7/17/2019 Ortodoxia 3-4 Pe 2004 - Transplantul de Organe Din

http://slidepdf.com/reader/full/ortodoxia-3-4-pe-2004-transplantul-de-organe-din 1/13

Transplantul de organe din punct de vedere ortodox

Tot de Pr Raduca Vasile…

Suferinta este o realitate pe care nu o putem nega, nu o putem subaprecia si nici nu o putem inlatura

lasand impresia ca nu o luam in seama, dupa cum nu rezolvam cauza si faptul concret al suferintei, teoretizand

cu privire la ea. De multe ori suferinta este mai grea decat moartea fizica. De aceea Biserica se roaga incat fiii

ei sa aiba parte de "sfarsit crestinesc, fara durere, neinfruntat si in pace". u ne este ingaduit sa "teoretizam"

despre suferinta nici macar atunci cand este vorba de suferinta altuia. Dimpotriva, in aceasta situatie, crestinul

trebuie sa aiba un comportament dinamic, compatimitor si participativ fata de aproapele, facand tot ce!i sta in

 putinta spre a usura suferinta celuilalt.

n lumina Revelatiei, crestinul intelege cauza suferintei, precum si faptul ca Dumnezeu poate sa

foloseasca c#iar raul spre bine. Din aceasta perspectiva, crestinul poate intelege si sensul ascuns al suferintei.

$ceasta este una din manifestarile raului fizic si psi#ic, rau derivat din raul moral. %ste consecinta mortii

du#ovnicesti, a indepartarii de Dumnezeu, iar suferinta provocata de boala este preludiul mortii fizice.

Stiind toate acestea, dupa modelul &antuitorului 'ristos, crestinului nu!i este ingaduit sa aiba o atitudine

 pasiva fata de boala si de suferinta, nici cand el are parte de ele, nici cand altii sunt victima acestora. n toate

impre(urarile descrise in oul Testament, in care &antuitorul 'ristos S!a intalnit cu boala si suferinta, %l nu a

ramas indiferent) a vindecat toti bolnavii care !au fost prezentati sau care ii cereau acest lucru, pe altii i!a

scapat de suferinta provocata de foame *&atei +,+-!+/ oan 0,+!+12, insetatei femei samarinence i!a dat apa

cea vie *oan ,!2 etc, a vindecat insa suferintele neconstientizate provocate de orgoliu si ipocrizie. $

asumat suferintele lumii si a neutralizat, a anulat, a distrus prin propria! suferinta suferinta firii umane

asumate dinSfanta 3ecioara "spre invierea vietii" *oan 1,42, adica spre starea in care viata, ca fapt, ca

realitate concreta, si c#iar notiunea de "viata" vor fi supuse unei transformari, unei prefaceri cu totul speciale,

ec#ivalente cu o e5istenta innoita/ innoita in ne!stricaciune * 6or. +1,12. nvierea si preaslavirea firii umane

asumate de postasul6uvantului lui Dumnezeu, confirma posibilitatea curmarii suferintei si depasirea

mortii fizice, drept consecinte ale inlaturarii mortii du#ovnicesti, prin desavarsita comuniune cu Dumnezeu. n

acelasi timp, fundamenteaza credinta si speranta crestinilor ca e5istenta omului nu se stinge prin suferinta si

moarte, ci ca omul, trecand prin suferinta si moartea fizica, trece la viata cea fara de sfarsit unde va avea

fericirea sa traiasca in comuniune cu Dumnezeu, prin isus 'ristos si in #arul Du#ului Sfant. 3irea oricarei

 persoane asumata de 3iul lui Dumnezeu in trupul Sau mistic, partasa la roadele invierii si prea!slavirii firii

Sale omenesti asumata din Sfanta 3ecioara *printr!o viata corespunzatoare e5igentelor e5istentei ca madular al

Trupului mistic al lui 'ristos2, va trai realmente spre viata, avand parte c#iar din viata aceasta de "arvuna"

vietii nestricacioase, lipsite de suferinta.

1

7/17/2019 Ortodoxia 3-4 Pe 2004 - Transplantul de Organe Din

http://slidepdf.com/reader/full/ortodoxia-3-4-pe-2004-transplantul-de-organe-din 2/13

Biserica lupta impotriva pacatului si a tot ceea ce, legat de pacate inseamna suferinta. in acelasi timp

 binecuvanteaza toate eforturile depuse de membrii ei, persoane individuale si institutii, in vederea inlaturarii

raului si a tuturor formelor sale de manifestare in viata si in societatea umana.

6um medicina are drept obiectiv ameliorarea si eventual inlaturarea suferintei si a bolii, Biserica a

 binecuvantat si binecuvanteaza stradaniile medicilor. u intamplator in calendarul crestin se gasesc sfinti,

consacrati cu numele de "doctori", adica medici.

n implinirea obiectivului lor, medicii folosesc mi(loace devenite demult obisnuite, dar si mi(loace si

 procedee e5traordinare. 7nul dintre acestea din urma este transplantul de tesuturi si de organe. Potrivit 8egii

nr. 9:. ;+.+44: prin "transplantul de tesuturi si9sau de organe se intelege acea activitate medicala comple5a

care, in scop terapeutic, inlocuieste tesuturi si9sau organe umane compromise morfologic si functional, din

corpul unui subiect uman cu alte structuri similare, dovedite ca fiind sanatoase *cap. , alin. 2.

