Organizația Națiunilor Unite în Moldova...5 Organizația Națiunilor Unite în Moldova –...

Chişinău, 2017

Organizația Națiunilor Unite în Moldova

RAPORTUL de Țară privind Rezultatele

pentru 2016

CUPRINS

Republica Moldova în anul 2016: Principalele tendințe de dezvoltare ............................ 4

Rezultatele Programului pentru acțiune ca un tot întreg ..................................................... 7

Pilonul 1: Guvernarea democra�că, jus�ția, egalitatea și drepturile omului .............. 7

Pilonul 2: Dezvoltarea capitalului uman și incluziunea socială ...................................10

Pilonul 3: Mediul, schimbările clima�ce și ges�onarea riscurilor de dezastre ..........13

Rezultatele componentei „Operăm ca un tot întreg” ..........................................................15

Rezultatele componentei „Comunicăm ca un tot întreg” ...................................................15

Sinteză financiară ........................................................................................................................17

Abrevieri ........................................................................................................................................20

ANEXA: Progresul față de Cadrul de rezultate al Programului pentru acțiune ca un tot întreg ................................................................................................21

United Na�ons Moldova – 2016 Country Results Report

3

Organizația Națiunilor Unite în Moldova – RAPORTUL de Țară privind Rezultatele pentru 2016

BM Banca Mondială www.worldbank.org

FAO Organizația pentru Alimentație și Agricultură www.fao.org

FMI Fondul Monetar Internațional www.imf.org

IFAD Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă www.ifad.org

ILO Organizația Internațională a Muncii www.ilo.org

OHCHR Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului www.ohchr.org

OIM Organizația Internațională a Migrației www.iom.int

OMS Organizația Mondială a Sănătății www.who.int

PNUD Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare www.undp.org

UN Women En�tatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor www.unwomen.org

UNAIDS Programul Comun al Națiunilor Unite pentru HIV/SIDA www.unaids.org

UNFPA Fondul Națiunilor Unite pentru Populație www.unfpa.org

UNHCR Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați www.unhcr.org

UNICEF Fondul Națiunilor Unite pentru Copii www.unicef.org

ECHIPA DE ȚARĂ A NAȚIUNILOR UNITE ÎN MOLDOVA � AGENȚIILE NEREZIDENTEIAEA Agenția Internațională pentru Energie Atomică www.iaea.org

ITC Centrul de Comerț Internațional www.intracen.org

UNCITRAL Comisia Națiunilor Unite pentru Dreptul Internațional Comercial www.uncitral.org

UNCTAD Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare www.unctad.org

UNECE Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru Europa www.unece.org

UNEP Programul Națiunilor Unite pentru Mediu www.unep.org

UNESCO Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Ș�ință și Cultură www.unesco.org

UNIDO Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială www.unido.org

UNODC Oficiul Națiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor și Criminalității www.unodc.org

Echipa de țară a ONU (UNCT) este formată din reprezentanți ai fondurilor și programelor ONU, ai agențiilor specializate și ai altor en�tăți ale ONU într-o anumită țară, inclusiv agențiile nerezidente, și reprezentanți ai ins�tuțiilor care ac�vează conform sistemului Bre�on Woods (Notă directoare privind conduita și acordurile de lucru ale echipei de țară a ONU).

ECHIPA DE ȚARĂ A NAȚIUNILOR UNITE ÎN MOLDOVA � AGENȚIILE REZIDENTE

4


PRINCIPALELE CONDIȚII ECONOMICE ȘI POLITICE

În anul 2016, arena poli�că a Republicii Moldova a fost caracterizată printr-o stabilitate sporită și printr-o reducere treptată a intensității protestelor ample ale populației care au început în toamna anu-lui 2015. Sistemul poli�c este, totuși, fragil, iar so-cietatea con�nuă să fie divizată, în primul rând din cauza disensiunilor geopoli�ce și etno-lingvis�ce. Standardele de guvernare democra�că ale Repub-licii Moldova, precum și statul de drept și datele de-spre respectarea drepturilor omului rămân o preo-cupare comună pentru partenerii internaționali de dezvoltare, fiind nevoie de implicarea con�nuă a Organizației Națiunilor Unite.

Frauda bancară din 2014–2015 în urma căreia 1 mil-iard de dolari (aproxima�v 12% din PIB-ul Republicii Moldova) a fost scos din țară a declanșat un declin economic și financiar. Accentuată de corupția ex-trem de răspândită, situația economică și financiară gravă a contribuit la o reducere drama�c a încrederii publice în ins�tuțiile de stat care a înregistrat cel mai scăzut nivel de la proclamarea independenței în anul 1991. După o scădere bruscă în anul 2015, PIB-ul a crescut moderat pe parcursul anului 2016 fiind es�-mat la 2,2%, iar această creștere a fost susținută de sectorul agricol și cel al serviciilor. Deși nu a înreg-istrat progrese vizibile în inves�garea fraudei ban-care, Chișinăul a reușit să ajungă la un acord cu FMI privind o linie de credit de 178,7 milioane USD pe un termen de trei ani. În cadrul acordului se pune accentul pe îmbunătățirea transparenței și a supra-vegherii sectorului financiar, poli�ci monetare și fis-cale solide, reforme structurale în sectorul u�lităților publice și îmbunătățirea generală a guvernanței eco-nomice și a combaterii corupției. Un lucru deosebit de important este faptul că noul program al FMI este o premisă pentru deblocarea sprijinului bugetar di-

Republica Moldova în anul 2016: PRINCIPALELE TENDINȚE DE DEZVOLTARE

rect al UE și al Băncii Mondiale și a altor instrumente financiare ceea ce va salva țara de insolvabilitate.

În mar�e 2016, în urma presiunii societății, Curtea Cons�tuțională a examinat modificările cons�tu-ționale anterioare și a decis revenirea la procedura electorală de până în 2001 prin care președintele este ales de popor în urma unor alegeri la nivel național și nu este desemnat de Parlament. Grației aceste decizii protestele populației au încetat, iar situația poli�că s-a stabilizat treptat.

În cadrul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2016 recunoscute în general de comunitatea internațională drept libere, corecte și bine ges�onate victoria a fost repurtată în al doilea tur de liderul Par�dului Socialiș�lor, Igor Dodon. Ceremonia de înves�re a avut loc la 23 decembrie 2016.

Conflictul nesoluționat din regiunea Transnistreană a rămas o preocupare majoră, în acest sens fiind de-puse eforturi susținute în formatul de negocieri 5+2 care au fost determinate preponderent de presiunea poli�că din partea Germaniei în calitate de președinte în exercițiu al Organizației pentru Securitate și Coop-erare în Europa (OSCE). Cu toate acestea, progresele au fost nesemnifica�ve, iar consultările poli�ce au fost în mare parte coordonate de actorii externi. La 11 decembrie 2016 a fost ales un nou președinte de facto al regiunii Transnistrene, iar acesta, împreună cu noua structură poli�că de la Chișinău, ar trebui să dea un nou impuls negocierilor, deși un acord poli�c va necesita o implicare pe termen lung. În acest context, intervențiile Organizației Națiunilor Unite rămân printre puținele legături de comunicare, cooperare și apropiere la nivel comunitar între cele două maluri ale râului Nistru.

Republica Moldova con�nuă să aibă un rol ac�v în sistemul Organizației Națiunilor Unite. În cali-

5


tatea sa de membră a Consiliului Economic și So-cial pentru perioada 2016–2018, țara are acces la o pla�ormă importantă pentru a-și con�nua prioritățile naționale în domeniul economic, social și de mediu. De asemenea, Republica Moldova a fost aleasă în componența Comitetului execu�v comun al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Fondului Națiunilor Unite pentru Populație și Ofici-ului Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiect pen-tru perioada 2017–2019, iar acest lucru îi oferă noi posibilități de a influența agenda de dezvoltare globală, mai ales în ceea ce privește implementarea Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030 și a Obiec-�velor de Dezvoltare Durabilă (ODD) asociate.

ROLUL ORGANIZAȚIEI NAȚIUNILOR UNITE ÎN REPUBLICA MOLDOVA ÎN ANUL 2016

Contextul poli�c, economic, financiar și social a prezentat provocări serioase în adresa intervențiilor de dezvoltare și a făcut dificilă stabilirea și menținerea unor parteneriate puternice cu omologii locali. Cu toate acestea, Organizația Națiunilor Unite a con-�nuat să acționeze în mod coerent și integrat pentru a aborda provocările complexe și interconectate de dezvoltare din țară, obținând rezultate semnifica�ve și concrete în mai multe domenii.

Comitetul de coordonare a Cadrului de Parteneriat ONU – Republica Moldova, cu competențe depline, a fost ins�tuit în anul 2016 prin Hotărâre de Gu-vern. Comitetului de coordonare este co-prezidat de Prim-ministru și Coordonatorul rezident ONU, iar din componența lui fac parte Secretarul general al Gu-vernului, principalele ministere și mai multe agenții ONU. Înființarea acestei pla�orme la nivel înalt pen-tru schimb de informații, supraveghere, luarea deci-ziilor strategice și planificarea an�cipată a consolidat parteneriatul dintre Guvern și Organizația Națiunilor Unite în Republica Moldova și a asigurat integrarea fermă a priorităților naționale în noul Cadru ONU de Asistență pentru Dezvoltare (UNDAF) și va ghida viitoarele eforturi ale Organizației Națiunilor Unite în țară.

La solicitarea Guvernului, Organizația Națiunilor Unite a planificat o iniția�vă comună pentru a spri-jini implementarea la nivel național a ODD-urilor și a asigura armonizarea cadrului național de dezvoltare cu ODD-urile. Guvernul a ins�tuit un Consiliu pen-tru dezvoltarea durabilă prezidat de Prim-ministru pentru a asigura coordonarea de poli�ci orizontale. Proiectul a generat o serie de rezultate concrete care vor susține și vor accelera procesul de naționalizare a ODD-urilor, de ex: (i) au fost iden�ficați indicatorii și țintele naționale; (ii) au fost atribuite responsabilitățile ins�tuționale; și (iii) au fost făcute recomandări pri-vind metodele de iden�ficare și integrare a noilor surse de date în cadrul național de monitorizare și evaluare.

Organizația Națiunilor Unite în Republica Moldova a stabilit în anul 2016 un nou parteneriat cu organizația de caritate pentru inovare socială „Nesta” cu scopul de a valorifica cele mai recente metode inovatoare pentru inteligența colec�vă și datele generate de u�-lizatori. U�lizarea nivelurilor netradiționale de date va permite colaborarea mai strânsă și mai firească cu populația din Republica Moldova pentru implemen-tarea noului UNDAF. De asemenea, grație acestui fapt Organizația Națiunilor Unite va putea înregistra, analiza și u�liza datele într-un mod care ar permite intervențiilor de dezvoltare să fie bine orientate și să rămână relevante în contextul vola�l și complex din Republica Moldova. Un exercițiu pilot privind abordările par�cipa�ve față de măsurarea nivelu-lui de sărăcie a fost inițiat în 2016 și va con�nua în 2017.

În anul 2016, Organizația Națiunilor Unite a con-solidat în con�nuare parteneriatele cu principalii donatori, printre care UE, Statele Unite ale Americii, Suedia și Elveția. A fost examinată posibilitatea de a stabili parteneriate cu donatori emergenți (Rusia, România, Bulgaria, Slovacia, Republica Cehă și Țările Bal�ce), iar în acest scop vor fi depuse eforturi supli-mentare. De asemenea, ONU a stabilit parteneriate cu IFI (BEI, BERD, Banca Mondială) și cu sectorul privat din Republica Moldova, întrucât aceste parte-

6


neriate deschid perspec�ve favorabile în as�el de domenii ca eficiența energe�că, finanțarea combat-erii schimbărilor clima�ce, inovația în afaceri, dez-voltarea locală.

Organizația Națiunilor Unite în Moldova con�nuă să rămână liderul global al reformei „Să ajutăm împreună”, implementând în prezent, integral sau parțial, 12 din cele 15 elemente de bază ale pro-cedurilor standard de operare. Anul 2017 este anul final de implementare al actualului UNDAF. La 16 mai 2017, Guvernul a semnat un nou UNDAF (Cadrul de Parteneriat ONU – Republica Moldova pentru Dezvoltare Durabilă [CPDD] 2018–2022). Procesul de pregă�re a fost un exercițiu incluziv, consulta�v și extrem de par�cipa�v, fiind implicate toate părțile interesate relevante, cum ar fi UNCT, Guvernul, ins�tuțiile publice independente, partene-rii de dezvoltare, organizațiile societății civile (OSC) și reprezentanți ai grupurilor vulnerabile, ai sectoru-lui privat, precum și ai en�tăților regionale ale ONU. CPDD este pe deplin aliniat la Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030 și as�el va asigura un impuls esențial pentru aspirațiile țării de a a�nge ODD-urile.

Organizația Națiunilor Unite se bucură de un nivel sporit de încredere din partea Guvernului, parteneril-or de dezvoltare, societății civile și altor actori prin-cipali din Republica Moldova. Această încredere este un avantaj esențial în mediul poli�c divers și vola�l din Republica Moldova, facilitând capacitatea Organizației

Națiunilor Unite de a crea coaliții puternice cu o gamă largă de parteneri și de a întreprinde intervenții de dezvoltare pe întreg teritoriul țării, inclusiv în regiu-nea Transnistreană. Ghidându-se de ODD-uri și ba-zându-se pe credibilitatea sa, pe cadrul norma�v și pe imparțialitatea poli�că, Organizația Națiunilor Unite își va intensifica, în 2017 și în con�nuare, eforturile sale în domeniul dezvoltării durabile.

CE CONȚINE PREZENTUL RAPORT

Raportul de țară privind rezultatele pentru anul 2016 cuprinde principalele tendințe de dezvoltare, progresul și rezultatele obținute de către Organizația Națiunilor Unite și partenerii săi ca parte a Program-ului pentru acțiune ca un tot întreg, avându-se în ve-dere cei trei piloni ai Cadrului de parteneriat Națiunile Unite – Moldova (UNPF) 2013–2017 și ai Planul de acțiuni aferent. Este revăzut progresul componen-telor „Comunicăm ca un tot întreg” și „Operăm ca un tot întreg” și este făcută o prezentare generală a cadrului bugetar unic pentru 2013–2017.

În anexă este prezentat ilustra�v progresul realizat în raport cu indicatorii Programului pentru acțiune ca un tot întreg, în baza celor mai recente date dis-ponibile din luna august a anului 2017. Câțiva dintre indicatorii originali incluși în matricea rezultatelor Cadrului de parteneriat al ONU au fost eliminați, iar alții noi au fost adăugați în urma evaluării intermedi-are a UNPF din anul 2015. Aceste cazuri sunt con-semnate în matricea rezultatelor.

7


Organizația Națiunilor Unite a sprijinit restructurarea Cancelariei de Stat pentru a o transforma într-un Cen-tru al Guvernului, într-o organizație mai simplă și mai orientată spre rezultate care să ghideze implementarea principalelor reforme, cum ar fi reforma administrației publice, reforma descentralizării, reforma administra�v-teritorială.

Alegerile prezidențiale din 2016 au demonstrat că siste-mul electoral este mai consolidat, iar procesul electoral mai incluziv. Datorită ex�nderii sistemelor electorale bazate pe tehnologii informaționale, Comisia Electorală Centrală a devenit una dintre cele șase ins�tuții din întreaga lume care oferă în regim online date despre finanțarea par�delor poli�ce, iar Sistemul Informațional Automa�zat de Stat „Alegeri” a fost actualizat având acum funcții noi. Capacitatea îmbunătățită a Comisiei Electorale Centrale pentru implementarea Legii privind finanțarea par�delor poli�ce, dar și capacitatea sporită a OSC-urilor pentru monitorizarea implementării aces-teia contribuie la combaterea corupției.

Parlamentul a devenit mai transparent datorită impli-cării în elaborarea sistemului e-Parlament, dar și a anga-jamentului de a se alătura Iniția�vei „Parlament deschis” și de a elabora un plan de acțiuni conex acesteia. De asemenea, a fost îmbunătățită capacitatea Parlamentu-lui de a implementa ODD-urile, de a armoniza legislația națională cu cea comunitară, de a promova egalitatea de gen și combaterea corupției. Parlamentul a elabo-rat, cu sprijinul Organizației Națiunilor Unite, un Plan de acțiuni pentru combaterea corupției, aflat în curs de implementare. La Chișinău a fost deschis biroul național al Organizației Mondiale a Parlamentarilor împotriva Corupției. Colaborarea cu circumscripțiile electorale și dialogul poli�c direct cu cetățenii au fost îmbunătățite și facilitate de ac�vitățile desfășurate prin intermediul a patru oficii regionale, ceea ce a permis adoptarea unor

REZULTATELE PROGRAMULUI PENTRU ACȚIUNE CA UN TOT ÎNTREG Pilonul 1: Guvernarea democra�că, jus�ția, egalitatea și drepturile omului

legi și poli�ci prin care necesitățile grupurilor marginal-izate și vulnerabile sunt abordate mai eficient.

Rezultate concrete au fost obținute și în domeniul com-baterii corupției. Organizația Națiunilor Unite a oferit sprijin Centrului Național An�corupție pentru crearea unui sistem de sesizare, ins�tuirea unui Oficiu de recu-perare a ac�velor și elaborarea unei legi privind recu-perarea ac�velor și a Strategiei naționale an�corupție pe anii 2017-2020. Strategia și noua lege au fost adop-tate recent de Parlament.

Organizația Națiunilor Unite a depus eforturi susținute pentru a accelera procesarea ches�onarelor și publicar-ea rezultatelor recensământului din anul 2014. A fost îmbunătățită capacitatea Biroului Național de Sta�s�că (BNS) în domenii legate de procesarea, cartografierea și diseminarea datelor. În plus, Organizația Națiunilor Unite a sprijinit Guvernul pentru a schimba poli�cile demografice într-o nouă paradigmă fundamentată în Programul național în domeniul securității demografice. Ca rezultat, Comisia națională pentru populație și dez-voltare s-a angajat să actualizeze poli�cile demografice pentru a răspunde mai bine la evoluțiile demografice actuale, precum ratele scăzute de fer�litate, speranța de viață joasă și mortalitatea înaltă, îmbătrânirea și migrația populației apte de muncă.

În decembrie 2016, Guvernul a aprobat proiect-ul unei noi Legi cu privire la sta�s�ca oficială care reglementează organizarea și funcționarea sistemului sta�s�cii oficiale și stabilește cadrul juridic pentru dez-voltarea, producerea, diseminarea și coordonarea stat-is�cii oficiale în conformitate cu cerințele și cele mai bune prac�ci europene. Totodată, Guvernul a aprobat Strategia de dezvoltare a sistemului sta�s�c național 2016–2020 și Planul de acțiuni privind implementarea acesteia, elaborate cu sprijinul ONU. Aceste realizări sunt esențiale pentru crearea unui sistem sta�s�c du-

8


rabil care să colecteze și să disemineze date fiabile ce răspund la necesitățile u�lizatorilor de date. Acest lucru are o importanță deosebită în contextul reformei pre-conizate a administrației publice și punerii în aplicare a Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030.

Organizația Națiunilor Unite a susținut avansarea agen-dei privind egalitatea de gen. În aprilie 2016, Parlamen-tul a adoptat o lege inedită cu privire la egalitatea de gen. Aceasta modifică alte 15 legi și stabilește o cotă de reprezentare a genurilor de 40% la elaborarea listelor de candidați ale par�delor poli�ce, la formarea componenței cabinetului de miniștri, precum și a autorității publice de reglementare a audiovizualului. Noua lege mai pre-vede introducerea concediului paternal plă�t cu durata de 14 zile calendaris�ce; interzicerea u�lizării limbajului și a imaginilor sexiste în mass-media și în publicitate; crearea unui Grup coordonator în domeniul gender în cadrul administrației publice centrale; și ex�nderea responsabilităților autorităților publice locale la capitolul egalitatea de gen . A fost aprobat și un pachet de legi pri-vind stoparea violenței în familie și a violenței împotriva femeilor cu scopul de a armoniza legislația națională cu

Convenția de la Istanbul /Convenția Consiliului Euro-pei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domes�ce, dar și cu Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare îm-potriva femeilor (CEDAW).

