Batalionul 96 Geniu a ARMATEI - curierul.forter.ro 2004-2014/Arhiva 2007/226.pdf · despre...

CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul IX nr. 15 (226) 15 august 2007 12 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Pagina 10

AAAA mmmm pppp rrrr eeee nnnn tttt eeee llll eeee pppp oooo tttt iiii nnnn dddd iiii cccc aaaa

rrrr aaaa ssss aaaa ºººº iiii ssss eeee xxxx uuuu llll

Pentru cã nu-mi doresc sã vã fac o lecþiedespre “Teoria planificãrii”, vã precizez doar cãtrãim vremuri în care fãrã o minimã planificarenu se mai poate – chiar dacã “trãim de pe o zi pealta”. ªi preocupat fiind, de dome-niu, mai totdeauna, l-am abordat pedomnul colonel Dumitru PÃUNpentru cât mai multe lãmuriri.

De fiecare datã, fascinat de ceeace face, mi-a explicat tot ceea cevoiam sã ºtiu. Nu am simþit, nicio-datã, cã discut cu dumnealui altfeldecât ca de la un ofiþer la un alt ofiþercu vechime în rândul cadrelor active

ale Armatei ºi nu mi s-a pãrut cã s-ar fi adresatdoar “unui ziarist”.

Un ofiþer ambiþios, cu voinþã ºi dorinþa de aexplica ºi altora ceea ce ºtie, demn, modest, pre-

ocupat sã lase continua-tori, sã sãdeascã idei, dincare urmaºii sã culeagã“poame dulci”, colonelulDumitru Pãun este absol-vent al ªcolii Militare deOfiþeri Activi “Ioan Vodã”din Sibiu, promoþia 1975.

((ppaagg..66))

- interviu cu domnul colonel Dumitru PÃUN, coordonatorul planificãriiactivitãþilor de pregãtire de comandament de la C.1 A. Trt. -

PPllaanniiffiiccaarreeaa,, cceeaa mmaaii iimmppoorrttaannttãã aaccttiivviittaatteePPee oo vvrreemmee ccaanniiccuullaarrãã,, îînn uullttiimmaa ddeeccaaddãã aa lluunniiii iiuulliiee,, ssuubb-

uunniittããþþiillee BBaattaalliioonnuulluuii 8811 AArrttiilleerriiee ,,,,MMaaiioorr GGhheeoorrgghhee ªªoonnþþuu””,, ddiinnssuubboorrddiinneeaa BBrriiggããzziiii 88AArrttiilleerriiee MMiixxttãã,, aauuddeessffããººuurraatt,, îînnPPoolliiggoonnuull CCIINNCCUU,,eexxeerrcciiþþiiiillee ttaaccttiiccee ccuuttrraaggeerrii ddee lluuppttãã - LLFFXX,,oo eettaappãã iimmppoorrttaannttãã aapprroocceessuulluuii ddee iinnssttrruuiirreeddiinn aacceesstt aann,, ººii,, îînnaacceellaaººii ttiimmpp,, oo pprroobbãã aaiissccuussiinnþþeeii ddoobbâânnddiittee îînneexxeeccuuttaarreeaa ttrraaggeerriilloorr..

((ppaagg..77))

PP rr oo bb aa ii ss cc uu ss ii nn þþ ee ii dd oo bb ââ nn dd ii tt ee

ACTUALITATE

LLEECCÞÞIIAA DDEE IISSTTOORRIIEE

KKAAKKII 110000%%

Batalionul 96 Geniu aaniversat, miercuri, 1 august undeceniu de existenþã. La festivi-tatea organizatã cu acest prilej lacomandamentul batalionului auparticipat din partea eºaloanelorsuperioare gl.bg. dr. GabrielGABOR, ºeful de stat major al Corpului 1 Armatã Terito-rial, gl.bg. dr. Avram CÃTÃNICI, comandantul Coman-damentului Garnizoanei Bucureºti, colonelul IonVASILIU, însoþit de o delegaþie din Bg. 10 Geniu, coman-danþi ºi ºefi ai unor structuri militare din SMFT ºi SMG.

Formaþiunea de cazarmare a Batalionului 300Deservire se aflã peste tot. La renovarea pavilionuluipentru viitoarea popotã, la parcul de tehnicã militarã,la centrala termicã, la tipografia care deserveºte

marea unitate, la cãminulmilitar. M-am întrebatretoric despre strategia deplanificare a muncii, încondiþiile în care efectivelenu depãºesc valoarea uneigrupe combatante.

Poet ºi prozator, Ion Minulescu a optat pentrusimbolurile estetizante, pentru logica poeziei,pentru viziune, intuiþie ºi sugestie. La fel audecis ºi ceilalþi poeþi cu emblema simbolului,Alexandru Macedonski, George Bacovia, ªtefanPeticã, Dimitrie Anghel, iar, mai târziu, asimi-laþii în branºã, Tudor Arghezi, Geo Dumitrescu,Vasile Voiculescu, Nichita Stãnescu.

Anul acesta, la 30 august, vom aniversa 130 deani de la prima victorie pe câmpul de luptã, înRãzboiul de Indepen-denþã a Armateiromâne moderne :cucerirea redutei Gri-viþa 1 de cãtre militariiDiviziei a 4-a Infan-terie, pe timpulluptelor duse la Plevna.

EXEMPLUL ESTE TATÃL OMULUI

UUNNIIVVEERRSS SSPPIIRRIITTUUAALL

Batalionul 96 GeniuUUnn ddeeccaarr ddee eexxiisstteennþþãã

La al cincilea asalt (1)

PPooeezziiiillee,, aarrhhiivveellee ttrreeccuuttuulluuiiIon Minulescu,

mãºt i le poetului

Tradiþiile militare, alãturi de educaþia civicã, sunt atuurile noas-tre pentru certitudinea cã morala þine de ºtiinþã ºi de conºtiinþã.Compartimentul tradiþii militare ºi educaþie civicã din Corpul 1Armatã Teritorial, coordonat de cãtre specialiºtii eºaloanelor supe-rioare, s-a preocupat de finalizarea proiectelor concrete. A participatla ceremonialele militare ºi religioase organizate în garnizoanelesubordonate. A pregãtit documentaþia pentru sãrbãtorirea zilelorunitãþilor ºi marilor unitãþi. Se gãseºte în lucru o culegere de lecþiipentru aprofundarea conceptelor operaþionale, care vin sã arate, înfinal, cã tradiþiile ºi educaþia civicã sunt o ºcoalã de umanism. Petimpul taberelor de instrucþie la munte, la cursurile de apã, înteatrele de operaþii, au fost aduse în imaginaþia participanþilor exem-plele de arme ale înaintaºilor. Eforturile ofiþerilor numiþi pe funcþii,indiferent de titulaturi, au avut impactul afectiv proiectat. Credinþacã eroii ne sunt pildele ºi nu icoanele stã ca un moto de respect ºiînþelepciune. Relaþiile cu reprezentanþii comunitãþii locale sunt debun-simþ social ºi spiritual. Primãria din Târgoviºte, de exemplu, aavut iniþiativa organizãrii unui pelerinaj la Plevna, chiar de ziuaIndependenþei din acest an. Veterani de rãzboi, 14 cadre militare dinBaza 2 Logisticã au vãzut, real, cota cuceritã prin pilda de omenie aînaintaºilor. Preotul marii unitãþi a oficiat o slujbã de pomenire aeroilor, care în urmã cu 130 de ani, au înþeles cã, cea mai mareºcoalã de umanism, este jertfa. Activitatea de tradiþii militare ºi edu-caþie civicã acoperã o multitudine de atribuþii. Gestionarea fonduluide carte militarã, evidenþa, mânuirea ºi exploatarea tehnicii deaudiovizual colaborarea sau, dupã caz, conducerea nemijlocitã acercurilor militare, vin sã susþinã cã activãm la o ºcoalã serioasã, cumentori ºi discipoli valoroºi. La convocãrile metodice de speciali-