Transplantul de tesuturi si de organe este una din performantele practicii medicale, care transforma

suferinta in nade(de prelungirii vietii. %ste o performanta a stiintei si a practicii medicale pe care Biserica o

 binecuvanteaza atata vreme cat, prin transplant, se va reda viata normala unei persoane, fara insa a i!o ridica

alteia) nimeni nu trebuie ucis pentru ca sa traiasca altcineva.

Viata este un dar al lui Dumnezeu. <mul a fost creat fiinta vie *=en. , >2 spre a!si trai viata asa cum a

fost data de Dumnezeu ! cu daruire, nu in mod egoist. 6restinismul marturiseste si invata ca viata eterna a

omului depinde de viata aproapelui. ar calitatea vietii eterne depinde de cata viata, cu adevarat omeneasca,

am pus in viata aproapelui. $ltfel spus, de cata viata spre viata am oferit aproapelui, nu "viata" spre moarte

*8eben zum 8eben sau, zum e?igen 8eben, in replica fata de Sein zum Tode ! &artin 'eidegger2. <mul are

cu atat mai indestulat viata, cu cat din dragoste fata de aproapele si de viata eterna a amandurora, investeste

 propria sa viata in viata aproapelui, dupa invatatura si modelul &antuitorului nostru isus 'ristos, care a spus

ucenicilor Sai) "Sa va iubiti unul pe altul, precum %u v!am iubit" *loan +1,+2. ar implinirea  poruncii iubirii,

care cuprinde deopotriva pe Dumnezeu si pe aproapele *&atei ,->!;2, uneori, poate presupune c#iar

sacrificiul suprem, incat "&ai mare dragoste decat aceasta nimeni nu are, ca viata sa si!o puna pentru prietenii

sai" *loan +1,+-2. 7cenicii au cunoscut iubirea &antuitorului, 6are a mers pana la (ertfa, punandu!Si viata

 pentru altii) "ntru aceasta am cunoscut iubirea) ca $cela si!apus viata pentru frati" * loan -,+02, avea sa scrie

spre sfarsitul secolului  Sfantul $postoloan.

Practica medicala a transplantului de tesuturi si de organe a adoptat respectarea unor principii generale,

ca) demnitatea persoanei *donor, receptor, medic2, sa aiba scop terapeutic, sa fie in folosul aproapelui, sa

respecte viata si c#iar moartea persoanei umane *care are dreptul sa intre si sa iasa din istorie2, sa

respectedrepturile omului, dimensiunea du#ovniceasca a e5istentei umane si sa nu fie determinat de

2

7/17/2019 Ortodoxia 3-4 Pe 2004 - Transplantul de Organe Din

http://slidepdf.com/reader/full/ortodoxia-3-4-pe-2004-transplantul-de-organe-din 3/13

oportunisme politice sau economice, de curiozitati medicale, la moda in lumea noastra secularizata. &edicul

trebuie sa aiba constiinta ca este instrument si colaborator al lui Dumnezeu in inlaturarea manifestarii raului in

lume ca suferinta. Realizandu!se din iubire si din respect fata de viata umana, transplantul va lua in calcul

viata persoanei umane in toata comple5itatea ei, nu numai viata care se consuma la nivel e5clusiv biologic.

3iind metoda e5ceptionala de tratament, transplantul este (ustificat dupa ce s!au epuizat toate celelalte forme

si modalitati de tratament.

Tipuri si forme de transplant

n %giptul antic se practica de(a transplantul de tesut epitelial. n ag#iologia crestina se vorbeste despre

faptul ca sfintii doctori fara de arginti, 6osma si Damian, in sec. al V!lea au efectuat transplantul de gamba

unui suferind, prelevand gamba de la un om mort de patru zile. &edicina a facut progrese enorme, dar multa

vreme nu s!a preocupat de posibilitatea si fiabilitatea transplantului. n +41 s!a realizat primul transplant

fiabil de rinic#i, iar in +40> primul transplant de inima. 7lterior, performantele au continuat, actualmente

realizandu!se transplantul de) rinic#i, ficat, pancreas, inima, plaman, inima!plaman *din +4:+2. $ctualmente se

vorbeste de posibilitatea transplantului de parti ale creierului si c#iar de transplant de cap. n ceea ce priveste

tipurile de transplant, actualmente se efectueaza transplanturi de tesuturi) sange, vene, oase lungi, valve

cardiace, cornee, maduva osoasa, piele/ transplant de celule izolate, transplant de organe regenerabile *ficatul2

si neregenerabile duble *rinic#ii2, unice *inima, plaman, intestin subtire, pancreas2. Din   punct de vedere al

donorului si al receptorului, transplantul poate fi) transplant ontoplast *transplant de tesut viu de la o parte la

alta a aceluiasi organism/ transplant #omoplast *realizat prin transplant de tesuturi si organe de la un individ la

altul apartinand aceleiasi specii ! in cazul nostru, de la om la om2/ transplant #eterolog *realizat prin transferul

de tesuturi si organe de la un individ apartinand unei specii la un individ apartinand altei specii2. Daca se

crede ca transplantul anumitor organe de la animal la om ar fi posibil si fiabil, pana acum incercarile de

transplant a unor organe de cimpanzeu si babuin la om nu s!a bucurat de succes, cu e5ceptia valvei cardiace,

transplantata de la porc la om. Posibilitatea teoretica a fiabilitatii #eterotransplantului ridica multe probleme,

dintre care putem aminti cateva)

! riscul esecului datorat reactiei de respingere pe care o va avea organismul uman cand organul de animal

va intra in contact cu sangele uman. n asemenea situatii, se stabileste imediat o reactie antigen!anticorp cuactivarea complementului si distrugerea endoteliului vascular. n ciuda incercarilor de a bloca aceasta reactie a

organismului primitor, rezultatele nu sunt concludente si nici validate. Supunerea unui bolnav la o asemenea

incercare, menita din start esecului, va fi ec#ivalenta cu incalcarea libertatii persoanei.

