ORL

1.PERETELE EXTERN AL FOSEI NAZALE -Peretele extern al foselor nazale are un rol fiziologic deosebit în respiraţie. Cornetele sunt nişte lame osoase oblice la nivelul peretelui lateral care descriu o curbă cu concavitatea externă şi delimitează în raport cu peretele osos meaturile: superior, mijlociu şi inferior. La nivelul meatului mijlociu se deschide canalul fronto-nazal, ostiumul maxilar şi drenează celulele etmoidale.

2.VASCULARIZATIA FOSELOR NAZALEVascularizaţia arterială a nasului este asigurată de :- artera facială şi ramurile ei;- artera dorsală a nasului, ram provenit din artera oftalmică.Scurgerea venoasă se face prin vena angulară, vena oftalmică, aceastareprezentând o cale de propagare a infecţiei din regiunea medio-facială(furuncul maltratat, din regiunea buzelor sau a nasului) la sinusul cavernos,provocând trombozarea acestuia.

3.CLASIFICAREA SINUSURILOR PARANAZALE - Sinusurile se clasifică în: sinusuri anterioare ale feţei (sinusurile maxilare, frontale şi etmoidale anterioare) şi sinusurile posterioare) sfenoidale şi celule etniodale posterioare).Sinusurile (denumite si sinusurile paranazale) sunt 4 cavitati pline cu aer la nivelul craniului uman. Ele sunt conectate cu spatiul dintre nari si meaturile nazale. Cavitatile sinusale izoleaza craniul, ii reduc greutatea si asigura rezonanta in momentul vorbirii. Sinusurile contin mecanisme de aparare impotriva florei patogene (virusuri si bacterii considerate straine organismului) Complexul osteomeatal (COM) conecteaza meaturile nazale cu sinusurile paranazale.

4.FUNCITA MUCO-CILIARA - obstructia nazala se datoreaza hipertrofierii cornetelor inferioare, formatiuni anatomice aflate pe peretele lateral al foselor nazale. Acestea sufera o crestere in volum datorita unor factori cunoscuti (noxe, fumat, factori alimentari, teren alergic)

5.FUNCITA SECRETORIE A FOSELOR NAZALE -

6.CAUZELE OBSTRUCTIEI NAZALE LA COPIL - Varsta de la care incep simptomele acestei afectiuni reprezinta un factor determinant al stabilirii unei cauze precise.Cea mai frecventa cauza a acestei afectiuni la copii o reprezinta polipii (vegetatiile adenoide). Rinita alergica este o alta cauza frecventa a blocarii cailor respiratorii la copii. Alte cauze sunt:-malformatii congenitale nazale;-traumatisme nazale;-corpi straini nazali;-adenoiditele acute (infectia tesutului glandular din regiunea nezo-faringiana);-alergia nazala;-deviatia de sept nazal;-tumorile nazale.

7.SINDROMUL SECRETOR NAZALSecretia nazala existenta in mod fiziologic, este mucoapoasa si in cantitate mica. In conditii patologice ea poate sa devina abundenta ( rinoree) sau sa-si schimbe consistenta.Ea poate fi:- apoasa fiind lichid cerebrospinal (stare posttraumatica sau dehiscenta lamei ciuruite etmoidale),- seroasa (rinite acute, alergice sau efect secundar al medicamentelor),- mucoasa (rinite cronice, secundar unui tamponament etc.),- mucopurulenta (rinite acute netratate, cronice, tamponament nazal prelungit, sinuzite cronice etc),- sanguinolenta (traumatisme, corpi straini, afectiuni cronice, tumori),- crustoasa (rinita atrofica, ozena).

8.SINDROMUL SENZORIAL NAZALOlfactia poate fi perturbata atat cantitativ cat si calitativ. Astfel perturbarile cantitative sunt:- hiposmia sau anosmia, care pot fi de cauza rinologica, (obstructia nazala), sau neurologica, cand epiteliul senzorial sau conducerea nervoasa sunt lezate, (cum se intampla in afectiunile virale ex. gripa ).- hiperosmia, este de obicei o calitate, rareori reprezinta un semn de boala (tumori medulo-suprarenale).Perturbari calitative sunt:- parosmia, perceperea denaturata a unor mirosuri sau perceperea unui miros inexistent in anturaj. Apare la gravide in cadrul dizgravidiei precoce sau patologic, in epilepsie, isterie, etc.- cacosmia reprezinta perceperea unui miros dezagreabil. Ea poate fi subiectiva, perceputa numai de bolnav (corpi straini, sinuzite cronice, rinite atrofice - faze incipiente), sau obiectiva, cand o percepe si anturajul (ozena, corpi straini, tumori de fosa nazala sau de mezo-sau suprastrutura,etc).

9.CAUZELE OBSTRUCTIEI NAZALE LA ADULTObstructia nazala de scurta durata este un simptom frecnt la persoanele cu infectii virale ale tractului respirator superior. Anomalii ale septului nazal, rinite, polipi, sinuzita cronica, boli granulomatoase (TBC, sifilis, lepra), cauze iatrogene (vasoconstrictie locala, rezerpina, antidepresi triciclice).