tate, am realizat schimburi de informaþii profesionale pe toatetreptele ierarhice. Multe dintre proiectele anunþate s-au aplicat înpractica muncii. Colaborãm cu ofiþerii de relaþii publice de la marileunitãþi ºi unitãþile subordonate. Mulþumitã lor, am reuºit sã dãmviaþã evenimentelor de amploare. Am reuºit sã-i mediatizãm în peri-odicul Corpului 1 Armatã pe ºefii cercurilor militare ºi pe ofiþeriiînvestiþi pe funcþiile de educaþie ºi culturã. Am considerat cã omuldevine motivat optim, atunci când i se recunosc preocupãrile pentruartã ºi meserie. Sunt în atenþia noastrã tacticile ºi strategiile de a-icrea ofiþerului cu tradiþiile ºi educaþia o independenþã profesionalã.Fãrã ea, nu vom putea vorbi despre inspiraþie, decizie ºi capacitatede cuprindere a universului informaþional. Am convingerea cã, subiscãlitura fiecãrui ofiþer din subordinea marii unitãþi, se aflã munca.Ea este raþiunea vieþii militare. ªi mai mult, ofiþerul cu tradiþiile mi-litare ºi cultura (educaþia civicã) nu are voie sã fie o excepþie.Respectul pentru original, pentru tot ceea ce a fost, pentru pildelecelor cãzuþi pentru onoare ºi patrie, înseamnã sã ne închinãm fru-mosului ºi sã devenim scuturi nemijlocite pentru pace, adevãr ºimoralã.

Locotenent-colonel Roberto DUMITRIU

ACTUALITATE Curierul ARMATEI Nr. 15 (226) din 15 august 2007Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

Galileo, sistemul european de navigaþie prinsatelit va fi compatibil cu GPS. Uniunea Europeanãºi Statele Unite au cãzut de acord sã foloseascã ace-leaºi frecvenþe radio pentru sistemele de navigaþie prinsatelit, GPS administrat de americani ºi Galileo, careva fi fabricat de UE. Potrivit oficialilor americani ºieuropeni, acordul va proteja interesele comune desecuritate. Sistemul american de poziþionare globalã(GPS) este administrat de armatã, iar sistemul euro-pean Galileo va fi folosit ºi el pentru apãrare. Sateliþiiamericani ºi cei europeni vor folosi aceeaºi frecvenþãradio, ceea ce va permite aparatelor de recepþie sãprimeascã semnal din partea ambelor sisteme.Reþeaua americanã GPS este compusã din 30 desateliþi, iar Uniunea Europeanã ºi-a propus, la rândulei, ca reþeaua Galileo sã aibã 30 de sateliþi pânã în anul2010, pentru ca sistemul sã fie complet funcþional înanul 2012. Prin combinarea tehnologiei americane ºieuropene, sistemul de poziþionare va beneficia de unnumãr dublu de sateliþi. Scopul iniþial al proiectuluiGalileo era de a micºora dependenþa Europei de sis-temul GPS. WASHINGTON-SUA au anunþatalocarea de fonduri pentru apãrare unor state dinOrientul Mijlociu. SUA au anunþat alocarea unuiajutor militar de 13 miliarde de dolari Egiptului, unpachet de oferte în domeniul apãrãrii de 30 de mi-liarde de dolari pentru Israel, precum ºi planuri deacordare a unor astfel de ajutoare Arabiei Saudite ºiunor þãri din Orientul Mijlociu. Anunþul a fost fãcut deSecretarul de Stat Condoleezza Rice, înainte de apleca, împreunã cu secretarul Apãrãrii într-un turneuîn Egipt ºi Arabia Sauditã. Sprijin pentru comba-terea criminalitãþii. Americanii sprijinã, în proporþiede 71%, sporirea numãrului de camere de suprave-ghere, combaterea criminalitãþii fiind consideratã maiimportantã decât dreptul la intimitate, cel puþin înlocurile publice. Tendinþa a fost inspiratã ºi motivatãde succesul poliþiei londoneze de a combate crimina-litatea prin intermediul camerelor de luat vederi. Seºtie cã reþeaua de supraveghere din Londra, cea maidensã din lume ºi supranumitã „Cercul de Oþel” arereputaþia unui sistem extrem de eficient în prindereasuspecþilor, inclusiv, în evenimente majore, cum aufost tentativele de atentate cu bombã din lunaiunie. BAGDAD -Un important contingent ame-rican va rãmâne în Irak pânã la jumãtatea anului2009. Generalul David Petraeus a preconizat cã înIrak va fi nevoie de un contingent important de mili-tari, pânã la jumãtatea anului 2009. Întrebat despreinformaþiile din presã potrivit cãrora Washingtonulprevede o prezenþã militarã americanã importantãpânã la jumãtatea anului 2009, generalul DavidPetraeus a declarat la postul de televiziune ABCNews: “Securitatea stabilã este, de fapt, ceea cesperãm sã realizãm”. Petraeus a precizat cã el ºiadjunctul sãu, generalul-locotenent, Raymond Odier-no lucreazã pentru a determina precis de câþi soldaþiva fi nevoie. Generalul Petraeus trebuie sã informezeWashingtonul cu privire la succesul mãsurii de sporirea trupelor americane din Irak, decisã de preºedinteleBush anul acesta pentru a ajuta la instaurarea secu-ritãþii, în special, în zona capitalei Bagdad. Parla-mentul irakian a intrat în vacanþã. Parlamentulirakian ºi-a întrerupt activitatea, intrând în vacanþãpânã la începutul lunii septembrie, în pofida faptuluicã o serie de legi cerute de Washington nu au fost încãaprobate. Parlamentul irakian se va întruni din nou cupuþin timp înainte ca generalul David Petraeus,comandantul forþelor americane din Irak, ºiambasadorul SUA în Irak, sã transmitã Congresuluiraportul privind efectele sporirii numãrului de militariamericani în Irak. O evaluare preliminarã a CaseiAlbe datã publicitãþii la începutul acestei luni i-a cri-ticat pe liderii irakieni pentru eºecul lor în ceea cepriveºte adoptarea unor legi menite sã contracarezeviolenþele. Moscova–Serviciile de informaþii îºiintensificã activitatea pe Mapamond. Preºedintelerus, Vladimir Putin a declarat ca întãrirea forþelorarmate ruse ºi intensificarea acþiunilor întreprinse deserviciile de informaþii în afara þãrii reprezintã o pri-oritate ºi constituie un rãspuns la scutul americanantirachetã din Europa Centralã. În cadrul întâlniriiavute cu ofiþerii din conducerea forþelor armate ºi aserviciilor de informaþii, liderul de la Kremlin a su-bliniat cã situaþia la nivel internaþional ºi intereselepolitice interne necesitã o creºtere permanentã acapacitãþilor Serviciului de Informaþii Externe, înprimul rând, în domeniul colectãrii informaþiilor ºi,apoi, în ceea ce priveºte suportul analitic care serveºteconducerii þãrii. (B.E.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 V Bucureºti, Fax 021/410.20.53, telefon 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ... e-mail: [email protected]

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nuangajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar încazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1leu, iar banii se vor depune în contul U.M. 02214Bucuresti RO 70 TREZ 705 5005 XXX 000 146,cod fiscal 14355500, trezoreria sectorului 5, cuspecificaþia "Abonamente la publicaþii militareC.A." Pentru a fi luaþi în evidentã cu rapiditate (ºi,implicit, expedierea operativã a publicaþiei), dupã

depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se vaspecifica numãrul de abonamente fãcute ºi

perioada, precum ºi suma depusã. La aceasta seva ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Va facem cunoscut cã aceastã publicaþie setipãreºte exclusiv din fondurile strânse dinabonamente, ceea ce face ca numãrul gratuitãþilorsã fie foarte mic.