! teama ca transplantul #eterolog va altera personalitatea primitorului datorita implantului unui organ de

animal. n aceasta privinta trebuie sa avem o oarecare prudenta cu privire la organul sau tesutul care se va

3

7/17/2019 Ortodoxia 3-4 Pe 2004 - Transplantul de Organe Din

http://slidepdf.com/reader/full/ortodoxia-3-4-pe-2004-transplantul-de-organe-din 4/13

transplanta. 3icatul si inima nu au decat un caracter e5ecutor, fara sa fie sediul unor functii care sa afecteze

esenta personalitatii, cum este cazul encefalului. Pe de alta parte omul consuma diverse tesuturi de

 provenienta animala, organismul uman receptandu!le si #ranindu!se efectiv. Daca un organism omenesc va

 putea recepta un organ sau o parte de organ animal, avand in vedere ca lumea vegetala si animala au fost

create spre folosul omului, din acest punct de vedere consideram ca un asemenea transplant ar  putea fi

acceptat.

! riscul ca prin transplantul #eterolog sa nu se transmita omului anumiti agenti virali specifici animalelor.

$par probleme psi#ologice la purtatorii unor organe animale, iar familia si societatea trebuie sa depaseasca

eventualele #andicapuri in receptarea persoanelor carora li se va face transplant #eterolog.

Toate aceste riscuri si temeri, pentru moment tin de domeniul teoretic, deoarece pana acum, cu e5ceptia

transplantului de valva cardiaca de la porc la om, nu s!a realizat vreun transplant fiabil de organe de

 provenienta animala la om. $ceasta va fi posibila numai daca transplantul #eterolog se va efectua cu organe de

la animale modificate genetic, ca suprafetele celulelor organului transplantat sa se asemene cu cele ale

organelor omenesti, incat organele prelevate de la animale transgenice. $ceasta va ridica insa noi si serioase

 probleme de ordin etic.

Transplantul ontoplast si transplantul #omoplast s!au bucurat de cel mai mare succes de!a lungul anilor,

mai mult sau mai putin mediatizat, mai mult sau mai putin incura(at. Daca in ceea ce priveste transplantul

ontoplast nu sunt probleme din punct de vedere moral, in ceea ce priveste transplantul #omoplast, in ultimii

treizeci de ani au aparut serioase probleme de ordin moral, legal si religios, cum ar fi) selectia donatorilor si a

 primitorilor, consimtamantul constient din partea donatorului si a primitorului, libertatea donatorului si a

rudelor acestora, definirea persoanei si a mortii umane, dreptul societatii de a preleva organe de la cadavre,

legalitatea compensatiilor si remunerarii donatorilor, legalitatea transplanturilor care ar putea afecta identitatea

 primitorului, legitimitatea transplantului e5perimental, obstinatia terapeutica si incetarea terapiei intensive si

mentinerea artificiala in viata.

Dispozitii legislative privind transplantul de organe

Tinand cont de problemele ridicate de practica transplantului si, in general, de sanatatea omului, pornind

de la 6onventia Drepturilor <mului anumite organisme internationale au elaborat si emis diverse acte

normative prin care au recomandat sau au impus diverselor state adoptarea anumitor documente care sa

stabileasca limitele si cadrul legal in care sa se efectueze anumite forme de tratament, intre care si

transplantul.

4

7/17/2019 Ortodoxia 3-4 Pe 2004 - Transplantul de Organe Din

http://slidepdf.com/reader/full/ortodoxia-3-4-pe-2004-transplantul-de-organe-din 5/13

&erita mentionate in acest sens 6arta Sociala %uropeana si 6odul %uropean de Securitate Sociala. Pe

langa acestea, unele documente europene cu continut mai restrans, si anume)

+. 6odul de la Re@A(aviA, din +4>1, precizeaza conditiile transfuziei de sange/

. $cordul nr. :9+4> privind sc#imbarea testului de compatibilitate a tesuturilor/

-. Recomandarea >:94 si Recomandarea >491 in vederea transplanturilor, implanturilor si prelevarii de

tesuturi si de organe de origine umana. Recomandarea >:94 din ++ mai +4>: aprobata de 6omitetul de

&inistri ai 6. %. are o serie de reguli, definitii si invitatii catre statele membre ale 6. %. privind legislatiile

nationale *cum ar fi in domeniul prelevarii de organe) consimtamantul donatorului, gratuitatea donarii de

organe etc2. Recomandarea >491 precizeaza conditiile transplantului de organe, iar Rezolutia Parlamentului

%uropean nr. 9>4 se pronunta asupra bancilor de organe.

. 6onventia asupra Bioeticii a 6onsiliului %uropei din +49++9+440 interzice comercializarea de organe si

 parti ale corpului uman.

Pe baza acestor documente internationale si ale altora, Romania a elaborat si promulgat 8egea nr. 9:. ;+.

+44: privind prelevarea si transplantul de tesuturi si organe umane. 8egea nr. din +44: are cinci capitole si

noua ane5e. %a va fi completata si modificata prin 8egea nr. -49+ ian. ;;- privind prevenirea si combaterea

criminalitatii organizate. $sadar, din +44: Romania dispune de cadrul legal in care pot sa se realizeze

 prelevarea si transplantul organelor umane. u este in obiectivul nostru discutarea continutul acestei legi.

