ONUMOLDOVA ÎN - undp.org Magazine 5 ro... · Revista ONU în Moldova Organizația Națiunilor...

AUGUST 2017 Revista ONU | 1

DE 20 DE ANI, MOLDOVA PARTICIPĂ

LA OPERAŢIUNI INTERNAŢIONALE

ALĂTURI DE TRUPELE ONU DE

MENŢINERE A PĂCII

UNIUNEA EUROPEANĂ A ADUS PENTRU

PRIMA DATĂ MUZICA CLASICĂ

LA CETATEA TIGHINA

pag. 4

pag. 18

August 2017, #5

ÎNMOLDOVAONU

STRATEGIA „MOLDOVA 2030” VA FI ELABORATĂ PÂNĂ LA SFÂRȘITUL ACESTUI AN

Foto: PNUD Moldova / Victor Pictor

Revista ONU în MoldovaOrganizația Națiunilor Unite în Moldova

August 2017, Revista Nr. 5

„ONU în Moldova” este o revistă trimestrială editatăde Organizația Națiunilor Unite în Moldova, str. 31 August 1989 nr. 131, Chișinău, MD 2012, R. Moldovatel.: (373-22) 22 00 45, fax: (373-22) 22 00 41; www.un.md, www.revista.un.md

Articolele incluse în această revistă nu reflectă neapărat viziunile oficiale sau politicile Organizației Națiunilor Unite sau ale oricăror din Agențiile sale. Articolele pot fi publicate pentru scopuri non-comerciale, cu condiția de a indica sursa.

Coperta: ONU Moldova / Tirajul: 150 de exemplare

Dacă doriți să primiți o versiune tipărită a revistei, vă rugăm să scrieți un mesaj la [email protected]

CuprinsCuvânt de introducere al Coordonatoarei Rezidente ONU 3

De 20 de ani, Moldova participă la operaţiuni internaţionale alături de Trupele ONU de menţinere a păcii

4

SUN DĂ-I FEST a adus energie curată în inima Chișinăului 6

Copiii emigranţilor moldoveni studiază limba natală 8

Phumzile Mlambo-Ngcuka, directoareaexecutivă UN Women: „Să ne unim forţele pentru promovarea egalităţii de gen”

10

În sate locuiesc de patru ori mai multe persoane aflate la limita sărăciei decât în orașe

12

Moldova și-a asumat să atingă 106 ţinte pentru o viaţă mai bună până în 2030

14

Ziua Lumânărilor Aprinse 16

23 de localităţi vor beneficia de servicii locale de calitate datorită implicării migranţilor

17

Uniunea Europeană a adus pentru prima dată muzica clasică la Cetatea Tighina

18

O creșă socială a fost deschisă la Glodeni 20

Mai mulţi copii de etnie romă vor avea acces la educaţie de calitate 22

Xenia vrea să meargă la școală 24

Decizie istorică pentru justiţia din Moldova: un tânăr cu dizabilităţi psihosociale și-a redobândit capacitatea legală

26

Succese majore în domeniul sănătăţii realizate prin cooperare: 15 ani ai Reţelei de Sănătate din Europa de Sud-Est

27

Jurnaliștii din Tiraspol și-au consolidat capacităţile de a scrie pe teme de sănătate

28

Alternativa la detenţie pentru persoanele dependente de droguri – o soluţie pentru Republica Moldova

29

#AlăturiDeRefugiaţi 30


Adaptarea Agendei de Dezvoltare Durabilă și a celor 17 Obiective Globale la contextul național al Republicii Moldova este o prio-

ritate pentru Națiunile Unite. Colaborăm cu Can-celaria de Stat și partenerii locali pentru a realiza acest obiectiv. Am depus eforturi comune pentru a adapta cadrul global de indicatori și ținte la con-textul național de politici și la agenda de reforme. Acest fapt ne va permite să monitorizăm progre-sul în implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă și să ne asigurăm că țara se îndreaptă în direcția corectă.

Următorul pas constă în evaluarea Strategiei Na-ționale de Dezvoltare Moldova 2020 și elabora-rea unei noi strategii, aliniată cu Agenda 2030, Acordul de Asociere la Uniunea Europeană și alte angajamente internaționale ale Moldovei, acest exercițiu fiind derulat în parteneriat cu Cancela-ria de Stat și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare. Strategia Națională de Dezvoltare Moldova 2030 va fi o foaie de parcurs pentru dezvoltarea strategică pe termen lung a țării și va oferi Guvernului direcții pentru implementarea unei agende eficiente de reforme, care va maxi-miza beneficiile pentru toți locuitorii Moldovei, in-clusiv cei mai vulnerabili și marginalizați.

Să ajungem la cei rămași în afara procesului de dezvoltare este un principiu de bază al Agendei 2030. Din acest motiv, inegalitățile încă acute în-tre diferite segmente ale populației din Moldova alarmează.

Raportul Național de Dezvoltare Uma-nă 2015/2016, publicat în luna iunie anul curent, scoate în evidență faptul că grupurile vulnerabile sunt expuse inegalităților sociale și nu au resimțit beneficiile dezvoltării pe care a înre-gistrat-o Moldova în anii de indepen-dență. Veți găsi mai multe constatări ale raportului într-un articol dedicat acestuia în ediția curentă a revistei.

Lecțiile pe care le-a învățat ONU și partenerii săi sunt clare: trebuie să ne concentrăm eforturile de dezvoltare pe grupurile vulnerabile, să fortificăm coeziunea și incluziunea socială și să ne asigu-răm că nimeni nu este lăsat în urmă.

Raportul a dezvăluit, de asemenea, că dis-crepanțele dintre spațiul urban și rural sunt în creștere, fapt ce se datorează parțial

migrației din zonele rurale. Pentru a contribui la soluționarea acestei provocări, ONU Moldova implementează un proiect în domeniul migrați-ei și dezvoltării locale, prin care implică migranții în dezvoltarea orașelor și satelor lor de baștină. Acum, mai mult de 200 de mii de persoane în 23 de localități beneficiază de condiții mai bune de trai și de infrastructură locală optimizată, ca re-zultat al acestui proiect de succes și despre care, de asemenea, veți putea citi mai multe în ediția curentă a Revistei ONU.

DAFINA GERCHEVA, Coordonatoarea rezidentă a ONU

și reprezentanta permanentă PNUD în Republica Moldova

”Dragi cititori,

Foto: Igor Vrabie / ONU Moldova

AUGUST 20174 | Revista ONU

De 20 de ani, Moldova participă la operaţiuni internaţionale alături

de Trupele ONU de menţinere a păcii

“

Peste 300 de ofițeri și subofițeri ai Ar-matei Naționale au participat în ultimii 20 de ani la operațiuni de menținere

a păcii în diverse puncte fierbinți ale lumii. „Consider necesar să fie mărit numărul

militarilor care sunt antrenați în misiuni de pacificare. Este important să implicăm atât bărbați, cât și un număr mai mare de fe-mei în operațiuni de acest fel. Participarea în misiuni în afara teritoriului statului con-stituie un plus de experiență, transfer de cunoștințe și coeziune în rândul militarilor Armatei Naționale”, a afirmat președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu.

Coordonatoarea rezidentă ONU în Republica Moldova a apreciat anga-jamentul Republicii Moldova față de

pacea și securitatea din întreaga lume.

Aș dori să mulţumesc cetăţenilor Republicii Moldova care participă în operaţiunile de menţinere a păcii pentru contribuţia importantă pe care o aduc pentru cauza păcii”,

a spus DAFINA GERCHEVA, coordonatoare rezidentă ONU

şi reprezentantă permanentă PNUD în Republica Moldova.

Ceremonia de detaşare a celui de-al şaptelea contingent al Armatei Naționale în operațiunea KFOR din Kosovo

Ceremonia dedicată Zilei Internaționale a Trupelor ONU de Menținere a Păcii

Observatorii militari ai Armatei Naționale în misiunea UNMISS din Sudanul de Sud

PACE, JUSTIŢIEŞI INSTITUŢIIPUTERNICE


“

“

Locotenent-colonelul Pavel Croitoru, în misiunea ONU din Liberia 2010-2011

În prezent, 9 militari ai Armatei Naţionale se află în misiuni de menţinere a păcii sub egida ONU în Sudanul de Sud, Republica Central Africană, Kosovo, precum și în cadrul Departamentului ONU pentru operaţiuni de menţinere a păcii

(DPKO) din New York, SUA.

În timpul misiunii, am înţeles cât de important este să gândești limpede și rapid, să anticipezi orice situaţie posibilă, deoarece riscurile din această ţară sunt imense. Totodată, am învăţat să lucrez în echipă, să comunic cu localnicii şi am înţeles cât de importantă este prezenţa femeilor în operaţiunile de menţinere a păcii. Astfel, e mai ușor să comunicăm cu localnicii, mă refer la femei și copii, și e menţinută egalitatea de gen în misiuni internaţionale”,

spune IULIA MADAN, maior în Armata Naţională, care a participat în misiune

în Republica Central-Africană în anii 2014-2016.

Maiorul Ianăc Deli, în misiunea UNMISS din Sudanul de Sud 2013-2014

Activităţile practice simulează o misiune de menţinere a păcii ONU, cu incidente ce permit utilizarea cunoştinţelor acumulate. Exerciţiile durează cca 48 de ore fără pauză”,

spune locotenent-colonelul ION COZMA.

