Anul XXXV. Caransebeş 3 0 August st. v. (12 Sept. st. n.) 1920. Nr. 36

Organul eparhiei ortodoxe române a Caransebeşului A P A R E D U M I N E C A

preţul abonamentului: p : : un an 18 Lei Pe jumătate de an 9 „ Pe un pătr T de an 4',' a. Un număr 35 bani

Manuscriptele, cărţile, revistei», publicaţiile periodic» aau ziarele cari au schimbul cu „ F O A I A D I E C E Z A N Ă ' " , se trimit pe adresa : V, L O I C H I Ţ A , redactor în Caransebeş, iar banii de prenumâraţiune şi inserţiuni: administra-ţiunil „Tipografia şi Librăria diecezana" în Caransebeş (judeţul Caraş-Savarin) , Telefon Nv. 3 0 .

Manuscriptele nu se înapoiază.

Preţul inserţ iuni lor: Pentru pubiicaţiuni oficioase, concurs?, edicte etc. publicate de 3 ori, daci conţin până la 150 de cuvinte 10 Lei, până la 2i)0 de cuvinte 15 Lei, de aci în sus 20 Lei.

ICOANE CULTURALE din trecutul Caransebeşului.

De Dr. Dimitrie Cioloca. (Sfurşit)

Dar u n centru aşa de înseninat, cum eră şi este oraşul nostru, tindea să-şi aibe şi un liceu românesc. Bărbaţii cei mai de valoare ai oraşului, dintre cari singur î. P. C. Sa dl arhi­mandrit Filaret Musta supravicţueşte pe toţi, cu însufleţire decid sâ ceară guvernului maghiar de pe vremuri încuviinţarea de a-şi întemeia şi sus­ţinea din .iiîjioacJe proprii un liceu ce limba de propunere română. Deputaţiunea, condusă de nemuritorul general Traian Doda, prezintă în 1882 guvernului memoriul, dar ea este tractată cu refuz. în schimb însă îi succede unui fiu înstrăi­nat al neamului şi, durere, al oraşului nostru să obţină încuviinţarea guvernului maghiar pentru un liceu unguresc pe seama copiilor români. Şi, durere, liceul s'a zidit cu bani româneşti, bani adunaţi de cătră credincioşii bisericii noastre pe la boteze, praznice, nunţi e t c , şi cari după o contribuire prin 100 de ani încheiaţi, formând aşanumitul „fond şcolar", cu un capital de 120.000 cor., s'au dat la stăruinţa aceluiaş în­străinat, pentru acest liceu unguresc. Pelângă aceasta din aceeaş parte s'a stăruit", ca si Comunitatea de avere să mai voteze şi ea cam 200 .000 cor. bani româneşti, în acelaş scop.

A'lulţămită însă ajutorului dumnezeese şi vitejiei dorobanţului român, acest pompos liceu, in care azi pentru prima oră resună cuvânt ro­mânesc, de azi înainte serveşte idealul nostru scump naţional.

Nu-i permis sâ trecem mai departe fără să a m i n t i m , că pentru estradarea fondului şcolar din partea primăriei unde se administra, farâ a avea acest drept, - a votat şi Dr. Petru Jonescu, pc a:unei nu iesor la institutul nostru pedagogic

din Caransebeş, şi în urmă funcţionar în mini­sterul ungar din Budapesta....

Dar, cunoscut fiind faptul câ episcopia Ca­ransebeşului exista cel puţin din secolul XV. , credem întemeiată susţinerea noastră, că nu se poate închipui o guvernare a ei tară o viaţă culturală posibilă între împrejurările de pe atunci. Episcopul avea constant un Consistoriu al său. chiar şi atunci, când, la 1759 rezidenţa episco-pească s'a mutat la Verşeţ. Aci îşi avea. şi şcoala clericală, cu 2 despărţăminte: unul sâr­besc şi altul românesc, acest din urmă înfiinţat la 1822 şi la care funcţiona ca profesor şi unul din cei mai zeloşi protoerei, loan Tornici din Caransebeş. încetul cu încetul începe să năză­rească şi pentru Românii acestor părţi tot mai multă lumină binefăcătoare pentru sufletele lor obidite. Vremurile, atât de vitrege nouă, abia ne permit să ne validităţii forţele, deşi ele nu lipsiau. încă în Verşeţ funcţionează ca profesori la instit. teol. român dela 1835, prin 12 ani, Ignatie Vuia, apoi Andreiu Şaguna, istoricul Nicolae Tincu Velea şi alţii.

Înfnnţându-se pe la finea sec. XVIII. în Ungaria propriu zisă şi deodată cu aceasta şi în confiniul militar, deşi osebit, câte un director naţional, şi învăţământul ia acum, dupâcum am spus-o mai sus, un avânt mai îmbucurător. Aceşti directori naţionali îşi au sediul aici în Caransebeş. Fiecare a lăsat în urma sa o dâră adâncă în istoria pregresului cultural al oraşu­lui nostru. O, oraşul nostru şi-a avut bărbaţii săi binemeritaţi, de a căror memorie suntem geloşi. Un Grigore Obradoviciu, autor de cărţi tipărite la Buda, un loan Tomici , diligenta şi conşlienţiozitatea întrupată, autor al mai multor opuri tipărite la Bucla şi al unei bogate colec-ţiuni de predici, încă în manuscript, momentan proprietatea mea; un Constantin Diaconovici-Loga, profesor şi autorul celui mai lăţit Ca ava-

, s i e r şi Tipicon şi al altor opuri , — m o r m â n t u l ii este în cimifcrtil român, — un Petru Lupu lov , tot autor de cărţi, — toţi aceştia au fost pregă­titorii şi mai apoi profesorii şcoalei normale de pe vremur i , care Ia 1876 a luat faţa ei de azi.