Organizația Națiunilor Unite a susținut elaborarea noii Strategii pentru asigurarea egalității între femei și bărbați în Republica Moldova pe anii 2017–2021 și a primei Strategii naționale de prevenire și combatere a violenței față de femei și violenței în familie pentru perioada 2017–2022. Prin susținerea sa, ONU s-a asigurat ca aceste proiecte să aibă la bază Pla�orma de acțiune de la Beijing, CEDAW, Evaluarea Periodică Universală (EPU) și alte mecanisme, și că la elaborarea lor care a avut loc cu aplicarea abordărilor inovatoare, precum co-crearea și devianța pozi�vă, s-a ținut cont de părerile femeilor care au acumulat experiență în do-meniile specifice abordate.

Organizația Națiunilor Unite a con�nuat să colaboreze cu mass-media pentru a spori numărul de materiale ju-rnalis�ce sensibile la dimensiunea de gen. Treizeci de ins�tuții din presa scrise, presa online și cea electronică au fost susținute în cadrul unui proces de auto-evalu-are a materialelor jurnalis�ce din perspec�va de gen. Ca rezultat, ponderea femeilor în calitate de protago-niste ale subiectelor media realizate a sporit cu șapte puncte procentuale în mijloacele de informare în cauză, iar șapte dintre ins�tuțiile media respec�ve au asigurat o reprezentare echilibrată a femeilor și bărbaților în ma-terialele lor. Mai mult, 37 de ins�tuții media au semnat un angajament public de promovare a egalității de gen, specificând pașii concreți pe care îi vor întreprinde în acest sens.

În anul 2016, Republica Moldova a fost supusă celei de-a doua evaluări în cadrul EPU. Organizația Națiunilor Unite a ajutat Guvernul să se pregătească pentru evaluare, fiind înregistrate progrese notabile în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor EPU. Datorită colaborării pe termen lung cu Organizația Națiunilor Unite, cele două ins�tuții naționale pentru protecția și promovarea drepturilor omului – Oficiul Avocatului Poporului și Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, au fost consolidate și au prezentat către EPU rapoarte alterna-

La 31 de ani, Aliona Chircu este una dintre cele mai �nere femei-primar din Moldova. Ea este, de asemenea, prima femeie-primar în istoria sa-tului său natal, Grebleș�, raionul Strășeni. Însă drumul către succes nu a fost unul simplu pen-tru Aliona. Dimpotrivă, a fost adesea marcat de ezitări și îndoieli. Aliona își exprimă recunoș�nța pentru seminarele susținute de Programul comun al ONU „Femeile în poli�că” finanțat de guvernul Suediei, o iniția�vă care a încurajat-o să candideze la alegerile locale și care i-a dezvoltat ap�tudinile necesare pentru a-și conduce comunitatea.

Femeia-primar care sparge stereo�purile de gen

9


�ve de înaltă calitate, pregă�te în urma unor consultări strânse cu societatea civilă. Au fost îmbunătățite capa-citățile reprezentanților grupurilor vulnerabile și minori-tare în domeniul promovării drepturilor omului, iar grație acestui fapt s-a triplat numărul de rapoarte alterna�ve prezentate către EPU, compara�v cu primul ciclu, pre-cum și au fost pronunțate mai multe hotărâri judiciare strategice privind cazurile ce țin, de ex. de accesibili-tatea și dispozițiile legale privind tutela. Cu sprijinul substanțial al Organizației Națiunilor Unite au fost cre-ate o Asociație și o Pla�ormă a mediatorilor comunitari romi. În plus, a fost adoptat un Plan de acțiuni pentru susținerea populației de etnie romă din Republica Mol-dova pe anii 2016–2020. Oficiul Avocatului Poporu-lui a publicat, cu susținerea ONU, un studiu privind percepțiile asupra drepturilor omului ce oferă anumite date de bază pentru con�nuarea monitorizării dreptu-rilor omului. Se preconizează ca acest studiu, planificat să fie repetat la fiecare doi ani, să servească în calitate de instrument principal nou pentru elaborarea poli�cilor publice bazate pe drepturi și pe dovezi, dar și pentru monitorizarea progreselor.

Cu sprijinul Organizației Națiunilor Unite, poliția națio-nală și-a consolidat capacitățile de inves�gare a infrac-

țiunilor. As�el, au fost echipate trei laboratoare crimi-nalis�ce mobile ce acoperă întreaga țară. De asemenea, poliția a devenit mai aproape de oameni datorită unui nivel sporit de înțelegere a conceptelor comunitare față de poliție și a unor capacități îmbunătățite de comuni-care, inclusiv grație unui instrument modern de rapor-tare online a incidentelor cu ajutorul smartphone-urilor. Ins�tutul Național de Jus�ție (INJ) a înregistrat progrese prin integrarea în con�nuare a drepturilor omului și a dimensiunii de gen în programele de formare ceea ce a permis ins�tuției să fie mai accesibilă pentru minoritățile lingvis�ce și pentru persoanele cu deficiențe vizuale, dar și prin îmbunătățirea transparenței procesului de admitere la studii și prin reducerea numărului de cazuri când rezultatele testelor de admitere ar fi eronate.

Organizația Națiunilor Unite a con�nuat să susțină siste-mul de jus�ție prietenos copilului. În anul 2016, peste 70 de copii vic�me ale infracțiunilor au fost audiați în condiții speciale prietenoase copiilor. Prin intermediul unor programe de instruire, capacitățile avocaților, ale specialiș�lor în domeniul protecției copilului și ale me-diatorilor specializați în cauzele cu implicarea minorilor au fost îmbunătățite. Parteneriatul cu Alianța ONG-urilor ac�ve în domeniul protecției sociale a copilului și familiei, cons�tuită din 89 organizații-membre, s-a materializat într-un raport alterna�v cuprinzător priv-ind implementarea în Republica Moldova a Convenției cu privire la drepturile copilului. Pentru prima dată în țară, la unul din centrele specializate, a fost deschisă o cameră de audiere prietenoasă copiilor vic�me sau martori ai actelor de violență în familie pentru a oferi sprijin supraviețuitorilor, ceea ce a redus perioada de audiere de la patru luni la două săptămâni.

În urma sprijinului oferit de ONU, au fost adoptate modificări legisla�ve prin care s-a oferit posibilitatea de a transfera refugiații recunoscuți în Republica Moldova, acordându-se dreptul la educație tuturor refugiaților și dreptul la asistență medicală pentru copiii refugiați în aceleași condiții ca și cetățenilor moldoveni. Pe lângă aceasta, Consiliul național pentru asistența juridică garantată de stat s-a angajat să reprezinte în jus�ție toate cauzele legate de azil și apatridie înaintate în instanță, iar autoritățile moldoveneș� au început să emită documente de călătorie în baza Convenției pen-tru refugiați.

La cei 34 de ani ai săi, Silvia Feraru din satul Cărpi-neni, Hânceș�, este un adevărat exemplu de iniția-�vă și implicare socială. Silvia este mediatoare comunitară de etnie romă, fiind angajată oficial la primăria din localitate. A reușit să amenajeze un te-ren de joacă unde petrec �mpul atât copiii romi, cât și semenii acestora de altă etnie. Împreună cu parajuristul au obținut și finanțarea unui proiect ce prevede amplasarea a zece radiodifuzoare în sat.

Mediatorii romi susțin dezvoltarea comunitară

10


Pilonul 2: Dezvoltarea capitalului uman și incluziunea socialăÎn scopul asigurării unei poli�ci de angajare sensi-bile la dimensiunea de gen și la migrație și a unor capacități naționale îmbunătățite pentru angajarea inovatoare, Organizația Națiunilor Unite a susținut elaborarea Strategiei naționale privind ocuparea forței de muncă pentru anii 2017–2021, aprobată de Guvern în urma unor consultări publice ample. Organizația a ghidat reforma poli�cilor naționale pri-vind salariile și veniturile punând accent pe egalitatea de șanse și pe remunerarea egală pentru o muncă de o valoare egală.

Prin deschiderea unui laborator de inovare în afac-eri în cadrul Universității Tehnice din Moldova care ac�vează împreună cu Asociația națională a companiilor private din domeniul TIC și Ministerul Economiei, Organizația Națiunilor Unite a s�mulat dezvoltarea sectorului privat durabil. Laboratorul permite unui număr de 20 de întreprinderi mici și mijlocii (ÎMM) să pună în aplicare proiecte inovatoare prin cofinanțare, ghidând și încurajând colaborarea, oferind posibilități de a crea 80 de locuri de muncă noi și contribuind la o creștere economică durabilă, incluzivă și echitabilă.

În urma intervențiilor ONU pe întreg teritoriul țării, aproape 90.000 de persoane, dintre care 50% sunt femei, au beneficiat de mijloace de trai îmbunătățite. Organizația Națiunilor Unite a contribuit la con-solidarea capacității autorităților publice locale de a se implica în cooperarea inter-municipală și de a îmbunătăți calitatea serviciilor sociale. De aseme-nea, Organizația a con�nuat să consolideze încrede-rea și colaborarea dintre comunitățile de pe ambele maluri ale Nistrului prin intermediul creării unor ca-nale alterna�ve de comunicare și facilitării dialogu-lui între oameni, organizații și întreprinderi. În 23 de comunități de pe ambele maluri ale Nistrului au fost implementate proiecte comune, iar rezultatele obținute au oferit celor 62.000 de beneficiari mai multe opțiuni și posibilități, au consolidat creșterea și

cooperarea incluzivă a mediului de afaceri și au per-mis formarea a 51 de parteneriate pe ambele râuri. Recomandările făcute într-un studiu cuprinzător privind barierele legisla�ve și procedurale din ca-lea comerțului în Republica Moldova au pregă�t terenul pentru îmbunătățirile din domeniul facilitării comerțului, inclusiv controlul la fron�eră, transportul și logis�ca, reglementările tehnice.

Organizația Națiunilor Unite a implementat cu suc-ces la nivel național soluții prac�ce pentru ges�on-area dezvoltării și a migrației, inclusiv un model unic de promovare a implicării diasporei în dezvoltarea comunităților locale din țara de origine. Au fost înființate 25 de asociații de băș�nași care servesc în calitate de pla�ormă pentru dialog, comunicare și cooperare între autoritățile locale, comunități și migranți. Un număr de 6.000 de migranți au fost implicați prin intermediul asociațiilor în planificarea

Migranţii originari din mai multe localități din Re-publica Moldova au demonstrat că este posibil de combinat migraţia şi voluntariatul în favoarea dezvoltării locului de baș�nă. În vara acestui an, Ta�ana a dedicat opt zile complete de muncă din scurta sa vacanță pentru crearea planului arhi-tectural al sălii polivalente din localitatea sa de baș�na

Migranţi, dar voluntari acasă

11


locală a 25 de comunități, cu o populație totală de peste 200.000 de persoane. Migranții au susținut deja 100 de iniția�ve mici, iar la momentul actual implementează proiecte comunitare la scară largă, u�lizând noua pla�ormă de finanțare par�cipa�vă care permite direcționarea sprijinului migranților de peste hotare spre localitățile de baș�nă. A fost creată o pla�ormă prac�că și cuprinzătoare pentru impli-carea diasporei în dezvoltarea localităților de baș�nă. As�el, prin intermediul Diaspora Engagement Hub au fost susținute peste de 30 de iniția�ve .

Sprijinul ONU pentru formele de îngrijire alterna�vă și pentru procesul de dezins�tuționalizare a con-tribuit la creșterea con�nuă a numărului de copii plasați în îngrijire de �p familial – de la 2.194 la 3.229 – și la reducerea numărului de copii aflați în îngrijire ins�tuțională – de la 5.9/1.000 în anul 2015 la 5.2/1.000 în anul 2016. 1.036 de copii rămași pentru o perioadă fără îngrijire părintească au fost plasați în unități de plasament temporar care nu erau înregistrate în calitate de centre de îngrijire și asistență.

Planul de acțiuni privind implementarea Strategiei pentru protecția copilului pe anii 2014–2020 a fost aprobat, la fel, în anul 2016 cuprinzând es�mări specifice ale costurilor pe bază de ac�vități și buget-ul vizat. Un nou serviciu pentru copiii aflați în situații extrem de vulnerabile a fost lansat la Chișinău ofer-ind copiilor vic�me ale traficului, violenței și abuzului servicii de protecție și asistență specializată (inclusiv asistență medicală, psihologică, socială și juridică) într-un mediu prietenos. Organizația Națiunilor Unite a con�nuat, direct și prin intermediul Sistemului național de referire, să asiste vic�mele și potențialele vic�me ale traficului. În anul 2016, de serviciile de reabilitare și de reintegrare au beneficiat 124 de vic-�me ale traficului și 1.065 de potențiale vic�me ale traficului.

Au fost înregistrate progrese semnifica�ve la capi-tolul punerea în aplicare a mecanismului intersec-torial de cooperare pentru iden�ficarea, evaluarea, referirea, asistența și monitorizarea copiilor vic�me și

potențiale vic�me ale violenței, neglijării, exploatării și traficului aprobat în anul 2014. Mecanismul a fost aplicat în 34 din cele 35 de raioane din țară, iar ca re-zultat, pe parcursul anului școlar 2014-2015 (datele din 2016), 13.230 de cazuri de abuz sau violență asupra copiilor au fost iden�ficate de către specialiș�i din sistemul de învățământ și referite către serviciile menționate mai sus.

Organizația Națiunilor Unite a oferit Guvernului spri-jin pentru restructurarea și transformarea sistemelor de protecție socială din Republica Moldova în ceea ce privește arealul de acoperire și capacitatea lor. Opțiunile pentru reformarea sistemului de securi-tate socială au fost elaborate împreună cu analiza impactului financiar cu scopul de a îmbunătăți gradul de adecvare, durabilitatea, conformitatea și aco-perirea schemelor de securitate socială. Un accent deosebit a fost pus pe analiza sistemului actual de protecție socială acordând o atenție deosebită gru-purilor specifice, cum ar fi copiii, fermierii, vârstnicii și persoanele cu dizabilități.

Sistemul de sănătate a fost consolidat în con�nu-are cu sprijinul Organizației Națiunilor Unite. Au fost înregistrat progrese semnifica�ve în ceea ce privește consolidarea serviciilor naționale de screen-ing al cancerului de col uterin. Aproape 647.010 de femei au beneficiat de servicii de screening pen-tru cancerul de col uterin oferite la un nivel înalt de calitate. Organizația Națiunilor Unite a consoli-dat capacitățile sectorului public pentru punerea în aplicare a Legii din 2016 privind controlul tutunului, iar ca rezultat 92% dintre baruri și restaurante s-au conformat interdicției și nu admit fumatul în incinta lor. Sprijinul ONU pentru programele de prevenire și control al bolilor transmisibile a permis înregis-trarea unor rezultate importante. În Republica Mol-dova a fost confirmată întreruperea transmiterii de rujeolă și rubeolă, totodată RM își menține statutul de țară liberă de poliomielită. De asemenea, Re-publica Moldova a fost printre primele trei țări din Regiunea Europei și Asiei Centrale care au obținut în anul 2016 validarea eliminării transmiterii de la mamă la făt (TMF) a sifilisului și/sau infecției HIV. În

12


regiunea Transnistreană, în urma implementării unui program al Organizației Națiunilor Unite, 600 de deținuți pot beneficia acum de acces la servicii sto-matologice moderne, sigure și de calitate, datorită unor echipamente performate și tehnici eficiente de sterilizare, fiind în acest fel asigurată siguranța atât a deținuților, cât și a personalului din penitenciare și fiind redus riscul bolilor cu transmitere hematogenă. La fel, datorită sprijinului ONU, Republica Moldova a depus o solicitare de grant la Alianța GAVI și a ben-eficiat, as�el, de un grant pe termen de doi ani în vederea introducerii în țară, începând cu anul 2018, a vaccinului HPV pentru aproxima�v 15.000 de fete cu vârsta cuprinsă între 9 și 10 ani, dar și pentru asistență tehnică/financiară necesară pentru intro-ducerea acestuia.

Pentru ocro�rea și ameliorarea sănătății mamei și a copilului, Organizația Națiunilor Unite și-a con�nuat eforturile de îmbunătățire a cadrului norma�v priv-ind asistența acordată femeilor gravide. În ianuarie 2016, Ministerul Sănătății a aprobat noi standarde de supraveghere a gravidelor în condiții de ambula-tor. Ca rezultat, femeile gravide beneficiază de ser-vicii suplimentare și ex�nse de screening matern și fetal, de un program mai bun de instruire prenatală și pregă�re pentru naștere. Implementarea noilor standarde privind asistența antenatală va contribui la reducerea în con�nuare a mortalității și morbidității materne și va îmbunătăți sănătatea maternă.

Eforturile comune ale Organizației Națiunilor Unite au permis finalizarea elaborării Programului național în sănătatea și drepturile sexuale și reproduc�ve. Datorită noului program accesul universal la servi-ciile de sănătate sexuală și reproduc�vă și calitatea acestora sunt prioritare, iar respectarea drepturilor beneficiarilor a fost îmbunătățită. Capacitățile a 14 ONG-uri care lucrează cu grupurile cu risc sporit de

„Ar trebui să se discute mai des cu �nerii de-spre aspectele legate de sănătatea sexuală și reproduc�vă, or în așa fel ei ar putea fi ajutați să evite comportamentele riscante și să ia decizii in-formate în viitor”, spune Doina, o tânără de 18 ani care este voluntară la Centrul de sănătate priete-nos �nerilor (CSPT) din orașul Călărași. În ul�mii trei ani, Doina a vizitat �nerii din mai multe școli din localitate și din satele din apropiere unde a desfășurat sesiuni de informare despre sănătatea �nerilor, inclusiv despre comportamentul riscant și combaterea violenței.

Voluntarii îşi asumă rolul de lideri în educația sexuală

infectare cu HIV (de ex., persoanele care trăiesc cu HIV și consumatorii de droguri injectabile [CDI]) au fost consolidate în con�nuare în domeniul sănătății și drepturilor sexuale și reproduc�ve, ceea ce s-a soldat cu o creștere cu 22,08% a nivelului de ori-entare a beneficiarilor, cu ajutorul ONG-urilor, către ins�tuțiile de asistență medicală pentru servicii de sănătate reproduc�vă și sexuală. În anul 2016, datorită eforturilor comune de informare și educare susținute de Organizația Națiunilor Unite, 26.794 de �neri au beneficiat de acces la educația sexuală prin intermediul unor campanii de informare și ad-vocacy.

13


Pilonul 3: Mediul, schimbările clima�ce și ges�onarea riscurilor de dezastreÎn anul 2016, cu sprijinul Organizației Națiunilor Unite, au fost înregistrate progrese semnifica�ve în domeniul mediului, al schimbărilor clima�ce și al rezilienței la ris-curile de dezastre. Aproxima�v 400 de tone de pes�cide periculoase au fost eliminate fără a aduce daune me-diului, în corespundere cu standardele internaționale și care contribuie la reducerea poluării cu pes�cide și a riscurilor asociate sănătății publice. Au fost implementate soluții durabile pentru prevenirea pierderii biodiversității și degradării ecosistemului, fiind reabilitate ecologic 100 de hectare de pășuni degradate. Ca rezultat, a fost înregistrată o creștere semnifica�vă a produc�vității terenurilor reabilitate, asigurând as�el un potențial pen-tru îmbunătățirea calității vieții a aproxima�v 7.500 de beneficiari. Fragmentarea pădurilor rămase, ceea ce cons�tuie o amenințare la adresa integrității ecosiste-mului, a fost abordată cu succes prin reîmpădurirea a 90 de hectare și crearea coridoarelor ecologice fores�ere. Datorită iden�ficării unor posibilități pentru prac�cile silvo-pastorale și datorită pășunatului rota�v, testat în 22 de localități vizate, a fost posibilă soluționarea conflictelor care apăreau între crescătorii de animale și administrațiile silvice. În urma stabilirii unui parteneriat inter-municipal în Parcul Național Orhei au fost întreprinse acțiuni comune menite să îmbunătățească ges�onarea și produc�vitatea a 839 de hectare de pășuni, asigurând în același �mp și conservarea durabilă a ecosistemelor pășunilor.

În anul 2016, Guvernul Republicii Moldova a aprobat Strategia de dezvoltare cu emisii reduse a Republicii Mol-dova. A fost introdus un cadru norma�v relevant pentru inventarul național de gaze cu efect de seră (GES) și un sistem de monitorizare, raportare și verificare (MRV) a proiectelor în domeniul schimbărilor clima�ce. Noul sistem MRV va facilita u�lizarea cadrului de evaluare a poli�cilor sectoriale din perspec�vă clima�că, sporind as�el sprijinul financiar pentru acțiunile pe care Republica Moldova le întreprinde în domeniul climei. Procesul de in-tegrare a măsurilor de adaptare și atenuare a schimbărilor clima�ce în planificarea sectorială este îmbunătățit și re-flectat în patru acțiuni sectoriale de atenuare adecvate la nivel național (NAMA) elaborate recent și în două plan-

uri de implementare conform Strategiei de adaptare la schimbarea climei (ASC).