Locotenent-colonelul Ion Cozma a participat în mi-siunea ONU în Sudan în anii 2009-2010, iar acum este șef al Centrului de formare continuă în cadrul Acade-miei Militare a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”. Militarii reveniți din misiune sunt invitați la Cursul de pregătire a observatorilor militari pentru operațiuni de menținere a păcii sub egida ONU pentru a împărtăși experiența cu viitorii pacificatori.

Prestaţia acestor militari, care a fost una excelentă, demonstrează că Armata Naţională dispune de cadre bine pregătite pentru orice fel de misiune”,

a menţionat GHEORGHE GALBURA, viceministrul Apărării.

“

Locotenent-colonelul Ion Cozma, Misiunea ONU în Sudan, 2009-2010

Locotenent-colonelul Timofei Starodub și căpitanul Vasile Mirca, în misiunea UNMISS din Sudanul de Sud


Maiorul Iulia Madan, în misiunea ONU din Republica Central Africană 2014-2016


SUN DĂ-I FEST a adus energie curată în inima Chișinăului

“

“

Mii de oameni au descoperit teh-nologiile de producere a energi-ei regenerabile și s-au delectat

cu melodii cântate la instrumente mu-zicale alimentate de la panouri fotovol-taice. SUN Dă-I Fest, ajuns la a cincea ediție, s-a desfășurat în Grădina publică Ștefan cel Mare și a fost organizat de Proiectul Energie și Biomasă - finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare - Agenția pentru Eficiență Energetică și POT Music.

Sunt foarte fericit să particip din nou la SUN Dă-I Fest. Este un eveniment frumos pentru întreaga familie, dar și o oportunitate de a descoperi energia regenerabilă care aduce beneficii în viaţa de zi cu zi a fiecăruia dintre noi”,

a declarat ANEIL SINGH, Șeful Secţiei Cooperare în cadrul

Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova.

Sunt încântată de entuziasmul tinerilor inovatori şi convinsă că ideile lor nu se vor opri la aceste machete, prototipuri, ci vor crește în proiecte valoroase care vor schimba lumea în una prietenoasă naturii. Remarc, de asemenea, și interesul sporit al oamenilor faţă de energia curată produsă în propria ţară, ceea ce aduce cu sine și siguranţă, locuri noi de muncă, noi afaceri și bani investiţi în Moldova”,

a declarat DAFINA GERCHEVA, Coordonatoare rezidentă ONU și Reprezentantă permanentă PNUD

în Republica Moldova.

Sun Dă-I Fest, ediția a V-a

Concert de muzică live susținut de formații străine şi autohtone la instrumente muzicale alimentate de la energia solară

Sun Dă-I Fest este organizat de Proiectul Energie şi Biomasă, Agenția pentru

Eficiență Energetică şi POT Music

ENERGIE ACCESIBILĂŞI CURATĂ


“

“

În cadrul festivalului au fost prezen-tate și tehnologii de energie regene-rabilă care funcționau în regim real:

cazane pe biomasă ce produc energie termică, panouri fotovoltaice ce ne dau electricitate curată și colectoare sola-re ce încălzesc apa. Vizitatorii au testat automobilele, scuterele și bicicletele electrice, au primit informații din prima sursă de la companiile care promovea-ză tehnologiile curate la noi în țară și au cunoscut istoriile oamenilor care au renunțat la energia poluantă în favoarea celei curate produse la noi în țară.

Adulții au participat la concursurile interactive la tema energiei rege-nerabile și la atelierele practice

de producere a energiei regenerabile și de reciclare a deșeurilor, au învățat cum să prepare bucate prietenoase mediului ambiant.

Venim al doilea an la acest festival și ne place ce vedem aici. Muzică bună și cântată live în aer liber, și alimentată de la energie solară, tehnologii și inovaţii pe care le-au descoperit azi, activităţi și jocuri interesante atât pentru maturi, cât și pentru copii. E un mini-univers eco în care mi-aș dori să trăiesc continuu”,

spune ELENA CARAFIZI care a venit împreună cu familia la SUN Dă-I Fest.

SUN Dă-I Fest a culminat cu un con-cert de muzică live susținut de formațiile Flat Foot (Suedia), Domino (România), Hi Mum, Sillaje, Glimpse, Via Dacă, Amber-traps, care au avut instrumentele muzi-cale alimentate de la energia solară.

Tehnologiile expuse aici promovează modele de consum inteligent de energie curată și de sporire a independenţei noastre energetice. Mă bucur că pe an ce trece devin tot mai variate ofertele de pe piaţa locală din sectorul energetic și, nu în ultimul rând, admir entuziaştii care au înlocuit energia din surse fosile cu cea regenerabilă”,

spune CĂLIN NEGURĂ, șef al Direcţiei generale energetică,

Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Expoziție de tehnologii verzi

Inovația tinerilor de la Universitatea Tehnică

Hârtia poate fi reciclată și în asemenea scopuriPOT Music

Expoziție de inovații ecoOamenii au participat la concursurile interactive la tema energiei regenerabile

ENERGIE ACCESIBILĂŞI CURATĂ


Copiii emigranților moldoveni studiază limba natală

Imaginați-vă că sunteți născut în Re-publica Moldova, dar nu vorbiți limba natală. Aceasta e realitatea pentru

mai mult de 40.000 de copii, răspândiți în peste 30 de țări de pe glob. Părinții, care au emigrat din Moldova din rațiuni economice, își aduc copiii în țări care seamănă prea puțin cu patria lor. Legă-turile lor sociale și culturale cu patria se erodează cu timpul, iar uneori ei nu se mai identifică deloc cu Moldova.

Pentru a îmbunătăți această situație, Organizația Internațională pentru Migra-ție, noua Agenție pentru migrație a ONU, a fost preocupată pe parcursul ultimilor doi ani de reducerea impactului migrației. 10 Asociații ale diasporei au primit gran-turi în valoare de 3.500 de dolari fiecare pentru scopuri educaționale. Asociațiile

Natalia Grîu, reprezentantă a Ministerului Educației, Culturii și Cercetării și discipolii centrului educațional „Alunelul”, Padova, Italia

Lecție deschisă pe tema „Drepturile copiilor” din centrul educațional, organizată de Asociația „Moldovenii din Veneția pentru Solidaritate Socială” împreună cu biserica ortodoxă moldovenească „Naşterea Maicii Domnului”

Școala duminicală organizată de Asociația „Moldovenii din Veneția pentru Solidaritate Socială” de pe lângă Biserica ortodoxă moldovenească „Nașterea Maicii Domnului” din or. Padova, Italia


își vor putea finanța costurile de arendă a sediilor, procurarea materialelor didactice și rechizitelor de birou și vor putea plăti salarii profesorilor.

Cele 10 centre sunt situate în Portu-galia (trei), Italia (două) și câte unul în Franța, Belgia, Irlanda, Kazahstan

și Canada. Multe centre la rândul lor au nevoie de susținere. De obicei, aceste centre sunt finanțate din donațiile părinți-lor sau ale partenerilor, precum bisericile ortodoxe sau autoritățile centrale și pri-măriile. De exemplu, Școala duminicală din Faro, Portugalia, a primit dreptul de a folosi pentru activitățile sale, gratuit și pe termen nelimitat, școala din localitate.

Însă nu orice centru al diasporei are parte de astfel de sprijin. Unele abia își lansează activitatea și au nevoie de lucruri elementare, cum ar fi asistență metodolo-gică în predarea limbii române. Din acest motiv, Agenția ONU pentru Migrație a an-gajat doi experți naționali pentru a elabo-ra un curriculum și un ghid al profesorului pentru predarea limbii române. Curricu-lumul a fost aprobat recent de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova și va ajuta la învățarea nu doar a culturii și obiceiurilor natale, ci și a limbii, în conformitate cu standardele europene.

În luna iunie, la Chișinău, profesorii din aceste centre educaționale au partici-pat la o instruire de o săptămână asupra

noului curriculum. Unul dintre participanții la training, Maria Simonișvili, reprezentantă a Asociației „Casa Mare” din Tbilisi, Geor-gia, a declarat că „acest atelier a fost util nu doar din perspectiva conținutului, ci și pentru că ne-a unit ca grup. În timpul exersărilor am fost nu doar profesori, ci și niște elevi, copii, care nu vor uita lecțiile de română”.

Centrul educațional „Alunelul” de pe lângă Centrul Internațional Moldav de Cultură și Socializare – Solidaritate Universală, Padova, Italia

Cristina Blanaru, profesoară la Școala duminicală


Phumzile Mlambo-Ngcuka, directoarea executivă UN Women:

„Să ne unim forțele pentru promovarea egalității de gen”

Phumzile Mlambo-Ngcuka la lansarea obiectului de artă „Pentru un viitor luminos” în orașul Căușeni. Foto: UN Women/Ramin Mazur

Phumzile Mlambo-Ngcuka este întâmpinată în orașul Căușeni în mod tradițional cu pâine și sare. Foto: UN Women/Ramin Mazur

În timpul primei sale vizite oficiale în Republica Moldova, adjuncta Secretarului General ONU și directoarea executivă UN Women, Phumzile

Mlambo-Ngcuka a făcut un apel de solidarizare a societății pentru avansarea egalității de gen în Republica Moldova.