10.SINDROMUL SENZITIV NAZALDurerea, poate fi provocata de afectiunile rinosinuzale si se proiecteaza de obicei, in zona superficiala corespunzatoare sinusului respectiv. In cazul sinusurilor posterioare ea se proiecteaza la baza craniului, retroorbitar sau occipital. Durerea apare in cadrul unor traumatisme, in corpii straini, in infectiile acute sau cronice acutizate sau in tumori. Uneori are un caracter esential (nevralgia trigeminala).Hiperestezia mucoasei nazale se manifesta ca o senzatie neplacuta la inspiratie si apare de obicei in inflamatii;Hipoestezia si anestezia apar de obicei in rinitele atrofice.

11.CAUZELE GENERALE ALE EPISTAXISULUIEpistaxisul sau hemoragia nazala este o afectiune, de multe ori temporara, de pierdere de material sanguin din zona cavitatii nazale.Sangerarea nazala este determinată de ruptura unui vas al mucoasei pituitare dintr-o ramură a arterei sfeno-palatine. Cauzele epistaxisului pot fi locale prin traumatism (scărpinat sau lovitură în zona petei vasculare) sau prin plăgi ale mucoasei pituitare, prin traumatisme cranio-faciale (lovituri aplicate pe nas sau căderi pe nas). Cauzele generale ale epistaxisului sînt bolile cardiovasculare (hipertensiunea arterială sistemică fiind cauza cea mai frecventă a epistaxisului, după vîrsta de 40 de ani). Emfizemul pulmonar, bolile de ficat şi de rinichi, tumorile nasului şi sinusurilor, intoxicaţiile, bolile infectocontagioase, bolile de sînge cum ar fi leucemiile, bolile vaselor cum ar fi teleangectazia familială.

12. CAUZELE LOCALE ALE EPISTAXISULUI-eroziunea capilarelor zonei, care este accesibila si expusa microtraumatismelor felurite: zgarietura cu unghia, inhalatie de pulberi si substante volatile corozive in industria chimica, etc. -afectiuni infecto-inflamatorii nazo-sinuzale. Toate infectiile inflamatorii nazo-sinuzale pot fi insotite de epistaxis. In cazul rinitelor atrofice, a ulcerelor septale sau a maladiei Churg-Strauss epistaxisul este mai frecvent.-expistaxis post-traumatic (accidental) sau post-operator. Cel mai frecvent apare in cazul traumatismelor faciale sau cu fractura oaselor proprii nazale.-cauze tumorale (maligne si benigne)

13.PRINCIPII DE TRATAMEN IN EPISTAXIS-calmarea pacientului, asezarea acestuia in pozitie semisezanda si suflarea nasului pentru eliminarea eventualelor cheaguri-sedarea bolnavului cu diazepam intramuscular sau, la nevoie, cu clorhidrat de morfina subcutanat 10 mg la adult si 0,2 mg/ kgcorp la copil-aprecierea gravitatii pierderii de sange prin semne generale ca: paloarea, transpiratia, tahicardia, polipneea sau hipotensiunea-cercetarea unei insuficiente respiratorii secundare aspirarii de sange in caile aeriene inferioare-oprirea sau inlocuirea anticoagulantelor-bilantul sanguin (hemograma, hematocrit, coagulograma, probe hepatice, grup sanguin, Rh) in vederea unui diagnostic etiologic si a evaluarii necesitatii tratamentului de substitutie cu sange

14.METODE DE ORPIRE EPISTAXISS aseaza bolnavul pe scaun, i se cere sa sufle nasul si sa elimine astfel cheagurile de sange. Prin aceasta restabilire a permeabilitatii respiratorii nazale, se poate obtine adesea oprirea sangerarii fara a mai fi necesar un alt tratament.Daca hemoragia continua se foloseste un mijloc simplu: acela al compresiunii digitale pe aripa nazala respectiva, operatie care poate fi facuta de medic, de un ajutor al sau sau de insusi bolnavul, timp de aproximativ 10 minute.Metoda cea mai simpla si mai usor de aplicat pentru orice practician este cauterizarea (arderea) regiunii sangerande cu o substanta chimica, cea mai utilizata fiind nitratul de argint. Cand hemoragia este abundenta si nu se opreste prin aceste metode simple, ceea ce se petrece ori de cate ori se produce ruptura unei ramuri arteriale mai importante, este necesara aplicarea tamponamentului nazal. Acesta poate fi facut, dupa necesitate, numai anterior, uni- sau bilateral, sau asociat cu un tampon posterior partial sau total.

15.HEMATOMUL SEPTULUI NAZALapare de obicei in urma unui traumatism nazal cu fractura septului, in care se produce acumularea de sange intre septul cartilaginos fracturat si pericondrul supraiacent. Clinic se manifesta ca o bombare bilaterala a septului, cu obstructia foselor nazale. Tratamentul consta in evacuarea hematomului si administrarea de antibiotice pentru prevenirea suprainfectiei bacteriene, complicatie ce ar duce la transformarea hematomului septal in abces septal. Aceasta complicatie impune administrarea de antibiotice si evacuarea abcesului prin incizia mucoasei nazale de ambele fete ale septului. Aceste cai de drenaj ale abcesului trebuie sa fie in planuri diferite, decalate pentru a preveni aparitia perforatiei septale. Netratat abcesul septal, se poate complica cu condrita septului, a carui vindecare duce la deformarea piramidei nazale, sau in cazuri de agresivitate crescuta a germenilor patogeni la instalarea unei tromboze de sinus cavernos, datorita propagarii infectiei prin intermediul venei oftalmice.

16.ABCESUL SEPTAL NAZAL