Au fost înregistrate progrese sa�sfăcătoare în direcția u�lizării eficiente a surselor de energie regenerabilă (SER) în corespundere cu Acordul de Asociere (AA) a RM cu UE. Datorită faptului că recent a fost adoptată Legea privind promovarea u�lizării energiei din surse re-generabile, elaborată cu asistența tehnică a Organizației Națiunilor Unite, este încurajată diversificarea resurselor de energie primară și dezvoltarea pieței locale aferente. A crescut rata de u�lizare a biomasei și a energiei solare, iar ponderea lor în totalul consumului intern brut de energie a a�ns 14,3%, as�el fiind depășită ținta UNDAF cu 11%. În anul 2016, un acces semnifica�v la SER a fost asigu-rat grație sprijinului oferit de ONU, 33.500 de persoane beneficiind de încălzire accesibilă datorită unui număr de 105 instalații pe bază de biomasă și energie solară. Au fost stabilite noi parteneriate public-private (PPP), ceea

ONU Moldova colaborează cu partenerii locali pentru a reabilita pădurile și pășunile. Zonele re-abilitate vor asigura creșterea produc�vității fura-jere și animaliere, vor reduce nivelul de presiune asupra zonelor degradate și vor îmbunătăți habi-tatul faunei sălba�ce. Petru Dogocher, antreprenor local din satul Va�ci, afirmă: „În calitate de antreprenor care colectează lapte din satele vecine observ o creștere a can�tății și calității laptelui, mai ales datorită proiectului de reabilitare a pășunilor.”

Reabilitarea pădurilor și a pășunilor contribuie la economia locală

14


ce a determinat creșterea cererii pentru biocombus�bi-lul de înaltă calitate, prestarea de servicii profesionale de operare și de întreținere, precum și ex�nderea, prin proi-ecte de inves�ții viabile din punct de vedere comercial, a rețelei de cazane pe bază de biomasă. Peste 10.000 de persoane din 45 de localități rurale vor beneficia în 2017 de servicii durabile de încălzire pe bază de biomasă care urmează să fie prestate prin intermediul acestor noi PPP-uri. Eforturile Organizației Națiunilor Unite au permis crearea a peste 100 de locuri de muncă noi, în special a celor de operatori la centralele termice pe bază de biomasă și de producători de biocombus�bili solizi. Între �mp, grație confortului termic sporit și a măsurilor de eficiență energe�că, ins�tuțiile publice au avut po-sibilitatea să asigure încălzirea mai multor încăperi, iar școlile și grădinițele au putut să deschidă noi săli de clasă și de ac�vități ceea ce a permis crearea unor noi locuri de muncă. Datorită implementării conceptului de efici-en�zare a resurselor și producere mai pură (ERPP), 84 de întreprinderi au putut să realizeze economii semnifica-�ve și să reducă substanțial volumul deșeurilor solide și

270 de copii de la grădinița „Poveste” din Ni-sporeni trăiesc o poveste. Ei au acces la multă apă caldă încălzită de colectoarele solare. În �m-pul iernii se vor bucura de încăperi confortabile încălzite cu energie din biomasă. Această trecere la tehnologiile eco a fost posibilă cu ajutorul fi-nanciar al UE, oferit ca parte a Proiectului Energie și Biomasă. Grație sprijinului UE, 21 de grădinițe și centre de sănătate din toată țara au instalate colectoare solare. Sistemele solare sunt combi-nate cu centralele termice pe bază de biomasă care asigură confortul termic pentru copii și edu-catori, economii la buget și dezvoltare locală.

Energia din surse regenerabile în Republica Moldova

al apelor reziduale, consumul de energie, apă și materiale, precum și volumul de emisii în aer.

Eforturile Organizației Națiunilor Unite pentru prom-ovarea biomasei și resurselor regenerabile au facilitat par�ciparea femeilor la nivel local. Femeile reprezintă 76% din membrii celor 1.324 de comisii decizionale din cadrul proiectelor la nivel local, în �mp ce 27% dintre gospodăriile conduse de femei au beneficiat de un acces facilitat la energie. 7.227 de copii, inclusiv 4.273 de fete (59%), pot să meargă la școlile, grădinițele și centrele co-munitare rurale care beneficiază de sisteme de încălzire pe bază de biomasă. Drept rezultat, 3.867 din cele 5.949 de mame și îngrijitoare pot să-și con�nue studiile și să aibă un loc de muncă cu normă întreagă, ceea ce determină creșterea generală a veniturilor gospodăriilor.

Prin demonstrarea și ex�nderea noilor modele și instru-mente financiare, a fost creat un mediu favorabil pentru op�mizarea și facilitarea inves�țiilor în sectorul eficienței energe�ce. Organizația Națiunilor Unite a creat, în parte-neriat cu Fondul pentru Eficiență Energe�că, un me-canism al Fondului de garantare a creditelor cu scopul de a acorda credite mai ie�ine pentru serviciile în bază de contracte de performanță energe�că în clădirile pub-lice și rezidențiale. Mecanismul inovator de finanțare va permite companiilor de furnizare a serviciilor energe�ce (ESCO) să valorifice finanțarea oferită de sectorul privat pentru eficiența energe�că în clădirile rezidențiale, asig-urând furnizarea de servicii energe�ce la prețuri accesi-bile populației și reducerea sărăciei energe�ce.

În baza ac�vității precedente a ONU, în 30 de localități din Republica Moldova au fost pregă�te strategii de dez-voltare locală ce încorporează aspecte privind dezastrele și schimbările clima�ce. În premieră, au fost folosite in-strumente de informare și comunicare, fiind totodată im-plicate și echipe de voluntari pentru punerea în aplicare și monitorizarea planurilor de ges�onare a riscurilor de dezastre (GRD) la Ungheni. În 2016, țara a fost afectată de mai multe fenomene meteorologice nefavorabile, cum ar fi ploile abundente și grindina, iar cu sprijinul Organizației Națiunilor Unite Guvernul a fost în măsură să întreprindă eforturi eficiente de reacție și recuper-are, aplicând abordarea de evaluare a nevoilor post-de-zastru (PDNA) acceptată la nivel internațional. Printr-o PDNA îmbunătățită Guvernul are mai multe posibilități de integrare a reducerii riscului de dezastru, împreună cu schimbările clima�ce, în cadrul național de recuperare, ceea ce va spori reziliența.

15


Ghidându-se de o Strategie a operațiunilor de afac-eri revizuită, cu un accent deosebit pe integrarea aspectelor legate de diversitate și drepturile omului, Organizația Națiunilor Unite în Moldova a realizat în 2016 progrese considerabile în cadrul operațiunilor de afaceri comune. Abordările comune față de operațiuni au sporit eficacitatea și eficiența achizițiilor, ges�unii financiare, resurselor umane, tehnologiei informației și comunicațiilor, logis�cii și transportu-lui și serviciilor de facilități. Echipa de țară a ONU are la acest moment 40 de acorduri pe termen lung pentru diferite �puri de bunuri și servicii, iar în urma unor achiziții comune în 2016 s-au obținut economii de cheltuieli în valoare de cca 25.000 USD. În urma sesiunilor comune de instruire, eficiente din punctul de vedere al costurilor, capacitățile personalului au fost îmbunătățite în mai multe domenii tema�ce: managementul bazat pe rezultate (MBR), elaborarea UNDAF, programarea an�-corupție, comunicarea în situații de criză, programarea bazată pe sensibilitatea la conflict, implementarea la nivel național a ODD-urilor, abilitățile de redactare și raportare, siguranța și securitatea.

Organizația Națiunilor Unite în Republica Moldova a con�nuat și în 2016 să pună un accent deosebit pe diversitate și accesibilitate, promovând integrarea principiilor diversității în toate aspectele ac�vității

REZULTATELE COMPONENTEI „OPERĂM CA UN TOT ÎNTREG”

ONU și depunând împreună cu partenerii și părțile interesate eforturi de advocacy pentru a promova schimbarea în societatea moldovenească. Datorită unui program de stagiu pentru grupurile sub-reprezentate, a fost sporit gradul de conș�en�zare a diversității în cadrul ONU, iar �nerii specialiș� au avut ocazia să obțină o experiență de muncă valoroasă la agențiile ONU. As�el, ONU Moldova și-a for�ficat imaginea de angajator deschis și progre-sist care oferă șanse egale tuturor. Folosind o abor-dare inova�vă orientată spre u�lizator, bazată pe informațiile obținute de la grupurile marginalizate, cum ar fi persoanele cu dizabilități, Casa Organizației Națiunilor Unite și-a instalat un ascensor, iar la mo-mentul de față au loc și alte lucrări de renovare pen-tru a spori accesibilitatea clădirii.

În anul 2016, UNCT a elaborat și implemen-tat o strategie comună de mobilizare a resurselor. Datorită acestei strategii au fost obținute mai multe rezultate concrete, iar predic�bilitatea finanțării a fost îmbunătățită: a crescut nivelul de transparență a mobilizării resurselor, ceea ce a permis UNCT să-și coordoneze și să-și armonizeze mai bine efortu-rile; a fost depășită problema ce ține de mobilizarea resurselor paralele și concurența nesănătoasă, iar costurile de tranzacționare atât pentru parteneri, cât și pentru agențiile ONU au scăzut.

Organizația Națiunilor Unite în Republica Moldova a realizat progrese semnifica�ve în domeniul comuni-cării și al eforturilor comune de advocacy în 2016. În baza strategiei revizuite comune de comunicare în care sunt consfințite principiile de accesibilitate, di-versitate și abordare integratoare a egalității de gen, rezultatele și impactul Organizației Națiunilor Unite

REZULTATELE COMPONENTEI „COMUNICĂM CA UN TOT ÎNTREG”

au fost comunicate părților interesate relevante și publicului larg prin diverse mijloace. Coordonate de Grupul de comunicare al ONU, agențiile în parte au întreprins eforturi de comunicare în domeniile lor tema�ce specifice, însă promovau un discurs din nu-mele ONU în ansamblu, consolidând as�el mesajele și demonstrând unitatea ONU.

16


A fost creat un nou site comun (un.md) pentru a co-munica mai bine publicului rezultatele și impactul ac�vităților Organizației Națiunilor Unite. Noul pagină web corespunde standardelor de accesibilitate web și pentru dispozi�vele mobile, fiind disponibilă în limbile română și engleză. Pentru a crește nivelul de implicare al vizitatorilor și a încuraja modificările de a�tudini și comportament, au fost folosite instrumente digitale noi și inovatoare. Revista ONU a fost restructurată, iar acum are un conținut mai interesant, se dis�nge printr- un s�l și aspect nou. O versiune on-line care poate fi distribuită mai ușor este disponibilă la adre-sele magazine.un.md și revista.un.md.

În 2016, Organizația Națiunilor Unite a inaugurat la Biblioteca Națională și la Universitatea Liberă Internațională din Moldova două Centre noi de in-formare și documentare, dublând numărul acestora (în total în țară acum ac�veazaă patru en�tăți de acest gen). Situate pe teritoriul Republicii Moldova, aceste centre au găzduit dezbateri și prelegeri pub-lice privind ODD-urile și alte aspecte per�nente de dezvoltare, contribuind la diseminarea informațiilor legate de ONU către noi grupuri țintă.

Mai multe campanii comune de comunicare și de advocacy au fost desfășurate cu succes în 2016. O campanie privind ODD-urile promovată în parteneri-at cu Guvernul și Parlamentul a încurajat cetățenii din Moldova să întreprindă acțiuni individuale întru susținerea acestor obiec�ve. Scopul campaniei a fost de a evidenția, prin spoturi video și simple imagini, modul în care ODD-urile aduc beneficii oamenilor, planetei, păcii, prosperității și parteneriatelor. Cam-pania a ilustrat modul în care fiecare persoană, prin eforturi mici, poate schimba lucrurile. Oamenii au par�cipat la concursuri de fotografie și la dezbateri. În parteneriat cu OSC-urile și cu centrele de infor-mare și documentare ale ONU a avut loc o serie de prelegeri și prezentări publice despre ODD-uri.

În contextul campaniei emblema�ce „16 zile de ac�vism împotriva violenței în bază de gen”, gru-puri mai largi de populație, mai ales din zonele ru-rale, au fost informate despre drepturile femeilor și încetarea violenței împotriva femeilor. Ca rezultat al acestei campanii, 44 de campioane pozi�ve, femei supraviețuitoare care au depășit violența, au vorbit și au ajutat alte 600 de supraviețuitoare să facă primul pas spre o viață fără violență. De asemenea, Plat-forma comună de dialog a deputatelor din Parla-mentul RM și-a declarat angajamentul de a promova semnarea și ra�ficarea de către Republica Moldova a Convenției de la Istanbul/Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domes�ce. În �mpul campaniei „Testează-te HIV” susținute de Coordo-natorul Rezident al Organizației Națiunilor Unite și de personalități din țară au fost vizate aproxima�v 19.000 de persoane din întreaga țară, iar numărul testelor efectuate în cadrul comunităților în rândul grupurilor celor mai expuse riscului a crescut, 10% dintre cei testați fiind diagnos�cați cu HIV (com-para�v cu 5% în anul 2015). Mai mult, o producție drama�că televizată menită să contribuie la conș�en-�zarea problemei HIV care a fost realizată cu susți-nerea Organizației Națiunilor Unite a putut fi vizio-nată de peste 500.000 de persoane.

Organizația Națiunilor Unite a organizat pentru mai mult de 700 de copii din toată țara lecții privind di-versitatea, sporind as�el gradul de conș�en�zare despre drepturile omului, diversitate și rolul ONU în Republica Moldova. Prin spoturi video, 12 stag-iari ai Organizației Națiunilor Unite care reprezintă diferite grupuri subreprezentate au transmis un mesaj de nediscriminare și incluziune și au încurajat alte organizații și ins�tuții din Republica Moldova să urmeze exemplul ONU și să ofere stagii pentru per-soanele din grupurile subreprezentate.

17


SIN

TEZĂ

FIN

ANCI

ARĂ

Pilo

nul 1

: G

uver

nare

a de

moc

ra�c

ă, ju

s�ția

, ega

litat

ea ș

i dre

ptur

ile o

mul

ui

Agen

cy

Sum

a es

�ma�

vă

chel

tuită

în

anul

201

3 (U

SD)

Sum

a es

�ma�

vă

chel

tuită

în

anul

201

4 (U

SD)

Sum

a es

�ma�

vă

chel

tuită

în

anul

201

5 (U

SD)

Sum

a es

�ma�

vă

chel

tuită

în

anul

201

6 (U

SD)

Buge

t es�

ma�

v

pent

ru a

nul 2

017

(U

SD)

Buge

t es�

ma�

v

pent

ru a

nii 2

013–

2017

(U

SD)

Sum

aSu

ma

Sum

aSu

ma

Sum

aD

efici

t de

finan

țare

Sum

aD

efici

t de

finan

țare

OIM

1.

464.

424

3.90

8.11

0 3.

567.

555

3.05

9.77

4 3

.150

.538

96

3.37

1 15

.150

.401

96

3.37

1

Biro

ul În

altu

lui

Com

isar O

NU

pe

ntru

Dre

ptur

ile

Om

ului

(OH

CHR)

170.

000

379.

946

531.

057

363.

950

555

.000

13

0.00

0 1.

999.

954

130.

000

UN

Wom

en

166.

209

826.

593

1.67

0.62

5 1.

539.

708

1.6

12.7

16

–5.

815.

851

–

PNU

D8.

978.

702

5.77

0.10

7 7.

452.

159

4.82

6.23

5 7

.106

.298

–

34.1

33.5

01

–

UN

ECE

15.0

00

86.

000

35.

000

––

–13

6.00

0 –

UN

ESCO

15

.000

–

––

–20

.000

1

5.00

0 2

0.00

0

UN

FPA

144.

821

675.

722

83.

156

209.

026

220

.575

25

.000

1.

333.

300

25.

000

UN

HCR

75

0.00

0 73

5.00

0 49

3.47

1 32

3.72

5 5

29.4

79

100.

000

2.83

1.67

5 10

0.00

0

UN

ICEF

1.

095.

000

676.

454

512.

000

241.

600

429

.300

24

5.00

0 2.

954.

354

245.

000

UN

OD

C 45

0.00

0 5

0.00

0 35

0.00

0 –

––

850.

000

–

OM

S 15

0.00

0 15

0.00

0 20

0.00

0 15

0.00

0 1

50.0

00

–80

0.00

0 –

Tota

l 1

3.39

9.15

6 13

.257

.933

14

.895

.023

10

.714

.017

13

.753

.906

1.

483.

371

66.0

20.0

35

1.4

83.3

71

18


Pilo

nul 2

: D

ezvo

ltare

a ca

pita

lulu

i um

an ș

i inc

luzi

unea

soc

ială

Agen

cy

Sum

a es

�ma�

vă

chel

tuită

în

anul

201

3 (U

SD)

Sum

a es

�ma�

vă

chel

tuită

în

anul

201

4 (U

SD)

Sum

a es

�ma�

vă

chel

tuită

în

anul

201

5 (U

SD)

Sum

a es

�ma�

vă

chel

tuită

în

anul

201

6 (U

SD)

Buge

t es�

ma�

v

pent

ru a

nul 2

017

(U

SD)

Buge

t es�

ma�

v

pent

ru a

nii 2

013–

2017

(U

SD)

Sum

aSu

ma

Sum

aSu

ma

Sum

aD

efici

t de

finan

țare

Sum

aD

efici

t de

finan

țare

FAO

36

0.00

0 18

7.80

6 37

8.55

8 47

3.08

4 1

.190

.844

30

0.00

0 2.

590.

292

300.

000

IAEA

15

3.06

1 28

0.04

5 28

5.71

4 5.

110

1.1

17.2

68

1.75

7.37

0 1.

841.

198

1.7

57.3

70

IFA

D

9.89

0.50

0 5.

278.

751

3.81

7.90

0 4.

779.

210

10.0

94.9

00

–33

.861

.261

–

ILO

44

0.00

0 7

1.05

4 32

2.42

6 22

0.00

0 3

75.0

00

–1.

428.

480

– O

IM

1.97

9.74

4 82

5.32

0 92

4.09

0 1.

125.

330

1.2

35.2

66

1.54

9.73

4 6.

089.

749

1.5

49.7

34

ITC

––

––

–40

.000

–

40.

000

OH

CHR

50.0

00

162.

970

136.

615

69.

614

20.

000

40.0

00

439.

199

40.

000

UN

Wom

en

857.

077

317.

239

286.

601

481.

798

540

.341

2.48

3.05

5 –

UN

AID

S 60

.100

7

5.00

0 11

0.00

0 3

2.00

0 1

56.0

00

50.0

00

433.

100

50.

000

UN

CITR

AL

––

––

––

––

UN

CTA

D

––

––

––

––

PN

UD

8.

148.

224

7.87

4.22

3 5.

543.

384

8.21

6.80

6 11

.668

.477

–

41.4

51.1

14

– U

NEC

E 35

.000

–

19.

000

102.

500

60.

000

–21

6.50

0 –

UN

ESCO

43

.000

–

––

–65

.000

4

3.00

0 6

5.00

0 U

NFP

A 22

6.32

5 47

6.91

5 37

0.65

6 49

0.52

7 4

09.5

68

25.0

00

1.97

3.99

1 2

5.00

0 U

NH

CR

140.

000

140.

000

35.

000

50.

000

40.

000

100.

000

405.

000

100.

000

UN

ICEF

2.

500.

000

2.14

0.30

1 1.

308.

000

708.

000

1.4

56.0

00

350.

000

8.11

2.30

1 35

0.00

0 U

NID

O

– 2

2.54

3 1.

835

––

– 2

4.37

8 –

UN

OD

C 28

0.00

0 9

0.00

0 9

0.00

0 6

4.90

0 1

55.7

30

100.

000

680.

630

100.

000

OM

S 1.

703.

000

1.95

0.00

0 2.

050.

000

1.00

0.00

0 1

.000

.000

7.70

3.00

0 –

Tota

l 2

6.86

6.03

2 19

.892

.166

15

.679

.779

17

.818

.879

29

.519

.393

4.