Directoarea executivă UN Women a participat alături de autoritățile publice locale, supraviețui-toarele violenței și tinerii implicați în campaniile de sensibilizare împotriva violenței în bază de gen, la lansarea obiectului de artă „Pentru un viitor lumi-nos”, instalat în parcul central din orașul Căușeni.

Phumzile Mlambo-Ngcuka a apreciat contri-buția semnificativă a supraviețuitoarelor violenței - campioanele pozitive, care au ajutat multe alte femei din Căușeni, dar și din întreaga țară să facă primii pași spre o viață fără violență.

EGALITATEDE GEN


“

“

Directoarea executivă UN Women, Phumzile Mlambo-Ngcuka în timpul ședinței bilaterale cu Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon. Foto: UN Women/Ramin Mazur

Directoarea executivă UN Women, Phumzile Mlambo-Ngcuka, în timpul întrevederii cu Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu. Foto: UN Women/Ramin Mazur

Phumzile Mlambo-Ngcuka la întâlnirea cu femeile deputate din Parlamentul RM. Foto: UN Women/Ramin Mazur

Directoarea executivă UN Women, Phumzile Mlambo-Ngcuka la întrevederea cu Prim-Ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip. Foto: UN Women/Ramin Mazur

Felicit campioanele pozitive pentru curajul lor de a sparge tăcerea și pentru acţiunile lor în combaterea violenţei faţă de femei și fete. Sunteţi modele demne de urmat, întrucât dvs. arătaţi cum femeile pot sparge stereotipurile și combate practicile dăunătoare”,

a declarat PHUMZILE MLAMBO-NGCUKA.

Directoarea executivă a avut, de asemenea, o consultare cu reprezentantele societății civi-le din Moldova. Phumzile Mlambo-Ngcuka a

reiterat importanța parteneriatului dintre societatea civilă și UN Women pentru combaterea normelor sociale existente și îmbunătățirea cadrului legislativ în avansarea egalității de gen și drepturilor femeilor în Moldova. Mai mult decât atât, în timpul întâlnirii cu doamnele deputate din Parlamentul Republicii Mol-dova, doamna Mlambo-Ngcuka le-a felicitat pentru votul, aproape unanim, al Legii nr. 71, prin care, pen-tru prima dată în istorie, se introduce cota de gen de reprezentare minimă de 40 la sută a ambelor genuri pe listele de candidați ale partidelor politice.

Pentru a avea o Planetă 50-50 până în 2030 avem nevoie ca toţi oamenii, indiferent de vârstă, gen sau origine să-și unească forţele pentru promovarea egalităţii de gen”,

a afirmat directoarea executivă UN Women.

De asemenea, Phumzile Mlambo-Ngcuka a participat la întâlniri bilaterale de nivel înalt cu pre-ședintele Republicii Moldova, premierul și preșe-dintele Parlamentului pentru a discuta și sublinia importanța continuării eforturilor de consolidare a cadrului politic, legislativ și instituțional pentru pro-movarea egalității de gen și a drepturilor femeilor în R. Moldova.

Totodată, Phumzile Mlambo-Ngcuka a participat la evenimentul intitulat „Femeile aduc soluțiile – traseul supraviețuitoarelor violenței”. Piesa

de teatru, realizată de Teatrul MADE și susținută de UN Women, a ilustrat călătoria femeilor care au găsit soluții la problemele dificile, dar și greutățile suportate de victimele violenței. Evenimentul a fost încununat de mărturii reale ale femeilor care au depășit cercul vicios al violenței, au reușit, în pofida prejudecăților, să devină lidere în comunitatea lor sau să lupte cu stigma împotriva femeilor care trăiesc cu HIV.

Valentina Geamănă, una dintre participante-le la eveniment, care a depășit ani de violență și a deschis un centru de adăpost pentru femei, a menționat că femeile din Moldova ar trebui să se unească pentru a pune capăt violenței. „Să le spu-nem femeilor și fetelor din Moldova că ele nu sunt singure”, a spus Geamănă.

EGALITATEDE GEN


În sate locuiesc de patru ori mai multe persoane aflate la limita

sărăciei decât în orașe

INEGALITĂŢIREDUSE

Raportul Național de Dezvol-tare Umană 2015/2016 scoa-te în evidență amplificarea

discrepanțelor dintre spațiul ur-ban și cel rural la nivel de sărăcie absolută – 19% persoane la limita sărăciei la sate vs. 5% la orașe - și recomandă orientarea politicilor și strategiilor spre dezvoltarea clasei de mijloc. Studiul a fost elaborat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale IDIS “Viitorul” la comanda PNUD Moldova.

Deși venitul mediu disponibil al populației a crescut de două ori în perioada 2010-2015, decalajul dintre cei care trăiesc la oraș și sat s-a acu-tizat. Astfel, diferența dintre venituri urban-rural s-a dublat, de la 23,6% în 2010 la aproape 42% în 2015.

Cele mai sărace persoane cheltuie cel mai mult pe alimente, servicii comu-

nale, ceea ce le crește vulne-rabilitatea la șocuri economice. Pe lângă inegalitățile monetare, cele mai vulnerabile grupuri – fe-meile, persoanele cu dizabilități, persoanele în etate, tinerii – sunt expuse la inegalități sociale, în domeniile educației, sănătății, ac-cesului la servicii de calitate, par-ticipării. Aceste inegalități sunt amplificate și de accesul limitat la servicii comunale de calitate în localitățile rurale. În lipsa unei

În Republica Moldova, inegalităţile sunt în creștere datorită lipsei locurilor de muncă decente, calităţii reduse a serviciilor, diviziunii urban-rurale, corupţiei sistemice și endemice, incluziunii și coeziunii sociale reduse. Reducerea decalajului dintre bogaţi și săraci, abordarea provocărilor complexe și interdependente și construirea drumului spre prosperitate și egalitate necesită atât o abordare cuprinzătoare și holistică, cât și eforturi comune”,

a adăugat DAFINA GERCHEVA,

coordonatoare rezidentă ONU și reprezentantă permanentă PNUD în Republica Moldova.

“


INEGALITĂŢIREDUSE

Alte Rapoarte Naţionale de Dezvoltare Umană pot fi accesate /http://hdr.undp.org/

creșteri economice resimțite de locuitorii satelor, doar remitențele sunt cele care asigură consumul.

Cheltuielile medii de consum ale populației în anul 2015 au fost în creștere față de 2014

cu 12,8%. Marea majoritate a resur-selor financiare sunt folosite pentru necesarul de consum alimentar, în-treținerea locuinței, îmbrăcăminte, transport și comunicații. Doar 0,6% din cheltuieli au fost destinate învă-țământului, în comparație cu 42,1% folosite pentru achiziționarea pro-duselor alimentare.

Femeile continuă să câștige în medie cu 12% mai puțin decât băr-bații. Cele mai mari decalaje sala-

riale de gen în defavoarea femeilor au fost înregistrate în sectoarele: informații și comunicații (-23%), industrie (-18,3%), artă, recreere și agrement (-15,1%).

Dezvoltarea umană nu se limi-tează doar la venituri, ci presupu-ne și acces la servicii de bază. În mediul rural, 8 din 10 fântâni sunt poluate. Doar 43% din locuitorii sa-telor au acces la apă potabilă, față de 90% dintre cei din mediul ur-ban. Astfel, cele mai sărace pături ale populației cheltuiesc în medie până la 15% din venitul disponibil pentru a-și permite servicii de ali-mentare cu apă potabilă și cana-lizare de standard minim, pentru care costurile sunt prea mari.

Inegalități există și la capitolul accesului la serviciile publice a persoanelor cu dizabilități. Peste 70% dintre instituțiile publice nu sunt echipate cu rampe de acces.

Raportul recomandă orienta-rea politicilor și strategiilor spre dezvoltarea clasei de

mijloc, pentru că aceasta reflectă o categorie mare de populație, care ar avea acces la servicii de calitate, ceea ce ar contribui la o dezvoltare umană durabilă. Totodată, e nevoie de a spori creșterea capacității de rezistență/adaptare la șocurile ex-terne și dezastrele naturale, care îi afectează pe cei mai vulnerabili și excluși.


Moldova și-a asumat să atingă 106 ținte pentru o viață mai bună până în 2030

“

Republica Moldova și-a asumat să atingă 106 ținte pentru o viață mai bună până în anul 2030. Respecti-

vele ținte reprezintă rezultatul adaptării Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030, pe care Moldova s-a angajat să o pună în aplicare, împreună cu alte 192 de state membre ale ONU, prin adoptarea Declarației Summit-ului privind Dezvol-tarea Durabilă, care a avut loc la New York în septembrie 2015.

Această Agendă și-a propus să conti-nue într-o formă mai accelerată realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, având scopul principal de a eradica să-răcia până în anul 2030 și de a asigura o dezvoltare durabilă în întreaga lume. Pentru ca agenda să fie una semnificati-vă, fezabilă și eficientă, ea a fost adaptată contextului local, în urma consultărilor.

În Republica Moldova, Cancelaria de Stat, cu sprijinul Organizației Națiunilor

Unite, a desfășurat consultări, la care au participat peste 200 de persoane și a analizat peste 60 de avize.

Lilia Palii, secretar general al Guver-nului, a reiterat gratitudine Organiza-ției Națiunilor Unite pentru suportul acordat în procesul de naționalizare a ODD-urilor și angajamentele de a sus-ține efortul Guvernului în elaborarea noului cadru de planificare strategică Moldova 2030.

