile se foloseste corsetul:a. Boston si Euroboston;b. Stagnara;c. Milwaukee;d. Malaga;e. Cheneau.
C
33