377.

104

109.

776.

248

4.3

77.1

04

19

Organizația Națiunilor Unite în Moldova – RAPORTUL de Țară privind Rezultatele pentru 2016 P

ilonu

l 3:

Med

iul,

schi

mbă

rile

clim

a�ce

și g

es�o

nare

a ris

culu

i de

deza

stre

Agen

cy

Sum

a es

�ma�

vă

chel

tuită

în

anul

201

3 (U

SD)

Sum

a es

�ma�

vă

chel

tuită

în

anul

201

4 (U

SD)

Sum

a es

�ma�

vă

chel

tuită

în

anul

201

5 (U

SD)

Sum

a es

�ma�

vă

chel

tuită

în

anul

201

6 (U

SD)

Buge

t es�

ma�

v

pent

ru a

nul 2

017

(U

SD)

Buge

t es�

ma�

v

pent

ru a

nii 2

013–

2017

(U

SD)

Sum

aSu

ma

Sum

aSu

ma

Sum

aD

efici

t de

finan

țare

Sum

aD

efici

t de

finan

țare

FAO

52

6.53

7 13

8.50

0 41

9.72

5 9

1.11

5 1

78.5

84

–1.

354.

461

– P

NU

D

7.33

0.22

1 5.

615.

766

6.14

0.97

1 4.

267.

652

3.6

02.0

65

–26

.956

.675

–

UN

ECE

245.

000

336.

184

122.

000

––

–70

3.18

4 –

UN

ECE

––

3.00

0 2

3.00

0 2

7.00

0 –

53.

000

– U

NEP

30

0.00

0 –

50.

000

––

–35

0.00

0 –

UN

ICEF

10

0.00

0 –

––

23.

500

–12

3.50

0 –

UN

IDO

26

4.92

2 17

4.92

1 48

4.54

3 14

6.21

8 5

3.10

2 –

1.12

3.70

6 –

OM

S 50

.000

10

0.00

0 20

0.00

0 10

0.00

0 4

0.00

0 –

490.

000

– To

tal

8.81

6.68

0 6.

365.

371

7.42

0.23

9 4.

627.

985

3.9

24.2

51

–31

.154

.526

–

Cadr

u bu

geta

r uni

c 20

13–2

017

Pilo

nul

Sum

a es

�ma�

vă

chel

tuită

în

anul

201

3 (U

SD)

Sum

a es

�ma�

vă

chel

tuită

în

anul

201

4 (U

SD)

Sum

a es

�ma�

vă

chel

tuită

în

anul

201

5 (U

SD)

Sum

a es

�ma�

vă

chel

tuită

în

anul

201

6 (U

SD)

Buge

t es�

ma�

v

pent

ru a

nul 2

017

(U

SD)

Buge

t es�

ma�

v

pent

ru a

nii 2

013–

2017

(U

SD)

Sum

aSu

ma

Sum

aSu

ma

Sum

aD

efici

t de

finan

țare

Sum

aD

efici

t de

finan

țare

1 1

3.39

9.15

6 13

.257

.933

14

.895

.023

10

.714

.017

13

.753

.906

1.

483.

371

66.0

20.0

35

1.4

83.3

71

2 2

6.86

6.03

2 19

.892

.166

15

.679

.779

17

.818

.879

29

.519

.393

4.

377.

104

109.

776.

248

4.3

77.1

04

38.

816.

680

6.36

5.37

1 7.

420.

239

4.62

7.98

5 3

.924

.251

–

31.1

54.5

26

–To

tal

49.0

81.8

6739

.515

.471

37.9

95.0

4033

.160

.881

47.1

97.5

505.

860.

475

206.

950.

810

5.86

0.47

5

20


ABREVIERIAA Acord de AsociereAPL Administrație publică locală ASC Strategia de adaptare la schimbarea climeiBNS Biroul Național de Sta�s�căBNT Boli netransmisibileBSB Bărbați care prac�că sex cu bărbațiCAP Cunoș�nțe, a�tudini și prac�ciCAT Convenția ONU împotriva torturiiCDC Convenția ONU cu privire la drepturile copiluluiCDESC Comitetul privind drepturile economice, sociale și culturaleCDPD Comitetul pentru drepturile persoanelor cu dizabilitățiCEDAW Convenția cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare a femeilorCERD Comitetul pentru eliminarea discriminării rasialeCONUSC Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite cu privire la schimbarea climeiCSPT Centre de sănătate prietenoase �nerilorDHS Studiul demografic și de sănătateECCP Evaluarea cadrului de cheltuieli publiceEPA Agenția pentru protecția mediuluiEPU Evaluare periodică universalăERPP Eficien�zarea resurselor și producere mai purăESCO Companii de furnizare a serviciilor energe�ceHCFC HidroclorofluorocarburiIDAM Indicele de deprivare a ariilor miciIHR Regulamente internaționale în domeniul sănătățiiINJ Ins�tutul Național al Jus�țieiINPPDO Ins�tuții naționale pentru protecția și promovarea drepturilor omuluiÎMM Întreprinderi mici și mijlociiLSC Lucrători ai sexului comercialMBR Management bazat pe rezultateMMPSF Ministerul Muncii, Protecției Sociale și FamilieiMRV Monitorizare, raportare și verificareNAMA Acțiuni de atenuare adecvate la nivel naționalNEF Fondul Ecologic NaționalODD Obiec�ve de dezvoltare durabilăODIHR Biroul pentru ins�tuții democra�ce și drepturile omuluiOHCHR Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru drepturile omului OSC Organizație a societății civileOSCE Organizația pentru Securitate și Cooperare în EuropaPCID Persoane care își injectează droguriPFP Pes�cide foarte periculoasePISA Programul internațional pentru evaluarea elevilorPNADO Planul național de acțiuni în domeniul drepturilor omuluiPNCT Programul național de control al tuberculozeiPPP Parteneriate public-privateROR Rujeolă, oreion și rubeolăSDBPA Strategia privind diversitatea biologică a Republicii Moldova și Planul de acțiuni pentru implementarea acesteiaSER Surse de energie regenerabilăSNM Strategia Națională de MediuTMC Transmiterea de la mamă la copil a HIVUNCT Echipa de țară a ONUUNDAF Cadrul de Asistență ONU pentru DezvoltareUNPF Cadrul de parteneriat Națiunile Unite – Moldova (2013–2017)UTA Unitate teritorială autonomă

21


Anexa: PROGRESUL FAȚĂ DE CADRUL DE REZULTATE AL PROGRAMULUI PENTRU ACȚIUNE CA UN TOT ÎNTREGPilonul 1: Guvernarea democra�că, jus�ția, egalitatea și drepturile omuluiREZULTATUL 1.1: Transparența, responsabilitatea și eficiența sporită a autorităților publice centrale și locale (APL)Indicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Încrederea în ins�tuțiile administrației publice; Indicele de Percepție a Corupției

Date de bază(mai 2011): Guvern – 23%; Parlament – 19%; APL – 47%; Indicele de Percepție a Corupției: 36

Ținta: Guvern: 45%; Parlament: 40%; APL: 60%; Indicele de Percepție a Corupției: Îmbunătățirea indicelui Republicii Moldova

Încrederea în:(aprilie 2017) Guvern: 21%; Parlament: 18%; APL: 41%

Indicele de Percepție a Corupției:(2016) 30

a. Barometrul Opiniei Publice; Raportul Transparency Interna�onal

b. Coeficientul Hunter de echilibru pe ver�cală (gradul de dependență fiscală al administrației publice locale de resursele transferate de către autoritățile centrale)

Date de bază: (2011) Variază între 13% și 19%

Ținta: Un coeficient Hunter care depășește 20% și care nu variază

(2016) 6,88% b. Datele anali�ce ale Ministerului Finanțelor privind bugetele locale

c. Disponibilitatea publică a datelor privind egalitatea, dezagregate pe grupuri vulnerabile principale/vizate și dimensiuni transversale (inclusiv teritoriale, zona de locuitori etc.), pentru a urmări progresele înregistrate în direcția Obiec�velor de Dezvoltare ale Mileniului și a obiec�velor de dezvoltare ale Republicii Moldova pe termen lung

Date de bază: Anumite date disponibile privind disparitățile de gen și disparitățile regionale, în cazul mai multor grupuri principale fiind înregistrată lipsa de date

Ținta: Disponibilitatea datelor privind grupurile țintă vulnerabile (persoane cu dizabilități, romi, persoane cu boli s�gma�zante, cetățenii țărilor terțe și apatrizii) și u�lizarea lor la elaborarea poli�cilor

(2016) Date sta�s�ce disponibile anual cu privire la: persoanele cu dizabilități, persoanele cu boli s�gma�zante, repatriați. Datele sunt parțial dezagregate pe criterii de sex și vârstă. Datele privind minoritățile etno-lingvis�ce sunt disponibile în urma recensământului populației din 2014.

Indicatorii pentru ODD-uri au fost adaptați la contextul național. Datele dezagregate sunt disponibile pentru 50% dintre aceș� indicatori, parțial disponibile pentru 5% și lipsesc pentru 45%.Nu există date disponibile privind apatrizii – datele de acest gen nu au fost colectate în �mpul recensământului din 2014 și nu sunt planificate acțiuni în acest sens

Datele sta�s�ce ale ins�tuțiilor publice: Banca de date a BNS

h�p://statbank.sta�s�ca.md (dizabilități, HIV, alte boli) Biroul pentru Migrație și

Azil (repatriați) Ministerul Sănătății:

h�p://www.ms.gov.md (dizabilități) Raportul privind

naționalizarea indicatorilor pentru Obiec�vele de Dezvoltare Durabilă

22


PRODUSUL 1.1.1: Un sistem modernizat al administrației publice este în măsură să coordoneze, efec�v și eficient, elaborarea, bugetarea, implementarea și monitorizarea poli�cilor bazate pe dovezi în sprijinul priorităților naționale și al obiec�velor de integrare europeană Indicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Analiza ex-ante a poli�cilor și principiile MBR obligatorii pentru elaborarea, implementarea și monitorizarea poli�cilor publice orientate spre rezultate, bazate pe drepturi și sensibile la dimensiunea de gen, cu legături clare la bugetarea pe programe

Date de bază: (2011) Metodologia pentru analiza ex-ante a poli�cilor (inclusiv o abordare a drepturilor omului și sensibilă la dimensiunea de gen) nu este obligatorie la elaborarea poli�cilor publice

Ținta: Caracterul obligatoriu al analizei ex-ante a poli�cilor, inclusiv a metodologiei bazate pe drepturile omului, migrație și abordările sensibile la dimensiunea de gen, pentru elaborarea, implementarea și monitorizarea tuturor poli�cilor publice noi elaborate după anul 2013

(2016) Proiectul de lege cu privire la actele norma�ve a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1158 din 18 octombrie 2016.La 5 mai 2017, Parlamentul a aprobat legea în două lecturi

a. Legi și acte norma�ve; Hotărârea Guvernului privind Ghidul metodologic pentru analiza ex-ante a impactului poli�cilor publice (Monitorul Oficial)

b. Punctajul obținut în urma Evaluării Cheltuielilor Publice și Responsabilității Financiare (CPRF) în perspec�va mul�anuală în planificarea fiscală, poli�ca de cheltuieli și bugetare

Date de bază: (2011) CPRF apreciată cu califica�vul B+

Ținta: Aprecierea CPRF cu califica�vul A

(2015) CPRF apreciată cu califica�vul A

b. Rapoartele CPRF privind PI-12

c. AA UE–Moldova semnat și implementat în conformitate cu Planul de acțiuni

Date de bază: AA UE–Moldova nu este semnat

Ținta: Semnarea și implementarea AA UE–Moldova în conformitate cu Planul de acțiuni

(2016) Analiza can�ta�vă a nivelului PNAAA pentru anii 2014–2016 indică o proporție de implementare de 73,73%

c. Rapoartele de progres anuale ale UE și ale Guvernului privind AA h�p://www.mfa.gov.md/img/docs/Raport-privind-implementarea-AA-2014_2016.pdf

d. Efectuarea recensământului populației și al locuințelor din 2014

Date de bază: Inexistent (ul�mul recensământ în 2004)

Ținta: (2015) Recensământul s-a desfășurat cu succes, oferind date fiabile și credibile pentru formularea de poli�ci

(2016) Prelucrarea datelor a fost finalizată, iar rezultatele recensământului au fost prezentate la 31 mar�e 2017

d. Recensământul populației și al locuințelor și ancheta post-recenzare

PRODUSUL 1.1.2: Parlamentul și Comisia Electorală Centrală pot să-și exercite atribuțiile mai bine, inclusiv pentru a asigura respectarea drepturilor omului și a egalității de genIndicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Reprezentarea femeilor în funcțiile decizionale

Date de bază: (2011) deputați: 22%; membri ai Guvernului la nivel de minister: 2 (10%)

Ținta: (2015) deputați: 30%; membri ai Guvernului la nivel de minister: 30%

(2016) Parlament: 21% (21 femei); Guvern: 23% (5 femei)

a. Raportul Comisiei Electorale Centrale cu privire la rezultatele alegerilor generale; site-ul web al Guvernului

a.1. Par�ciparea la vot a cetățenilor moldoveni stabiliți peste hotare [indicator nou]

Date de bază: (2010) 64.199 de cetățeni moldoveni au votat în străinătate; (2014) 73.311 cetățeni moldoveni au votat în străinătate

Ținta: Creșterea nivelului de par�cipare a cetățenilor moldoveni stabiliți peste hotare la alegerile parlamentare din 2018

(2016) Par�ciparea a 138.720 de cetățeni moldoveni stabiliți peste hotare la alegerile prezidențiale din 2016

a.1. Comisia Electorală Centrală, „Raport cu privire la rezultatele alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016”. Aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 572 din 18 noiembrie 2016 (pag. 45–49)

b. Încrederea publicului în Parlament (date dezagregate după sex)

Date de bază: (primăvara 2012): 25% declară că au încredere în Parlament (27% bărbați, 22% femei)

Ținta: (2017): 40% declară că au încredere în Parlament (cel puțin 40% femei)

(Aprilie 2017): 18% declară că au încredere în Parlament (17% bărbați, 18% femei)

b. Barometrul Opiniei Publice

23


Indicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarec. Analiza proiectelor de lege propuse în Parlament din perspec-�va drepturilor omului și a dimensiunii de gen

Date de bază: 0% Ținta: 100% (2016) Niciun progres c. Raportul anual de ac�vitate al Parlamentului

d. Evaluarea generală a calității alegerilor generale efectuată de către OSCE/Biroul pentru Ins�tuții Democra�ce și Drepturile Omului (ODIHR)

Date de baza: Alegerile parlamen-tare din 2010 „au respectat majoritatea standardelor”; alegerile locale din 2011 „au respectat în mare măsură” standardele

Ținta: Îmbunătățirea constantă a respectării standardelor electorale, conform evaluării OSCE/ODIHR (alegerile generale din 2014 și alegerile locale din 2015)

(2016) În raportul lor final, OSCE/ODIHR au recomandat îmbunătățirea modalităților de vot pentru alegătorii din străinătate și eliminarea lacunelor din cadrul legal

d. Rapoartele misiunii OSCE/ODIHR de observare a alegerilor, alte rapoarte ale misiunilor de observatorih�p://www.osce.org/odihr/elec�ons/moldova/300006

PRODUSUL 1.1.3: APL-urile au capacități și resurse sporite pentru a-și exercita atribuțiile, inclusiv planificarea, prestarea și monitorizarea mai bună a serviciilor în conformitate cu poli�cile de descentralizareIndicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Creșterea ponderii veniturilor proprii locale în totalul bugetelor locale

Date de bază: (2011) 4,0%

Ținta: Nu mai puțin de 10%

(2016) 8,5% a. Rapoartele anuale ale Ministerului Finanțelor; Legea privind finanțele publice locale

b. Gradul de realizare a Planului de acțiuni privind implementarea Strategiei naționale de descentralizare

Date de bază: Strategia națională de descentralizare aprobată în 2012

Ținta: Realizarea în �mp u�l a Planului de acțiuni privind implementarea Strategiei naționale de descentralizare, la nivelul de 70% din acțiunile planificate pentru anul respec�v

(2016) În iulie 2016, Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale de descentralizare a fost ex�ns până în 2018. Încă nu au fost realizate monitorizări sau evaluări ale progresului (de către Guvern sau parteneri de dezvoltare)

b. Rapoartele Guvernului despre realizarea Planu-lui de acțiuni privind implementarea Strategiei naționale de descentralizareh�p://lex.jus�ce.md/viewdoc.php?ac�on=view&view=doc&id=344005&lang=1

REZULTATUL 1.2: Actorii din sectorul jus�ției sunt mai capabili să promoveze accesul la jus�ție și să mențină principiile statului de drept în conformitate cu angajamentele internaționaleIndicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Nivelul încrederii publicului în sistemul jus�ției

Date de bază: 24% din populație aveau încredere în sistemul jus�ției în mai 2011

Ținta: 34% din populație vor avea încredere în sistemul jus�ției până în 2017

(Aprilie 2017) 24% (25% bărbați; 23% femei)

a. Barometrul Opiniei Publice

[b. Indicatorul a fost eliminat deoarece nu este considerat relevant.]c. Numărul de instanțe de judecată și/sau organe de promovare a egalității care recunosc și remediază actele de discriminare în cauze individuale

Date de bază: Încă nu se cunosc cazuri de recunoaștere judiciară a discriminării pe orice criteriu

Ținta: 100 decizii de recunoaștere/remediere până în 2015; 400 decizii de recunoaștere/remediere până în 2017

(2016) 6,6% din deciziile Consiliului au fost contestate în instanțele de judecată. 88,5% din deciziile Consiliului au fost executate. 37,14% din deciziile Consiliului au prevăzut o cale de atac pentru reclamanți.Până la 1 mai 2016, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a recepționat și a examinat 420 de plângeri pe mo�v de discriminare, a pronunțat 230 de decizii și a constatat prezența discriminării în 103 cauze (12 cauze în 2013, 48 în 2014 și 25 în 2015). Cel puțin 4 cauze au fost examinate de Curtea Supremă de Jus�ție în perioada 2015–2016

c. Raportul anual al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității pentru anul 2016

24


PRODUSUL 1.2.1: Sistemul judecătoresc și-a sporit capacitatea de a pronunța hotărâri consecvente și independente, în conformitate cu legislația și standardele internaționaleIndicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Elaborarea și implementarea de către INJ a modulelor pentru programele de instruire (inițială și con�nuă) în domeniul dreptului internațional al drepturilor omului

Date de bază: INJ oferă instruiri în baza unor anumite prevederi ale CEDO însă nu asigură nicio instruire în domeniul dreptului internațional al drepturilor omului

Ținta: Către anul 2017, programele de studii ale INJ vor fi modificate substanțial și vor conține module pentru fiecare dintre tratatele, mecanismele și instrumentele internaționale (Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și poli�ce, Convenția împotriva torturii (CAT), ICERD, CEDAW, Convenția ONU cu privire la drepturile copilului (CDC), Comitetul pentru drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD), inclusiv Convenția privind statutul refugiaților din 1951

(2016) INJ a elaborat și a implementat în programele de instruire modulul cu privire la dreptul internațional al drepturilor omului

a. Verificarea obiec�vă; evaluarea periodică independentă; rapoartele anuale ale INJ

b. Numărul hotărârilor explica�ve de orientare ale Curții Supreme de Jus�ție ce țin în mod explicit de implementarea dreptului internațional al drepturilor omului

Date de bază: Se cunosc 4 hotărâri de orientare privind dreptul internațional al drepturilor omului

Ținta: 4 hotărâri de orientare sau acorduri similare de orientare privind aspectele de drept internațional în domeniul drepturilor omului în perioada 2013–2017

(2016) Curtea Cons�tuțională a pronunțat o hotărâre privind drepturile persoanelor cu dizabilități

b. Verificarea obiec�văh�p://jurisprudenta.csj.md/db_hot_expl.php

PRODUSUL 1.2.2: Organele de drept sunt mai capabile să asigure respectarea drepturilor fundamentale ale tuturor părților implicate în procedurile penale Indicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificare[a. Indicatorul a fost eliminat deoarece nu este considerat relevant][b. Indicatorul a fost eliminat deoarece nu este considerat relevant.]