Abia la 1865, când diploma împără tească alui F r anz Iosef se îndură să desfacă, de bună voie, cătuşele încheiate de antecesori mai înde­părtaţi ai săi, că tuşe cari ne făceau robi ai' unei ierarhii s trăine, - ne vedem cu un pas mai aproape de realizarea nizuinţelor noast re . N i - s e r e d ă dreptul reînfiinţării metropoliei noastre vechi şl deci şi a episcopiei Caransebeşulu i . Primul episcop al ei, marele loan Popasu aduce cu sine în oraşul nostru atmosfera sănă toasă a unei vieţi naţ ionale şi or todoxe. El vine cu steagul desfăşurat , pe care se afla s c r i s : credinţă ortodoxă şi cui/ură tia/ională, unicele ta-l i smane, cu cari Românul în veci nu piere. Pentru Consis torul săti îsi aduce bărbaţi lumi-

. naţi şi inimoşi , pentru insti tutul teologic, înfiin­ţat de dânsul la 1865 şi pentru şcoala normală , înfiinţată tot de dânsul h 1876, profesori talen­taţi , trimişi cu burse din mijloacele diecezei şi adese din ale sale proprii, la universităţi le din apus . Din şirul acestora răsare un Filaret Musta , şi un Di', losif T . Badescu, ambii foşti aleşi episcopi, dar pe u rma intrigilor renegaţilor noş-

-tri, rămaşi neconfirmaţi , — un Dr. losif Olariii. autor fecund de manua le teologice, ca şi un Dr. Pet ru Barbu, un istoric ca Dr. George Popoviciu, protopresbiterul Logojulu i , un George Petrescu, un adevărat Cucuzel al Bănatu lu i şi alţii.

Iar la şcoala normală un Ştefan Velovan, azi autori tate pedagogică, un Patriciu Drăgălina, autorul opului de mare importanţă: Istoria Bă­natului Severin, un Nicolae (Nichi) Popoviciu , tiu al oraşului nostru şi podoabă a teatrului Rari din Viena, un Vasile Goldiş, azi minis t ru , un Dr. loan Paul , azi profesor de universi tate , un losif Bălan, istoricul şi slavistul oraşului

* nost ru , Un Antonie Sequens , compozi tor cunos­cut ' până Şi dincolo de hotarele patriei noastre rnai îngus te .

• Tot Caransebeşul a dat h rană sufletească şl ocaziune de a-şi desvolta talentul de poet şi prozator unui loan Popoviciu-Bănăţeanul şi poe­tului Dr. Vasile Loichiţa, profesor la institutul teologic de aici.

Instituţii cul turale , cari direct uri indirect au facilitat deşyol tarea intelectuală a Caransebe-şenilor, mai sunt : Reuniunea română de lectură, care n u m ă r ă deja 48 ani de existenţă, Societa­tea r o m â n ă - d e cântări , care există de 4 3 ani, Societatea de lectură „loan Popasu" a tinerimii seminaria le , apoi Tipografia şi Librăria Diece­

zană , şi. în ur ină Comuni ta tea de avere, car prin oferirea de burse , chiar munif icente, a d mul to r tineri situaţii f rumoase.

Şcoalele din Caransebeş , dar şi mai mu bărbaţii plini de dragoste pentru neamul nost au dat mul tor tineri posibilitatea şi impulsul peri tru îmbrăţ işarea carierii militare. Români cu ta lentul lor înâscut , cu purtare bună , cu râvri şi cu alese virtuţi militare au ajuns să ocup funcţii înalte, chiar cele mai înalte şi chiar ' încredere în fosta a rmată a. u. Din grani ţa no tră şi ca foşti elevi ai şcoalelor din C a r a n s e b i au ieşit genialul şi nemuri torul general Traiif Doda, precum şi seria generalilor: Aton B i h o i J cav. de Seracin, Şandru , Cena, loan L u g o ş a n l cel mai tinăr dintre dânşii, genialul George Ddj măşn ianu , astăzi comandan tu l garnizoanei Ti rn! sorii . Chiar şi eroul eroilor, mul t regretatul gr neral Drăgălina în şcoalele din Caransebeş şi-început studiile.

Incheiu conferinţa mea şi dacă voiu fi aba? zat prea mult de pacienta DVoastre, îmi cer scuze; Pent ru mine va fi cea mai mare satisfacţi dacă prin espuneri le mele îmi va fi succes Vă fac cunoscuţ i cu importanţa cul turală trecut a oraşului nostru şi aşa să produc DVoastre sen t imente favorabile despre el, atât mai vâr tos , că în ul t imul deceniu fapte nesocotite ale unor vânători de lauri ieftini ş de bogăţii materiale , durere fii de ai oraşul nost ru , ni-au întunecat înaintea lumii româ r

neşti n imbul candid câşigat de vrednicii noştri înaintaşi .

Desvoitarea istorică a chestiei apicole. (După Soter).

de preotul losif Mirceal (Continuare).

în introducerea acestui articol a-ţi văzu t şi auzit pe lorga, în tractare a-ţi ascul ta t pe Sote?,; iar conclusia , haid ' să încerce a o t rage s u b s e m i naiul . Stăpâniţ i-Vă râsul, voi ceice veţi fi aplicaţi] a mă judeca , petrucă m ă pun alături de cei doi mari savanţ i .