Am lansat încă o iniţiativă de parteneriat de importanţă strategică pentru viitorul Republicii Moldova, care va pune bazele transformării ţării într-un stat modern și prosper în care nimeni nu este lăsat în urmă. Sistemul ONU, Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare și Cooperare în Moldova și Cancelaria de Stat, în strânsă consultare cu toate părţile interesate relevante și cu partenerii, au demarat elaborarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare Moldova 2030. Acest document vine cu o abordare holistică și o agendă cuprinzătoare, care va fi pe deplin aliniat cu aspiraţiile poporului, priorităţile naţionale și regionale și angajamentele globale ale ţării”,

a declarat DAFINA GERCHEVA, coordonatoare rezidentă ONU și reprezentantă permanentă PNUD în Republica Moldova.

Dafina Gercheva, coordonatoare rezidentă ONU și reprezentantă permanentă PNUD în Republica Moldova

OBIECTIVELE GLOBALE


Astfel, în urma consultărilor cu acto-rii relevanți, au fost formulate recoman-dări practice cu privire la integrarea a 106 ținte ale Agendei 2030 în docu-mentele de politici la nivel național. În continuare, autoritățile urmează să ajusteze strategiile sectoriale și pro-gramele bugetare în vederea imple-mentării angajamentelor asumate.

Agenda de Dezvoltare 2030 este una foarte complexă și cuprinde 17 Obiective de Dezvoltare Du-

rabilă (Obiective Globale), care includ toate aspectele-cheie ale dezvoltării: economic, social, de mediu, de guver-nanță și drepturile omului.

Raportul constată că agenda națio-nală de politici este aliniată doar parțial la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), iar o treime din ținte nu sunt reflectate în niciun fel în documentele naționale de politici. Doar 11% din țintele globale sunt aliniate cu documentele

naționale de politici și, prin urmare, nu necesită ajustări pentru a fi preluate.

În același timp, majoritatea țintelor (57%) sunt aliniate doar parțial la docu-mentele de politici ale Republicii Mol-dova – se regăsesc doar unele compo-nente ale acestor ținte și, prin urmare, strategiile naționale relevante necesită să fie ajustate pentru a reflecta mai bine spiritul și detaliile țintelor ODD.

Cele mai multe ținte aliniate fac parte din sectorul „mediu”, iar cele mai multe ținte nealiniate – din sectorul „gu-vernanță și drepturile omului”.

“Agenda globală de dezvoltare poate deveni în Republica Moldova una de succes doar dacă la acest moment incipient, ţara va face o prioritizare corectă a ţintelor care urmează a fi atinse, prin corelarea cu agenda de reforme și așteptările societăţii. Este important să analizăm rezultatele obţinute în implementarea acesteia, să ne ajustăm priorităţile și ţintele la nivel naţional, inclusiv luând ca referinţă și obiectivele de dezvoltare asumate la nivel internaţional”.

a declarat LILIA PALII, secretar general al Guvernului.

Lilia Palii, secretar general al Guvernului

Participanți la masa rotundă de lansare a raportului de naționalizare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, 4 iulie 2017

OBIECTIVELE:

OBIECTIVELE:

OBIECTIVELE:

OBIECTIVELE:

8 Muncă decentă și creștere economică9 Industrie, inovație și infrastructură

11 Orașe și comunități durabile 12 Consum și producție responsabile

1 Fără sărăcie2 Zero foame

3 Sănătate şi stare de bine 4 Educație de calitate

6 Apă curată și igienă7 Energie accesibilă și curată

13 Acţiune asupra climei14 Viaţa sub apă 15 Viaţa pe pământ

5 Egalitate de gen10 Inegalităţi reduse16 Pace, justiţie şi instituţii puternice

17 Parteneriate pentru obiective

GUVERNANȚĂ ȘI DREPTURILE

OMULUI

MEDIU

SOCIALE

ECONOMICEOBIECTIVELE

GLOBALE


Ziua Lumânărilor Aprinse

În anul 2016, în Republica Moldova, au fost înregistrate 832 cazuri de infectare cu HIV, numărul cumulativ până la 31 decembrie 2016 fiind de 11.043 de persoane. Pe parcursul anului 2016 au fost înregistrate 246 decese printre persoanele HIV+, cumulativ 3.137 de la debutul epidemiei. În tratament antiretroviral se află circa 4.500 persoane.

SĂNĂTATEŞI STARE DE BINE

Creșterea nivelului de informare a populației despre HIV/SIDA, inclu-siv sporirea nivelului de toleranță

față de persoanele care trăiesc cu HIV; extinderea accesului la servicii de profila-xie, testare, tratament, îngrijire și suport au fost principalele obiective ale campaniei sociale de sensibilizare privind HIV și SIDA, cu sloganul „Să învingem SIDA împreună”.

Ziua Internațională de comemorare a persoanelor decedate de SIDA, numi-tă și Ziua Lumânărilor Aprinse, reprezintă o campanie de mobilizare a comunității, marcată la data de 21 mai. În cadrul cam-paniei au fost informate în jur de 34.700 de persoane (în mod direct), dintre care circa 10.000 în regiunea transnistreană (inclusiv 2.000 de automobiliști).

În cadrul unui flash-mob, numit „Lumina Comemorării”, organizat de Asociația „Inițiativa Pozitivă", mașini ale poliției de patrulare, pompieri și salvatori, poziționa-te sub formă de litere, formând sloganul STOP SIDA au conectat girofarele și lumi-nile de avertizare, în timp ce câteva sute de persoane au depus luminițe aprinse pe o imensă panglică conturată în Piața Mării Adunări Naționale.

La intrare în mai multe instituții, care s-au alăturat campaniei, inclusiv Casa ONU, fiecare colaborator sau vizitator

a primit câte o panglică roșie, un flyer și un breloc informativ. De asemenea, repre-zentanții acelorași structuri (printre care Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Justiției, Agențiile ONU,

Departamentul Instituțiilor Penitenciare, Inspectoratul General al Poliției, Institutul de Neurologie și Neurochirurgie, Spitalul Dermatovenerologie și Maladii Comuni-cabile și alții) au participat în cadrul flash-mob-ului: „Să învingem SIDA împreună!”. Aceștia au pozat, individual sau colectiv, ținând în mână postere pe care erau impri-mate literele sloganului „Să învingem SIDA împreună!”.

În cadrul acțiunii desfășurate în aer liber, denumită „Știu. Susțin. Mă alătur” a fost organizată testarea rapidă la HIV, Hepa-

tita C și sifilis pentru toți doritorii. Au fost testate în total 137 de persoane (dintre care au fost depistate trei cazuri de Hepatita C și un caz de sifilis).

Mai multe geamuri ale Ministerului Să-nătății, Muncii și Protecției Sociale au ilumi-nat în culoarea roșie, astfel încât acestea formau o panglică - simbolul solidarității.

Totodată, în peste 35 de orașe de pe ambele maluri ale râului Nistru, au fost organizate acțiuni informative,

mese rotunde, ateliere de lucru, quest-uri pentru tineri și acțiunea „Traseul securită-ții” în cadrul căreia șoferii au fost informați despre virusul HIV. Pe parcursul derulării campaniei, în transportul public municipal, precum și în cadrul unor centre comerci-ale au fost difuzate 4 spoturi video și au-dio tematice, iar în 6 orașe au fost plasate panouri stradale cu imaginea mai multor persoane cunoscute publicului larg care transmit mesajul campaniei.

Colaboratorii ONU susțin campania „Să învingem SIDA împreună!”

Informarea populației generale despre HIV și SIDA

Panglica roșie proiectată pe clădirea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

Flash-mob „Lumina Comemorării”

Tinerii implicați în City Quest


Peste 200 de mii de persoane din 23 de localități vor beneficia de proiecte de îmbunătățire a infras-

tructurii locale și de condiții mai bune de viață, datorită implicării băștinașilor. Astfel, peste 792 mii USD sunt valorifi-cați de 18 sate și 5 orașe din țară. Din această sumă, circa 118,6 mii USD au fost donați de migranți, prin platforma de crowdfunding Guvern 24.

Circa 214 mii USD au fost oferite de autoritățile locale, iar 460 de mii de do-lari – de Agenția Elvețiană pentru Dez-voltare și Cooperare, prin intermediul proiectului Migrație și dezvoltare loca-lă, implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova.

Cele 23 de proiecte au fost selec-tate în urma consultărilor cu locuitorii și migranții. Pentru a asigura transpa-rența, primăriile informează activ po-pulația despre valorificarea fondurilor prin rețelele de socializare, ședințe live, panouri informative, comunicate de presă.

Astfel, cele 23 de comunități vor beneficia de servicii mai bune de aprovizionare cu apă pota-

bilă, evacuare a deșeurilor, întreținere a drumurilor locale, recreere și sport, iluminat public, dezvoltare economică locală.

În Gura Galbenei, Cimișlia, grație mobilizării a peste 7,8 mii USD de la

băștinași, o porțiune de drum de 1,2 km este reparată.

Este o zonă importantă a satului, unde locuiesc circa 1.120 de persoane. Drumul era impracticabil, în special, pe timp de iarnă. Nici chiar ambulanţa nu putea ajunge la bolnavii din zonă. De asemenea, aveau de suferit peste 70 de copii care frecventează grădiniţa situată pe această stradă. Suntem recunoscători fiecărui băştinaş care a contribuit pentru o viaţă mai bună a celor rămaşi acasă”,

afirmă VICTOR STÂNĂ, primar de Gura Galbenei.