c. Ponderea copiilor aflați în conflict cu legea și care au fost dejudiciarizați

Date de bază: (2011) 53,08% dintre copii au fost dejudiciarizați

Ținta: 63% dintre cauzele în care sunt implicați copii au fost dejudiciarizate

(2016) 47,8% dintre cauzele cu implicarea copiilor au fost dejudiciarizate

c. Datele Ministerului Jus�ției și ale Ministerului Afacerilor Interne; Rapoartele Guvernului Republicii Moldova către tratatele internaționale; societate civilă; datele oficiale; și rapoartele Procuraturii Generale

d. Existența unui program național pentru despăgubirea persoanelor vic�me ale unor infracțiuni

Date de bază: Ineficiența mecanismului de confiscare a bunurilor cu scopul de a asigura dreptul la despăgubire în cazul persoanelor vic�me ale unor infracțiuni

Ținta: Crearea programului național de despăgubire a persoanelor vic�me ale unor infracțiuni bazat pe drepturile omului

(2016) Niciun program nu a fost implementat în acest domeniu

d. Raportul anual al Secretariatului Permanent al Comitetului Național pentru combaterea traficului de ființe umane cu privire la implementarea Planului național de acțiuni de prevenire și combatere a traficului de ființe umane; rapoartele societății civile

25


PRODUSUL 1.2.3: Persoanele fizice, inclusiv cele mai vulnerabile, beneficiază de acces îmbunătățit la proceduri de calitate pentru soluționarea li�giilor în jus�ție și pentru asigurarea unei soluționări eficienteIndicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Elaborarea sistemului de asigurare a calității pentru acordarea asistenței juridice care să fie sensibil la criteriile de gen și de vulnerabilitate din perspec�va drepturilor omului*

Date de bază: În prezent nu există un as�el de sistem; cunoș�nțe sistemice limitate despre calitatea serviciilor de asistență juridică sau statutul beneficiarilor după gen/vulnerabilitate

Ținta: Sistem de monitorizare existent și funcțional, cu indicatori de calitate sensibili la dimensiunea de gen, și un mecanism funcțional de sancționare pentru serviciile juridice; sistem funcțional pentru asigurare a calității și monitorizarea criteriilor de gen și de vulnerabilitate din perspec�va drepturilor omului*

(2016) Nu a fost efectuată nicio evaluare privind asigurarea calității pentru anul 2016. Datele din 2015 rămân valabile: 55% dintre avocații monitorizați au primit califica�vul „bine”, 25% – „foarte bine”, iar 20% – „insuficient”

a. Rapoartele societății civile; rapoartele Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat, cu dezagregare pe criterii de vulnerabilitate, incluzând și migrația. h�p://www.cnajgs.md/uploads/asset/file/ro/1111/Raportul_de_ac�vitate_al_CNAJGS_2016.pdf

* Nota de subsol 6, alin. 1.3 al UNPF (2013–2017)b. Procentul vic�melor care beneficiază de asistență juridică, date dezagregate pe criterii de sex, vârstă, etnie, limbă, cetățenie, ar�colul din Codul Penal care se referă la infracțiunile comise

Date de bază: 0%, inexistența unei protecții legale a vic�melor implicate în procedurile penale

Ținta: Elaborarea criteriilor de eligibilitate a vic�melor pentru asistență juridică, mai ales în cazul infracțiunilor grave

(2016) Din 180 de vic�me, 15% sunt minori (27 de persoane: 9 bărbați; 18 femei), 68% sunt femei (122 de persoane). Vic�mele nu și-au declarat etnia, iar datele privind cetățenia nu sunt coerente. Alte categorii de vic�me eligibile pentru asistență juridică (de ex. după limbă, ar�colul din Codul Penal care se referă la infracțiunile comise) trebuie încă reglementate pentru a fi grupate

b. Datele Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat; raportarea societății civileh�p://sta�s�ca.cnajgs.md/

PRODUSUL 1.2.4: Poliția, procuratura, autoritățile judiciare și cele din domeniul sănătății asigură o protecție mai bună a drepturilor fundamentale ale persoanelor aflate în detențieIndicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Procentul procedurilor de urmărire penală începute de facto în raport cu numărul de plângeri depuse cu privire la tortură și rele tratamente

Date de bază: (2011) 11%

Ținta: Începerea urmăririi penale în cazul a 40% de plângeri

(2016) 17,2% a. Date publice disponibile la Ministerul Afacerilor Interne, Procuraturii; rapoartele societății civile; rapoartele mecanismului național de prevenire a torturii h�p://procuratura.md/file/2017-03-27_Raportul %20Procurorului %20General %202016_3.pdf

b. Procentul condamnărilor defini�ve în raport cu numărul de plângeri depuse referitoare la tortură și rele tratamente

Date de bază: (2011) 0,94%

Ținta: Creșterea substanțială și progresivă a proporției de condamnări, inclusiv a pedepselor priva�ve de libertate, pentru infracțiunile legate de tortură și rele tratamente

(2016) 20% au fost condamnați la termeni reali de închisoare (2 din 10 persoane au fost condamnate)

b. Datele publice disponibile la Ministerul Afacerilor Interne, Procuraturii; rapoartele societății civileh�p://procuratura.md/md/newslst/ 1211/1/6532/

c. Ponderea deținuților care au acces la servicii medicale independente de administrația ins�tuției penitenciare/sistemului ins�tuţiilor penitenciare

Date de bază: Serviciile medicale și personalul medical din ins�tuţiile penitenciare sunt subordonate Departamen-tului Ins�tuțiilor Penitenciare al Ministerului Jus�ției

Ținta: 100% deținuți au acces la servicii medicale independente de administrația ins�tuției penitenciare/sistemului ins�tuţiilor penitenciare

(2016) Încă nu au fost create servicii medicale independente. Serviciile medicale con�nuau să fie subordonate Departamentului Ins�tuțiilor Penitenciare al Ministerului Jus�ției

c. Verificările efectuate de Grupul de lucru pentru drepturile omului și sănătate

26


REZULTATUL 1.3: Organele de stat și alți actori promovează și protejează în mod eficient drepturile omului, egalitatea de gen și non-discriminarea acordând o atenție deosebită persoanelor marginalizate și vulnerabileIndicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Ponderea recomandărilor internaționale în domeniul drepturilor omului, în special EPU, implementate în �mp u�l

Date de bază: Raportul Grupului de lucru pentru EPU

Ținta: Implementarea tuturor recomandărilor EPU

(2016) 40% dintre recomandările EPU au fost implementate

a. Raportarea intermediară și ulterioară EPU; rapoartele către organele prevăzute în tratatele ONU; raportarea societății civileb. Raportul național prezentat spre EPU de către Guvern este disponibilRaportul Grupului de lucru pentru EPU a fost publicat în noiembrie 2016, după cea de-a doua rundă a EPU a Republicii Moldova. Ponderea recomandărilor repetate care au fost emise în 2016 și în 2012 este de 60%. Prin urmare, rata recomandărilor implementate este de aproape 40%. Raportul este disponibil la: h�ps://documents-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/G16/436/71/PDF/G1643671.pdf?OpenElement

b. Numărul ordonanțelor de protecție emise de către instanțele de judecată pentru vic�mele violenței în familie executate în mod eficient de către poliție și alte organe competente

Date de bază: Circa 200 de ordonanțe de protecție au fost emise de instanțele de judecată din septembrie 2009; 0 executate în mod eficient

Ținta: Executarea în mod eficient a cel puțin 40% din ordonanțele de protecție

(2016) 916 ordonanțe de protecție au fost executate în 2016

b. Raportul Inspectoratului General al Poliției privind starea infracționalității comise în sfera relațiilor familiale, disponibil la: h�p://www.poli�a.md/sites/default/files/ni_violenta_in_familie_2016.pdf

Produsul 1.3.1: Autoritățile publice relevante exercită o supraveghere mai bună asupra punerii în aplicare a recomandărilor internaționale privind drepturile omuluiIndicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Existența unui mecanism de supraveghere a respectării drepturilor omului (mecanismul de supraveghere a Planului național de acțiuni în domeniul drepturilor omului [PNADO]) care să includă o componență reprezenta�vă și un mecanism pentru asigurarea transparenței/implicarea societății civile/par�ciparea publică, inclusiv diaspora*

Date de bază: A fost ins�tuită Comisia Națională pentru monitorizarea PNADO în forma unei reuniuni convocate de vice-prim-ministrul pe probleme sociale; societatea civilă nu este inclusă în mod eficient

Ținta: Convocarea cu regularitate a organului pentru supraveghere și coordonare eficientă și reprezenta�vă, responsabil de implementarea recomandărilor internaționale și regionale referitoare la drepturile omului, cu publicarea în prealabil a ordinii de zi și posibilitatea par�cipării publicului

(2016) Țara s-a angajat în fața Consiliului ONU pentru Drepturile Omului să înființeze un organ de coordonare sub egida Prim-ministrului

a. Raportul Grupului de lucru al Comitetului pentru drepturile omului privind EPU a Republicii Moldova; Observațiile finale ale Comitetului pentru eliminarea discriminării rasiale (CERD) pentru Republica Moldova

* Hotărârea Guvernului nr. 759 din 06.11.2009, art.7 (j1) definește diaspora ca cetățeni ai Republicii Moldova, stabiliți temporar sau permanent în străinătate, persoane din Moldova și urmașii acestora, precum și comunitățile formate de ei.

27


Indicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificareb. Procentul recomandărilor EPU implementate

Date de bază: 0 din cele 122 de recomandări au fost implementate în prima rundă a EPU

Ținta: Implementarea recomandărilor EPU în prima rundă într-o proporție de 100%

(2016) 40% dintre recomandările EPU au fost implementate

b. Evaluarea intermediară a implementării; Raportul Grupului de lucru privind EPU al Republicii Moldova pentru anul 2016; alte rapoarte ale societății civile;compararea listei de recomandări formulate în a doua rundă în raport cu cele din prima rundă. Cele din a doua rundă reprezintă rata recomandărilor care nu au fost implementate, întrucât ele sunt menționate în mod repetat

c. Procentul implementării procedurilor speciale și al recomandărilor relevante în acest sens care au fost înaintate Republicii Moldova de către organele prevăzute în tratatele ONU luând drept nivel de referință situația din 1 decembrie 2012

Date de bază: CEDAW (2006), CDC (2009), Comitetul pentru drepturile omului (2009), CAT (2009), CERD (2011), Comitetul privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale (CESCR) (2011) în ansamblu, împreună cu Raportorul special pentru violența împotriva femeilor, tortura și libertatea de religie sau convingeri, Expertul superior al ONU pentru drepturile omului în regiunea Transnistreană

Ținta: Implementarea tuturor observațiilor finale ale CERD din 2011; observațiilor finale ale CESCR din 2011; observațiilor finale ale CEDAW din 2013, Raportul Raportorului Special al ONU privind libertatea de religie sau convingeri (2012); Raportul Raportorului Special al ONU pentru sărăcia extremă și drepturile omului (2014), precum și a altor recomandări aferente relevante

(2016) 15,66% din recomandările CEDAW au fost implementate.

CERD și CESCR vor formula noi recomandări în 2017

c. Compararea Raportului Grupului de lucru pentru EPU a Republicii Moldova din 2016 cu observațiile finale ale CEDAW din 2012. Rata recomandărilor care se repetă în procesul de EPU. 27 din cele 58 de recomandări din observațiile finale ale CEDAW pentru Republica Moldova au fost repetate în recomandările EPU. Compararea recomandărilor CESCR și CERD din 2017 cu recomandările din observațiile finale din 2011

d. Avocații parlamentari, Centrul pentru Drepturile Omului și mecanismul național de prevenire a torturii (Ins�tuția Avocatului Poporului) stabilesc metode de lucru, în conformitate cu Principiile de la Paris privind Ins�tuțiile naționale pentru protecția și promovarea drepturilor omului (INPPDO)

Date de bază: Ins�tuția Avocatului Poporului nu respectă Principiile de la Paris (acreditată cu statutul B)

Ținta: Recunoașterea Ins�tuției Avocatului Poporului în calitate INPPDO cu statut A

(2016) Pregă�rea cererii pentru statutul A este în curs de desfășurare. Se preconizează a fi depusă până la sfârșitul lui 2017

d. Evaluarea efectuată de către subcomisia pentru acreditarea INPPDOCererea pentru obținerea statutului A a fost depusă în mod oficial

28


PRODUSUL 1.3.2: Autoritățile publice relevante sunt capabile să integreze drepturile omului și egalitatea de gen în toate strategiile și poli�cile naționale principale și să le implementeze, inclusiv în procesul de elaborare a bugetuluiIndicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificare[a. Indicatorul a fost eliminat deoarece nu este considerat relevant]b. Mecanism pentru integrarea dimensiunii de gen, a drepturilor omului, diasporei* în bugetul de stat existent

Date de bază: (1) Nu există date privind integrarea drepturilor omului și a egalității de gen în buget, după linii bugetare; (2) nu toate ac�vitățile PNADO sunt bugetate; (3) INPPDO nu are niciun ar�col bugetar delimitat; (4) în 2014, dimensiunea diasporei a fost inclusă în două strategii: Strategia de dezvoltare a culturii „Cultura 2020” și Strategia de dezvoltare a turismului „Turism 2020”

Ținta: (1) Elaborarea bugetului în care sunt integrate dimensiunea de gen și drepturile omului și aplicarea lui de către Ministerul Finanțelor și ministerele de resort; (2) toate ac�vitățile din PNADO au bugete alocate în mod clar; (3) INPPDO au bugete delimitate; (4) în toate strategiile pentru sectoarele relevante este alocat un buget pentru sub-programul „Susținerea Diasporei”

(2016) (1) niciun progres;(2) PNADO spre finalizare, cu negocieri în curs privind costurile clare ale planului; (3) bugetele INPPDO au fost securizate; (4) niciun progres

b. Grupurile de monitorizare a strategiilor sectoriale, Cadrul bugetar pe termen mediu al Ministerului Finanțelor, h�p://www.mf.gov.md/en/middlecost

* Hotărârea Guvernului nr. 759 din 06.11.2009, art.7 (j1) definește diaspora ca cetățeni ai Republicii Moldova, stabiliți temporar sau permanent în străinătate, persoane din Moldova și urmașii acestora, precum și comunitățile formate de ei.PRODUSUL 1.3.3: Capacitatea sporită a femeilor și a bărbaților din grupurile vulnerabile, inclusiv a copiilor, de a-și revendica și apăra drepturileIndicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Proporția plângerilor pe mo�v de discriminare bine întemeiate, recepţionate de Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității care au fost soluționate eficient

Date de bază: 0 plângeri primite de Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității; Consiliul încă nu este înființat

Ținta: Stabilirea de către Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a prac�cilor de lucru în conformitate cu bunele prac�ci internaționale și regionale și asigurarea unor remedii eficiente pentru toate plângerile pe mo�v de discriminare bine întemeiate, bazate pe orice temei din dreptul internațional

(2016) 152 de plângeri au fost recepţionate de Consiliu. În cazul a 138 Consiliul a emis o decizie. În 25% din decizii Consiliul a constatat că era vorba despre cazuri de discriminare

a. Rapoartele anuale ale Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității

b. Programe de studii cu module în care sunt incluse drepturile omului sau integrate în mod substanțial, inclusiv drepturile copilului și egalitatea de gen, în învățământul general și formarea profesională

Date de bază: Temele despre drepturile omului din programele de studii de la nivel primar și secundar sunt, în general, opționale

Ținta: Includerea drepturilor omului în programul general de studii de la nivel primar/secundar

(2015) Cursul de bugetare sensibilă la dimensiunea de gen a fost ins�tuționalizat ca obligatoriu pentru studiile de masterat oferite de Academia de Studii Economice, iar un manual de curs a fost elaborat. Educaţia civică este o disciplină obligatorie pentru programul de studii gimnaziale și liceale şi include elemente din CDC și drepturile copilului, dreptul la viață, dreptul la sănătate, prevenirea abuzului, securitatea socială și ins�tuțiile pentru drepturile omului. În învățământul primar, educația morală și spirituală conține unele elemente ale drepturilor copiilor (2016) Nu s-au înregistrat progrese

b. Mecanismul de monitorizare a Strategiei de dezvoltare a educației

29


REZULTATUL 1.4: Societatea civilă și mass-media monitorizează și promovează mai bine drepturile omului, egalitatea, guvernarea democra�că și statul de dreptIndicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Încrederea publicului în ONG-uri și mass-media

Date de bază: Barometrul Opiniei Publice – indicele încrederii: ONG-uri – 26% (mai 2011); mass-media – 63% (mai 2011)

Ținta: Barometrul Opiniei Publice – indicele încrederii: ONG-uri – 46% (2017); mass-media – 75% (2017)

Barometrul Opiniei Publice – indicele încrederii: (aprilie 2017) ONG-uri – 35%;(aprilie 2017) mass-media – 54%;

a. Barometrul Opiniei Publice

b. Calitatea sporită a raportării de către mass-media cu privire la drepturile omului, egalitate, statul de drept și abilitarea femeilor

Date de bază: Mass-media nu asigură o acoperire suficientă a aspectelor legate de drepturile omului, încălcând frecvent standardele e�ce

Ținta: Creșterea calita�vă a acoperirii drepturilor omului, a egalității și a statului de drept în difuzările mass-media

(2016) Centrul de Inves�gații Jurnalis�ce, Asociația Presei Independente și Canal Regional au avut o serie de produse media despre centrele pentru drepturile omului

b. Rapoartele de monitorizare a mass-media ale Organizației Națiunilor Unite

c. Numărul de en�tăți care prezintă rapoarte alterna�ve organelor internaționale de revizuire, în special pentru EPU

Date de bază: 24 de en�tăți naționale interesate implicate în procesul de prezentare a rapoartelor pentru EPU 2011; 13 OSC-uri naționale implicate în procesul de prezentare a rapoartelor pentru revizuirea CESCC din mai 2011

Ținta: O creștere de 100% a prezentării rapoartelor părților interesate către organele/revizuirile internaționale relevante până în 2017

(2016) 65 de en�tăți naționale interesate au fost implicate în procesul de prezentare a rapoartelor pentru EPU 2016 (o creștere de 170% față de 2011). Per total, 36 de rapoarte alterna�ve au fost prezentate în 2016 față de 16 în 2011 (o creștere de 125%). 80 de canale media, naționale și locale, au relatat în mod con�nuu

c. Rezumatul părților interesate OHCHR pentru EPU; site-urile web ale organelor prevăzute în tratate

PRODUSUL 1.4.1: Capacitatea societății civile în ceea ce privește drepturile omului și Legea cu privire la asigurarea egalității, guvernarea democra�că și standardele statului de drept, precum și capacitatea sa de a acționa în cadrul proceselor de poli�ci și de a influența este vizibil mai puternicăIndicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Numărul de OSC independente sau alte grupuri independente care prezintă rapoarte alterna�ve la organele de revizuire internaționale, în special EPU

Date de bază: 24 de en�tăți naționale interesate implicate în procesul de prezentare a rapoartelor pentru EPU 2011; 13 OSC-uri naționale implicate în procesul de prezentare a rapoartelor pentru revizuirea CESCC din mai 2011; 40 de ONG-uri naționale implicate în procesul de raportare alterna�vă privind CDC

Ținta: O creștere de 60% a numărului de prezentări de rapoarte ale părților interesate la organele/revizuirile internaționale relevante până în 2017 (inclusiv EPU, Comitetul pentru Drepturile Omului, CERD, CESCR, CAT, CEDAW, CRPD, CDC și procedurile speciale relevante)

(2016) 65 de en�tăți naționale interesate au fost implicate în procesul de prezentare a rapoartelor pentru EPU 2016 (o creștere de 170% față de 2011). Per total, 36 de rapoarte alterna�ve au fost prezentate în 2016 față de 16 în 2011 (o creștere de 125%)

a. Site-ul web al OHCHR, rapoartele prezentate de părțile interesate la EPU OHCHR către Consiliul pentru Drepturile Omului

b. Cadru legal și norma�v pentru ca societatea civilă să poată funcționa independent, inclusiv în calitate de furnizor de servicii

Date de bază: Elaborarea cadrului a fost inițiată, dar nu a fost încă finalizată

Ținta: Implementarea Legii privind contractele sociale și alinierea acesteia la cele mai bune prac�ci; implementarea Legii privind sprijinul de 1%

(2016) A fost implementată Legea privind sprijinul de 2%, dar încă nu există un mecanism pe deplin funcțional

b. Verificarea obiec�vă

30


PRODUSUL 1.4.2: Mass-media, inclusiv pla�ormele sociale, relatează mai frecvent despre preocupările ce țin de drepturile omului și egalitate, adoptă abordarea bazată pe drepturile omului și a sporit impactul asupra drepturilor omului, d as�el consolidân e�ca jurnalis�căIndicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Creșterea calității subiectelor media despre drepturile omului și egalitatea de gen, inclusiv pe pla�ormele sociale

Date de bază: Mass-media relatează despre evenimente și subiecte legate de drepturile omului și egalitatea de gen fără să abordeze sau să aducă în discuție aspecte referitoare la drepturile omului

Ținta: Creșterea semnifica�vă a calității subiectelor media sensibile la dimensiunea de gen și bazate pe drepturile omului

(2016) 80 de canale media, naționale și locale, au relatat în mod con�nuu despre implicarea femeilor în ac�vitatea poli�că și economică, precum și despre eliminarea violenței împotriva femeilor și egalitatea de gen. Este o creștere de 176,6% din 2015 când numărul ins�tuțiilor media era de 30. Ca rezultat al sensibilității sporite a ins�tuţiilor media par�cipante la autoevaluarea de gen, 37 de ins�tuții media (29 par�cipante și 8 suplimentare) au semnat un angajament de respectare a principiilor egalității de gen prin publicarea/difuzarea unui anumit număr de materiale jurnalis�ce pe lună

a. Monitorizarea de către societatea civilă

b. Societatea civilă și Consiliul de Presă monitorizează calitatea și impactul subiectelor ins�tuțiilor media referi-toare la drepturile omu-lui și egalitatea de gen

Date de bază: Monitorizarea sporadică

Ținta: Monitorizarea anuală sistema�că

(2016) Consiliul de Presă a elaborat Raportul de monitorizare

b. Monitorizarea de către societatea civilă

31


Pilonul 2: Dezvoltarea capitalului uman și incluziunea socialăREZULTATUL 2.1: Populația are acces la dezvoltare regională durabilă, posibilități economice în domeniul inovațiilor și agriculturii, în special, și la locuri decente de muncă Indicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Nivelul sărăciei absolute și extreme (național, regional; mediul rural, mediul urban; pe sexe)

Date de bază: (2010) Național: 21,9% și 1,4% Mediul rural: 30,3% și 2,1% Regiuni: Nord: 23,7%; Centru: 29,6%; Sud: 27,7% Orașe mici: 14,2% și 0,3% Orașe mari: 7,3% și 0,4% Sexul capului familiei: 22,1% bărbați și 21,6% femei

Ținta: Național: 19% și 1% Mediul rural: 25% și 1,5% Regiuni: Nord: 21,7%; Centru: 27,6%; Sud: 25,7% Orașe mici: 12,2% și 0,2% Orașe mari: 5,3% și 0,3% Sexul capului familiei: 20,1% bărbați și 19,6% femei

Datele pentru 2016 vor fi disponibile până la sfârșitul anului 2017.