Şi de ce nu m'aş i pune oare, câtă vreme.' şi eu ca şi t ine , şi ca şi ceilalţi, avem acelaşi; suflet înţelegător şi cugetă tor cu o s ingură deo­sebire n u m a i : aceea a proporţiilor intelectuale in­fim de reduse la noi faţă de ei.

Iată-mi deci justificată îndrăzneala de a gla> sui şi a îngâna şi eu pe cei înţelepţ i : „cum îngână s turzul pe o tu r tu rea" . -M

Şi ce se mai zic şi eu oare, Ia cele deja amint i te? Să spun , că toate sunt zadarnice? Sâj

susţ in, că oricâte a descoperit f rământarea cea îndelungă şi t rudnică a minţii în curgerea vea­curilor mul te în legătură cu apicul tura, tot ce s'a aflat nu-i decât un orbitor de ne însemna t grăunte smuls din lumea transcedentală, şi cobo-nt între noi pământeni i , pentru a ne face cu­rioşi şi a ne îndemna şi mai mul t la cercetări s tărui toare, cari să ne apropie tot mai mult dc porunca evanghelică a desăvârşir i i?

Că s'a dat puţin la o parte vălul cel fer­mecat, ce acopere taina ce.a m ă r e a ţ ă ' ş i sfântă a vieţii lăuntrice a lumii albinelor, e incontestabil . Ba putem nădăjdui chiar, că cu scurgererca vremii foarte mul te se vor mai destăinui din adâncuri le misteruri lor e i ! Adevărul întreg însă, cunoaşterea deplină a întregii ei fiinţe nu sc va putea ajunge nici odaîă, fiind ea cea mai fer­mecătoare fiică a un ive r su lu i şi călăuzi tă in acti­vitatea ei de legi naturale , peste cari nici odată nu vom puica susţ inea , că am ajuns stăpâni deplini, din simplul motiv, că acelea sunt mari j u c a ţ i rupte dm divinitate, până când noi nu suntem decât nişte neînsemnaţi a tomi „de h u m a însufleţită", purtaţi de dorul cel vecinie 'nelini­ştitor, de a ne ridica necontenit tot mai excel­sior, spre înălţimile amăgi toare ale unor lunii străine şi albastre. -

Nici odată nu vom putea pă t runde şP înţe­lege deci cu mintea noastră cea mărgini tă , ceeace nu ne este n o a u â dat să înţe legem, ca să nu usurpăm drepturi le sfinte şi inprescripti-bile ale divinităţii !

Deci să ne m u l ţ ă m i m cu cceacc spi.iiUil. omenesc ne poate da, şi să ne mai înfrânam niţel sbuc iumul sufletesc cel veşnic nehodmit , amint indu-ne cuvintele subl ime ale genialului C o ş b u c : :

Nu cerceta aceste legi, Căci eşti nebun , când le 'nţclegi.

Şi noi Românii doar nu sun tem nebuni . Din contra, sun t em — se zice — un neam foarte

e bine înzestrat de natură . Acuma c drept, ca afurisitul de neamţ — care în treacăt (ic zis , loveşte de mul te ori cuiul în cap — de mul tc -ori îşi z i ce : „Dă-mi, Doamne , mintea Românu lu i cea din u r m a , " cău tând prin aceasta, chipurile, să ne ca lumnieze pe noi, sau să se ridice, pe Dumnialu i ! .

Având deci minte , de sine înţeles, o â . t r c -bue să avem şi tăria sufletească de a u r m a îndemnuri lor bune ale minţii creatoare şi scru­tătoare.

Dar noi avem nu numai minte , ci şi dem­nitate înălţată, aş zice chiai împărătească . V o i k i

«aceea: s u n t e m un neam de împăiaţ i ; deşi ca­lici pa tenta ţ i " .

Deci să cău tăm a mai reduce din fudulia împără tească , şi a mai spori în bunăs ta rea pă­mântească , smulgândi i rnc din s t râmtoarea braţ r -lor caliciei, care cu soia ci bună , în tunecimea sau incul tura — ne-a supt până acuma destulă Vlagă s cumpă .

Să cău tăm deci a ne smu lge din căsnicia, şi de altfel silită, a caliciei, şi să o tr imitem la asupritorii noştri de cri, sa mai ducă ş i - i m -preună cu ei aceeaş b u n ă casă, pe care a dus-o atâta amar de vreme cu noi, când manca la mămăl igă , rece şi . simţiţi cum prin in imă câte un fior de ghea ţă ii trece.

Acelaşi fior ja lnic , care ne-a cutrecrat pe noi veacuri dcarândul , a jungând uneori —.vorba cântecului în si tuaţ ia dreaptă, dc a ne-b lâs -tâma chiar ş i - soar tea , c a r e , ne-a fost totdeaurva . atât de maştera şi cruda. Căci in za dar zicea poetul cu adâncă şi esplicahilă d u r e r e : -„silă mi-e de ziua de azi, şi t eama de ziua de m â n e " .

Astăzi avem in manile noastre şi z iua de m â n e ! • • r '

U d a hărnicia şi priceperea noastră-, a tâ rnă deci, ca această zi de mâne să bc aşa, cum au visat-o moşii şi s t rămoşi i , sau să fie; un nou mor mân t pentru no i !

Tolstoi spune , câ oamenii • v ie ţuesc prin dragoste şi m u n c ă .

Dragoste cât mai cura ta şi sincera deci iu activitatea noastră sociala şi munca cât mai in-t insă şi mai raţ ionala în cercurile noastre re­strânse dc activitate individuală , şi atunci neamul nostru va merge cu paşi măreţi şi siguri îna in te , pe calea luminii .

Toa tă m u n c a noastră necurmată; toate pu­terile, vii ale naţiunii să Ic folosim cumin te la exploatarea atâtor ispititoare, folositoare şi dulci comori ale firii.