RReeddaaccttoorr-ººeeff LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiieeLt.col. Dãnuþ Cãldãraru

iinntt..00222277

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

SSeerrgg..mmaajj.. RRaadduu SSããccããrreeaa iinntt.. 00113355MMaarriilleennaa OOlltteeaannuu iinntt.. 00111122

GGaabbrriieellaa TTeeooddoorreessccuu iinntt.. 00111122DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii iinntt.. 00774433

RedactoriLt.col. Emanuel BãrbulescuMr. Gabriel Pãtraºcu

int. 0602Lt.col. Florentin ParaschivCristina Fratu

int.0156

ISSN 1582-1269B 64407

C 15/2007

ABONAMENTE LA “Curierul ARMATEI”

Promoþia 1987 a ªcolii Militare deOfiþeri Activi de Geniu organizeazãrevederea de 20 de ani de la absolvire.

Festivitatea revederii va avea loc pe data de 15.09.2007 la sediulCentrului de Pregãtire pentru Geniu, Râmnicu-Vâlcea, începândcu ora 10.00. Costurile estimative de participare se ridicã la 100RON pentru masa festivã ºi 100 pentru cazare.

Informaþii suplimentare se pot obþine de la mr. PopescuGheorghe, tel. STAR 1141/615 sau mobil 0723612321, [email protected], lt.col. Neacºu Lucian, tel. STAR1002/219, mobil 0723620021 ºi lt.col. Gherghina Doru, tel.0720040480.

Absolvenþii sunt rugaþi sã confirme participarea la acesteveniment, prin depunerea sumelor aferente în contul RO 53RNCB 5050000199980001, deschis la BCR sector 5, Bucureºti,pe numele de Popescu Gheorghe, cu indicarea numelui partici-pantului la rubrica „Observaþii”.

Caporalul Daniel PORUMB, din B. 495 I, a fost rãnit petimpul misiunii în Irak. Dupã o spitalizare de câteva sãp-tãmâni în Germania, a fost mutat la SMCU Bucureºti. Se aflãsub supravegherea ºi îngrijirea specialiºtilor. Tinereþea,inteligenþa ºi voinþa îi întãresc gândirea ºi-l ajutã sã gãseascãsensul existenþei. Tratamentul de recuperare i se va administraîntr-o scurtã perioadã de timp.

Starea de sãnãtate a fruntaºului Marian VÃTÃªEL din B.495 I., accidentat prin împuºcare în timpul serviciului de pazã,în þarã, evolueazã spre bine. Personalul medical din SpitalulMilitar Central Clinic de Urgenþã Bucureºti ºi-a fãcut datoria.Tânãrul militar este convins cã doar gândul pozitiv îi asigurãun sens în viaþã.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

Pentru colegii noºtri„Cu prilejul ieºirii la pensie a colegilor noºtri, col. Florea

ROªU ºi lt.col. Nicolae SÃNDULESCU, colectivul SECÞIEIINSTRUCÞIE le adreseazã cele mai bune ºi sincere urãri deviaþã lungã, sãnãtate ºi împlinirea tuturor dorinþelor, alãturi decei dragi, pentru a se bucura în liniºte de statutul de pensionarmilitar”.

ªeful instrucþiei, colonel Gheorghe FÃTU

Promoþia

GGâânndduull ffaaccee ttrraannssffeerruurrii ddee sseennssuurrii

La 6 august 1917 (pe stil nou, datamarcheazã începutul bãtãliei, iar pe stilvechi, încheierea acesteia) s-au împlinit90 de ani de la eroicele lupte de laMãrãºeºti, Mãrãºti ºi Oituz. În toate gar-nizoanele din þarã, cât ºi la nivelul M.Ap.,s-au organizat, începând de joi, 2 august,manifestãri comemorative dedicateeroicelor lupte de la Mãrãºeºti, Mãrãºti ºiOituz. Astfel, reprezentanþi aiPreºedinþiei, Guvernului, Camerei De-

putaþilor, Senatului, Minis-terului Internelor ºi ReformeiAdministrative, OficiuluiNaþional pentru CultulEroilor, ministrul apãrãrii,Teodor MELEªCANU, ºefulStatului Major General, ami-ralul Gheorghe MARIN ºiofiþeri din structurile cen-trale, din comandamente ºidin mari unitãþi ºi unitãþi ºi,nu în ultimul rând, veteranii

de rãzboi, cu prinosul de recunoºtinþã pen-tru camarazii cãzuþi pe câmpul de onoare,au participat la ceremonia de depunere acoroanelor de flori care a avut loc laMormântul Ostaºului Necunoscut dinBucureºti, la Cimitirul Eroilor dinComãneºti, la Monumentul EcaterineiTeodoroiu de la Muncelu, la Mausoleul dela Mãrãºeºti, la Mausoleul Soveja, iarmiercuri - 15 august, la Cimitirul Eroilordin Oituz.

În garnizoane s-au organizat, înperioada 2-15 august 2007, simpozioane,întâlniri cu istorici, veterani de rãzboi,vizite la muzee, ceremoniale militare ºireligioase de depunere a coroanelor ºi jer-belor de flori la monumentele, mausoleeleºi cimitirele eroilor de orice naþionalitate,care au cãzut în luptele Primului RãzboiMondial.

În „Bãtãlia Moldovei”, cea mai strãlu-citã izbândã în Rãzboiul pentru ÎntregireaNeamului, militarii armatei noastre, prinrezistenþa îndârjitã de care au dat dovadã,opunându-se „cu piepturile goale”, timpde 14 zile, armatelor lui Mackensen, auzãdãrnicit planurile de ocupare aMoldovei. Astfel, ministrul Apãrãrii,Teodor MELEªCANU, a declarat, cuacest prilej: “O participare la o ceremonielegatã de eroii neamului e un prilej de a neaduce mulþumirile ºi recunoºtinþa noastrãcelor care s-au jertfit pentru patrie”.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

În tabãra româneascã din CAMPDRACULA, TALLIL, s-a desfãºuratastãzi, miercuri, 8 august, începând cu ora09.00 (08.00 ora României), ceremonialulpredãrii - primirii de autoritate în cadrulmisiunii „IRAQI FREEDOM” întreBatalionul 495 Infanterie „CÃPITANªTEFAN ªOVERTH” din Bucureºti ºiBatalionul 32 Infanterie „MIRCEA” dinTimiºoara.

La ceremonie a participatambasadorul României în Irak, excelenþasa, domnul MIHAI STUPARU, generalulde brigadã JAMES BASHALL, coman-dantul Brigãzii 1 Mecanizate Britanice,seniorul naþional al României în Irak, ge-neralul de brigadã VISARION NEAGOE,reprezentantul Comandamentului 2 Ope-

raþional Întrunit, colonelul GHEORGHEHARDON, înalþi oficiali militari ai ForþeiMultinaþionale ºi reprezentanþi aiautoritãþilor civile ºi militare irakienelocale.