În Selemet, Cimișlia, este construită o hală ecologică, care va înlocui piața improvizată, unde până acum fermierii din sat și din împrejurimi vând produ-sele, inclusiv lactate și de carne, în stra-dă, pe o lungime de 1 km de drum. Deși condițiile lasă de dorit, aceasta este, pentru mulți, singura sursă de venit.

Cele 23 de localităţi beneficiare ale proiectului Migraţie și dezvoltare locală au fost selectate prin concurs în anul 2015.

“

““

23 de localităţi vor beneficia de servicii locale de calitate

datorită implicării migranților

Tatiana Badan, primara de Selemet explică despre specificul pieței agro-alimentare în construcție

Aproximativ 1,2 km drum în variantă albă este construit la Gura Galbenei, inclusiv cu contribuția migranților

Aceste proiecte realizate cu susţinerea băștinașilor și au-torităţilor locale sunt un prim exemplu că este posibil să fie schimbate lucrurile acasă. Majoritatea comunităţilor sunt la o etapă avansată de imple-mentare a proiectelor locale,

susţine OLESEA CAZACU, managera proiectului Migraţie și

dezvoltare locală.

ORAŞE ŞI COMUNITĂŢIDURABILE

Hala ecologică va găzdui producătorii de lactate, carne și afumături, care își vor comercializa mărfurile în condiţii sanitare adecvate. De asemenea, va fi ame-najată, utilată și îngrădită suprafaţa propriu-zisă a pieţei. Obiectul comercial are toate utilităţile asigurate și va genera venituri supli-mentare pentru fermieri”,

spune TATIANA BADAN, primara de Selemet.


Uniunea Europeană a adus pentru prima dată muzica clasică la Cetatea Tighina

Pentru prima dată, muzica clasică, interpretată de artiști de pe am-bele maluri ale râului Nistru, a

răsunat în celebra cetate, construită în secolul al XV-lea, devenită o atracție tu-ristică populară. Evenimentul a avut loc cu sprijinul financiar al Uniunii Europe-ne, în cadrul Programului „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”, implementat de PNUD.

Fani ai muzicii clasice din dreapta și stânga râului Nistru, dar și turiști străini au venit la Cetatea Tighina să savure-ze operele marilor compozitori: „Oda Bucuriei” de Ludwig van Beethoven, „Dansul ungar Nr.5” al lui Johannes Brahms, valsul „Gingașa și Tandra mea fiară” a lui Eugen Doga sau piese ale compozitorului Anton Rubenstein, cei doi compozitori fiind născuți la Râbnița, stânga Nistrului.

Primul concert de muzică clasică la Cetatea Tighina a fost organizat cu sprijinul UE prin intermediul Programului „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD.

Concertul a fost parte a turneului La, La Play al Orchestrei Naționale de Tineret a Moldovei

Organizarea concertului a fost posibilă datorită sprijinului financiar oferit de UE



“

“

Turneul La, La Play are scopul de a in-terpreta muzica clasică acolo unde nu a răsunat niciodată, promovând

subiecte sociale importante.La eveniment au participat sute de vi-

zitatori și turiști, care s-au bucurat de con-cert, au vizitat cetatea și au gustat mâncă-ruri tradiționale.

Localnicii afirmă că organizarea unor evenimente similare este mai mult decât binevenită, deoarece cetatea este un sit istoric unic, cu un potențial enorm de valorificat.

Asemenea evenimente promovează atât patrimoniul cultural și atracţii turistice, inclusiv monumente, cum ar fi această cetate deosebită. Sper că acest eveniment va fi un început pentru noi colaborări între cele două maluri. Uniunea Europeană sprijină și va continua să sprijine iniţiativele de apropiere între cele două maluri ale Nistrului într-un spirit de încredere și cooperare”,

a declarat ANEIL SINGH, șeful departamentului cooperare al Delegaţiei Uniunii Europene în

Republica Moldova.

Acest eveniment reprezintă mai mult decât un concert, fiind un pod cultural, și sunt sigură că oamenii își doresc ocazii similare, pe care noi le vom susţine în continuare. Mă bucură mult că muzicienii au apelat la sprijinul Programului european de consolidare a încrederii pentru a realiza acest eveniment. Anume acesta este rolul parteneriatului nostru strategic cu Uniunea Europeană – implicăm locuitorii de pe ambele maluri ale râului Nistru în proiecte comune, astfel încât ei să își îmbunătăţească calitatea vieţii”,

a afirmat DAFINA GERCHEVA, coordonatoare rezidentă a ONU, reprezentantă permanentă PNUD în Republica Moldova.

De la înfiinţarea orchestrei în 2011, ne străduim să facem muzica clasică accesibilă tuturor. Sunt fericit că am realizat acest concert împreună cu muzicienii Palatului Culturii din Tiraspol. Am avut un parteneriat foarte bun”,

a menţionat ADRIANO MARIAN, conducătorul Orchestrei Naţionale de Tineret a Moldovei.

Este un eveniment impresionant într-o locaţie impresionantă. Mi-ar plăcea să revin aici”,

a spus un turist din Germania.

Programul finanțat de Uniunea Eu-ropeană „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”, imple-

mentat de PNUD Moldova, contribuie la consolidarea încrederii între locuitorii de pe ambele maluri ale râului Nistru prin implicarea reprezentanților auto-rităților locale, mediului de afaceri și societății civile în proiecte comune de dezvoltare a afacerilor și îmbunătățirii infrastructurii sociale.

“

“

Dafina Gercheva a subliniat în discursul său rolul implicării locuitorilor ambelor maluri în proiecte comune

Concertul a fost susținut inclusiv de muzicieni ai Palatului Culturii de la Tiraspol

Locuitorii orașului Bender, dar și turiști, inclusiv de peste hotare, au fost încântați de concert, precum și de locație

În Rîbnița, stânga Nistrului, s-au născut compozitorii Eugen Doga și Anton Rubenstein



O creșă socială a fost deschisă la Glodeni

În 2012 serviciul creșelor sociale, dezvoltat de CCF/HHC a fost premiat de Fundaţia Austriacă ERSTE pentru inovaţii sociale. Totodată, acest serviciu a fost inclus în Compendiumul Biroului UNICEF pentru Europa de Est și Asia Centrală

ca practică de succes în susţinerea copiilor de vârstă fragedă. De-a lungul celor 13 ani de activitate în domeniul sistemului de protecţie a copilului, CCF/HHC Moldova a deschis 5 creșe sociale.

Serviciul va fi destinat copiilor mici din familiile vulnerabile

Copiii se află în grija educatorilor, în timp ce părinții lor sunt angajați în câmpul muncii

Creșa socială BUBURUZA, având o capacitate de 12 lo-curi, și-a deschis ușile la în-

ceputul verii pentru copiii de vârstă fragedă din Glodeni. Acest serviciu social gratuit a fost creat de CCF/HHC Moldova împreună cu Primăria Glodeni, în cadrul unui proiect realizat în parteneriat cu UNICEF, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Creșa este destinată copiilor cu vârsta de la 4 luni până la 3 ani, care provin din familii vulnerabile și riscă să fie separați de părinți din cauza sărăciei sau a altor dificultăți de ordin social. Acest serviciu le va permite copiilor să se afle toată ziua în grija educatorilor, în timp ce părinții lor, în special mamele sau tații singuri, se pot angaja la lucru.

Aceasta este dotată conform standardelor și funcționează în regim de grădiniță obiș-

nuită. Copiii se bucură de îngrijirea specifică vârstei fragede: plimbarea, schimbarea scutecelor, hrănirea, som-nul, joaca etc. La finalizarea lucrărilor de renovare creșa a fost preluată în gestiunea Primăriei Glodeni, care va finanța în continuare acest serviciu social foarte important pentru familiile vulnerabile din oraș.

Creșa socială din Glodeni este unul dintre rezultatele proiectului Copiii de vârstă mică – înțelegem ne-cesitățile, dezvoltăm serviciile, refor-măm sistemul, realizat de CCF/HHC Moldova în parteneriat cu UNICEF. Costul total al reparațiilor și dotărilor constituie circa 20 mii de euro.


Primii beneficiari ai creșei sociale din Glodeni

Evenimentul de inaugurare a creșei sociale din Glodeni


Mai mulți copii de etnie romă vor avea acces la educație de calitate

Copiii de etnie romă din Vulcănești vor avea acces la studii de calita-te, beneficiind de oportunități de

învățare care să le permită să se înca-dreze activ în educație, acesta este sco-pul proiectului implementat de UNICEF

Moldova în parteneriat cu Centrul de Resurse pentru Tineret DACIA.

Proiectul a fost elaborat în baza re-zultatelor studiului Copiii romi şi acce-sul lor la servicii, efectuat cu participa-rea etnicilor romi din trei localități din

Moldova, și are un buget de peste 100 mii de dolari SUA.

Potrivit studiului Copiii romi şi ac-cesul lor la servicii există multe probleme adânc înrădăcinate și

Proiectul ţintește într-un mod special părinţii copiilor romi, cărora se dorește să li se formeze noi atitudini și valori referitoare la necesitatea educaţiei de calitate pentru copiii lor și care să înţeleagă importanţa implicării responsabile a lor ca părinţi în acest proces”,

a spus ION BABICI, Președintele Centrului de Resurse

pentru Tineret DACIA.