Albina şi /clinica: iată cele abaua devize mari ale neamulu i românesc pentru v i i lor ; una . exploatează firea, furându-i nectarul cel ucigător dc dulce, cealaltă încearcă a o stăpâni, inflamări-du-o la carul intereselor şi t rebuinţelor noastre .

Ră'/boiul actual a dovedit până la evidenţă , că tehnica, adecă construcţi i le miraculoase aie minţii reci şi calculatoare aie inginerului —• ce m ă s u r ă universul cu cotul - s tau mai pre sus dc cele mai înnalţătoare avântur i ale sufletului .

Tancur i le , aceşti monştr i năprasnici ai teh­nicul' moderne , îngenunch iază repede trufia ne­săbui tă şi neinaî pomeni tul plan al sufletului ge rman , pentru a. se evidenţia încă odată, ca puterile Arii . a tunci , când sunt prinse bine în lormc dc creaţ iune omenească — se măsu ră , j ucându-se cu închipuitele puteri ale neput in­cioasei inimi omeneş t i .

F O A I A D I E C E Z A N Ă Nr. 36 agina 4

Iar invenţiile tehnice, ce sunt şi ele altceva, decât nişte copii, nişte Feţi Frumoşi robuşti şi adorabili, născuţi din dragostea cea veşnic tânără a universului nesfârşit, logodit cu mintea ome­nească, a cărei puteri nebănuite niciodată n'o sâ descrească, ci necontenit se vor întări, mâ­nate mereu înainte dc misterul acelui mare, sfânt şi vecinie instinct de a băi, decât care altă putere mai mare în iume nu-i, fiind chiar Dum­nezeu tatăl lui!

Iar cine se luptă contra vieţii, se luptă contra lui Dumnezeu, care a sâmănat-o în lume sub atâtea milioane şi milioane de forme!

Deci sâ căutăm a vieţui nu ca nişte neîn­ţelegători, ci ca cei înţelegători, distingând binele de rău, urmând pe cel dintâi şi ocolind pe cel din urmă.

Iar binele nostru al tuturora ne porunceşte imperios, să căutăm a face tehnică şi stupărirc, pentru a ne scăpa de sărăcie!

Sărăcie! ? E această vorbă oare întrupătoarea unei

stări de lucruri aşa de odioase, de fuge lumea de ea, ca de ducă-se pe pustii ?

Sărăcia îşi are şi ea farmecele ei, cari au silit pe atâţia poeţi s'o cânte, şi să-şi petreacă minunat în societatea ei, ridicându-se de multe-ori împreună în lumile cele dulci ale sinamăgirii.

(Urmeasă)

S T I E I

Inaugurarea s o l e m n ă a universităţii din Cernăuţi se va face în 24 Octomvric n. a. c. în pre­zenta M. M. L. L. Regele şi Regina.

Oreşală regretabilă. în Nr. 35 al foii noastre s'a produs, în absenţa redactorului nostru responzabil, o greşală regretabilă la studiul dlui Dr. D. Cioloca „Icoane culturale din trecutul Caransebeşului" . în urma unui incident, nu rar în tipografii, s'a aranjat greşit zaţul în­treg din acest studiu şi aşa a şi apărut. Pentru înţele-legerea deplină a textului, reproducem în numărul de faţă din nou sfârşitul studiului „Icoane culturale" în întregime.

L o g o d n ă . Simpaticul nostru prietin, Domnul Locot. C. Teodor Covaropol, s'a logodit cu Domnişoara Regina Drăgoiu din Budinţ. Sincere felicitări!

„Un comunicat". în legătură cu cele publicate sub acest titlu în Nrul 33 al foii noastre, primim dela părintele Pavel Şandru din Teregova rezultatul demer­surilor DSale în cauza drepturilor preoţilor la Băile-Ercu-lane, conform căruia ministerul de razboiu sub Nrul 14307 din 31 August a. c. i-a aprobat cererea de a beneficia de toate drepturile de cari beneficiază, oficerii in sana-torul militar „Regele Ferdinand" din Băile Erculane. — îată un drept uitat al preoţimii noastre reînviat prin energia părintelui Şandru.

Concertul Ion Proşteanu. Celebrul violinist, Ion Proşteanu, care a cucerit prin talentul său toată admiraţia centrelor muzicale din întreagă lume, va da un grandios concert în 12 Septemvrie n. a. c. şi în

orăşelul nostru. Rugăm publicul de aici şi din împreju­rime şi pe această cale, ca să deie tot concursul sau acestui mare artist al neamului care, prin arta sa neîn­trecută, a ştiut sâ smulgă respect şi iubire neamului de ţărani din care s'a ridicat. Programul sc compune din opera celor mai aleşi şi distinşi muziciani ai lumii. înce­putul la 9 orc seara în sala cea mare a otelului „Pomul verde".

Decese . Marele filozof german Wilhelm Wundt a murit la Lipsea în vârstă de 85 ani, iar la Budapesta s 'a stins slavitul Ungurilor prof. univesitar Asboth.

Povăţă i tor Metodic se numeşte noua carte I scriitorului profesor de cărţi de pedagogie V. Gr. Borgo-van, pusă sub presă în editura „Cartea Românească" din Bucureşti. „Povăţuitorul Metodic" cuprinde poveţe didactico-metodice şi lecţ'i practice, din fiecare studiu al şcoalei primare, foarte preţios pentru corpul didactic al şcolilor primare.

Apel cătră scriitorii şi editorii români . în comuna Pesac, judeţul Torontal, s'au pus bazele unei societăţi culturale româneşti, al căreia nume su­gestiv este „Dacia Traiană" .