Militarii bucureºteni sunt dislocaþi înIrak de la începutul lunii februarie ºi audesfãºurat în cele 6 ºase luni de mandat înprovincia Dhi Qar peste 1400 de misiuni,au parcurs cu tehnica militarã aproximativ240.000 de kilometri.

Infanteriºtii bãnãþeni din Batalionul32 „MIRCEA” sunt la prima participareîntr-o operaþiune internaþionalã ºi au pre-luat de la militarii Batalionului 495 Infan-terie zona de responsabilitate, care seîntinde pe suprafaþa provinciilor DHIQAR ºi AL MUTANNA, precum ºi misi-

unile acestora: patrulare în zona de ope-raþii, în vederea asigurãrii securitãþii peprincipalele rute de transport, de pazã aunor obiective importante, misiuni deînsoþire, de intervenþie rapidã ºinumeroase misiuni umanitare ºi cu focusmedical.

Maior Pavel PETREACãpitan Cristian CÃNUCI

TTrraannssffeerr ddee aauuttoorriittaattee

Tradiþiile ºi educaþia civicã,o ºcoalã de umanism

90 de ani de la eroicele luptede la Mãrãºeºt i , Mãrãºt i º i Oituz

DDuuppãã FFoorrþþeellee AAeerriieennee RRoommâânnee,, ssããrrbbããttoorriittee îînn zziiuuaapprrããzznnuuiirriiii SSff.. PPrroorroocc IIlliiee TTeessvviitteeaannuu,, 11 aauugguusstt rreepprreezziinnttããZZIIUUAA TTAANNCCHHIIªªTTIILLOORR.. Considerate cele mai spectacu-loase arme ale revoluþiei industriale, avionul ºi tancul suntmijloacele de luptã cãrora specialiºtii le prevãd rolul dearme de elitã ºi în acest secol XXI.

Pregãtirea personalului de specialitate se realizeazã, înprezent, în Centrul de Pregãtire pentru Blindate din subor-dinea ªcolii de Aplicaþie pentru Unitãþi de Luptã „MihaiViteazu”, Piteºti.

OObbiieeccttiivvee mmaajjoorreeDespre obiectivele ºi realizãrile instituþiei, dar ºi despre

proiectele de perspectivã ne-a declarat ddoommnnuull ccooll..ddrr.. IIoonnCCoonnssttaannttiinn,, ccoommaannddaannttuull cceennttrruulluuii..

„Centrul de pregãtire pentru Blindate din organica ªcoliide Aplicaþie pentru Unitãþi de Luptã „Mihai Viteazu” a luatfiinþã la 1 august 2005 prin transformarea Bazei 6 InstrucþieTancuri. Acesta asigurã formarea ºi perfecþionarea continuã,prin cursuri de carierã ºi de nivel al personalului militar pro-fesionalizat din armele tancuri ºi auto, precum ºi spe-cializarea în armã a soldaþilor ºi gradaþilor voluntari.

La acestea, se adaugã diferite cursuri de specializare înarmã, cursuri de instructori conducere maºini de luptã,cursuri de specializare comandant pluton mentenanþã, pre-cum ºi douã cursuri pentru militarii strãini (Cursul depregãtire a echipei mobile pentru mentenanþa autove-hiculelor blindate ºi Cursul de instructori echipaje autove-hicule blindate).

În anul de învãþãmânt 2006-2007, am avut de îndeplinitcele douã „þinte strategice” pe care ªcoala de Aplicaþie le-apus în faþa centrelor de pregãtire din subordine: aplicareaexperimentalã, în cadrul cursurilor de carierã, a Concepþieiprivind dezvoltarea curriculumului educaþional, pe bazamodelului centrat pe competenþe, precum ºi operaþio-nalizarea metodelor ºi principiilor privind managementulasigurãrii calitãþii educaþiei.

În acest sens, a fost elaboratã întreaga documentaþiesuport necesarã asigurãrii interne a calitãþii educaþiei: docu-mentele de fundamentare a curriculumului educaþional(fiºele cursurilor, modulelor ºi disciplinelor), planurile deînvãþãmânt ºi programele analitice, documentarele suportpentru cursuri, catalogul cursurilor de formare ºi dezvoltareprofesionalã, ghidul cursantului, precum ºi documentele deplanificare, coordonare, evaluare ºi evidenþã a instruirii.

De subliniat este faptul cã toate planurile de învãþãmântºi programele analitice au fost concepute în sistem modular,existând o arie curricularã comunã pentru cursurile de cari-erã, indiferent de armã sau specialitate militarã.

În acest an de învãþãmânt s-au instruit în Centrul dePregãtire pentru Blindate peste 800 cursanþi, la care seadaugã 356 soldaþi voluntari care au executat modululpregãtirii individuale de specialitate.

De la înfiinþarea sa, în anul 2005 ºi pânã în prezent, Cen-trul de Pregãtire pentru Blindate a instruit, prin diferite tipuride cursuri, 2010 ofiþeri, maiºtri militari ºi subofiþeri, a breve-tat pentru tancuri, TAB ºi MLI, un numãr de 485 militari ºia executat pregãtirea personalului tehnic care a încadratgrupa de pregãtire pentru tancuri din cadrul Echipei Mobilede instrucþie pentru misiunile ANA TRAINING VII ºi VIII.

Unul dintre obiectivele majore ale centrului a fostcunoaºterea de cãtre personalul didactic a specificuluiunitãþilor operaþionalizate. Acest lucru s-a realizat prin par-ticiparea personalului propriu la misiuni internaþionale înIrak ºi Afganistan, la exerciþii tactice cu trupe desfãºurate deunitãþile blindate, la activitãþile de evaluare iniþialã ºi inter-mediarã a capacitãþii operaþionale a unor unitãþi pe sistemulCREVAL, la aplicaþii desfãºurate la Centrul de Instruire prinSimulare, SIMEX. Specialiºtii din cadrul centrului suntcooptaþi în programele de înzestrare a Forþelor Terestre cu

tehnicã ºi echipamente militare.Trebuie sã subliniez sprijinul nemijlocit acordat de con-

ducerea ªcolii de Aplicaþie pentru Unitãþi de Luptã “MihaiViteazu” în îndeplinirea obiectivelor ce au stat în faþa cen-trului, ceea ce ne permite sã abordãm cu optimism ºiîncredere viitorul”.

CCoonnddiiþþiiii ffooaarrttee bbuunnee ddee pprreeggããttiirreeLegat de etapa în care se aflã Centrul de pregãtire pen-

tru Blindate, locotenent-colonelul Ion Rãducanu, ºef birouPlanificare, Coordonare, Evaluare ºi Evidenþã Învãþãmânt,ne-a declarat urmãtoarele: „În acest moment finalizãm etapainstrucþiei individuale de specialitate cu a treia serie de sol-daþi voluntari. Condiþiile pentru instruirea militarilor suntdintre cele mai bune din þarã. Mã refer la dotarea sãlilor despecialitate, a simulatoarelor pentru antrenarea mecanicilor-conductori, a ochitorilor ºi a echipajelor, cât ºi a poligoanelorde instrucþie, pentru trageri, de conducere a maºinilor deluptã, la condiþiile de cazare ºi hrãnire asigurate soldaþilor ºigradaþilor voluntari, la facilitãþile de petrecere eficientã atimpului liber.

Conducerea maºinilor de luptã se realizeazã în tancodro-mul aflat în incinta cazãrmii, fiind considerat unul dintrecele mai dificile poligoane de acest fel. Aici se formeazã ºise perfecþioneazã deprinderile de conducere pentrumecanicii-conductori de pe tehnica de tancuri, TAB, MLI ºiMLVM, precum ºi instruirea mecanicilor-conductori de pepodurile mobile de asalt.