Trebuie sa precizam ca ea se aliniaza legislatiei europene privind transplantul de tesuturi si organe.

Principii fundamentale luate in considerare la realizarea transplantului

Spuneam mai sus ca realizarea transplantului ridica serioase probleme de ordin moral, social si religios.

&erita, asadar, taentionate cateva principii fundamentale de care trebuie sa se tina cont la realizarea

transplantului.

+. Principiul benefic, specific, de altfel, oricarui act terapeutic, care sa e5iste un ec#ilibru intre avanta(ele,

riscurile si dezavanta(ele unei anumite interventii terapeutice. Daca transplantul va risca grabirea mortii

 pacientului in caz de nereusita, sau supunerea la o trauma mai mare, fara certitudinea reusitei, el nu trebuie

efectuat. Desigur, riscuri e5ista in orice interventie. %le trebuie asumate de cineva. Pentru aceasta se impune o

informatie onesta a tuturor factorilor implicati in respectivul act terapeutic, fara sa se ascunda nimic vreunuia

5

7/17/2019 Ortodoxia 3-4 Pe 2004 - Transplantul de Organe Din

http://slidepdf.com/reader/full/ortodoxia-3-4-pe-2004-transplantul-de-organe-din 6/13

din factorii implicati in acest eveniment medical. umai in felul acesta decizia privind realizarea respectivului

act medical va fi una constienta si responsabila.

. $pararea vietii donatorului si a primitorului.

$cest principiu poate fi incalcat atunci cand se cauta mai de graba performanta medicala decat sanatatea bolnavului sau atunci cand, daca se face prelevarea organelor de la un cadavru, ec#ipa de recoltare a purces la

 preluarea organului inainte ca moartea sa se fi instalat in mod real sau cand nu a fost constatata, respectandu!

se toate e5igentele cerute de lege si de starea de fapt a donatorului.

n cazul donatorului viu, se respecta principiul de mai sus, atunci cand viata donatorului nu va avea de

suferit substantial, incat acesta sa devina inapt pentru o viata normala sau sa!si piarda c#iar viata pentru a

amana decesul altei persoane. n ceea ce!l priveste pe primitor, i se respecta viata daca, prin transplant, se

garanteaza reala prelungire a ei in conditii normale sau aproape normale. Daca efectul transplantului nu ar fi

altul decat prelungirea agoniei pacientului, viata acestuia va fi mai degraba respectata daca va fi prelungita

 prin mi(loace paliative, decat sa fie supusa traumei pe care o presupune totusi transplantul.

-. Principiul nediscriminarii pacientilor.

 umarul bolnavilor a caror viata ar putea fi salvata sau ameliorata prin transplant este foarte mare fata de

numarul mic al organelor disponibile. n aceste situatii, medicii trebuie sa faca o selectie. 6riteriile acestei

selectii sunt diverse *utilitarist, economic, cauzal, al urgentei, re(ectia si calitatea vietii post transplant etc2.

Daca transplantul trebuie sa aiba caracter terapeutic, selectia pacientilor nu trebuie sa fie impiedicata sau

viciata de motive de ordin rasial, social, economic, religios etc, ci determinata doar de conditiile optime de

reusita a transplantului si de finalitatea acestuia.

. Respectul fata de libertatea si autonomia persoanei.

Pe de o parte, se refera la obligativitatea consimtamantului suficient si eficient informat atat din partea

donatorului, cat si din partea primitorului/ pe de alta parte se refera la persoanele care nu!si pot e5ercita

libertatea total sau partial. Din aceasta categorie fac parte detinutii *a caror stare de constrangere fizica le!ar

 putea influenta liberul consimtamant2, persoanele aflate in saracie e5trema, disponibile de obicei sa!si vanda

un rinic#i pentru a vietui, persoane #andicapate din punct de vedere psi#ic sau nervos si copiii. %c#ipa de

transplant trebuie sa informeze sub toate aspectele si in detaliu atat pe donator, cat si pe primitorul de organe

cu privire la riscurile, beneficiile, procedura si consecintele prelevarii si, respectiv, implantului de organe,

6

7/17/2019 Ortodoxia 3-4 Pe 2004 - Transplantul de Organe Din

http://slidepdf.com/reader/full/ortodoxia-3-4-pe-2004-transplantul-de-organe-din 7/13

incat cei vizati sa poata lua #otararea in deplina cunostinta de cauza. n egala masura, toti factorii implicati in

 procesul de informare trebuie sa se asigure ca cei vizati au inteles realmente toate cele prezentate.

6onsimtamantul trebuie dat in mod e5plicit si in scris. Trebuie asigurata prote(area celor lipsiti de capacitatea

e5ercitiului si copiii. n ultima vreme se practica transplantul de trunc#i9cap la caini si la maimute cu

 perspectiva la om. Daca transplantul altor organe nu afecteaza identitatea personalitatii, deoarece creierul

conserva "memoria personala", transplantul de cap9trunc#i poate afecta identitatea si unicitatea persoanei.

$celasi risc l!ar prezenta si transplantul glandelor genitale *testicole si ovare2. Pentru ca un asemenea

transplant nu presupune terapia persoanei, ci doar asigurarea fertilitatii, el nu!si gaseste (ustificarea. $stfel, ar

afecta identitatea si autonomia persoanei. $semenea genuri de transplant nu raspund unei necesitati

terapeutice, ci mai de graba unei curiozitati medicale. Din punct de vedere crestin ele sunt de neacceptat.