(2015) Rata sărăciei absolute:Național/total: 9,6%Mediul rural: 14,5%Orașe mici: 5,7%Orașe mari: 1%

Rata sărăciei extreme:Național/total: 0,2%Mediul rural: 0,3%

Rata sărăciei absolute în funcție de sexul capului familiei: 10,2% bărbați și 8,4% femei

a. Datele publicate anual de către BNS și Ministerul Economiei

b. Indicele de deprivare a ariilor mici (IDAM), deprivări mul�ple după regiune (Nord; Sud; Centru; Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia [UTAG])

Date de bază: Nord: 472 Sud: 455 Centru: 462 Municipiul Chișinău: 808 UTA Găgăuzia: 629

Ținta: Creșterea cu 10% a valorii indicatorului IDAM pe regiuni

Datele pentru 2016 vor fi disponibile până la sfârșitul anului 2017.

(2014 – ul�mele date disponibile) deprivările mul�ple IDAM pe regiuni:Nord: 426Sud: 584Centru: 459Municipiul Chișinău: 829UTA Găgăuzia: 716Notă: Metodologia de calculare a IDAM s-a modificat, as�el că datele pentru 2014 nu pot fi comparate cu cele anterioare

b. Datele anuale IDAM publicate de către Ministerul Economiei

c. Rata de ocupare a forței de muncă, date dezagregate pe mediu rural/urban, zone geografice, sex și vârstă

Date de bază: În general: 39,4%; Femei: 37,1%; Mediul urban: 44,1%, Mediul rural: 36% Regiuni: Municipiul Chișinău: 49,2%, Nord: 37%, Centru: 37,6%, Sud (inclusiv Găgăuzia): 34,7% Persoane cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani: 40,9% Persoane cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani: 18,9%

Ținta: În general: 60,0%; Femei: 62,0% Persoane cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani: 62,0% Tineri: 10,0%

(2016) În general: 40,8Femei: 39%Mediul urban: 42,3%Mediul rural: 39,7%Regiuni: Municipiul Chișinău: 46,9%, Nord: 43.1%, Centru: 39%, Sud (inclusiv UTA Găgăuzia): 33,2%Persoane cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani: 42,9%Persoane cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani: 17,4%

c. Datele anuale ale BNS și ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă

32


PRODUSUL 2.1.1: Guvernul, ins�tuțiile publice relevante și sectorul privat au capacități sporite pentru susținerea posibilităților economice și pentru valorificarea mai bună a potențialului Republicii Moldova în domeniul inovației și exportului Indicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificare[a. Indicatorul a fost eliminat deoarece nu este considerat relevant]PRODUSUL 2.1.2: APL-urile și partenerii de dezvoltare din regiunile Nord, Centru, Sud, Chișinău, UTA Găgăuzia și regiunea Transnistreană au capacități mai bune pentru a asigura accesul echitabil la servicii de calitate Indicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificare[a. Indicatorul a fost eliminat deoarece nu este considerat relevant]b. % persoanelor cu acces permanent la sisteme de canalizare și apă potabilă de calitate, date dezagregate pe mediu urban/rural și zonă geografică

Date de bază: (2011) Accesul populației la sisteme de alimentare cu apă: 60,2% (mediul urban: 90,8%; mediul rural: 37,5%; municipiul Chișinău: 96,3%; Nord: 37,8%; Centru: 46,7%; Sud: 71,1%); accesul populației la sistemul public de canalizare: 32,1% (mediul urban: 72,8%; mediul rural: 1,9%; municipiul Chișinău: 87,6%; Nord: 22,4%; Centru: 9,7%; Sud: 13,2%); Notă: Sudul include UTA Găgăuzia

Ținta: Accesul populației la sisteme de alimentare cu apă: 65% (mediul urban: 92%; mediul rural: 40%); accesul populației la sistemul public de canalizare: 38% (mediul urban: 76%; mediul rural: 5%)

(2016) Accesul populației la sisteme de alimentare cu apă:Total: 65,4% (mediul urban: 90,3%; mediul rural: 46,3%; municipiul Chișinău: 97,6%; Nord: 40,1%; Centru: 55,1%; Sud: 79,6%);

(2016) Accesul populației la sistemul public de canalizare:Total: 33,3% (mediul urban: 73,1%; mediul rural: 2,9%; municipiul Chișinău: 89,3%; Nord: 19,2%; Centru: 15,5%; Sud: 12,1%);

Notă: Sudul include UTA Găgăuzia

b. BNS (Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice)

c. Ponderea cheltuielilor de capital în totalul cheltuielilor bugetelor locale

Date de bază: (2011) 13,7%; Ținta: 17%, reprezentând o creștere anuală de 0,5 p. p.

(2016) 11% c. Rapoartele anuale ale Ministerului Finanțelor

PRODUSUL 2.1.3: ÎMM-urile și potențialii întreprinzători, inclusiv din mediul rural, au acces sporit la infrastructura de afaceri și serviciile financiare, inclusiv din domeniul agriculturii și industriei agroalimentare Indicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Numărul de ÎMM-uri la 1.000 de persoane, date dezagregate pe regiuni și pe ÎMM-uri din mediul rural administrate de femei/�neri

Date de bază: (2009) 13 ÎMM-uri la 1.000 de persoane; Nord: 6; Centru: 6; Sud: 4; UTA Găgăuzia: 8, municipiul Chișinău: 37; administrate de femei: 28% (2009), administrate de �neri cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani: 23%

Ținta: 17 ÎMM-uri la 1.000 de persoane; Nord: 8; Centru: 8; Sud: 7; administrate de femei: 35%, administrate de �neri cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani: 30%

(2016) 15 ÎMM-uri la 1.000 de persoane; Nord: 6; Centru: 7; Sud: 5; UTA Găgăuzia: 8; municipiul Chișinău: 41

a. BNS, Rapoartele anuale ale întreprinderilor către BNS

b. Ponderea împrumuturilor pe termen mediu și lung din suma totală a împrumuturilor accesate

Date de bază: O pondere de 39% de împrumuturi pe termen mediu și 18% de împrumuturi pe termen lung din suma totală a împrumuturilor accesate

Ținta: Creșterea cu 20 p. p. a ponderii împrumuturilor pe termen mediu și cu 15 p. p. a ponderii împrumuturilor pe termen lung

(2015) Creștere cu 4,7 p. p. către sfârșitul anului 2015 (92,2%) față de 2012 (87,5%)

Nu există date disponibile pentru anul 2016

b. BNS; Cercetarea de piață privind finanțările în agricultură

33


PRODUSUL 2.1.4: Guvernul și partenerii sociali sunt mai capabili să promoveze locurile decente de muncă și șansele de angajare, în special pentru grupurile vulnerabileIndicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Numărul persoanelor angajate anual ca urmare a măsurilor ac�ve de pe piața forței de muncă (date dezagregate pe criterii de sex și vârstă)

Date de bază: (2011): 13.548 (dintre care femei: 7.738/57%; persoane cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani: 2.400/18%; �neri cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani: 3.350/24%)

Ținta: 15.580 (dintre care femei: 9.036/58%; persoane cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani: 2.600/17%; �neri cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani: 4.360/28%)

(2016): 17.654, dintre care femei: 8.882/50,3%; persoane cu vârsta cuprinsă între 50 și 65 de ani: 3.082/17,4%; �neri cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani: 3.678/20,2%

a. Datele anuale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM)

b. Numărul de acorduri bilaterale privind securitatea muncii și protecția socială semnate între Republica Moldova și țările de des�nație pentru migranții moldoveni

Date de bază: 7 acorduri privind protecția socială și migrația forței de muncă

Ținta: 14 acorduri (2016) Au fost semnate 12 acorduri privind protecția socială și migrația forței de muncă

b. Raportul social al Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei și baza de date a Casei Naționale de Asigurări Sociale

c. Ponderea �nerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani din ponderea totală a migranților în scop de muncă

Date de bază: (2011) 55,8% Ținta: (2017) 52,2% (2016) 56,1% dintre �nerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani din ponderea totală a migranților în scop de muncă

c. Sta�s�cile sondajului BNS privind migrația forței de muncă, calcule proprii. Metoda de calcul: raportul dintre numărul de migranți în scop de muncă, cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani, și numărul total al migranților în scop de muncă, media anuală

REZULTATUL 2.2: Accesul echitabil al populației la servicii de sănătate publică și asistență medicală de calitate, protecție față de riscurile financiareIndicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Speranța de viață la naștere, date dezagregate pe mediul urban/rural, sex, etnie, chin�le de venit, studii, zonă geografică (dacă e disponibil)

Date de bază: Total: 69,1 ani (2010) Bărbați: 65 (2010) Femei: 73,4 (2010)

Ținta: Majorarea cu 2 ani (2017) Bărbați: majorare până la 69 de ani (2017) Femei: majorare până la 75,5 ani (2017) Reducerea decalajului între sexe cu 2 ani (2017)

(2016) Speranța de viață la naștereTotal: 72,2 ani Bărbați: 68,1 ani Femei: 76,2 aniMediul urban: 75,0 ani; Mediul rural: 70,3 ani

a. Banca de date sta�s�ce a BNS,h�p://www.sta�s�ca.md/

b. Rata mortalității copiilor sub cinci ani, date dezagregate pe indicatori (a)

Date de bază: 13,6 la 1.000 de născuți-vii (2010) Mediul urban: 9,6 la 1.000 de născuți-vii (2010) Mediul rural: 14,8 la 1.000 de născuți-vii (2010)

Ținta: Descreșterea cu 10% a numărului total (2017); Descreșterea cu 15% în rândul celor mai dezavantajate grupuri de populație (2017)

(2016) Total: 11,7 la 1.000 de născuți-vii; Mediul urban: 11,1 la 1.000 de născuți-vii; Mediul rural: 10,3 la 1.000 de născuți-viiNotă: 2016, în funcție de locul de înregistrare

Anuarul Sta�s�c Medical „Sănătatea publică în Moldova” (pentru anul 2016, date preliminare, pag. 18) (h�p://www.cnms.md)

c. Plățile neoficiale ale gospodăriilor casnice pentru serviciile de sănătate ca % din totalul cheltuielilor pentru serviciile de sănătate, date dezagregate conform indicatorului (a)

Date de bază: 48,4% Ținta: Reducerea până la 35% către 2017

(2015) 46,6%


c. Raportul privind conturile naționale în sănătate, 2013, Centrul Național de Management în Sănătate, Ministerul Sănătății (h�p://www.cnms.md);Raportul privind conturile naționale în sănătate, 2015

34


d. Procentul adulților și copiilor cu HIV care mai sunt în viață și sunt cunoscuți ca fiind supuși tratamentului an�retroviral la 12 luni, 24 de luni și 60 de luni după inițierea tratamentului; date dezagregate pe criterii de vârstă, sex, �p de regim, medicamente de prima/a doua linie

Date de bază: 12 luni: 88% (2010); 24 luni: 79% (2010); 60 luni: 73% (2010)

Ținta: 12 luni: 88% (2017); 24 luni: 80% (2017); 60 luni: 75% (2017)

(2016) 12 luni: 83,5%; 24 luni: 82%; 60 luni: 73%

d. Global AIDS Monitoring (GAM) 2016 (indicatorii OMS); GAM 2016

e. Rata mortalității materne (la 100.000 de născuți-vii), date dezagregate conform indicatorului (a)

Date de bază: 44,5 la 100.000 de născuți-vii în 2010 Mediul urban: 35% din totalul deceselor materne Mediul rural: 65% din totalul deceselor materne

Ținta: 13,3 la 100.000 de născuți-vii (2017)

(datele preliminare pentru 2016) 16,1 la 100.000 de născuți-vii. Mediul urban: 31,2 și mediul rural 8,1 la 100.000 de născuți-vii

e. Anuarul Sta�s�c Medical „Sănătatea publică în Moldova” (pentru anul 2016, date preliminare, pag. 55) (h�p://www.cnms.md))

PRODUSUL 2.2.1: Adolescenții și �nerii au mai multe cunoș�nțe și abilități corespunzătoare vârstei pentru a adopta comportamente sănătoase și sensibile la dimensiunea de genIndicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Procentul �nerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani care beneficiază de serviciile CSPT în localitățile unde există as�el de servicii

Date de bază: 20%, date dezagregate pe mediul rural/urban, sex, grupe de vârstă, regiuni

Ținta: 40%, date dezagregate pe mediul rural/urban, sex, grupe de vârstă, regiuni

(2016) 34% a. Rapoartele de progres ale rețelei de CSPT, Ministerul Sănătății

b. Procentul băieților și fetelor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani care au avut mai mult de un partener sexual în ul�mele 12 luni și care au folosit prezerva�vul la ul�mul contact sexual

Date de bază: Băieți cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani: 60,6%; Fete cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani: 19,8%; Băieți cu vârsta cuprinsă între 20 și 24 de ani: 45,7%; Fete cu vârsta cuprinsă între 20 și 24 ani: 49,7%

Ținta: Băieți cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani: 70%; Fete cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani: 70%; Băieți cu vârsta cuprinsă între 20 și 24 de ani: 70%; Fete cu vârsta cuprinsă între 20 și 24 ani: 70%

(2012) Băieți cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 de ani: 87,2%; Fete cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani: 39,7%; Băieți cu vârsta cuprinsă între 20 și 24 de ani: 64,3%; Fete cu vârsta cuprinsă între 20 și 24 ani: 51,7%


b. Studiul de Indicatori Mul�pli în Cuiburi, 2012

c. Numărul avorturilor la 1.000 de fete cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani [indicator nou]

Date de bază: (2011) 13,0 la 1.000 de fete

Țintă: Descreștere cu 30%

(2016) 8,75 la 1.000 de fete

c. Sta�s�cile administra�ve; Rapoartele anuale de sănătate ale Ministerului Sănătății

35


PRODUSUL 2.2.2: Părțile interesate de la nivel național posedă capacități sporite pentru a asigura accesul echitabil al grupurilor cu risc sporit de infectare la servicii de prevenire, diagnos�care, tratament și îngrijire pentru HIV și tuberculoză Indicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Rata de reușită a tratamentului: numărul și procentul de cazuri noi de tuberculoză tratate cu succes (vindecat, plus tratament finalizat) dintre cazurile noi de tuberculoză înregistrate într-un anumit an

Date de bază: 57,3% (2011, Programul național de control al tuberculozei [PNCT])

Ținta: 65% (2013), 69% (2014), 74% (cohorta 2015)

(datele 2016, pentru cohorta 2014) 79%

a. Raportul PNCT, 2014 (în baza noilor definiții ale OMS); Raportul PNCT, 2015h�ps://extranet.who.int/ sreeReports?op=Replet&name= %2FWHO_HQ_Reports %2FG2 %2FPROD %2FEXT %2FTBCountryProfile&ISO2=MD&LAN=EN&ou�ype=html

b. Procentul persoanelor aparținând grupurilor cu risc sporit de infectare cu HIV care au beneficiat de serviciile de prevenire HIV în ul�mele 12 luni

Date de bază: Serviciile de reducere a riscurilor (2009–2010) (date pentru Chișinău): u�lizatori de droguri injectabile – 7,4%; lucrători ai sexului comercial (LSC) – 15,3%; bărbați care prac�că sex cu bărbați (BSB) – 25,7%

Ținta: 60% pentru fiecare grup de populație

(2016 date programa�ce) Servicii de reducere a riscurilor: 49% în rândul PCID; 39,3% în rândul LSC; 22,3 în rândul BSB

Datele actualizate în urma cercetărilor vor fi disponibile în septembrie 2017

b. Supraveghere biologică și comportamentală integrată, 2013 (IBBS)

GAM 2016, Monitorizarea infecției HIV în Republica Moldova, NHCDD. 2016

c. Rata TMC (date dezagregate pe mediu rural/urban)

Date de bază: 2,8% (date dezagregate pe mediul rural/urban, 2013)

Ținta: Rata TMC sub 2% (date dezagregate pe mediul rural/urban, urmează a fi determinată în 2013)

(2016 date programa�ce) 1,5% GAM 2016,

Monitorizarea infecției HIV în Republica Moldova, NHCDD. 2016

d. Procentul �nerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani care iden�fică corect modalitățile de prevenire a transmiterii pe cale sexuală a HIV și resping cele mai răspândite concepții greșite despre transmiterea HIV [indicator nou]

Date de bază: (2010) Total – 38,2%

Ținta: Total – cel puțin 50%


d. Studiul cunoș�nțe, a�tudine și prac�ci (KAP), 2012

Ancheta de supraveghere comportamentală, 2015, datele încă nu sunt disponibile

Produsul 2.2.3: Sectorul public și privat posedă capacități sporite de a ges�ona BNT și a creat medii îmbunătățite care ar permite alegeri sănătoase întru ges�onarea celor mai importanți factori de risc Indicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Mortalitate prematură din cauza BNT (afecțiune cardiovasculară, cancer, diabet și boli respiratorii cronice) în grupa de vârstă 30–70 ani (rata la 100.000 de persoane, date dezagregate pe criterii de sex și mediu urban/rural)

Date de bază: (2011) 591,5 (dintre care bărbați: 772,2; femei: 429,7; mediul rural: 679,9; mediu urban: 477,4)

Ținta: Reducerea cu 10% (în baza reducerii anuale cu 2%, se va aplica aceeași dezagregare pe criterii de sex și mediu rural/urban)

(2016) 798,6

Nu există date dezagregate disponibile

a. Rapoartele anuale de sănătate ale Ministerului Sănătății (ar putea fi luate în considerare și alte grupe de vârstă, în funcție de disponibilitatea datelor)

36


b. % populației care fumează zilnic, vârsta 15+ (date dezagregate pe mediu rural/urban și grupe de vârstă)