Poligonul de tragere Bascov dispune de condiþii pentruasigurarea tragerilor, cu armamentul individual ºi de petehnica blindatã, rezultatul ºedinþei fiind înregistrat automatpentru fiecare trãgãtor. Fiind poligon de garnizoanã,ºedinþele de tragere se desfãºoarã în flux continuu. Am acor-dat o atenþie sporitã antrenamentelor pentru tragere, precumºi respectãrii cu stricteþe a regulilor ºi mãsurilor de siguranþãîn poligon, ºedinþele de tragere fiind îndeplinite de cãtre toþimilitarii. Consider cã aceºtia au reale calitãþi de luptãtor,ceea ce le va permite sã se integreze rapid în organicaunitãþilor unde îºi vor desfãºura activitatea viitoare.

O contribuþie importantã în obþinerea acestor rezultate auavut-o, fãrã îndoialã, instructorii ºi comandanþii de sub-unitãþi, care au o pregãtire didacticã apreciabilã ºi sunt înmãsurã sã asigure un înalt nivel de instruire, corespunzãtorstandardelor. Sunt oameni cu experienþa teatrului de ope-raþii, unii sunt absolvenþi de instituþii de învãþãmânt supe-rior, cu reale abilitãþi de instructor ºi lider militar. Instrucþia

se desfãºoarã dupã proceduri ºi tactici de lucru NATO, va-lorificându-se în plan superior lecþiile învãþate. Nu existã,practic, pericolul deprofesionalizãrii.”

BBlliinnddaatteellee rreepprreezziinnttãã uunn rreeppeerr aall pprrooffeessiioonnaalliissmmuulluuii uunneeii aarrmmaattee

Duritatea oþelului, puterea motorului, precizia ºi eficaci-tatea tragerilor sau mobilitatea în teren fac din acest mijlocde luptã o armã redutabilã, ce impune respect ºi admiraþie.

Ce reprezintã însã blindatele pentru cei tineri? Cum sevede „orizontul militar” dupã ce ai reuºit sã te familiarizezicu noua posturã de soldat voluntar?

Frumuseþea ºi complexitatea misiunilor i-au determinatpe mulþi tineri, dar ºi tinere, sã opteze pentru aceastã armã.Astfel, ssoollddaatt AAlliinn GGaallaann a ales tancurile considerând cã„aici se face cea mai bunã pregãtire. Asta ºi poate pentru cã,la instrucþie, te afli permanent într-o alarmã de gradul zero.Trebuie sã fii cel mai bun, pentru cã, în luptã, locul al doileanu existã. Consider cã am ales arma care mã reprezintã”.

SSoollddaattuull AAddrriiaann BBlleejjuuººccãã apreciazã condiþiile din uni-tate. „Timpul trece cu repeziciune.Activitãþile se deruleazã într-un pro-gram strict, pe care toþi îl respectãm.Este firesc sã avem ºi timp liber, aces-ta mi se pare mai preþios comparându-l cu cel de acasã. Am învãþat sã îmistabilesc prioritãþile în tot ceea ce fac.Este poate unul dintre lucrurile de bazãcare te ajutã sã acumulezi cât mai multîntr-un timp scurt. Sunt optimist faþãde cariera militarã”.

„Oamenii sunt cei mai importanþi,ne declarã ssoollddaatt AAlleexxaannddrruuLLããbbuuººtteeaannuu. Suntem consultaþi în pri-vinþa anumitor decizii, ceea ce nedeterminã sã fim mai responsabili înexprimarea opiniilor. Multe dintreideile noastre ajung sã fie puse în prac-ticã. Suntem un colectiv unit”.

SSoollddaatt RRooxxaannaa BBoonnttaaºº.. „ Amabsolvit o instituþie de învãþãmântsuperior de profil sportiv, dar asta num-a împiedicat sã aleg o carierã mili-

tarã. Aici se fundamenteazã totul foarte bine. Nu poþi fi bunpractician, dacã nu posezi un volum mare de cunoºtinþe teo-retice. În orice armatã, trupele de tancuri reprezintã elita. Iaracest statut te obligã la efort, pentru a fi la înãlþime, dar ai ºimulte satisfacþii.

Am sentimentul progresului pe care l-am fãcut de cândam venit aici. ªtiu cã sunt multe aºteptãri din partea coman-danþilor privind pregãtirea noastrã ºi sper sã nu îi deza-mãgim”.

Pentru soldaþii voluntari de la Centrul de Pregãtire pen-tru Blindate se contureazã un început al unei cariere militarepline de speranþe.

Pentru toþi ceilalþi, tancul continuã sã fascineze, sãintrige ºi sã impunã respect, continuând sã deþinã supremaþiaregelui pe câmpul de luptã, simbol care se regãseºte, de alt-fel, ºi pe steagul de identificare al Centrului de Pregãtirepentru Blindate, creuzetul unde se formeazã ºi per-fecþioneazã profesioniºtii trupelor de blindate.

Punctele de vedere exprimate vin sã confirme angaja-mentul ºi orientarea spre performanþã a Centrului dePregãtire pentru Blindate ºi a ªcolii de Aplicaþie pentruUnitãþi de Luptã “Mihai Viteazu”, instituþii care abordeazãviitorul cu încredere ºi profesionalism, pentru cã “Cei ceîndrãznesc, înving”.

Maior Marian Rãdulescu

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 15 (226) din 15 august 2007 Pagina 3

Batalionul 96 Geniu a aniversat, miercuri, 1 august undeceniu de existenþã. La festivitatea organizatã cu acestprilej la comandamentul batalionului au participat dinpartea eºaloanelor superioare gl.bg. dr. Gabriel GABOR,ºeful de stat major al Corpului 1 Armatã Teritorial, gl.bg.dr. Avram CÃTÃNICI, comandantul ComandamentuluiGarnizoanei Bucureºti, colonelul Ion VASILIU, însoþit de

o delegaþie din Bg. 10 Geniu, comandanþi ºi ºefiai unor structuri militare din SMFT ºi SMG.

Au rãspuns „prezent” la acest momentemoþionant din viaþa batalionului de geniu,membri ai Asociaþiei Ofiþerilor de geniu, con-strucþii ºi cãi ferate, în rezervã ºi retragere„General C.N. HÂRJEU” între care, s-au enu-merat: col.(r) N. VESA, preºedintele asociaþiei,gl.bg.(r) conf.univ.dr. Petre GRECU, gl.bg.(r)C-tin SAVU, col.(r) Eugen CALCAN. Ca defiecare datã, au dat curs invitaþiei, adresatã decomandantul batalionului, mr.ing. DoruAPÃFÃIAN, foºtii lideri ai unitãþii, col.(r) Gh.BOCªARU ºi col. Anghel GHEORGHE, careau retrãit clipe emoþionante ºi înãlþãtoare alãturide foºtii subordonaþi.

Cu acest prilej, gl.bg. dr. Gabriel GABOR aînmânat comandantului batalionului, în cadrulunui ceremonial, steagul de identificare alBatalionului 96 Geniu.

În mesajele rostite de reprezentanþiieºaloanelor superioare ºi de cãtre preºedintele

Asociaþiei „C.N. HÂRJEU”, au fost adresate mulþumiri ºifelicitãri militarilor pentru calitatea pregãtirii profesio-nale, dãruirea ºi rezultatele obþinute în misiunile îndepli-nite pe parcursul celor zece ani de existenþã.