Respectarea celor patru principii fundamentale este absolut necesara si concomitenta. Spre e5emplu, nu se

 poate vorbi de un transplant licit daca s!a obtinut consimtamantul informat, incalcandu!se insa principiul

dreptatii prin profilarea de lipsa capacitatii de e5ercitiu sau de alta vulnerabilitate a vreunei persoane.

Persoanele implicate in realizarea transplantului

a2 &edicul si ec#ipa de transplant. &edicul, artizanul transplantului "are un rol dificil si ingrat, de multe

ori insuficient constientizat in intreaga lui dimensiune etica", spune Prof. dr. Sebastian icolau. 6#iar daca a

demonstrat ca este integru din punct de vedere moral, este supus unor presiuni diverse, uneori contrare) pe de

o parte, el este in situatia sa apere viata, pe de alta parte este conditionat si de cele mai multe ori restrictionat,de posibilitatile reale de ordin economico!financiar, de limitele programului stiintific, de dotarea te#nica, de

cariera etc. in spital, puterea persuasiva a medicului asupra bolnavului este cvasitotala. Suspectat de rea

intentie, uneori el poate pune in actiune institutiile (udiciare. "De aceea ! spune Prof. icolau ! este e5trem de

dificil ca medicul sa concilieze sentimentul datoriei fata de pacient cu celelalte considerente de ordin social

*costuri, prioritati2. Partea financiara a procedurii de transplant poate aduce mari castiguri medicului si nu au

fost rare situatiile de abandon deontologic si moral din partea acestuia. 6u toate acestea ec#ipa medicala care

efectueaza transplanturi reusite se bucura de un imens prestigiu in lumea medicala si a pacientilor, iar riscul

orgoliilor satisfacute trebuie avute in vedere. Prevenirea acestora impune o pregatire mult mai comple5a a

medicului, dincolo de cea stiintifica, pentru a face fata dilemelor morale si optiunilor dificile care!i stau in

fata".

Daca este cu frica de Dumnezeu, medicul ! in special cel care preleva organele ! isi poate face multe

 probleme de constiinta, determinat, mai ales, de prelevarea organelor de la oameni declarati legal si stiintific

morti, dar a caror inima continua sa bata. Pentru asemenea cazuri de constiinta, Biserica trebuie sa!si

formuleze un punct de vedere clar. Potrivit legislatiei in vigoare, daca in conditii normale, organele vitale

7

7/17/2019 Ortodoxia 3-4 Pe 2004 - Transplantul de Organe Din

http://slidepdf.com/reader/full/ortodoxia-3-4-pe-2004-transplantul-de-organe-din 8/13

functioneaza nu se va putea face prelevare de organe. Biserica e5clude posibilitatea prelevarii, organelor care

nu este realmente moarta.

 b2 Donatorul. n cazul in care acesta este viu, i se vor prezenta toate detaliile privind riscurile la care se

e5pune. Daca va face dovada capacitatii de e5ercitiu, ca a inteles cele prezentate si isi va da consimtamantul

in mod e5pres si in scris, nu e5ista probleme de ordin legal si etic. in cazul insuficientelor renale, adesea se

cere un organ de la un frate minor. in aceasta situatie medicul, du#ovnicul si parintii trebuie sa fie foarte atenti.

in functie de varsta, copilul poate sa!si dea consimtamantul in vederea prelevarii rinic#iului. Parintii, in

calitate de reprezentanti legali, trebuie insa sa gandeasca foarte serios la viitorul copiilor lor. Prin urmare, pe

langa consimtamantul copilului trebuie avut in vedere consimtamantul parintilor.

n cazul nou!nascutilor anencefalici, eventuali donatori de organe, singura procedura licita pentru

 prelevarea de organe este cea prin care se ingri(este nou!nascutul in mod normal pana cand se va produce

stopul cardio!respirator. umai atunci se poate interveni in vederea prelevarii organelor. Specialistii atrag insa

atentia ca nou!nascutii anencefalici nu sunt "buni donatori" datorita, atat frecventei imaturitatii organelor *1-!

1:2, cat si datorita gradului inalt de malformatii asociate cu conditia de baza *apro5imativ -; din

malformatii sunt ale cailor urinare2. Transplantul de organe de la asemenea donori va aduce desigur pre(udicii

suplimentare primitorului, lucru nepermis.

Din ce in ce se incearca tratarea unor maladii, cum ar fi parAinsonul, anumite tulburari de metabolism si

unele forme de diabet prin implantarea de tesuturi provenind de la embrioni umani. &erita retinut ca Biserica

si crestinismul in general, considera embrionul din momentul constituirii sale, fiinta umana. Prin urmare el are

o serie de drepturi. Pentru ca prelevarea de organe presupune consimtamantul donatorului va fi de neacceptat

 prelevarea de tesuturi de la un embrion dat fiind ca, desi fiinta vie, acesta este in imposibilitatea de a!si da

consimtamantul. Preluarea de tesuturi de la un embrion presupune avortul. <r, in nici un caz Biserica nu poate

accepta acest lucru) nu avem dreptul sa ucidem un om spre a prelungi viata altui om.

n cazul prelevarii de organe de la persoanele decedate, lucrurile se simplifica atunci cand omul si!a dat

acordul ca, dupa moarte, anumite organe ale trupului sau sa fie folosite pentru transplant. $par probleme in

cazul cand urmasii si rudele vor #otari cu privire la prelevarea organelor. Toti specialistii sunt de acord ca este

licita prelevarea organelor de la cadavre, desigur, acordandu!se tot respectul trupurilor umane neinsufletite. naceasta privinta nici Biserica nu poate avea obiectii. Toata lumea este de acord ca organele trebuie prelevate in

momentul in care ele sunt fiabile pentru reusita operatiei. %ste o dubla si grava eroare de ordin medical sa

supui un suferind traumei provocate de operatia pentru transplant si aceasta sa nu reuseasca din cauza ca

organul grefat nu mai era apt pentru un transplant eficient. Deopotriva, este o mare eroare si un pacat grav ca,

in graba de a preleva organe fiabile, ec#ipa de prelevare sa ucida un om, care nu era mort.