Scopul societăţii este ca prin conferinţe .şi distri­buiri de cărţi folositoare, să ridice nivelul cultural şi economic al Românilor din aceste părţi ale ţinuturilor bănăţene dela frontieră.

în numele principiilor, de care este însufleţită tinăra organizaţie culturală, subsemnaţii apelăm la patriotizmul şi spiritul de jertfă al scriitorilor şi editorilor români, ru-gându-i să binevoiască a trimite pe adresa soc. „Dacia Tra iană" din Pesac, (Banat) exemplare din operile editate.

To t în acest înţeles ne adresăm Românilor de bine şi administratorilor ziarelor noastre.

Mihai Bozgan vice-preş., Ioan Popa p. secretar.

COITCUBSE. Pc baza ordinaţiunei Ven. Consistor diecezan ddto

3/16 Faur 1920. Nr. 3797 sc. ex. 1919 se escric con­curs cu termin de 30 zile dela prima publicare în „Ploaia Diecezană" pentru ocuparea postului de iui'ătătov dela şcoala noastră confesională gr. or. româna din D o m a n , pe lângă următoarele beneficii:

1. Salar în bani gata 1100 cor. iar restul dela stat. 2. Venitul a lor 2 jugere de pământ din „Delboceţ"

— livada şcoalei, — cari aduc un venit anual de 100 cor. 3 . Pentru scripturistică 60 cor. 4. Pentru participare la conferinţele înv. şi adu­

narea generală înv. 30 cor. 5. Cvartir în edificiul şcoalei, precum şi grădină

de legumi în natură. 6. Pentru participare la înmormântări 10 cor. Alesul învăţător este îndatorat a purta cantoratul

în şi afară de biserică, a instrua tinerimea şcolară in cântarea bisericească precum şi a cânta in toate Du­minicile şi sărbătorile in sf. biserică.

Doritorii de a ocupa acest post, să-şi subşteamă recursele lor Prea On. Oficiu protopresbiteral din Boc.şa-mont. fiind poftiţi a se prezenta în s. biserică spre a-şi arăta desteritatea in cântare şi tipic, nu insă in ziua de alegere.

Doman, din şedinţa comitetului parohial ţinută la 21 Iunie 1920. 2 - 3

Ioan Oprea Serafin Jurca preot preşed. corn. par. notarul corn. par.

în conţclegere cu mine : Mihail Gaşpar, ppresbiter.

Pe baza ordinaţiunei Venerabilului Consistor die­cezan ddto 4 17 Iulie Nr. I8H2 Se. ex 1020 se escrie concurs pentru Îndeplinirea postului de învăţător^ la scoală confesională romană gr. or. din comuna B e r i n î , cu termin dc 30 zile dela prima publicare in „Foaia

< Diecezană" pe lângă următoarele emolumente : 1. Bani dela comuna bisericească 1400 cor. 2. Pentru participare la conferinţă şi adunare

•gen. HO cor. 3. Scripturistică şcolară 20 cor. 4. Dela înmormântări unde va ti poftit 4 cor. 5. Pentru compunerea soeoţilor bisericeşti a cul­

tului 40 cor. 6. Cortel liber şi grădina inlravilană pentru legumi. 7. 1200"~j grădină estravilanâ. Alesul invăţător este îndatorat a conduce tinerimea

şcolară la toate slujbele dumnezeeşti, a purta cantul in şi afară de biserică, a instrua elevii şi elevele dc şcoală in cântările bisericeşti, a compune socoţile bise-ricei şi a cultului.

Doritorii de a ocupa acest post au a subşterne petiţiunile lor instruate conform normelor prescrise Piea Onoratului Oficiu protopresbiter,'.! din Buziaş si să se prezinte in vre-o Duminecă sau sărbătoare spre a-^i

«arăta desteritatea in cântare şi tipic, dar nu în ziua de alegere.

Berini, din şedinţa extraordinară a comitetului pa­rohial gr. or. rom. ţinută la 10 August v. 1920. v

Ioan Stepanescu m. p. w Ioan Bogdan m. p. pr:ot preşed. com. par. 2—3 notarul com. par.

In conţelegere cu mine : Ioan Ghcţia adm. ppresbîteral-

Pnn aceasta se escrie concurs pentru postul de învăţător la şcoala confesională gr. or. rom. din comuna Opatiţia, protopresbiteratul Buziaş cu termin de recur­gere de 30 zile dela prima publicare în „Foaia Die­cezana" ,

Emolumente: 1. Salar in bani 1000 cor., plusul sc va întregi

dela stat. 2. Pentru conferinţa şi adunarea generală 30 cor. 3. Scripturistică 20 cor. 4. Dela înmormântări 2 cor. o. Locuinţă coresponzătoare cu grădină de 600J.7). Alesul este îndatorat a purta cantoratul în şi afara

tie biserică, a instrua şcolarii în cântările bisericeşti şi ai conduce la serviciile dumnezeeşti , a pui ta agendele notariale ale comitetului şi sinodului parohial, a com­pune socoţile bisericei şi ale cultului pe lângă o remu­neraţie de 30 cor.

Preferiţi vor ti cei capabili a conduce şi instrua torul existent.

Recurenţii sunt poftiţi a sc prezenta înainte de alegere în s. biserică spre a-'sî arăta desteritatea in cant şi tipic.

Petiţiunile adjustate cu documentele recerute adre­sate comitetului parohial, se vor înainta Prea Onoratului 'Oficiu Protopresbiteral din Buziaş.