Copiii de etnie romă studiază la un Centru de zi deschis în cadrul proiectului

Angela și Adrian Lefter, membri ai comunității rome, vorbesc despre importanța educației

“


percepții care duc la nefrecventarea de către copiii romi a instituțiilor șco-lare sau chiar la abandonul școlar. Obiectivele proiectului vor fi atinse prin abilitarea autorităților publice locale, a profesorilor și a părinților acestora de a oferi suport în educarea copiilor de etnie romă.

Pe parcursul ultimilor ani Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a aprobat și implementat Planurile de acțiuni pentru susținerea populației de etnie romă, care au drept scop promo-varea sistemului educațional incluziv, ce contribuie la integrarea populației de

etnie romă, sporirea încadrării persoa-nelor de etnie romă în câmpul muncii, îmbunătățirea accesului la servicii me-dicale a populației de etnie romă, etc.

Studiul Copiii romi şi accesul lor la servicii atestă că procesul de includere a copiilor romi în in-

stituțiile preșcolare este dificil și mar-cat de percepții adânc înrădăcinate. Școlarizarea este percepută de romi ca o etapă în care copiii învață să scrie și să citească, iar marea majoritate se limitează la ciclul primar de studii. Nefrecventarea instituțiilor preșcolare și

bariera lingvistică contribuie ulterior la adaptarea dificilă a copiilor romi la pro-gramul și cerințele din instituțiile școla-re, la pierderea interesului și în cele din urmă, la abandonul școlar.

Proiectul este în concordanță cu prioritățile UNICEF Moldova de a îmbu-nătăți accesul tuturor copiilor la edu-cație de calitate, dar și cu obiectivele guvernamentale stabilite în Programul național de dezvoltare a educației inclu-zive pentru anii 2011-2020 și a Planului de acțiuni pentru susținerea populației de etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2016-2020.

Potrivit datelor oficiale, în Republica Moldova locuiesc peste 9 mii de cetăţeni romi, reprezentând aproximativ 0,3% din populaţia Moldovei.

Educaţia este un drept fundamental al copilului, stipulat de Convenţia cu privire la Drepturile Copilului, la care Republica Moldova este parte împreună cu alte 194 de state. Acest drept este esenţial pentru toţi copiii, din toate grupurile și etniile”,

a spus NUNE MANGASARYAN, Reprezentanta UNICEF

în Moldova.

Ministerul va continua să dezvolte și să promoveze politici incluzive care să reflecte necesităţile copiilor și familiilor rome”,

a spus ANASTASIA OCERETNÎI, ex-viceministra Muncii,

Protecţiei Sociale și FamilieiFamiliile de etnie romă din Vulcănești și Ciorești au fost prezente la eveniment

“

“


Xenia vrea să meargă la școalăEfortul medicilor, insistența părinților

și ambiția Xeniei au făcut minuni, astfel că astăzi fetița vorbește, își coordonea-ză perfect mișcările mâinilor și speră că va putea merge. Tatiana, mama Xeniei, nici nu-și imaginează că ar putea fi al-tfel. Ba mai mult, ea este convinsă că fata ei va face studii de calitate și va reuși în viață.

Dar nu a fost mereu așa. Până nu demult, femeia, nici nu îndrăznea să vi-seze la un așa viitor.

Tatiana este una dintre participan-tele instruirilor organizate de Ofi-ciul ONU pentru Drepturile Omu-

lui în cadrul Programului de consolidare a drepturilor omului pe ambele maluri ale Nistrului. Programul, finanțat de Uni-unea Europeană și Guvernul Suediei, și-a propus să mobilizeze persoanele cu dizabilități și familiile acestora pentru a-și apăra drepturile și a-și cere locul în societate.

Xenia nu a mers niciodată la gră-diniță. Chiar dacă vorbește, este sociabilă și dornică de comuni-

care cu alți copii, sistemul a respins-o, condamnând-o la o viață izolată acasă. În regiunea stângă a Nistrului, concep-tul educației incluzive nu există, astfel că aproape toți copiii cu dizabilități nu sunt incluși în educație generală, fiind

“ Sunt foarte recunoscătoare acestor instruiri. Acum știu multe lucruri bune nu doar pentru copilul meu, dar și pentru alţi copii. Vreau să mulţumesc că mi-aţi deschis ochii și mi-aţi arătat direcţia în care să merg. Avem nevoie de acest sprijin pentru a ști cum să procedăm și unde să ne adresăm”,

spune TATIANA.

Tatiana împreună cu fiica ei, Xenia, care participă la o sesiune de informare organizată de Oficiul ONU pentru Drepturile Omului/Grigoriopol

În curând va împlini șase ani, dar spu-ne tuturor că are patru. Așa îi place ei să răspundă la întrebarea câți ani

are. Xenia, sau Xiușa, cum o alintă pă-rinții, este o fetiță veselă și pozitivă, cu o privire înțeleaptă de om matur. Când îi vorbești de grădiniță nu știe ce să răs-pundă, în schimb știe sigur că vrea la școală.

Xenia s-a născut prematur, la doar 27 de săptămâni. La a opta zi de viață ver-dictul medicilor a sunat dur - din cauza paraliziei cerebrale copila nu va putea merge și vorbi vreodată. Primii doi ani de viață au fost cei mai grei, perindându-se între micul sătuc Butor din r-l Grigoriopol, din stânga Nistrului și spitalele de pedi-atrie din Chișinău și, uneori, Moscova.


Reprezentanții organizațiilor și grupurilor de inițiativă de pe ambele maluri ale Nistrului sunt de acord să devină membrii Platformei pentru Dezvoltare Durabilă Comunitară și să apere drepturile persoanelor cu dizabilități.

plasați în instituții specializate, sau, în cel mai bun caz, rămânând acasă.

Până a participa în cadrul Progra-mului, Tatiana nu știa că poate fi altfel. Când a mers la grădiniță și

a cerut să vină împreună cu Xenia mă-car câteva ore pe zi, dar a fost refuza-tă, ea nu a mai insistat, fiindcă așa se practică în societate. Nu știa, de fapt, că astfel i se încalcă unul din drepturi-le fundamentale – dreptul la educație de calitate în condiții egale cu ceilalți copii, fără segregare și marginalizare.

Conform statisticilor, în regiunea stângă a Nistrului locuiesc în jur de 21.000 de persoane cu di-

zabilități. Cele mai multe dintre aces-tea sunt excluse social și limitate în dreptul la educație, muncă, sănătate, familie, trăind în dependență totală. Cu sprijinul Programului de consolidare a drepturilor omului pe ambele maluri ale Nistrului, o parte dintre aceste persoa-ne își vor cunoaște drepturile și vor fi capabile să se mobilizeze pentru a le apăra.

Și cine știe, poate că acum, când mama sa este mult mai informată, și visul Xeniei va deveni o realitate și, în curând, copila va merge la școală de rând cu ceilalți copii.

Persoanele cu dizabilități din regiunea transnistreană se mobilizează pentrua-și cere drepturile

„Programul Consolidarea drepturilor omului pe ambele maluri ale Nistrului” se desfășoară în perioada 2016-2019, fiind implementat de Oficiul ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), cu susține-rea financiară a Uniunii Europene și Gu-vernului Suediei în Republica Moldova.

Acest Program a fost inițiat ca ur-mare a recomandărilor expertu-lui ONU în domeniul drepturilor

omului, Thomas Hammarberg, care a efectuat o vizită în regiunea transnis-treană în anul 2013. Totodată, o vizită de monitorizare a fost efectuată în anul 2015 și de către Raportorul Special pen-tru drepturile persoanelor cu dizabili-tăți, care, de asemenea, a emis anumite recomandări către Republica Moldova.

Oficiul ONU pentru Drepturile Omului a răspuns acestor recomandări prin inter-mediul Programului destinat drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Programul și-a propus să creeze un dialog constructiv în domeniul drepturilor omului și să mobilize-

ze societatea civilă și persoanele cu dizabilități să-și cunoască și să-și ape-re drepturile. Până în prezent, aproape 200 de femei și bărbați, inclusiv cu di-zabilități, de pe ambele maluri ale Nis-trului, au participat la activități de infor-mare și instruire în cadrul Programului. Unii participanți din mediul rural, care nu știu să scrie sau să citească, au auzit pentru prima oară de drepturile omului, realizând că nu ar trebui să fie tratați diferit de ceilalți.

O altă activitate importantă a Pro-gramului este crearea Platformei pentru Dezvoltare Durabilă Comunitară, care va facilita colaborarea dintre organi-zațiile neguvernamentale și grupurile de inițiativă, mobilizând persoanele cu dizabilități din regiunea transnistreană să-și facă auzită vocea. Ei vor învăța să conlucreze, inclusiv și în procesul de

creare a serviciilor comunitare care le-ar facilita viața de zi cu zi. În cadrul unui eveniment organizat de Oficiul ONU pentru Drepturile Omului în luna iulie curent, 27 de reprezentanți ai organiza-țiilor și grupurilor de inițiativă deja s-au angajat să lucreze în acest sens, ex-primându-și public intenția de a semna un memorandum de înțelegere și de a deveni membri ai platformei.

O componentă esențială a Progra-mului este și crearea serviciilor comunitare sus-menționate în

2-3 localități din regiunea transnistrea-nă, care ar fi conforme standardelor internaționale în domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilități. Aceste ser-vicii includ suport juridic, psihologic și asistență în angajare pentru persoane-le cu dizabilități, astfel încât un număr sporit de persoane cu dizabilități din regiunea transnistreană să se bucure de acces egal la servicii și de o viață mai bună.