8

7/17/2019 Ortodoxia 3-4 Pe 2004 - Transplantul de Organe Din

http://slidepdf.com/reader/full/ortodoxia-3-4-pe-2004-transplantul-de-organe-din 9/13

$sadar, apar gri(i, obiectii si rezerve cu privire la momentul declararii mortii. Din punct de vedere crestin

moartea are doua acceptiuni) a2 indepartarea omului de Dumnezeu prin pacat *moarte care poate fi temporara

sau vesnica, in functie de gravitatea pacatului, de pocainta sau lipsa acesteia2 si b2 moarte fizica concretizata

 prin despartirea sufletului de trup. Tot efortul crestin este acela de a scapa de moartea vesnica prin

comuniunea dinamica cu Dumnezeu in 'ristos, prin Du#ul Sfant. $ceasta nu e5clude gri(a pentru conditiile,

momentul si modalitatea separarii sufletului de trup.

Din punct de vedere medical se vorbeste de mai multe "morti", si anume) a2 moarte aparenta *functiile

vitale sunt atat de mult slabite incat nu pot fi percepute decat cu aparate speciale2/ b2 moarte clinica *functiile

vitale au incetat fara sa se fi alterat inca structurile in mod ireversibil, de aceea este posibil ca aceste functii sa

fie reactivate prin terapia intensiva si reanimare2/ c2 moarte biologica se produce atunci cand organele vitale

au intrat de(a in proces de alterare, adica a inceput procesul de necrozare a tesuturilor/ d2 moarte cerebrala.

Moartea cerebrala

Spuneam mai sus ca Biserica este interesata in primul rand ca omul sa evite moartea du#ovniceasca.

6onstatarea mortii fizice nu este obiectivul teologiei sau al filozofiei, ci tine de resortul stiintelor medicale si

eventual (uridice. Pana nu demult era considerata moarta, acea persoana careia inima i!a incetat sa mai bata si

careia ii lipsea respiratia. Datorita te#nicilor de reanimare s!a a(uns la convingerea ca moartea este un proces

si ca ea nu este in mod necesar si e5clusiv legata de incetarea batailor inimii. &oartea, ca incetare efectiva

a vietii umane presupune oprirea inimii, absenta respiratiei spontane si moartea cerebrala *Prof. dr. R. Palade2.

&oartea cerebrala, concept introdus de Societatea nternationala de Transplant, se produce atunci cand,

oprindu!se circulatia sangvina intracraniana, inceteaza in mod ireversibil toate functiile cerebrale *corte5,

cerebel si trunc#iul cranian2. 6reierul este cu adevarat mort cand este constatata absenta oricarei activitati atat

in centrii corticali, cat si in cei vegetativi. 8egea nr. 9+44: stipuleaza criterii foarte precise pentru declararea

mortii cerebrale, si anume) +2 e5amen clinic, constand in) constatarea comei profunde, flasca, areactiva,

absenta refle5elor de trunc#i cerebral *in mod special absenta refle5elor foto motor si corneean2/ 2 absenta

ventilatiei spontane, confirmata de testul de apnee *la un Pa6< de 0; mm 'g2/ -2 doua trasee %%=, efectuate

la 0 ore, care sa ateste lipsa electrogenezei corticale.

Diagnosticul de moarte cerebrala va fi stabilit dupa efectuarea testelor de mai sus, de catre doi anestezisti

reanimatori diferiti sau de un anestezist reanimator si un neurolog sau neuroc#irurg, prin doua e5aminari

repetate la un interval de 0 ore *$ne5a 12. Din acest moment nu mai este posibil ca o fiinta umana sa mai

revina la viata. $cademia Pontificala de Stiinte considera ca moartea cerebrala este adevaratul criteriu al

mortii, deoarece incetarea functiilor cardio!respiratorii mai mult de minute duce foarte rapid la moartea

9

7/17/2019 Ortodoxia 3-4 Pe 2004 - Transplantul de Organe Din

http://slidepdf.com/reader/full/ortodoxia-3-4-pe-2004-transplantul-de-organe-din 10/13

cerebrala. <amenii de stiinta considera ca in cazul terapiei intensive, odata instalata moartea cerebrala,

 personalul medical este indreptatit sa suspende terapia.

6omisia ationala %lvetiana "Dreptate si pace" spune in acest sens) "daca noi socotim ca fiinta

omeneasca este o unitate indisolubila a trupului si a sufletului, trebuie sa admitem ca viata pamanteasca a unei

 persoane s!a sfarsit in mod definitiv cand creierul acesteia, suportul fizic al sufletului, a incetat definitiv sa

mai functioneze c#iar daca este posibil sa se mentina inca metabolismul trupului *in mod artificial, n.n.2, nu

mai este vorba de o viata a persoanei.

$ mentine un trup in mod artificial in "viata", fara cea mai mica perspectiva de revenire a persoanei la

viata va ec#ivala cu o lipsa de respect fata de trupul defunctului". &oartea cerebrala reprezinta, din punct de

vedere medical, alterarea ireversibila a vietii celulelor scoartei cerebrale, ceea ce face ca trupul omului sa nu

mai fie structura propice prin care sufletul omenesc comunica cu mediul incon(urator, ceea ce face ca trupul sa

nu!si mai asigure propria!i e5istenta din sc#imbul cu mediul incon(urator si nici comunicarea cu sufletul

nemuritor. Va fi o structura incapabila insa sa asigure conditiile minime de manifestare a sufletului in ea.