Date de bază: (datele dezagregate pe mediu rural/urban și grupe de vârstă urmează a fi determinate în 2013): Bărbați 51% (Studiul demografic și de sănătate din RM [SDSM], 2005), 51% (Raportul OMS pentru Europa privind controlul tutunului, 2007), 47% (Studiul KAP al OMS, 2012); Femei 7,1% (SDSM, 2005), 5% (Raportul OMS pentru Europa privind controlul tutunului, 2007), 6% (Studiul KAP al OMS, 2012)

Țintă: (datele dezagregate pe mediu rural/urban și grupe de vârste urmează a fi determinate în 2013); Bărbați: reducere anuală de 3%; Femei: reducere anuală de 0,5%

(2016) Total: 12,8%; bărbați: 25,5%; femei: 2,7%; mediul urban: 15,5%; mediul rural 10,8%

b. Diferite surse disponibile, precum: studiul KAP, studiul MICS, Rapoartele OMS privind epidemia globală a tabagismului, Rapoartele OMS pentru Europa privind controlul tutunului

PRODUSUL 2.2.4: Prestatorii de servicii de asistență medicală și de sănătate publică, în special la nivel de asistență medicală primară, au o capacitate sporită de a asigura accesul echitabil la servicii de sănătate integrate de calitate, medicamente și vaccinuri, cu accent pe grupurile vulnerabile, inclusiv în domeniul sănătății reproduc�ve, sănătății mamei și a copilului și cel al imunizăriiIndicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Rata acoperirii cu medici și asistente medicale la nivel de asistență primară la 10.000 de persoane

Asistente medicale/medici de familie: Date de bază: (2011) Media acoperirii: 15,0/5,2 Regiunea cu cea mai înaltă rată de acoperire: 6,8/22,1 Regiunea cu cea mai joasă rată de acoperire: 2,6/7,8 Mediul rural: 4,3/18,2 Mediul urban: 6,7/10,7

Asistente medicale/medici de familie: Ținta: (2017) Media acoperirii: 6,5/16,0 Regiunea cu cea mai înaltă rată de acoperire: 7,0/22,1 Regiunea cu cea mai joasă rată de acoperire: 3,5/9,0 Mediul rural: 5,0/18,5 Mediul urban: 7,0/11,5

(2016) Asistente medicale/medici de familie: 12,4/4,9Regiunea cu cea mai înaltă rată de acoperire: 5,8/18,0Regiunea cu cea mai joasă rată de acoperire 2,7/9,9Mediul rural: 3,6/14,0Mediul urban: 6,6/10,1

a. Rapoartele anuale de sănătate ale Ministerului Sănătății

b. Acoperirea cu vaccinul contra rujeolei, oreionului și rubeolei (ROR) pentru copiii sub 24 de luni

Date de bază: (2011) 92,8% Raionul cu cea mai înaltă rată de acoperire: 99,8% Raionul cu cea mai joasă rată de acoperire: 73,5%

Ținta: Acoperire mai mare de 95% Raionul cu cea mai înaltă rată de acoperire: 99,8% Raionul cu cea mai joasă rată de acoperire: 93%

(2016) 86,0%Raionul cu cea mai înaltă rată de acoperire: 99,7% (Floreș�)Raionul cu cea mai joasă rată de acoperire: 70,4% (Dubăsari)Rata de acoperire cu vaccinul ROR s-a micșorat

b. Forma comună de raportare OMS/UNICEF

c. Procentul femeilor însărcinate acoperite cu servicii de asistență prenatală începând cu primele 12 săptămâni de sarcină

Date de bază: (2011) 78% Ținta: 85% (2016) 81,7%

c. Rapoartele anuale de sănătate ale Ministerului Sănătățiidatele preliminare din Anuarul Sta�s�c Medical 2016, Centrul Național de Management în Sănătate

d. Procentul cheltuielilor pentru medicamente în totalul plăților neoficiale în aceste sens (informațiile urmează să fie disponibile, inclusiv pentru grupuri vulnerabile și grupe de venit)

Date de bază: (2012) 62,0% Ținta: 45% (2016) 73,5% BNS, Raportul de sinteză „Accesul populației la serviciile de sănătate”, 2017h�p://www.ms.gov.md/sites/default/files/raport_sanatate_30_01_2017, pagina 43

37


Produsul 2.2.5: Populația, inclusiv cele mai marginalizate grupuri, poate să-și revendice și să-și exercite dreptul la sănătate, să solicite servicii de sănătate și să beneficieze de acestea Indicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Procentul persoanelor care nu au solicitat servicii de sănătate atunci când au simțit că ar fi trebuit

Date de bază: Bărbați: 17,6% Femei: 20,7% Mediul rural: 18,4% Mediul urban: 20,3%

Ținta: Disponibilitatea informațiilor inclusiv pentru grupurile vulnerabile și grupele de venit Bărbați: mai puțin de 15% Femei: mai puțin de 16% Mediul rural: mai puțin de 15% Mediul urban: mai puțin de 16%

(2016) Total: 27,7%Bărbați: 26,6% Femei: 28,7% Mediul urban: 30,3%Mediul rural: 25,7%

a. BNS, Raportul de sinteză „Accesul populației la serviciile de sănătate”, 2017h�p://www.ms.gov.md/sites/default/files/raport_sanatate_30_01_2017, pagina 46

b. Procentul copiilor de un an care beneficiază de supraveghere medicală conform standardelor naționale privind asistența medicală

Date de bază: 74% Ținta: 90% (2016) Nu există date disponibile

b. Evaluarea standardelor de monitorizare a creșterii copiilor – planificată a fi efectuată în 2017 cu sprijinul UNICEF

Rezultatul 2.3: Toți copiii și �nerii se bucură de acces echitabil și con�nuu la un sistem de învățământ relevant și de calitateIndicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Ratele brute de cuprindere în învățământul preșcolar, primar și gimnazial (date dezagregate pe mediul urban/rural, fete/băieți, copii refugiați, chin�lă în cazul învățământului preșcolar și primar)

Date de bază: (2010) Înv. preșcolar: 77,1% Înv. preșcolar, mediul rural/urban: 67,1% / 94,5% Înv. preșcolar, băieți/fete: 77,4% / 76,9% Înv. preșcolar, chin�lă: 75,93% / 102,37% Înv. primar: 93,6% Înv. primar, mediul rural/urban: 88% / 104% Înv. primar, băieți/fete: 94% / 93,2% Înv. primar, chin�lă: 103,52% / 108,77% Înv. gimnazial: 88,1% Înv. gimnazial, mediul rural/urban: 84,3% / 95,6% Înv. gimnazial, băieți/fete: 88,4% / 87,8% Rata de școlarizare a copiilor refugiați: 100%

Ținta: Majorarea cu 10% a ratelor generale de cuprindere în învățământul preșcolar și gimnazial și cu 5% în cel primar. Majorarea cu 15% a ratelor generale de cuprindere a celor mai dezavantajate grupuri în învățământul preșcolar și gimnazial și cu 8% în cel primar

(2016/2017) Înv. preșcolar: 86,5%; mediul urban: 107,9%; mediul rural: 73,8%; băieți: 87,0%; fete: 85,9% (2016/2017) Înv. primar: 91,3%; mediul urban: 114,5%; mediul rural: 77,7% băieți: 91,4; fete: 91,1% (2016/2017) Înv. gimnazial: 86,6%; mediul urban: 102,7%; mediul rural: 77,5% băieți: 86,8%; fete: 86,3%

a. Educația în Republica Moldova, versiune electronică, BNS; datele UNHCR privind școlarizarea copiilor refugiați

b. Procentul educatorilor și al profesorilor care aplică metodologii centrate pe copil

Date de bază: Sub 1% Ținta: Creșterea cu 10 p. p. anual

(2015) Educatori: 79%; profesori: 15%


b. Datele administra�ve ale Ministerului Educației

[c. Indicatorul a fost eliminat, deoarece nu este considerat relevant]

38


PRODUSUL 2.3.1: Autoritățile de la toate nivelurile, părțile interesate și îngrijitorii sporesc nivelul de incluziune, înscriere și menținere a tuturor copiilor și adolescenților, mai ales a celor vulnerabili, în ins�tuțiile preșcolare și ins�tuțiile de învățământ generalIndicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Procentul copiilor cu dizabilități înscriși în ins�tuțiile preșcolare și ins�tuțiile de învățământ general (clasele 1-9), date dezagregate după vârstă și sex

Date de bază: Pentru ins�tuțiile de învățământ general (clasele 1-9), es�marea în baza datelor existente este de 17,6% Pentru ins�tuțiile preșcolare: 5%

Ținta: 50% pentru ins�tuțiile de învățământ general 30% pentru ins�tuțiile preșcolare

(2016) 28% pentru ins�tuțiile de învățământ general (clasele 1–9)Nu există date noi, disponibile pentru ins�tuțiile preșcolare

a. BNS; Datele administra�ve ale Ministerului Educației,es�mările UNICEF

b. Rata de absolvire a studiilor, date dezagregate după sex

Date de bază: (2011) Învățământul primar, total – 91,1%; băieți – 92,0%, fete – 90,2%

Ținta: 94% în total, pentru băieți și fete

(2016/2017) Învățământul primar, total: 89,8%; băieți – 89,7%, fete – 89,9%

b. BNS, statbank.sta�s�ca.md

[c. Indicatorul a fost eliminat, deoarece nu este considerat relevant]d. Numărul localităților care au școli sau clase separate pentru romi

Date de bază: 3 Ținta: 0 (2016) 1 d. Raportul mediatorilor romi

PRODUSUL 2.3.2: Autoritățile din domeniul educației de la toate nivelurile aplică noi standarde și mecanisme de educație de calitate pentru îmbunătățirea competențelor de predare, a mediului de învățare și a rezultatelor învățării, as�el încât să fie reduse disparitățileIndicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Procentul educatorilor și al profesorilor instruiți cu privire la metodologia centrată pe copil sau educația incluzivă

Date de bază: (2012) Profesori: 10%; Educatori: 35%

Ținta: Profesori: 60% Ținta: Educatori: peste 80%

(2015)Profesori: 15%Educatori: peste 80%


a. Rapoartele Ministerului Educației

b. Procentul copiilor care îndeplinesc standardele de dezvoltare și de învățare �mpurie

Date de bază: 80% (2014)

Ținta: 82% (2015) 80%


b. Rapoartele Ministerului Educației

b.1. Procentul educatorilor care aplică standarde profesionale [indicator nou]

Date de bază: 79% (2014)

Ținta: 82% (2015) 79%


b.1. Rapoartele Ministerului Educației

c. Procentul copiilor pregă�ți pentru școală, date dezagregate pe sex, mediu rural/urban

Date de bază: 97,5% (2012)

Ținta: 97,5% (a menține același nivel ridicat)

(anul școlar 2016/2017) 97,6% (înmatriculați în clasa I și înscriși în programe preșcolare)Nu există date dezagregate disponibile

c. Rapoartele Ministerului Educației; BNS h�p://www.sta�s�ca.md/newsview.php?l=ro&idc= 168&id=5468

d. Procentul elevilor cu competențe la ci�t, matema�că și ș�ințe (Raport al Programului pentru evaluarea internațională a elevilor [PISA])

Date de bază: (rezultatele PISA 2009+, publicate în 2012) 43% dintre elevi sunt competenți la ci�t; 39% la matema�că; 53% la ș�ințe

Ținta: (2017, rezultatele PISA 2015): creșterea cu 10 p. p. în fiecare dintre cele trei domenii

(2015) Rezultatele PISA: ci�t 54,2% (creștere de 11 p. p.); matema�că 49,7% (creștere cu 10 p. p.); ș�ințe 57,8% (creștere cu 5 p. p.)

d. Raportul PISA 2015

[e. Indicatorul a fost eliminat, deoarece nu este considerat relevant]

39


Rezultatul 2.4: Accesul echitabil al populației la un sistem de protecție socială îmbunătățitIndicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Procentul celor mai sărace chin�le care beneficiază de ajutor social

Date de bază: 9,7% în 2010

Ținta: 20% către 2017

(2016) 14,9% a. Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice, BNS

b. Numărul copiilor (sub 18 ani) aflați în îngrijire formală către sfârșitul anului per 100.000 de copii, date dezagregate după numărul copiilor aflați în îngrijire de �p familial și numărul celor aflați în ins�tuții rezidențiale

Date de bază: Date de bază recalculate/ajustate: (2010) 1.885 la 100.000, inclusiv 908 la 100.000 în îngrijire rezidențială și 977 la 100.000 în îngrijire de �p familial

Ținta: 1.900 la 100.000, inclusiv 500 în îngrijire rezidențială și 1.400 în îngrijire de �p familial

(2016– date preliminare) 1.998 la 100.000, inclusiv 256 în îngrijire rezidențială și 1.742 în îngrijire de �p familial (asistenți parentali profesioniș� sau tutori)

b. Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei (MMPSF); BNS, Baza de date TransMonEE (UNICEF)

c. Numărul de persoane care beneficiau de îngrijire socială la domiciliu (servicii comunitare)

Date de bază: (2010) 25.403 de persoane

Ținta: 27.000 de persoane

(2016) 23.362 (6,181 bărbați și 17.181 femei)

c. Raportul social anual/MMPSF (Raportul social anual, 2015, pag. 87–88)

d. Numărul adulților/familiilor care au beneficiat de servicii sociale specializate pentru adulți și persoane cu dizabilități

Date de bază: (2010) 5.240

Ținta: 7.500 (2016) 6.798 d. Raportul social anual/MMPSF

e. Ponderea populației cu asigurare medicală care are acces la servicii de asistență medicală (inclusiv la asistență medicală primară), date dezagregate după mediul urban/rural, sex, etnie, chin�la de venit, studii, zonă geografică (dacă este disponibil)

Date de bază: (2011) 74%; (2011) Mediul rural: 68%; (2011) Mediul urban: 83%; Romi: 23%

Ținta: Creștere până la 100% către 2017

(2016)Ancheta BNS, 2016:Total: 76%; mediul urban 84%; mediul rural 69%; 71,5% pentru prima chin�lă; 78,8% pentru chin�la a cincea

CNAM:Total: 85,6%

(datele diferă din cauza metodologiilor diferite aplicate de BNS și CNAM)

e. BNS (h�p://www.sta�s�ca.md/public/files/publica�i_electronice/acces_servicii_sanatate/Acces_servicii_sanatate_2016.pdf, pag.37); datele Ministerului Sănătății; agențiile relevante ONU; INPPDO; rapoartele societății civile; (Raportul CNAM, 2014, pag. 3)

Produsul 2.4.1: Sistemul de protecție socială oferă servicii con�nue funcționale, o atenție specială fiind acordată persoanelor și grupurilor care se confruntă cu dificultăți în exercitarea drepturilor fundamentale, previne și abordează violența, exploatarea și separarea familieiIndicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificare[a. Indicatorul a fost eliminat deoarece nu este considerat relevant]a.1. Numărul raioanelor cu BCIS funcționale și centre SYSLAB ce oferă servicii [indicator nou]

Date de bază: (2013) 28 BCIS; 1 centru SYSLAB în Chișinău

Ținta: BCIS funcționale în 32 de raioane, 2 municipii, UTA Găgăuzia; 5 centre SYSLAB

(2016) BCIS funcționale în 33 de raioane. Centrul SYSLAB funcțional la Comrat

a.1. Consiliile raionale; MMPSF; Cancelaria de Stat; rapoartele PNUD

40


Produsul 2.4.2: Titularii de drepturi din grupurile vulnerabile sau excluse social beneficiază de acces mai mare la servicii de protecție socială, inclusiv la serviciile și asigurările necesare pentru realizarea drepturilor socialeIndicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificare[a. Indicatorul a fost eliminat deoarece nu este considerat relevant]a.1. Evaluarea durabilității sistemului de protecție socială pentru a răspunde necesităților persoanelor și familiilor vulnerabile, inclusiv ale copiilor care trec prin șocuri, dezastre și crize [indicator nou]

Date de bază: Nu există date disponibile privind durabilitatea (2014)

Ținta: Evaluarea componentei durabilitate și oferirea de recomandări pentru a îmbunătăți sistemul de protecție socială (2017)

(2016) Componenta durabilitate a fost evaluată, iar pentru a îmbunătăți sistemul de protecție socială au fost formulate recomandări. Raportul a fost validat și prezentat MMPSF (realizat în 2015)

a.1. MMPSF; Rapoartele UNICEF

b. Gradul de raportare periodică cu privire la eficacitatea sistemului de asistență socială în ceea ce privește necesitățile celor mai vulnerabile grupuri de populație, cu accent pe sărăcia copiilor [indicator nou]

Date de bază: Dovezi parțial disponibile, eficacitatea sistemului de asistență socială în ceea ce privește sărăcia copiilor nu este abordată corespunzător în raportarea periodică (2014)

Ținta: Disponibilitatea dovezilor și includerea lor în rapoartele periodice ale Guvernului, diseminate anual

(2016) Raportul social anual 2015 a fost publicat și conține repere privind sărăcia copiilor (anul 2014), inclusiv analiza eficacității sistemului de asistență socială în ceea ce privește sărăcia copiilor (noiembrie 2016)

b. Raportul social anual al MMPSFh�p://www.mmpsf.gov.md/sites/default/files/document/a�achments/rsa2015.pdf,pag. 124–135

c. Existența recomandărilor de poli�ci pentru îmbunătățirea gradului de adecvare și siguranța veniturilor, mai ales pentru grupurile excluse [indicator nou]

Date de bază: 1) Lipsa opțiunilor de poli�ci pentru revizuirea formulei actuale de calcul al pensiilor, ceea ce nu permite re-evaluarea veniturilor și menținerea valorii reale a pensiilor viitoare; 2) lipsa recomandărilor de poli�ci pentru creșterea nivelului de acoperire a fermierilor cu servicii de securitate socială; 3) lipsa unei metodologii pentru implementarea serviciilor de securitate socială bazată pe riscuri, cu rate de contribuție diferențiate pe ramuri de ac�vitate

Ținta: Prezentarea spre examinare a opțiunilor de poli�ci înaintate

(2016) (1) Studiul analizei prevederilor actuale ale sistemului de pensii din Republica Moldova; (2) studiul ex�nderii securității sociale pentru agricultorii din Republica Moldova – poli�ci opționale pentru depășirea constrângerilor iden�ficate; (3) standarde metodologice pentru calcularea primei de asigurare în caz de accidente de muncă și boli profesionale – finalizate și transmise MMPSF (în 2015)

c. MMPSF; Rapoartele Organizației Internaționale a Muncii

h�p://www.ilo.org/budapest/what-we-do/publica�ons/WCMS_504711/lang--en/index.htm

41


Pilonul 3: Mediul, schimbările clima�ce și ges�onarea riscului de dezastreRezultatul 3.1: O mai bună ges�onare a mediului, cu un grad mai înalt de conformitate cu standardele internaționale și regionale Indicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Reforma ins�tuțională sporește capacitățile pentru implementarea poli�cii de mediu

Date de bază: Programul și Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2011–2014, proiectul Strategiei naționale de mediu (SNM) pentru perioada anilor 2012-2022 și proiectul Legii privind protecția mediului înconjurător prevăd crearea unei Agenții de protecție a mediului (APM); capacitatea de implementare și executare este slabă

Ținta: Crearea APM până la sfârșitul anului 2017 care să funcționeze pe deplin (conform Programului Guvernului pentru anii 2015–2018); reforma ins�tuțională prevede un sistem efec�v și eficient de implemen-tare și consolidare a poli�cii de mediu

(2016) Reforma ins�tuțională a Guvernului este în desfășurare, este prevăzută crearea APM

a. Raportul privind implementarea Programului Guvernului pentru anii 2011–2014; Hotărârea Guvernului cu privire la crearea APM a fost aprobată; rapoartele anuale de ac�vitate ale APM

b. Suprafața ariilor protejate (% din teritoriu) ges�onată în conformitate cu cerințele internaționale

Date de bază: 4,65% (2011); în prezent nu sunt ges�onate în conformitate cu standardele internaționale

Ținta: 7% din teritoriu (SNM – 8% în 2023); elaborarea și implementarea planurilor de ges�onare pentru toate site-urile