Se speră că acest program va con-stitui doar prima fază a unei acțiuni de amploare care va viza în viitor și alte grupuri vulnerabile și dezavantajate din regiune.


Decizie istorică pentru justiția din Moldova: un tânăr cu dizabilități psihosociale

și-a redobândit capacitatea legală

“

15 ani ai Rețelei de Sănătate din Europa de Sud-Est

Unui tânăr de 24 de ani cu di-zabilități intelectuale și psiho-sociale i-a fost restabilită ca-

pacitatea juridică deplină, oferindu-i astfel oportunitatea de a trăi o viață împlinită și independentă, în condiții de demnitate și egalitate cu toți. Ju-decătoria Centru din mun. Chișinău a emis în primă instanță o decizie is-torică pentru justiția moldovenească.

Organizațiile pentru protecția drepturilor omului salută această de-cizie și încurajează replicarea aceste-ia la nivelul întregului sistem judiciar.

Tânărul a fost lipsit de capacita-tea sa legală la insistența orga-nului de tutelă la vârsta de 18

ani. În felul acesta el a fost lipsit de dreptul de a lua decizii pentru sine, in-clusiv dreptul de a întemeia o familie, de a se angaja la serviciu, a decide asupra tratamentului medical și asu-pra modului de trai și planificării vieții în general.

În anul 2016, mama băiatului, fiind informată despre prevederile Con-venției ONU privind Drepturile Per-soanelor cu Dizabilități, și anume a articolului 12, care garantează capaci-tatea juridică pentru toate persoanele cu dizabilități în condiții de egalitate cu alții, a decis să meargă în instanța de judecată pentru a-l repune în drep-turi. Decizia ei a fost motivată și de

Persoanele cu dizabilităţi au drepturi egale de a decide asupra vieţii lor, de aceea privarea de capacitate juridică este o încălcare, iar persoanele aflate în această situaţie trebuie restabilite în drepturi”,

a spus VEACESLAV BALAN, Coordonatorul naţional al Oficiului ONU pentru

Drepturile Omului în Moldova.

multitudinea cazurilor de abuz asupra persoanelor lipsite de capacitate legală.

Mama băiatului a menționat că și-ar dori ca fiul ei să-și poată exercita toate drepturile atunci când ea nu va mai fi și că nu dorește ca o persoană străină sau o instituție să ia decizii în locul fiului său.

Decizia Judecătoriei Centru a fost emisă în baza standardelor și a legislației internaționale, în

special a prevederilor Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Diza-bilități. În procesul de judecată, tânărul a avut sprijinul Oficiului ONU pentru Drepturile Omului și al Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova.

În prezent, în Republica Moldova locuiesc în jur de 5.000 de persoane lipsite de capacitate juridică, 600 din-tre acestea fiind declarate incapabile după ratificarea Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități.

La data de 12 aprilie 2017 Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități a recomandat Repu-

blicii Moldova mai multe măsuri de îm-bunătățire a situației acestor persoane, una dintre care se referă la „restabili-rea capacității juridice depline a tuturor persoanelor cu dizabilități și revizuirea sistemului său de tutelă, cu scopul de a introduce mecanisme de luare asistată a deciziilor”.

Veaceslav Balan, Coordonatorul național al Oficiului ONU pentru Drepturile Omului în Moldova



Nouă state din Europa de Sud-Est – Albania, Bosnia și Herțegovi-na, Bulgaria, Israel, Muntenegru,

Republica Moldova, România, Serbia și fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei au semnat un nou acord de coopera-re în vederea îmbunătățirii continue a stării sănătății și bunăstării cetățenilor acestor țări. Semnarea Declarației de la Chișinău a avut loc în cadrul celui de-al patrulea Forum al Miniștrilor Sănătății. La ora actuală, Republica Moldova deți-ne președinția prin rotație a Rețelei de Sănătate din Europa de Sud-Est.

„Angajamentul de cooperare a celor nouă state din Europa de Sud-Est se ba-zează pe realizările din trecut, pe care își propun, în același timp, să le ridice la un nou nivel”, a subliniat Dr. Zsuzsanna Jakab, Directoarea Biroului Regional pentru Europa al Organizației Mondiale al Sănătății (OMS), pentru care susține-rea rețelei este o prioritate.

Peste 15 ani de cooperare comună de succes

Rețeaua de Sănătate din Europa de Sud-Est a contribuit la creșterea be-neficiilor cooperării transfrontaliere în sănătatea publică prin asigurarea unei platforme de identificare și abordare a provocărilor comune. Pe parcursul ultimi-lor 15 ani, datele din cele nouă state din Europa de Sud-Est indică următoarele: mortalitatea infantilă a scăzut mai

mult de jumătate în unele țări; numărul cazurilor noi de tuberculoză

s-a redus în jumătate, fiind o realizare remarcabilă în comparație cu alte țări din Regiunea Europeană a OMS;

cheltuielile totale pentru sănătate s-au triplat, pe când în Regiunea Eu-ropeană a OMS acestea au crescut de mai puțin de două ori;

plățile informale ale pacienților au scăzut cu 1%, pe când în alte țări din Regiunea Europeană a OMS s-a înre-gistrat în medie o creștere a acestora.

Reformele din domeniul sănătății în statele membre ale Rețelei denotă

o schimbare decisivă spre asigurarea acoperirii universale cu servicii medi-cale și realizarea unor sisteme de să-nătate centrate pe persoane. Nu în ulti-mul rând, au fost înregistrate progrese în domeniile de cooperare între state, destinate să: abordeze pericolul tot mai mare al

rezistenței antimicrobiene prin ela-borarea și implementarea planurilor naționale;

elaboreze politici ce ar permite cetă-țenilor să doneze voluntar organe și sânge, inclusiv să acopere deficien-ța de sânge în caz de urgențe;

ofere suport reciproc în reducerea consecințelor pentru sănătate ale fumatului și consumului de alcool, regimului alimentar necorespunzător și lipsei activității fizice;

consolideze sistemele de suprave-ghere și monitorizare, în special în ceea ce privește virusurile gripale;

desfășoare activități comune privind reforma politicilor din domeniul să-nătății mintale, instruirea lucrătorilor medicali și implicarea comunității;

abordeze o serie de probleme din do-meniul sănătății publice, precum legis-lația cu privire la serviciile de sănătate, gestionarea pericolelor transfrontalie-re, inegalitățile în sănătate, incluziunea socială și drepturile omului.

Rămân în continuare multe provo-cări și, prin urmare, sunt necesa-re eforturi comune intensificate

pentru a le aborda. Printre provocări se regăsesc scăderea acoperirii vaccinale împotriva: rujeolei și difteriei, repartiza-rea inegală a serviciilor medicale, pre-siunea suplimentară asupra sistemelor de sănătate cauzate de fluxurile de re-fugiați și migranți, în particular, în țările de intrare a acestora.

Succese majore în domeniul sănătății realizate prin cooperare:

15 ani ai Rețelei de Sănătate din Europa de Sud-Est

Țările-membre ale Rețelei de Sănătate din Europa de Sud-Est au semnat la Chișinău un nou acord de cooperare în vederea îmbunătățirii sănătății și bunăstării cetățenilor

Ruxanda Glavan, ex-ministra Sănătății: Rețeaua de Sănătate a contribuit la creșterea beneficiilor cooperării transfrontaliere în sănătatea publică



Un training de trei zile pentru jur-naliști în domeniul promovării sănătății, bolilor netransmisibile

și factorilor de risc a fost organizat la Tiraspol la finele lunii iunie 2017. Cursul s-a desfășurat în contextul asistenței tehnice oferite de Organizația Mondială a Sănătății privind consolidarea activită-ților de prevenire a bolilor netransmisi-bile și factorilor lor de risc, precum și a acțiunilor convenite în domeniul comu-nicării și relațiilor mass media.

Trainingul a fost organizat la solicita-rea partenerilor locali din Tiraspol, acesta având scopul de a familiariza jurnaliștii cu subiectele globale și regionale din do-meniul sănătății, tendințele în domeniu, termeni precum bolile netransmisibile și cei patru factori de risc (tutunul, abuzul de alcool, inactivitatea fizică și alimentația nesănătoasă). Ținând cont de succesul instruirilor precedente pentru jurnaliști, dar și de activitățile implementate de OMS în domeniul bolilor netransmisibile, campaniile de informare privind controlul tutunului și alcoolului în regiune, un grup de 16 jurnaliști de la diferite mass-media și-au exprimat interesul de a participa la training.

Cursul a fost condus de instructori de la compania britanică Medi-aTrain, fiind coordonat de Oficiul

OMS din Republica Moldova. Obiectivele instruirii s-au referit la:

Creșterea abilităților de a scrie pe teme ce vizează bolile netransmisi-bile, în special controlul tutunului și alcoolului;

Familiarizarea cu ultimele date și statistici ale OMS privind controlul tutunului;

Identificarea unor surse credibile de informații pe care jurnaliștii să

le poată folosi în procesul de infor-mare și scriere a articolelor despre bolile netransmisibile și factorii lor de risc.