Dupa testele si constatarile de mai sus pacientul poate fi declarat, legal, mort. "Curidic, nu se poate

accepta recoltarea de organe fara ca individul sa fie legal declarat mort *...2. Prin urmare, se poate declara

moartea unei persoane, se poate elibera certificatul de deces si dupa acest moment se poate trece la prelevarea

organelor in vederea transplantului" *Prof dr. Radu Palade2. "&oartea are loc la un moment precis, spune Prof.

R. Palade, potrivit definitiei medico!legale, c#iar daca nu corespunde e5act biologiei". $ceasta ridica o serie

de obiectii ale specialistilor, si nu numai, cu privire la prelevarea organelor imediat dupa declararea medico!

legala a mortii pe baza mortii cerebrale. Dl. dr. =eorge Stan considera ca organele nu pot fi prelevate decat

dupa instalarea mortii biologice, altfel avem de!a face cu eutanasiere, prin urmare, cu uciderea unui suferind,

lucru inadmisibil. $cademicianul dr. 6onstantin Balaceanu!Stolnici considera ca prelevarea organelor de la

 bolnavii aflati in moarte clinica ridica probleme foarte serioase care nu pot fi rezolvate "decat in conte5tul

 bioeticii eutanasiei". 6a si ceilalti specialisti, $cad. 6. Balaceanu!Stolnici declara) "ecesitatea preluarii unui

organ nu trebuie folosita drept prete5t pentru incetarea terapiei de sustinere paliativa a donatorului si nu

 (ustifica grabirea mortii acestuia".

"Sfarsitul fiecaruia dintre noi vine atunci cand vrea Dumnezeu, iar mesa(ul medicinii este de a lupta

 pentru viata si nu de a (ustifica moartea. &edicul este dator sa aline suferintele, dar nu are dreptul sa grabeasca

intentionat procesul natural al mortii".

Profesorul Sebastian &oldovan de la Sibiu, situandu!se pe o pozitie usor vitalista, pe baza unui studiu

foarte documentat, in Raportul catre 6omisia de Bioetica a $r#iepiscopiei 6lu(ului, demonstreaza ca, biologic

10

7/17/2019 Ortodoxia 3-4 Pe 2004 - Transplantul de Organe Din

http://slidepdf.com/reader/full/ortodoxia-3-4-pe-2004-transplantul-de-organe-din 11/13

vorbind, viata se continua in trupul uman si dupa declararea mortii cerebrale, si este viata umana. u

sugereaza insa nici o solutie. u trebuie insa uitat ca toate persoanele a caror moarte cerebrala se constata, se

gasesc in serviciile de terapie intensiva ale spitalelor. Deci, sunt tinute artificial in viata, oarecum fortat. Daca

nu s!ar gasi in acele spatii si nu ar primi ingri(irile specifice acelor spatii ar fi fost moarte demult c#iar si din

 punct de vedere biologic.

Preluand invatatura crestina potrivit careia sufletul este in tot trupul omenesc, Prof. dr. Tristam %ngel#ardt

 precizeaza ca e5ista o diferenta intre organele trupului omenesc in ceea ce priveste efectul prezentei lor la

definirea personalitatii. Spre e5emplu, omul isi pastreaza calitatile personale si identitatea personala c#iar daca

i se transplanteaza o alta inima, un alt ficat sau un alt plaman. Sufletul este si in mana, dar distrugandu!se

mana nu se distruge si persoana. Sufletul este si in inima, dar in cursul operatiilor pe cord oamenii traiesc

avand inima scoasa din trup *c#iar daca aceasta nu este decat pentru cateva ore2. u acelasi lucru este cand

este afectat creierul) cand unei persoane i s!a distrus creierul, persoana este moarta. Prin urmare, este o crima

sa declari un om mort numai ca i!a incetat functionarea spontana a sistemului cardio!respirator fara sa fi murit

si creierul. Dupa moartea creierului celelalte parti ale trupului pot fi folosite pentru transplant. $celasi

 profesor semnaleaza ca disciplina impune ca %u#aristia sa fie data oamenilor vii, nu cadavrelor *can. :- de la

Sinodul uini!Se5t2 si nici celor inconstienti. Biserica a fost altadata foarte realista. Se pare ca a asimilat

 persoanele muribunde si in stare de inconstienta cu oamenii de(a morti. %ste o atitudine care merita sa fie luata

in considerare atunci cand vorbim de moartea cerebrala.

Profesorul =. &antzaridis de la Tesalonic considera ca moartea, in calitate de separare a sufletului de

trup, ramane o taina. imeni nu va putea spune cu precizie ca separarea aceasta coincide cu moartea

cerebrala. "Poate sa coincida, poate sa preceada, poate c#iar sa urmeze mortii cerebrale". Si in acest sens