Remarcile pozitive la adresa militarilor geniºti ºi aechipei de conducere a batalionului confirmã pe deplin

calitãþile ºi aptitudinile dovedite de aceºtia ºi contribuþiala crearea unei imagini de marcã a instituþiei militare.

Curierul armatei: Cum apreciaþi primul deceniu deexistenþã al B. 96 Ge. ºi ce provocãri se aflã la orizont?

De-a lungul acestor ani, batalionul a participat la mi-siuni în teatrele de operaþii din Bosnia – Herþegovina ºiIrak, misiuni încheiate în anii 2005, respectiv, 2006 ºi, înprezent, asigurã sprijinul logistic pentru detaºamentulAna Training dislocat în Afganistan.

Batalionul a acþionat ºi pe teritoriul naþional, exe-cutând misiuni în sprijinul populaþiei locale afectate deinundaþii sau de alte calamitãþi.

Atât în misiunile externe, cât ºi în cele interne, mili-tarii batalionului au fost apreciaþi la superlativ. O con-tribuþie majorã în obþinerea acestor aprecieri le-au avut ºiprimii comandanþi ai batalionului, col. GheorgheBOCªARU ºi col. Gheorghe ANGHEL, cãrora lemulþumesc cu aceastã ocazie.

Urmeazã o etapã nouã pentru unitatea noastrã, astfel,în luna decembrie a acestui an, va intra în vigoare noulstat de organizare, numãrul total al militarilor fiindaproape dublu faþã de cel actual.

Batalionul 96 Geniu va asigura sprijinul genistic aldiviziei naþionale, procesul de operaþionalizare a unitãþiinoastre urmând a se încheia la sfârºitul anului 2008.

Am convingerea cã subordonaþii mei vor acþiona la celmai înalt nivel ºi, cu sprijinul eºaloanelor superioare, vomduce la bun sfârºit ºi aceastã nouã provocare. Cu prilejulacestei aniversãri, le mulþumesc pentru sprijinul acordatºi le adresez felicitãri pentru activitatea desfãºuratã.

Locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCU

Învãþãmântul militar de tancuri este aliniat standardelor NATO

Bata l ionu l 96 Gen iu

UUnn ddeeccaarr ddee eexx ii ss tt eenn þþãã

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 15 (226) din 15 august 2007Pagina 4

Formaþiunea de cazarmare a Batalionului 300 Deservirese aflã peste tot. La renovarea pavilionului pentru viitoareapopotã, la parcul de tehnicã militarã, la centrala termicã, latipografia care deserveºte marea unitate, la cãminul militar.M-am întrebat retoric despre strategia de planificare amuncii, în condiþiile în care efectivele nu depãºesc valoareaunei grupe combatante. Mi-a dezlegat enigma GheorgheDRAGOMIR, maistru militar specialist în construcþii civile,industriale ºi agricole. “Îþi gândeºti proiectele pentru a douazi. Dar, ce faci cu urgenþele? Cade un filtru, se strãpunge uncablu, se blocheazã un sistem de alimentare, cedeazã o con-ductã din motive care nu þinde noi. Avem treabã contin-uu. Echipa mixtã face, înmãsura posibilitãþilor ºiresurselor, atât lucrãri deîntreþinere, cât ºi de reparaþiiuºoare. Intervenim, uneori,chiar ºi la utilajeletipografice, când este nevoiede o tehnologie pretenþioasãîn sudurã, de o prelucraremecanicã a unui dispozitiv.Sincer, mi se pare mult maiuºor sã execut o lucrare de laînceput, decât sã o întreþin.Cred cã exemplul personalmã ajutã sã-mi conduc mese-riaºii. Nu doar în armatã, cipeste tot, este valabilã zicala– Tatãl omului este exem-plul.” Documentarea mi-amînceput-o dimineaþã. Am avutºansa de a-i gãsi pe bijutieriide infrastructurã la o inter-venþie pretenþioasã. Pregã-tirea ºi remontarea uneipompe de alimentare cu ben-zinã. Lângã un cablu cupeste douãzeci de metri

lungime, studia, cu atenþie, eventualele strãpungeri, electri-cianul George NEAGU. Dupã ce a confirmat cã nu sunt kilo-volþi cu domicilii strãmutate, Nicolae GRECU, electro-mecanic, a realizat legãturile în stea la un heblu pentruacþionare. Îi ºtiam talentele de sudor în argon, o tehnologieavansatã, de la o lucrare fãcutã, la o maºinã tipograficã. Mi-a confirmat faptul cã policalificarea este bunã pentru ceilalþi,dar cel mai mult pentru tine. „Aþi vãzut? Acum lucrez la otehnologie care þine de ceea ce-i în branºa mea. Peste douãore, avem de sudat o îmbinare grea la unul din pavilioane.De ieri, am lãsat vreo trei operaþiuni la un flux tehnologic de

prelucrãri mecanice. Ca sã întreþii,ai nevoie de practicã, multã prac-ticã”. Aºa cum omul are propriasomaticã, ºi într-o instituþie mili-tarã, flucºii luminoºi sunt contro-laþi de instalaþiile automatizate. Lacare nu poate interveni decât spe-cialistul. Cel puþin aºa ne-a fãcutsã înþelegem George NEAGU,electrician cu practicã în ºantiereºi în uzine. Mai în glumã, la întâl-nirile destul de frecvente, formulade salut este „sunt om ºi fac prinOhm”. Legea lui Ohm din fizicãeste medalia lui pentru ceea ceface. „Curentul nu ºtie de rang, deavere. Are un singur drum. Conti-nuu sau cu întreruperi. Mie îmiplace sã-l depistez atunci când îºiface de cap ºi sã-l corectez pentrua nu-mi lãsa colegii în beznã”. Nicicu instalaþiile termice ºi sanitarenu-i totul pe roze. Se mai deteri-oreazã o conductã, se blocheazã unmecanism de acþionare. ªi-atunciîi vine ideea nãstruºnicã lui FlorinDANCIU, tatãl robineþilor ºivanelor. „O instalaþie sanitarã este,fãrã sã exagerez, o uzinã. Pe care,

dacã nu o ºtii, cazi în primejdie. Zilnic, am câte patru inter-venþii. Unele sunt scurte, altele se întind luni de zile. Cuechipa noastrã de valoare, batem orice barem”.

Meseriaºii de la cazarmare nu sunt supraoameni. Cândl-am vãzut pe Nicolae TUDORICÃ, tâmplar cu tâmple albe,mi-am spus cã ºi aici existã un secret al profesiei. Dacã vezidoar schimbarea unei uºi din lemn, fãrã sã te intereseze amã-nuntele procesului în sine, îþi convine sã simplifici menireacelui chemat sã facã ceea ce trebuie. O zi pe frontul bãtãli-ilor cu întreþinerea cazãrmilor a trecut mult prea repede. Amavut ce vedea. Banalul polizor este aliatul intervenþiei pentrupoziþionarea unui schimbãtor de cãldurã. Maºina de gãuritverticalã este ajutoarea sudurii autogene, a celei cu arc elec-tric sau în argon. ªi, toate se fac de cãtre oameni, pentruoameni. Sunt oameni ai zilelor noastre, cu orgolii, cujudecãþi, cu emoþii, cu o voinþã mai mult sau mai puþin edu-catã, cu pretenþii sau limitãri estetice, înalþi, de talie mijlociesau micã. Spusele lor ne conving despre importanþa munciilor. O muncã nu prea simplã, nu prea curatã, cu timpi cedepãºesc normalul. Satisfacþiile lor sunt ºi mulþumirile noas-tre. Cel puþin aºa cred cã ar merita sã evaluãm comunicareaºi acþiunea meseriaºilor din formaþiunea de cazarmare aBatalionului 300 Deservire.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU Foto: Locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCU

EXEMPLUL ESTE TATÃL OMULUI

Unicitatea momentului înãlþãrii în grad ºiconfirmarea accederii în corpulprofesioniºtilor militari a devenit realitatepentru absolvenþii Academiei Forþelor Te-restre, promoþia 2007.