Cursul mi-a plăcut foarte mult, mai ales faptul că am învăţat cum să utilizez corect statisticile, cifrele, citatele și diversele rapoarte OMS pentru a putea scrie articole interesante și utile pentru cititorii mei pe teme de sănătate”,

a declarat OXANA IGNATIEVA de la ziarul „Adevărul nistrean”.

Programul a inclus un mix din prezen-tări, sesiuni interactive și exerciții practice. La rândul său, echipa OMS a familiarizat participanții cu tematica bolilor netrans-misibile, activitatea OMS la nivel mondial, datele și statisticile disponibile pe site-uri-le Organizației.

Sprijinul OMS la organizarea aces-tui training face parte din Acordul bianual de colaborare (2016-2018)

semnat între Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Biroul Regional pentru Europa al OMS. Inițiativa este sprijinită financiar de OMS și Programul „Susținerea măsurilor de promovare a în-crederii", finanțat de Uniunea Europeană și coordonat de OMS în cadrul asistenței tehnice și activităților de sporire a capa-cităților în sectorul sănătății.

Jurnaliștii din Tiraspol și-au consolidat capacitățile de a scrie pe teme de sănătate

Jurnaliștii au fost familiarizați cu subiecte globale și regionale din domeniul sănătății, inclusiv controlul tutunului și alcoolului

Trainingul a inclus un mix din prezentări, sesiuni interactive și exerciții practice

“



Alternativa la detenție pentru persoanele dependente de droguri –

o soluție pentru Republica Moldova

O serie de dezbateri publice cu genericul „Alternativa la deten-ție pentru persoanele depen-

dente de droguri” a avut loc în perioada 26 Iunie - 3 iulie în orașele Chișinău, Or-hei, Bălți, Comrat și Cahul. La evenimen-te au participat viceminiștri, comisari din cadrul Inspectoratelor de Poliție, medici narcologi și psihologi din cadrul Centre-lor de sănătate publică, reprezentanți ai Biroului de probațiune, ONG-urilor acti-ve în domeniu, Oficiului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate.

Participanții la dezbateri au discutat avantajele măsurilor alternative la încar-cerare pentru persoanele dependen-te de droguri, acceptarea noțiunii de dependență ca boală, fiind rugați să-și exprime opiniile și printr-un vot on-line.

Anual în toată lumea, dar și în R. Moldova, mii de oameni ajung în detenţie din cauza consumului de droguri, or acesta este o povară atât asupra siste-mului de justiţie penală, cât și asupra plătitorilor de taxe. Acum 56 de ani, pri-ma Convenţie pe Droguri (1961) recomanda statelor membre să dezvolte poli-tici echilibrate în domeniul drogurilor, să contracareze traficul de droguri și să asi-gure asistenţă, reabilitare și tratament pentru persoa-nele care sunt dependente de droguri”,

a declarat INA TCACI, Coordonatoare Naţională HIV/SIDA, UNODC.

Participanții la dezbatere au avut posibilitatea să afle opiniile res-ponsabililor din domeniul poliți-

ei, sănătății, justiției, societății civile și organizațiilor internaționale referitor la necesitatea statului de a aplica po-litici balansate în abordarea proble-maticii consumului și traficului ilicit de droguri.

Rolul comunităţii, rolul implicării cetăţenilor este important. Este necesar să explicăm daunele consumului de droguri, dar și să conștientizăm că o persoană cu acest viciu nu este un infractor, dar este o persoană bolnavă, care are nevoie de reabilitare”,

a menţionat ALEXANDRU PÎNZARI, Șeful Inspectoratului

General al Poliţiei.

La dezbateri au fost prezentate isto-riile de succes ale persoanelor care au învins boala, s-au reintegrat în societate și chiar au creat afaceri de succes.

„Familiile, membrii cărora se con-fruntă cu maladia dependenței, suferă adevărate tragedii și nu încercăm să calificăm dependența de droguri drept o boală ca oricare alta. Aceasta este o maladie care rezultă în acțiuni nechibzu-ite cu consecințe grave, care provoacă durere atât persoanei, cât și membrilor familiei. Soluția propusă e tratamentul și reabilitarea și nicidecum încarcerarea

persoanei”, a relatat Ruslan Poverga, directorul general al Asociației Obștești Inițiativa Pozitivă.

Mă bucur foarte mult că în sfârșit vorbește societatea despre boală și nu se vor-bește doar despre o alege-re, un moft, un mod de viaţă al individului pe care acesta l-a ales. Medicii demult vorbesc despre aceasta – alcoolismul, consumul de droguri, tabagismul – sunt boli care trebuie tratate de rând cu alte maladii”,

a menţionat ALIONA SERBULENCO, ex-Viceministra Sănătăţii.

Importanța alternativelor la încarcerare pentru consumatorii de droguri reiese din însăși definiția dependenței – de-

pendența de droguri este o boală cronică care influențează multiple aspecte ale vieții persoanei. Pentru tratamentul acestei con-diții medicale sunt elaborate și disponibile diverse metode de tratament care permit

persoanei menți-nerea controlului asupra propriei sănătăți și men-ținerea unui mod de viața echili-brat ce permite remisiunea stabi-lă a bolii și redu-ce eventuala ac-tivitate criminală a persoanei.

““

“


Participanți la dezbaterea publică de la Comrat

Măsurile alternative detenției pentru persoanele dependente de droguri, discutate la Chișinău de reprezentanții organizațiilor internaționale, societății civile, poliției, instituțiilor responsabile de domeniul sănătății și justiției


Pe 20 iunie, în toată lumea este marcată Ziua Mondială a Refugi-atului. În această zi, UNHCR în-

curajează să fie onorată rezistența și curajul a mai mult de 65 de milioane de persoane, care au fost nevoite să fugă de război, persecuție și violență, dar această zi este și un prilej de a exprima recunoștință comunităților și persoane-lor în toată lumea, care primesc refugiați și persoane intern strămutate, oferin-du-le protecție, acceptându-i în școli, la locurile de muncă și în societate.

Numărul refugiaților care și-au găsit azil în Republica Moldova este relativ mic, din motivul că

țara este mai mult un punct de tranzit și nu o destinație finală. Din numărul total de 25.000 de străini, doar 500 necesită protecție internațională. Refugiații din Moldova dispun de un potențial ridicat de integrare, deoarece majoritatea vor-besc limba română ori rusă și au creat familii mixte cu cetățeni moldoveni. Unii s-au reîntors în țările natale după studii-le făcute la Chișinău, însă au fost nevoiți să fugă de război pentru a-și salva viața și astfel s-au întors în Moldova.

Mohamad, un refugiat din Siria, a venit pentru prima dată în Republica

Moldova la vârsta de 17 ani. Acesta a absolvit Universitatea Tehnică. Atunci când a început războiul din Siria, a decis să se întoarcă în Moldova. Este inginer în Călărași, este căsătorit și își crește fiica. El speră că, într-o zi, războiul din Siria se va termina și își va putea întregi familia acolo unde a copilărit.

Fiind în situația când și-au pierdut casele, locul de muncă, iar uneori chiar și familiile, refugiații nu renunță. Ei găsesc metode de a începe totul de la capăt. Există astfel de exemple remarcabile în sate, orășele și ora-șe în țările de pe toate continentele lumii.

Ar trebui să f i m c o n -șt ienți de

soarta a milioane de persoane, care nu se pot întoarce la casele lor din ca-uza războiului ori a persecuției și să ne întrebăm cum am putea depăși indiferența și frica și îmbrățișa inclu-ziunea, cum putem accepta refugia-ții în comunitățile noastre și contra-cara discursul care marg ina l i zează sau exclude refu-giații și persoanele strămutate.

Suntem #Ală-tur ideRefugiaț i , alături pentru di-versitate și respect pentru toți.

#AlăturiDeRefugiați

Refugiaţii nu prezintă un pericol. Aceștia aduc cu ei cunoștinţe, aptitudini și o moștenire culturală, care pot avantaja economia, comunităţile și valorile locale. Refugiaţii au nevoie doar de șanse egale, pentru a putea începe viaţa de la capăt. Ei sunt rezistenţi, curajoși și doresc să fie acceptaţi, astfel încât să devină independenţi”,

susţine șeful Biroului Naţional UNHCR în Moldova, TRAIAN ŢURCANU.

“

Mohamad Akrah la muncă

Mohamad a primit un certificat de apreciere pentru participarea în

cadrul campaniei de donare de sânge



25 NOIEMBRIE

Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței

Împotriva Femeilor

2 OCTOMBRIE

Ziua Internațională a Non-violenței

5 SEPTEMBRIE

Ziua Internatională a Carității

10 DECEMBRIE

Ziua Internațională a Drepturilor Omului

15 SEPTEMBRIE

Ziua Internațională a Democrației

21 SEPTEMBRIE

Ziua Internațională a Păcii

3 DECEMBRIE

Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități

1 DECEMBRIE

Ziua Mondială de Luptă Împotriva HIV/SIDA

1 OCTOMBRIE

Ziua Internațională a Persoanelor în Etate

17 OCTOMBRIE

Ziua Internațională pentru Eradicarea Sărăciei

citește și online

http://revista.un.md

BIECTIVELEDE DEZVOLTARE

DURABILĂ

ONUMOLDOVA ÎN - undp.org Magazine 5 ro... · Revista ONU în Moldova Organizația Națiunilor...

Documents

Transcript of ONUMOLDOVA ÎN - undp.org Magazine 5 ro... · Revista ONU în Moldova Organizația Națiunilor...