" 3 Comitetul parohial . >«

in conţelegere eu mine . Ioan Gheţia adm. ppresbiter

Pentru îndeplinirea postului de invăţător la şcoala confesionala gr. or. romană din comuna Partoş, tractul Ciacova, se escrie concurs cu termin de 30 de zile dela prima publicare in „Foaia Diecezană ' , pc lângă urmă­toarele emolumente :

1. Salar în bani gata dela comuna bisericească 1000 cor.

2. întregirea dela stat. 3. Cortel in natură eu gradină dc 800 st.'__] 4. Pentru participarea la adunarea generală

00 coroane. o. Dela înmormântări , unde va fi poftit 5 cor. Alesul învăţător e îndatorat a cerceta s. biserică,

a purta cantoratul în şi afară de biserică. Preferiţi vor li acei recurent? cari sunt in stare a

înfiinţa şi conduce cor vocal pentru-ce alesul va primi o remuneraţiune deosebită.

Recurenţii au să şi subştearnă petiţiile instruate cu documentele de lipsă Prea On. Oficiu ppresbiteral in Ciacova şi să se prezente in vre-o Duminecă sau săr­bătoare în sf. biserică spre a-şi arata desteritatea în cântare insă nu în ziua de ak gere.

Partoş din şedinţa comitetului paroh, ţinută la 14 Iunie 1920. ' 3—3

Trifon Cocora Tima Marta preşed. com. par. not. ad hoc.

In conţelegere cu mine: Âiiguslin Ghiiezan protopresb.

Pc baza ordinaţiunii Ven. Conzistor diecezan ddto 16,29 Iunie a. c. Nr. 909;1020 Sc. se escrie concurs pentru îndeplinirea postului dc invăţător dela şcoala confesionala gr. or. rom. din comuna Macedonia, protopresbiteratul Ciacovci, cu termin de 30 zile dela prima, publicare in „Foaia Diecezana" eu următoarele emolumente :

1. Salar fundamental dela comuna bisericească 1000 cor., iar restul se va cere dela stat.

2. Pentru scripturisea 20 cor. 3 . Pentru conferinţă şi adunare generală 30 cor. 4. Pauşal de gradine liind aceasta numai de

200 L istânjeni 20 cor. 5. Dela înmormântări 2 cor. 6. Cortel în natură.

. Alesul învăţător este obligat a conduce tinerimea şcolară la toate serviciile dumnezeeşti, a purta canto­ratul în şi afara de biserică, a instrua elevii şi elevele de şcoală în cântările bisericeşti, a conduce corul deja existent, a purta agendele scripturistice şi a compune socoţile cultului şi bisericii pe lângă o remuneraţie de 40 coroane.

Doritorii de a ocupa postul acesta au a subşterne petiţiunile lor prevăzute conform normelor prescrise Prea On. oficiu protopresbiteral din Ciacova şi sa se prezinte în vre-o Duminecă sau sărbătoare în sf. bise­rică spre a-şi arata desteritatea in cântare şi tipic, dar nu în ziua alegerii.

Macedonia din şedinţa comitetului parohial ţinută la 20 Iulie 1920. 3—3

Nicolae Ţuca m. p. Ioan O g o d e s c u m. p. paroh preşed. com. pai. not. com. par.

In conţelegere cu mine : Augustul Ghiiezan, protopresb.

Pentru îndeplinirea postului a] II-lea de învăţător la şcoala confesională ortodoxă română din Curtea, pro-topresbiterătul Răgetului, se escrie concurs cu termin de 30 de zile dela prima publicare în ..Foaia Diecezană".

Emolumentele :

1. Salar in bani gata 1200 cor.

2. Pentru cortel şi grădină dacă nu capătă in na­tură, 1000 cor.

3. Pauşal scripturistic 24 cor. 4. Pentru adunarea generală şi conferinţă dacă va

lua parte 50 cor, Pentru încălzirea şi curăţirea salei de învăţământ

se îngrijeşte comuna bisericească. Alesul învăţător este îndatorat a cerceta însuşi

regulat s. biserică, a purta cantoratul în şi afară de biserică, a compune socoţile şcolare, bisericeşti şi fun-daţipnale.

Doritorii de a ocupa acest post au să-şi subştrearnă petiţiile Prea On. Oficiu protopresbiteral în Făget şi să se presinte în vre-o Duminecă sau sărbătoare în s. bi­serică însă nici de cum în ziua de alegere.

Curtea din Şedinţa comitetului parohia] ţinută la 20 Iunie 1920. 3 - - 3

Fil imon Tîtel Sainson Todesercu

preşedinte . notariu.

In conţelegere cu mine ; Sebaştian Olariu, protopresb.-

Pentru ocuparea definitivă a postului invăţâtoresc dala şeoala confesională gr. or. română din Ş o ş d e a , tractul Buziaş, se escrie concurs cu termin de 30 de zile dela prima publicare în „Foaia Diecezană".

Emolumentele :

1. Salar dela cult 1200 cor., iar restul întregire dela stat.

2. Cortel în natură cu grădină 800 st,[ j . 3. Pentru conferinţa şi adunarea generală 150 cor.

4. Pentru facerea soeoţilor şi agendele scripturis-tice 100 cor.

6, Scripturistică 50 cor.

6. Pentru conducerea corului deja înfiinţat 200 cor.

7. Folosinţa a 5 jughere pământ pe care 1-a luat pe nedrept fostul regim dela şcoala confesională pentru şcoala de stat şi pe care e speranţă că-1 vom reprimi; aşadară numai în cazul că-1 vom reprimi e obligator punctul 7 pentru comuna bisericească. •

8. Dela înmormântări 10 cor.

Alesul învăţător e dator a purta cantoratul in şi afară de biserică, a instrua şcolarii în cântările biseri­ceşti, a purta scripturistică şi a face socoţile oficioase pentru remuneraţiile de mai sus .