Piaþa Mare a municipiului Sibiu a fost,vineri, 27 iulie, locul de derulare a impresio-nantului ceremonial militar de înãlþare îngrad. Cei mai tineri ofiþeri ai Forþelor Te-restre Române au fost înãlþaþi în gradul desublocotenent.

La primele ore ale dimineþii, culorile uneizile înãlþãtoare se întinseserã uniform pezidurile clãdirilor impozante care strãjuiescPiaþa Mare. Zeci de persoane se îndreptaugrãbite spre centrul pieþei pentru a se alãturaaltor câteva zeci care se aflau deja acolo.Cordoane de ordine descriseserã unperimetru în care avea sã se derulezemomentul zilei. Avansarea în gradul desublocotenent al Promoþiei 2007.

Cei 103 absolvenþi ai Academiei ForþelorTerestre, dintre care, 37 erau fete, au parcurscu emoþie momentele unice ale ceremoniei.

Alãturi de ei s-au aflat, ca, de altfel, petoatã durata celor patru ani de studii, echipamanagerialã a instituþiei, personalul didacticºi instructorii de specialitate.

Emoþii au fost ºi din partea asistenþei,formatã din pãrinþi, fraþi, surori, prieteni saurude apropiate absolvenþilor.

„Acest grad poartã amprenta pregãtiriiacademice de care au beneficiat ºi care estemarcat, în acelaºi timp, de elanul ºi energiilespecifice frumoasei vârste pe care o auabsolvenþii noºtri”, a spus lt. col. MironBREZOIU, purtãtorul de cuvânt al Acade-miei Forþelor Terestre.

Sublocotenenþii, corpusculi în lumina patriei

La ceremonie au participat: gl.lt.dr. SorinIOAN, locþiitor al ºefului SMG, gl.mr.Neculai BÃHNÃREANU, locþiitorul ºefuluiSMFT, personalitãþi publice locale ºireprezentanþi ai administraþiei locale, ofiþeriîn rezervã, veterani de rãzboi ºi invitaþi aiabsolvenþilor.

Promoþia 2007, denumitã onorific „Inte-grare Europeanã” i-a avut ca ºefi de pro-moþie pe slt. Ana-Maria CONSTANTIN -managementul organizaþiei (media 9,74), slt.Emil GRANDEL – managementul economi-co-financiar (media 9,47) ºi slt. LianaªORODOC – administraþie publicã (media9,40). ªef de promoþie al Academiei ForþelorTerestre a fost desemnatã slt. Ana-MariaCONSTANTIN. ªefii de promoþie au fostpremiaþi de cãtre locþiitorul ºefului SMG,dl.gl.lt. dr. Sorin IOAN ºi felicitaþi de cãtre

prefectul judeþului Sibiu.Dupã slujba de binecuvântare a sublo-

cotenenþilor promoþiei 2007, festivitatea s-aîncheiat cu o impresionantã defilare.Drapelele ºi subunitãþile participante, au fostaplaudate la scenã deschisã.

Camarazi de gând, de suflet ºi de faptã

„Absolvirea unei instituþii militare deînvãþãmânt reprezintã, nu sfârºitul unuidrum, ci începutul unei cariere militare”, aprecizat col. prof. univ. dr. BABOª, rectorulAcademiei Forþelor Terestre. Referindu-se lanivelul de pregãtire al tinerilor absolvenþi,comandantul Academiei Forþelor Terestre aapreciat în cuvinte elogioase pragul atins decãtre aceºtia în toate domeniile de mani-festare în mediul universitar, ºtiinþific,social, cultural ºi sportiv. „Mã bucurã faptulcã, la sfârºitul fiecãrui an universitar pot sãafirm cã promoþia care a absolvit AcademiaForþelor Terestre este mai bunã. Acest fapt apresupus un interes deosebit din parteaabsolvenþilor ºi studenþilor noºtri pentru a sepregãti mai bine, dar ºi din partea întreguluicorp didactic de a fi mereu la înãlþimea pre-ocupãrilor ºi dorinþelor lor”.

Acum, pe umerii sublocotenenþilor absol-venþi apasã, atât povara gradului pe care l-auatins, cât ºi importanþa sarcinilor careaºteaptã sã fie îndeplinite în noua calitate,mai întâi în ºcolile de aplicaþii, apoi înunitãþile operaþionalizate. Absolvenþii pro-moþiei 2007 ai Academiei Forþelor Terestrevor fi, prin ceea ce au demonstrat, cartea devizitã a unei instituþii care ºi-a definit locul ºirolul în arealul militar ºi academic româ-nesc.

Fetele au luat faþa A.F.T.-uului

Þinuta impecabilã, pasul ferm ºi sigur,elementele strãlucitoare ale echipamentuluide galã care definesc identitatea socialã ºinobleþea misiunii au accentuat profilul aces-tor tineri chemaþi acum sã întãreascã rân-durile corpului ofiþerilor Armatei României.

Gândurile absolvenþilor au cuprins nota

necesarã de optimism ºi încredere în forþeleproprii. Am desprins din dialogurile purtatecâteva impresii ale ºefilor de promoþie înspecializãrile militare.

Pentru slt. Ana-Maria CONSTANTIN,ºefa promoþiei „Integrare europeanã”,momentul absolvirii a fost încãrcat,deopotrivã, de bucurie ºi emoþie. “Bucurie,izvorâtã din satisfacþia unui lucru bine fãcut,pentru cã am reuºit ceea ce ne-am propus lavenirea în Academie. Emoþie, întrucât a fiofiþer al Armatei Române presupune multãdãruire ºi încredere în forþele proprii. Gân-durile noastre legate de carierã sunt pline deoptimism ºi, sperãm, ºi de realismul specificmomentului actual”.

Sublocotenentul Emil-GRANDEL„Odatã cu promoþia noastrã au apãrut modi-ficãri în ceea ce priveºte învãþãmântul princrearea de noi specializãri, precum ºi progra-ma ºcolarã, fiind primii care am avut posi-bilitatea sã cunoaºtem mai bine specificulfiecãrei arme înainte de a face alegerea opti-mã în ceea ce ne privea. Am certitudinea cãtoate aceste schimbãri erau necesare ºi nevor ajuta sã atingem ºi sã depãºim standar-dele impuse de NATO ºi Uniunea Euro-peanã”. În ceea ce priveºte rãspunsul laprovocãrile oferite de noua calitate atinsã,slt. Grandel apreciazã cã idealurile înaltecuprind implicare ºi efort. „ªtiu cã mai amfoarte multe de învãþat. Având ca premisãpregãtirea universitarã formatã în Academie,sunt convins cã voi putea sã mã ridic lanivelul aºteptãrilor ºi sã fac faþãprovocãrilor”.