Profesorul &antzaridis aminteste de revenirea la viata a celor declarati morti din punct de vedere clinic si pe

cei care au revenit la viata dupa ce functiile cardio!respiratorii au incetat. $celasi profesor fundamentandu!se

 pe Sfantul &a5im &arturisitorul *$mbigua, P. =. 4+, +1$2, va spune ca omul nu se identifica cu trupul, nici

cu sufletul, nici cu unirea acestora, nici cu suma lor, ci este ceva care le depaseste pe toate acestea si in acelasi

timp le cuprinde, fara sa fie continut de vreunul dintre aceste elemente si fara sa fie determinat de vreunul

dintre acestea. 3iind creat dupa c#ipul lui Dumnezeu, omul este inteles si se pune in valoare in masura in carereflecta in el prototipul sau. $tata vreme cat implineste porunca iubirii si ramane in Dumnezeu, care este

iubire, este membru al Bisericii lui 'ristos. n aceasta perspectiva, daruirea unui organ, a unui tesut si c#iar a

unei picaturi de sange, din dragoste fata de aproapele, inseamna autodaruirea si auto(ertfirea intregului om in

interiorul aceluiasi Trup mistic al lui 'ristos, ceea ce e5clude privirea trupului omului ca pe un simplu mi(loc

de insanatosire fizica a cuiva sau ca pe o magazie de organe de sc#imb.

Cateva evaluari teologice

11

7/17/2019 Ortodoxia 3-4 Pe 2004 - Transplantul de Organe Din

http://slidepdf.com/reader/full/ortodoxia-3-4-pe-2004-transplantul-de-organe-din 12/13

Practica transplantului de organe a devenit de(a obisnuita. 6a vrea sau nu, crestinul nu i se poate opune si

nici nu ar avea motive s!o faca. Refuzul de a fi donator de organe pentru transplant, in timpul vietii sau dupa

moarte nu este (ustificat de ideea ca la invierea de obste trupurile vor invia cu inventarul complet al atomilor si

moleculelor trupului in momentul mortii, invierea mortilor va fi un act de noua creatie a lumii si a omului,

dupa modelul trupului inviat al &antuitorului 'ristos. Din momentul conceperii si pana in momentul mortii,

trupul omenesc este constituit *prin puterea creatoare a lui Dumnezeu2 din structurarea si destructurarea

elementelor fizico!c#imice ale lumii, de intrarea si iesirea acestora din noi, pastrandu!si identitatea si

continuitatea personala. 6riteriul invierii trupurilor  nu va fi reconstituirea sumei tuturor elementelor fizico!

c#imice trecute prin noi intr!o viata pamanteasca, ci asa cum spunea Sfantul =rigore de @ssa, "din pacatele si

virtutile care se imprima in suflet pentru eternitate, precum se imprima sigiliul in ceara".

Biserica binecuvanteaza orice practica medicala in vederea alinarii suferintei din lume. Biserica previne

insa pe toti sa inteleaga transplantul ca pe o practica medicala menita inlaturarii suferintei membrilor ei si nu

ca pe una care sa alimenteze ideea autonomiei vietii fizice si a prelungirii acesteia, in detrimentul  credintei in

viata eterna,adevarata viata, negli(andu!se pregatirea pentru aceasta.

Donatorul de organe trebuie sa implineasca gestul sau din dragoste fata de aproapele, de bunavoie, in

urma unei informari corecte si a unui consimtamant liber si independent de orice influenta straina de

constiinta sa. $celeasi e5igente trebuie sa fie implinite de rudele celui decedat, responsabile de trupul acestuia

si dispuse sa ofere anumite organe ale defunctului pentru transplant. Biserica se opune oricarei tranzactii cu

organe umane si oricarei e5ploatari a starilor de criza si a vulnerabilitatilor potentialilor donatori *lipsa de

libertate psi#ica sau fizica, penuria sociala2.

n privinta declararii mortii reale *parasirea trupului de catre suflet2 identificata cu moartea cerebrala legal

declarata, trebuie respectate cu e5actitate criteriile de diagnosticare a mortii cerebrale si respectiv, legale. %ste

legiferat ca declararea mortii cerebrale s!o faca o ec#ipa medico!legala neimplicata in actiunea de transplant,

 pe baza criteriilor clinice si de laborator e5istente. Biserica nu poate fi de acord cu transplantul tesuturilor

embrionare care comporta riscul afectarii sanatatii fatului si nici cu!utilizarea pentru transplant a organelor

nou!nascutilor acefali sau #idrocefalici. n egala masura, respinge eventuala tendinta a unora de a deveni

donatori de organe, cu conditia sa fie eutanasiati.

6onsimtamantul informat si lucid de a!si oferi un organ, in viata sau dupa moarte, pentru binele

semenului suferind, din iubire fata de acesta si dezinteresat, precum si #otararea rudelor de a permite

 prelevarea de tesuturi sau organe in vederea transplantului de la trupurile decedate ale celor fata de care au

drepturi legale, respectandu!se legea, sunt in acord cu morala crestina. Biserica binecuvanteaza persoanele

care pot face asemenea sacrificii, dar in egala masura, intelege pe cei care nu pot face aceasta, respectand

12

7/17/2019 Ortodoxia 3-4 Pe 2004 - Transplantul de Organe Din

http://slidepdf.com/reader/full/ortodoxia-3-4-pe-2004-transplantul-de-organe-din 13/13

libertatea si decizia fiecarui om. Deopotriva, are toata intelegerea pentru cei care!si doresc scaparea de

suferinta si prelungirea vietii fizice, incredintata ca acesta va duce la cresterea lor du#ovniceasca.

Binecuvantand efortul medicilor pentru eforturile depuse in vederea reducerii suferintei din lume, si prin

transplantul de organe, precum si (ertfa celor dispusi sa le ofere, Biserica nu poate incura(a negativismul

ne(ustificat al altora. Daca viata aproapelui, cea fizica si cea du#ovniceasca, este garantata, nici un sacrificiu

nu este prea mare, cu conditia) sa nu ucizi un om spre a promite sau a da viata altuia.