Şoşdea din şedinţa comitetului parohial ţinută in 20 Iuliu 1920. 3—3

Petru Bonariu m. p. Traían Mîoc m. p.

preşed. com. par. not. com. par .

Pentru ocuparea postului de învăţător la şcoala oonfesională gr. or. română din Ramna, tractul proto­presbiteral Bocşa-montanâ, se escrie a 11-a oară concurs cu termin de flO de zile dela prima publicare în „Foaia Diecezană" pe lângă următoarele emolumente :

l.»Salar în bani gata dela comuna bis. 1000 cor. 2. întregirea dela stat. 3. Cortel în natură cu gradină de legume 8 0 0 O 4. Un estravilan. 5. Pentru scripturistică 50 cor. 6. Pentru participarea la adunarea generală 60 cor. .7. Dela înmormântări 4 e/jr., parastase 2 cor.

Alesul învăţător este îndatorat a cerceta sf. bise­rică, a purta cantoratul în şi afară de biserică şi a purtă şi încheia socoţile bisericeşti şi ale cultului.

Preferiţi vor fi acei, cari sunt în stare a conduce ' corul vocal existent, penfruee alesul va primi o remu-< ne raţie deosebită.

Recurenţii au să-şi subştearnă petiţiile instruate cu documentele de lipsă Prea Onoratului Oficiu pioto-presbiteral în Bocşa-montana şi să şe prezinte în vre-o (

Duminică ori sărbătoare in sf. biserică spre a-şi arăta desteritatea în cântar/e., insă nu în ziua de alegere.

Ramna, din şedinţa comitetului parohial ţinută în 12 Iulie 1920.

l oan Pîncu 3 3 l oan Pascu

preşed. com. pa. . ' not. com par . I

în conţelegere cu mine : Mihail Gaşpar protopresbiter.

Pentru ocuparea postului de învăţător • dela şcoala confesională gr. or. română clin comuna Ciorda, pro-topresbiseratul Bisericei-albe, devenit vacant, se escrie concurs cu termin de 30 de zile dela prima publicare in „Foaia Diecezană".

Emolumentele sun t :

1. Salar in bani gata 1000 cor. 2. Eventuale gradaţiuni se asigură din ajutorul de

stat ce se va cere. 3. Pentru participarea la adunarea generală şi con­

ferinţele invăţătoreşti 50 cor. 4. Pentru scripturistică 20 cor. 5. Cortel în natură cu gradină de 600[~].

Alesul învăţător este îndatorat a cerceta regulat sf. biserică in Duminici şi sărbători, a purta cantoratul în şi afară de biserică -şi a instrua tinerimea şcolară în cântările bisericeşti.

Recurenţii au a se prezenta in sf. biserică în vr'o Duminică s'au sărbătoare pentru a-şi arăta desteritatea în tipic şi cântarea bisericească.

Recursele instruate cu documentele de lipsă adre­sate comitetului parohial din Ciorda, să se subştearnă conzistorului diecezan.

Ciorda dîn şedinţa comitetului parohial ţinută la 17/30 Mai 1920. ;

Păun Pervu 3 - 3 l oan Bocşan

p ieşed in t e . notar iu .

Nr. 35 Ft.) A I A D I li C E Z A N A P a t i n a

Pentru îndeplinirea unui post de învăţător la scoală confesionala ortodoxa română din l l a d i a , proto-presbiteratu! Biserica-'albă, se escrie concurs cu termin de 30 zile dela prima publicare în „Foaia Diecezană".

Emolumente :

1. Salar in bani gata 1500 cor., iar restul ca în­tregire este votat dela stat.

2. Pentru participarea la adunarea generală şi la adunările despărţămintelor învăţâtoreşti 00 cor.

3. Pentru scripturistieă 24 cor.

4. Dela înmormântări unde va fi poftit 2 cor., la înmormântări eu liturghie 4 cor.

o. Locuinţă liberă şi grădină estravilană de 400 st.FJ-GJ Alesul învăţător e îndatorat a cerceta regulat

sf. biserică, a instrua tinerimea şcolară în cântări bise­riceşti şi funebrele.

7. A purta agendele scripturistice ale comitetului şi sinodului parohial.'

8. A compune socoţile bisericeşti şi ale cultului pe lângă o remuneraţie de 40 cor.

Preferiţi sunt cei cu cunoştinţe muzicale spre a conduce corul vocal existent. De încălzirea salei de în­văţământ precum şi de curăţirea ei se îngrijeşte comuna bisericească.

Recursele instruate cu documentele de lipsă au a se înainta Venerabilului Conzistor diecezan în Caran­sebeş, iar recurenţii sunt poftiţi a se prezenta în vr 'o Duminecă sau sărbătoare în s. biserică spre a-şi arăta desteritatea în tipic şi cântarea bisericească, nici decum însă în ziua de alegere.

Iladia din şedinţa comitetului parohial, ţinută la 6/19 August 1920. 3—3

Pavel Murgu preşedintele com. par.

S i m e o n Luca notarul corn. par.