(2016) 5,75%. În ianuarie 2017, Guvernul a aprobat fondarea Rezervației biosferice „Prutul de Jos”, iar după ce proiectul respec�v va fi adoptat și de Parlament suprafața ariilor protejate se va mări cu 0,4%

b. Raportul privind starea mediului (Ministerul Mediului); rapoartele naționale către Convenția privind diversitatea biologică

c. Considerentele de mediu integrate în poli�cile sectoriale sau planurile de acțiuni/documentele de poli�ci existente specifice sectorului de mediu

Date de bază: Integrarea cerințelor de mediu în poli�cile și strategiile secto-riale prevăzute în proiectul Strategiei naționale de mediupentru perioada anilor 2012–2022 și proiectul Legii privind protecția mediului înconjurător; poli�cile actuale ce integrează considerentele de mediu: Planul de acțiuni pentru mediu și sănătate, Conceptul agriculturii și transportului ecologic

Ținta: Integrarea în poli�cile și strategiile sectoriale a obiec�velor, acțiunilor și indicatorilor sectoriali de mediu

(2016) În aproxima�v 24 de poli�ci și strategii au fost integrate obiec�ve, acțiuni și indicatori de mediu, inclusiv în Planul național pentru eficiență energe�că, Strategia de dezvoltare cu emisii reduse aprobată în 2016

c. Raportul privind implementarea SNM și a planului de acțiuni; strategiile și planurile sectoriale în domeniul mediului

h�p://www.mediu.gov.md/index.php/strategia#Rapoarte

Produsul 3.1.1: Ins�tuțiile naționale sunt capabile să-și aplice capacitatea de reglementare, organizatorică și tehnică pentru a integra aspectul de mediul și managementul resurselor naturale în norme, poli�ci, programe și bugete Indicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Numărul poli�cilor publice, planurilor și actelor norma�ve la nivel local și central în care este integrată componenta de mediu și/sau care sunt supuse evaluării strategice de mediu

Date de bază: Poli�cile existente nu au fost supuse evaluării strategice de mediu, componenta de mediu nu este integrată în poli�cile sectoriale; evaluarea ex-ante a impactului poli�cilor, inclusiv impactul asupra mediului, este în curs de testare (la situația din iunie 2012, au fost evaluate 30 de propuneri de poli�ci publice)

Ținta: Existența cadrului legal pentru evaluarea de mediu a poli�cilor, planurilor și actelor legale; examinarea și evaluarea tuturor poli�cilor noi elaborate (cel puțin 7 poli�ci sectoriale principale de dezvoltare) conform Legii privind evaluarea strategică de mediu, prezentarea actelor legale spre examinare de către experți în domeniul ecologiei

(2016) Legea privind evaluarea strategică de mediu a fost aprobată; 26 de documente de poli�ci au fost examinare și evaluate din punctul de vedere al mediului

a. Rapoartele privind implementarea Programului Guvernului; raportul bianual al Consiliului Național pentru Par�cipare; rapoartele în conformitate cu Legea privind transparența în procesul decizional; rapoartele privind implementarea Acordului de Asociere; rapoartele anuale ale Ministerului Mediului; rapoartele Agențiilor de Dezvoltare Regională, rapoartele către Convenția UNECE Espoo

42


b. Cheltuielile de mediu la nivel național și local în raport cu bugetul de stat, inclusiv alocațiile în alte sectoare (%)

Date de bază: (2011) 0,69% Ținta: Până în 2017, cota cheltuielilor de mediu să nu fie mai mică decât media în noile state membre UE/țările care aderă din Europa Centrală și de Est

(2016) Nu există date disponibile

b. Ministerul Finanțelor, Bugetul de stat (raportul privind executarea bugetului); Fondul Ecologic Național (FEN); rapoartele Fondului Naţional pentru Dezvoltarea Regională; bugetele naționale/regionale/locale (data.gov.md); rapoartele Evaluării rezultatelor dezvoltării (ADR), BNS; EuroStat; OCDE; Analiza cheltuielilor publice de către Banca Mondială

Produsul 3.1.2: Autoritățile din domeniul mediului, sectorul privat și societatea civilă şi-au îmbunătăţit capacităţile de a elaborare, implementare și respectare a legislației, poli�cilor, programelor/bugetelor de mediu într-un mod responsabil, transparent și par�cipa�vIndicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Gradul de implementare a capitolului „Mediu” din AA UE-RM în conformitate cu Planul de acțiuni

Date de bază: Semnarea AA este preconizată pentru 2013

Ținta: Punerea în aplicare, în conformitate cu Planul de acțiuni, a angajamentelor referitoare la elaborarea poli�cilor și aproximarea legislației

(2016) Analiza can�ta�vă a nivelului PNAAA pentru anii 2014–2016 indică o proporție de implementare de 73,73%. Totodată, rata de armonizare a legislației naționale cu acquis-ului comunitar în cadrul Acordului este de 34% din numărul total de acte ale UE.Ca parte a Planului de Acțiuni UE-Moldova, pe parcursul lui 2016 au fost aprobate următoarele documente de poli�ci și acte legale:- Strategia de dezvoltare cu emisii reduse a Republicii Moldova;- Regulamentul privind accesul publicului la informația de mediu – Direc�va 2003/4/CE;- Legea privind evaluarea strategică de mediu – Direc�va 2001/42/CE; și- Legea privind deșeurile – Direc�va 2008/98/CE.

Gradul de implementare a capitolului „Mediu” din AA UE-RM este de 43,5%

a. Rapoartele MM privind implementarea Planului de dezvoltare strategică/SNM; rapoarte către Evaluarea milenară a ecosistemelor; rapoartele APM; rapoartele privind implementarea AA; baza de date a Centrului de Armonizare a Legislației/Ministerul Jus�ției

43


b. FEN are un regulament îmbunătățit și un program și management transparent al ciclului proiectului, în conformitate cu prioritățile sectoriale și naționale; numărul strategiilor de finanțare/programelor bugetare existente pentru programele/sub-programele Strategiei pentru cheltuielile de mediu

Date de bază: Regulamentul FEN a fost elaborat și aprobat în 1998, iar până în 2010 au fost introduse câteva modificări, as�el că acesta nu corespunde bunelor prac�ce internaționale; proiectele FEN nu sunt selectate în baza concursurilor/licitațiilor; în prezent, doar un singur subprogram (pentru sectorul apei) are o strategie de finanțare

Ținta: Un nou regulament, strategii referitoare la cheltuieli și proceduri de management al ciclului proiectului ale FEN elaborate în conformitate cu bunele prac�ci internaționale; cel puțin alte 2 subprograme au strategii de finanțare/programe bugetare

(2016) Niciun progres nu s-a observat în 2016

b. Regulamentul FEN; rapoartele FEN; Strategia pentru cheltuielile de mediu; rapoartele MM

c. Suprafața zonelor naturale protejate (în % din teritoriul național); numărul zonelor naturale protejate ges�onate în conformitate cu cerințele internaționale; Strategia privind diversitatea biologică a Republicii Moldova și Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia (SDBPA) actualizate și implementate

Date de bază: (2011) 4,65%; nicio zonă naturală protejată nu este ges�onată pe deplin în conformitate cu cerințele internaționale; SDBPA expirată

Ținta: Cel puțin 7%; ges�onarea tuturor zonelor protejate în conformitate cu standardele internaționale; implementarea pe deplin a SDBPA

(2016) 5,75%. După aprobarea de către Parlament a Hotărârii Guvernului privind fondarea Rezervației Biosferice „Prutul de Jos”, se preconizează o mărire de până la 6,15% a zonelor naturale protejate până la sfârșitul lui 2017. Finanțarea elaborării a 12 planuri de ges�onare pentru speciile incluse în Cartea Roșie a fost asigurată ca parte a obligațiilor din cadrul SDBPA

c. Rapoartele BNS; rapoartele de proiect; rapoartele privind starea mediului ; rapoartele MM; rapoartele anuale ale Guvernului; rapoartele privind implementarea SDBPA

d. Can�tatea de pes�cide foarte periculoase (PFP) prezente în țară; numărul proiectelor pilot în care este inclusă combaterea alterna�vă integrată a dăunătorilor

Date de bază: 1.500 tone de pes�cide ieșite din uz în 23 de localități (sursa datelor de referință: Organizația pentru Alimentație și Agricultură)

Țintă: Evacuarea a cel puțin 10% din PFP existente și supravegherea unui loc important de stocare cu risc sporit; elaborarea a 5 proiecte pilot privind combaterea integrată a dăunătorilor

(2016) 313 tone de PFP încă mai sunt stocate în 5 localități. 276,8 tone au fost evacuate în 2016

d. Rapoartele Guvernului Republicii Moldova în cadrul Convenției Ro�erdam; rapoartele de proiectInformații de la Ministerul Mediului, Ministerul Apărării

Rezultatul 3.2: Poli�cile și capacitățile naționale consolidate permit o rezistență sporită la dezastre și schimbări clima�ce, de rând cu o dezvoltare economică și un consum durabil bazate pe emisii scăzuteIndicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Numărul localităților care implementează măsuri de reducere a riscurilor clima�ce și de dezastre, în conformitate cu Strategia națională de ges�onare a riscului de dezastre, Strategia de adaptare la schimbarea climei și tratatele internaționale

Date de bază: 0% din 1.681 de localități

Ținta: 10% din localități implementează măsuri de ges�onare a riscurilor de dezastre și de adaptare la schimbările clima�ce în conformitate cu strategiile naționale

(2016) 35 de localități (sau 2%)

a. Rapoartele anuale ale Guvernului privind implementarea strategiilor; rapoartele de monitorizare și de program/proiect

44


Indicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificareb. Intensitatea energe�că și a resurselor

Date de bază: Intensitatea energe�că 31,7 MJ/USD (2006);Date de bază corectate pentru 2010: Intensitatea energe�că 16,535 MJ/1.000 USD (sau 0,395 tep/1.000 USD);aplicarea actuală a ERPP este sub-es�mată de u�litățile publice și sectorul privat; u�lizarea/consumul ineficient al resurselor naturale (apă, materiale și energie) de către întreprinderi și alte organizații și tergiversarea implementării tehnologiilor de mediu eficiente; s�mulente limitate pentru consumul durabil

Ținta: Intensitatea energe�că: reducerea cu 7% până în 2017 compara�v cu 2010 (minus 1% anual în medie); implementarea conceptului de intensitate a resurselor la 100 de întreprinderi

(date actualizate pentru 2015) Intensitatea energe�că 15,13 MJ/1.000 USD (sau 0,361 tep/1.000 USD)

(2016) Datele privind intensitatea energe�că pentru anul 2016 vor fi disponibile în noiembrie 2017

(2016) 84 de întreprinderi au beneficiat de aplicarea conceptului ERPP

b. Raportul privind implementarea Strategiei „Moldova 2020”; BNS; Ministerul Economiei; rapoarte către Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor clima�ce (UNFCCC); raportul privind implementarea Strategiei naționale de mediu și Strategiei de ges�onare a deșeurilor

c. Cota energiei regenerabile în consumul intern brut

Date de bază: 5% Ținta: 15% către 2017, sau majorarea cu minim 2% anual (20% către 2020)

(date actualizate pentru 2015) 14,18%


c. Raportul privind implementarea Strategiei „Moldova 2020”; BNS; Ministerul Economiei; rapoarte către UNFCCC; raportul privind implementarea Strategiei naționale de mediu și Strategiei de ges�onare a deșeurilor

Produsul 3.2.1: Sectorul public și privat, precum și consumatorii individuali schimbă modelele de producere și de consum optând pentru eficiența energe�că sporită și consumul eficient de resurse, precum și pentru u�lizarea energiei regenerabileIndicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Intensitatea energe�că; numărul de NAMA elaborate și prezentate spre finanțare către UNFCCC; consumul de hidroclorofluorocarburi (HCFC)

Date de bază: (2009) Consum total primar de 14.170 de energie pe dolar din PIB (Btu pe an 2005), USD (paritatea puterii de cumpărare); nicio NAMA elaborată la moment; 2,3 tone de hidroclorofluorocarburi care reduc stratul de ozon (2009)

Țintă: -5% până în 2017 (a se stabili în 2013); elaborarea a cel puțin 4 NAMA și înregistrarea lor la UNFCCC până în 2015, și ins�tuirea unui sistem relevant de măsurare, raportare și verificare pentru implementarea NAMA; reducerea cu 10% până în 2015 compara�v cu nivelul de bază al consumului

(date actualizate pentru 2015)15,13 MJ/1.000 USD (sau 0,361 tep/1.000 USD).

(2016) 4 NAMA în sectorul energiei, împăduririi, deșeurilor și iluminării au fost finalizate și prezentate pentru înregistrare la UNFCCC; proiectul hotărârii de Guvern privind sistemul de MRV pentru implementarea NAMA a fost elaborat și prezentat pentru consultări; a fost a�ns obiec�vul de reducere a HCFC-urilor

a. Programul de monitorizare, urmărire și etalonare care va fi elaborat de Agenția pentru Eficiență Energe�că; rapoartele către UNFCCC; Ministerul Mediului; rapoartele privind implementarea planului de ges�une a suprimării eșalonate a HCFC conform Protocolului de la Montreal; Administrația de Informații în Energie a SUA; Agenția Internațională pentru Energie

45


Indicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificareb. Procentul energiei regenerabile în totalul consumului intern brut de energie; numărul instalațiilor de încălzire pe bază de biomasă din clădiri publice/gospodării private; numărul producătorilor de combus�bil din biomasă

Date de bază: 5%; 90/mai puțin de 100; 50 (2012)

Ținta: 15%; 280/700; 140

(date actualizate pentru 2015) 14,18%; 189/1,143; 124


b. BNS; Ministerul Economiei; Agenția pentru Eficiență Energe�că; Rapoartele de proiect

c. Eficiența energe�că și eficiența resurselor și intensitatea poluării la nivelul întreprinderilor/organizațiilor; rolul ERPP în poli�cile relevante implementate la diferite niveluri administra�ve (versiune inițială)

Versiune ajustată propusă – Produc�vitatea resurselor (eficiența consumului de apă/energie/materiale) și intensitatea poluării la nivelul întreprinderilor/organizațiilor; rolul ERPP în poli�cile relevante implementate la diferite niveluri administra�ve

Date de bază: 5 întreprinderi au implementat ERPP din 2010 consumând as�el mai puține materiale, energie și apă și generând mai puține deșeuri și poluanți

Ținta: Implementarea de către cel puțin încă 90 de întreprinderi a prac�cilor și tehnicilor ERPP ceea ce va asigura o produc�vitate sporită a resurselor (prin economisirea apei, materialelor și/sau energiei) și o intensitate mai scăzută a poluării (prin reducerea can�tății de deșeuri și emisii) până în 2017; adoptarea de către Guvern a unor măsuri de poli�ci prin care întreprinderile să fie încurajate să implementeze tehnici și prac�ci ERPP

(2016) Confirmarea și monitorizarea, în anul 2016, a rezultatelor obținute de cele 84 de întreprinderi care au aplicat ERPP. Tes�moniale pozi�ve au fost recepționate de la întreprinderi privind: Creșterea produc�vității resurselor; Reducerea can�tăților de deșeuri și a intensității poluării; Reducerea costurilor de funcționareÎn 2016, unele întreprinderi și-au redus consumul de energie cu 22.000 MWh, consumul de apă cu 1.000.000 m3, apa uzată cu 900.000 m3; consumul de materiale cu 7.000 de tone; deșeurile solide cu 7.000 de tone; emisiile de aer cu 9.000 de tone de CO2eq, ceea ce a permis economisirea a aproxima�v 1,45 milioane de euro în urma aplicării a unui prim set de măsuri ERPP fezabile la preturi neînsemnate.Moldova și-a confirmat angajamentul pentru ERPP prin Ministerul Mediului, Ministerul Economiei care au aprobat ERPP ca una dintre acțiunile naționale în cadrul: (1) Iniția�vei privind economia verde, Batumi, 2016;(2) Proiectului foii de parcurs privind promovarea economiei verzi.Municipiul Bălți și Orhei au salutat ERPP și au contribuit în mod ac�v la ex�nderea și livrarea cluburilor ERPP în 2016 pentru întreprinderile și organizațiile lor regionale

c. Broșurile privind reușitele programului ERPP cu beneficii documentate; rapoartele de proiect (UNIDO)Pentru a monitoriza beneficiile post-implementare obținute de unele întreprinderi a fost u�lizat un set din 3 indicatori privind produc�vitatea resurselor și 3 indicatori privind intensitatea poluării h�p://ncpp.md/documente/Enterprise_Level_Indicators_for_RP_and_PI_En.pdfReferințele la ghidurile și broșurile elaborate privind succesul aplicării ERPP în 2016: h�p://www.ncpp.md/documente/ROM_RECP_FACILITATOR_Manual-Moldova_ 2017_public.pdf h�p://ncpp.md/documente/ROM_PRIMER_RECP_EaP_GREEN_2017_public.pdf

46


PRODUSUL 3.2.2: Poli�ci, mecanisme și capacități consolidate la toate nivelurile pentru GRD și ASC Indicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificarea. Strategii existente pentru GRD/ASC; sistemul de examinare a GRD/ASC pentru poli�cile sectoriale implementat; numărul poli�cilor/planurilor locale adoptate/revizuite cu integrarea ASC și GRD, inclusiv numărul planurilor centrate pe copii și pe agricultură

Date de bază: Nu există strategii de GRD/ASC; nu există o metodologie de screening clima�c/GRD pentru poli�cile sectoriale existente (prevăzută în proiectul Strategiei naționale ASC); mai puțin de 20 de planuri locale existente care să integreze pe deplin ASC și GRD, niciunul nu este centrat pe copii; numărul planurilor centrate pe agricultură va fi determinat în 2013

Ținta: Adoptarea strategiilor naționale de GRD/ASC; adoptarea și implementarea cadrului de screening clima�c și GRD pentru poli�cile sectoriale; 100 de planuri de dezvoltare locală cu integrarea ASC/GRD, inclusiv cel puțin 3 planuri centrate pe copii; % prevederilor implementate des�nate GRD și schimbărilor clima�ce în cadrul planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a agriculturii

(2016) A fost aprobată Strategia de dezvoltare cu emisii reduse a Republicii Moldova; au fost finalizate strategiile de adaptare la schimbările clima�ce a sectorului sănătate și a sectorului fores�er și prezentate spre aprobare; Strategia națională pentru GRD și Planul de acțiuni sunt pe cale de aprobare, a fost elaborată legea privind dezastrele naturale. ASC a fost integrată cu succes în 6 strategii de dezvoltare la nivel raional, în �mp ce principiile GRD au fost integrate în 2 planuri noi de dezvoltare la nivel raional și au fost elaborate 3 planuri centrate pe copii

a. Rapoarte de proiect; rapoartele anuale ale Guvernului; rapoartele Ministerului Agriculturii și Industriei AlimentareRaportul privind implementarea Strategiei naționale de dezvoltare agricolă și rurală (pentru anul calendaris�c 2016), Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare

b. Procentul ins�tuțiilor medicale cu un nivel sporit de rezistență la dezastre, cu personal medical instruit în domeniul sănătății publice și cu planuri de ges�onare a situațiilor de urgență și de răspuns în caz de dezastre

Date de bază: Nivelurile de rezistență în spitalele publice sunt după cum urmează: la 25% – înalt, la 76% – mediu și la 8% – redus; numărul personalului medical instruit – 340

Ținta: 50%; 50%; 0%; cu 480 cadre medicale instruite mai mult

(2016) După evaluarea în 2016 conform Indicelui de siguranță a spitalului, spitalele din Moldova au următoarele niveluri de rezistență:înalt – 88,7%; mediu – 11,3%; redus – 0%

b. Rapoarte privind implementarea Programului național pentru consolidarea siguranței spitalelor; Rapoartele anuale ale Ministerului Sănătății

c. Numărul de acțiuni implementate din Planul național de acțiuni conex Regulamentelor sanitare internaționale (RSI)

Date de bază: 17 din 31 de acțiuni implementate

Ținta: Implementarea tuturor acțiunilor

(2016) 31 dintre cele 31 de acțiuni planificate au fost implementate integral sau parțial (unele sunt în curs de implementare)

c. Rapoartele Ministerului Sănătății/Centrului Național de Sănătate Publică privind implementarea Planului de acțiuni conex RSI

United Na�ons Housestr. 31 August 1989, 131,

Chişinău, MD2012h�p://www.md.one.un.org

Organizația Națiunilor Unite în Moldova...5 Organizația Națiunilor Unite în Moldova –...

Documents

Transcript of Organizația Națiunilor Unite în Moldova...5 Organizația Națiunilor Unite în Moldova –...