Pentru întregirea postului de învăţător la şcoala confesională gr. ort. română din comuna Docl in, pro-topresbiteratul Boeşei-monlane, se escrie concurs cu termin de 30 zile de recurgere dela prima publicare în „Foaia Diecezană" pe lângă următoarele emolumente :

1. Salariul în bani gata 1275 cor. întregirea este | otată de stat.

2. Pentru lemne de şcoală şi învăţător 300 cor. 3. Scripturistieă 30 cor. 4. Pentru adunarea generală 50 cor.

5. Pentru conferinţa învăţătoreascâ 20 cor.

6. Dela înmormântări unde va fi poftit poftit 5 cor.

7. Locuinţă liberă în edificiul şcoalei constatatoare din 2 odăi, 1 culină şi 1 cămară.

8. Gradina şcoalei în estenziune de 800FJ şi 1 jugâr pământ estravilan.

Alesul învăţător este îndatorat a cerceta s f bi­serică, a purta cantoratul în şi afară de biserică şi a purta şi incheia socoţile bisericei şi a cultului.

Preferiţi vor fi aceia cari sunt în stare a conduce corul vocal deja existent, pentru ce vor primi o remu­neraţie deosebită.

Recurenţii au să-şi subştearnă petiţiile instruate cu documentele de lipsă Prea Onoratului Oficiu protopres-biteral în Boeşa-montană şi să se prezinte în vr'o Dumi­nică sau sărbătoare in sf. biserică spre a-şi arăta desteritatea în cântare şi tipic, însă nici de cum în ziuf alegerei.

Doclin, din şedinţa comitetului parohial ţinută în 20 Iulie 1920. 3—3

Teofil Bucşa m. p. preot şi pred. corn. par.

Petru Ivan m. p. not. corn. par.

In eonţelegere cu Consistorul diecezan. în eonţelegere cu mine : Mihail Gatyar, protopresbiter.

FIUL LUI ANTONIU NOVOTNY, t u r n ă t o r i e da clopote

si f a b r i c ă de scaune de f ie r pentru clopote w '

Timisoara -Fabnc . 3 5 - 52 Calculări de preţ se trimit gratuit.

CASSA DE PĂSTRARE CA SOCIETATE PE ACŢIUNI ÎN PERVOVA.

(JoiiVocart* P. t. Domni acţionari ai eassd de păstrare ca societate pe acţii „PERVCVANA"* din Peivova se convoacă la a

% XI I I -a a d u n a r e genera lă ord inară care se va ţinea in 27 Septemvrie anul 1920 st. n. la 10 ore d imineaţa în localitatea institutului cu următoarea ord ine d e z i :

1. Alegerea a 2 membri pentru autenticarea protocolului. 2. Raportul direcţiunii şi al comitetului de supraveghiere despre agendele anului de gestiune espirat.

Pertractarea şi aproberea bilanţului. Darea absolutorului. Propunerea direcţiunii şi comitetului de supraveghiere referitoare la împărţirea profitului curat.

3 . Alegerea membrilor în direcţiune în locurile celor sortaţi respective a celor devenite vacante. 4. Alegerea membrilor în comitet in locurile celor sortaţi respective a celor devenite vacante. o. Eventuale propuneri (conform §-lui 1 1 din statute). Direcţ iunea P. T. DOMNII ACŢIONARI, cari doresc a participa cu vot decisiv în persoană sau prin plenipotenţiar,

sunt rugaţi a-şi depune acţiile eventual plenipotenţele până în 26 Septemvrie 1920 la 10 ore la eassa institutului. Femeile se pot prezenta numai prin persoane, cari au depus deja acţiile la institut.

ACTIVA C O N T U L B I L A N Ţ U L U I PASSIVA

Cassa în nurnărar Cambii de bancă Cambii cu acop. hipot.

8226- — 2 8 0 1 2 ' -

13401

36238

«45 Capital de acţii Fond de réserva Fond de reserva special*)

2761 l o i 3738-39

60000 * ' . '•

31350

—

Efecte publice şi obligaţiuni Mobilar

Amortisare din mobilar

de stat 520 -

, 60-

96760

460

Depuneri spre fructificare Dividenda nerădicată Tantieme nerădicate

72034 1915 478

84. 50 88

Depuneri la alte institute 29594 49 Interese anticipative Cont-curent

Profit net

1259 34

1381

14

58

168453 94 168453 94

*) Cu dotaţia din anul acesta să urcă la suma de 3235U Cor. DEBIT CONTUL PROFIT ŞI P E R D E R E CREDIT

Interese pentru depuneri 1432 53 Interese de cambii, provisiune $i alte Dare pentru interesele depunerilor 138 95 venite 6449 71 Salare 1650 Interese dupä efecte 410 Chirie 400 — Interese dupä deputiere sentit de dare 2320 78 Spese diverse 65 79

Interese dupä deputiere sentit de dare

Amortisare din mobilar 60 — Dare comunală şi de stat 4051 64 Profit net 1381 58

9180 49 9180 49

Iacob Berzanescu m. p. contabil.

Peivova la 30 Iunie 1920. Zaharie Miulescu m, p.

director esecutiv. D I R E C Ţ I U N E A :

Face propunerea ca anul acesta dividenda să nu se plătească, ci profitul net să se împartă la fondul de reservă 1000 coroane şi restul ca venit pe anul viitor.

Zaharie Miulescu jun. in. p. Bagoly Béla m. p. Const. Burdia ni. p. Carol Schwab iu. p. vice director. Matei Teleaga m. p. P. Miulescu m, p.

Subsemnatul comitet de supraveghiere am axamenat conturile presente şi confrohtàudu-le cu registrele societăţii le-am aflat în deplină ordine şi aproabă propunerea direcţiunii.

George Jurehescu ni. p. Ioan Baderca m. p. Fischer Norbert ni. p. « George Usonescu. m. p. Const. Giurginca ni p-preşedinte

RwlectQjC r w p o i m b i ) : Dr Vâsile Lauihiţa Cenzurat: P. Jumanca