Pentru ºefa de promoþie de la spe-cializarea „Administraþie publicã”, slt. Li-liana ªORODOC, promoþia „Integrare Euro-peanã 2007” este una remarcabilã, cu suc-

cese ºi realizãri pe toate planurile. „Acade-mia Forþelor Terestre a fost pentru noi, toþi,cred, cea de-a doua casã, iar anii pe carei-am petrecut aici au fost într-adevãr cei maifrumoºi”. Despre momentul unic alabsolvirii, slt. Liliana ªORODOC a spus cãa fost unul aºteptat demult: „Sentimentelecare mã încearcã acum nu sunt doar debucurie, emoþie, încredere, speranþã. Existãºi o umbrã de teamã pe care mã voi strãduisã o alung deoarece consider cã, în aceºtipatru ani, am fost pregãtiþi sã facem faþã laorice situaþii. Sunt optimistã ºi consider cã,atât eu, cât ºi colegii mei vom pãºi ferm pecalea ce va urma ºi vom rãsplãti încredereacu care am fost creditaþi cu rezultate dintrecele mai bune.

Pe lângã toate acestea, trãiesc ºi senti-mente de grea tristeþe deoarece mama meanu poate fi alãturi de mine în acestemomente decât, de sus, din ceruri. Dar, suntsigurã ºi simt cã mã vede de acolo ºi mã vasusþine în continuare. Suntem pregãtiþi pen-tru toate provocãrile pe care le vom întâlni,atât în viaþa de zi cu zi, cât ºi în cea mili-tarã”.

Labirinturile noastre sufleteºti sunt puþincunoscute. Eu spun cã timpul, aceastã enig-mã filozoficã ne va lãmuri cã evoluþia eveni-mentelor nu este în filiaþie cu instrumentulde mãsurã, ceasul. La Sibiu, însã, în Acade-mia Forþelor Terestre, promoþiile de absol-venþi, în cei 160 de ani de învãþãmânt mili-tar, au cutezanþa de a provoca timpul infinit.Edificiul lor interior, o arhitecturã ideaticã,de sorginte ineditã conferã gradul de pereni-tate.

Locotenent-colonelEmanuel BÃRBULESCU [email protected]

SS II BB II UU SS II BB II UU

CC II TT AA DD EE LL AA AA BB SS OO LL VV EE NN ÞÞ II LL OO RR DD EE -- OO FF II II NN ÞÞ ÃÃ CC UU ÞÞ AA RR AA

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 15 (226) din 15 august 2007 Pagina 5

Elicopterul CH-47D/MH-47E Chinookpoate fi folosit pentru transportul trupelor,artileriei ºi al echipamentului pe câmpul deluptã. Alte utilizãri ale elicopterului includevacuarea rãniþilor, recuperarea aparatelorde zbor, lansarea paraºutiºtilor, misiuni decãutare ºi salvare, intervenþii în zone calami-tate, incendii ºi transportul materialelorgrele de construcþie. O sutã ºaizeci ºi trei deelicoptere CH-47 au participat în misiunileScutul Deºertului ºi Furtunã în Deºert.

„Elicopterul Chinook CH-47 este idealpentru transportul în teatrele de operaþi-uni.”

Peste 1000 de elicoptere Chinook suntutilizate în diferite operaþiuni pe tot globul.Boeing a construit peste 480 de elicoptereCH-47 pentru Armata Statelor Unite ºi pen-tru Garda Naþionalã. De asemenea, Boeing alivrat acest tip de elicoptere ºi în Argentina,Australia, Canada, Japonia, Norvegia,Marea Britanie, Spania ºi în trei þãri din Ori-entul Îndepãrtat, pentru a fi folosite în sco-puri militare sau comerciale.

Elicopterele Chinook sunt produse sublicenþa italianã Augusta ºi Kawasaki înJaponia. Cele construite de Augusta au fostexportate în Egipt, Grecia, Iran, Libia ºiMaroc.

Trei sute nouãzeci ºi ºapte de elicoptereCH-47D ale Armatei americane suntîmbunãtãþite conform standardului CH-47F,care implicã: o structurã nouã a cabinei, careva reduce vibraþiile; un ecran digital nou încabina pilotului, produs de RockquellCollins, care are o hartã mobilã ºi un modemdigital; DAFCS (un sistem digital avansat decontrol al zborului) produs de BAE; ºi unmotor mai puternic Honeywell T55-GA-714A, care are un sistem FADEC (controldigital complet al funcþionãrii motorului).

Contractul LRIP pentru producerea aºapte sisteme a fost semnat în ianuarie 2003.Livrãrile au început în iulie 2004, iar con-tractul se va derula pânã în 2018.

În decembrie 2003, Armata StatelorUnite a comandat ºapte elicoptere noi CH-46F pentru a le înlocui pe cele pierdute înluptã ºi a mai comandat încã zece elicopterenoi în ianuarie 2005. Livrãrile au început îniunie 2006 ºi termenul de încheiere al aces-tora este 2008. În ianuarie 2007, ArmataStatelor Unite a comandat 16 elicoptere noiºi 9 îmbunãtãþiri la standardul CH-47F, cuopþiunea de a mai putea comanda încã 22 noiºi de a mai îmbunãtãþi încã 19 elicoptere.Elicopterul CH-46F a trecut de testele ope-raþionale în iunie 2007 ºi va intra în serviciu

din vara anului 2007.Forþele Speciale Operative ale armatei

SUA folosesc 36 de elicoptere Chinook spe-ciale, care au fost denumite MH-47D ºi MH-47E. ªi acestea sunt supuse unui proces deîmbunãtãþire la standardul MH-47G, carepresupune implementarea unui sistem digi-tal integrat de avionicã (CAAS). Primul eli-copter de acest tip a fost livrat în mai 2004.

În noiembrie 2006, o versiune a eli-copterului MH-47G, HH-47 a fost selectatãde cãtre Forþele Aeriene SUA, pentru cãîndeplinea cerinþele de luptã, de cãutare ºisalvare (CSAR-X). În consecinþã, 141 eli-coptere noi au fost comandate pentru aînlocui elicopterele aflate în serviciu HH-60G Pave Hawk. Cu toate acestea, în martie2007, Forþele Aeriene SUA au anunþat cã, înurma recomandãrilor Biroului Central deContabilitate (GAO), se vor modifica stan-dardele CSAR. Comanda modificatã înfuncþie de noile standarde a fost elaboratã înmai 2007, iar contractul va fi semnat, proba-bil, la finele anului 2007.

Elicopterele folosite pentru cãutare ºisalvare (CSAR) sunt utilizate, în primulrând, în operaþiunile de salvare a echipajuluiaparatelor de zbor doborâte, sau a trupelorizolate pe câmpul de luptã, dar pot fi

folosite, deasemenea, ºiîn operaþiunide salvare acivililor sauîn zone afec-tate de dezas-tre. HH-47va ajunge lacapacitateainiþialã aopera þ iuni i(IOC) în2012. EchipaB o e i n gl u c r e a z ãîmpreunã cuBAE Sys-tems (pro-

ducãtorul sistemului digital de control alzborului), Kezstone Helicopters (spaþiul detratament al pacienþilor) ºi Kaman Aero-space (producãtorul sondelor de realimenta-re).

CH-447SD, ultimul model În septembrie 2006, Olanda a cerut

Departamentului de Vânzãri cãtre Alte Statepermisiunea de a achiziþiona maxim 9 eli-coptere CH-47F, care au sistemul de avio-nicã intergrat ºi permisiunea de a îmbunãtãþi11 elicoptere CH-47D la standardul CH-47F, incluzând cabina CAAS.

O comandã de ºase noi elicoptere a fostfãcutã în februarie 2007. Livrãrile au fostplanificate pentru 2009-2010.

CH-447 SUPER-DDUltimul model internaþional este CH-

47SD care încorporeazã o cabinã din sticlãcare are un sistem de management integrat,control automat de zbor, ecrane digitalecolor ºi un sistem de control digital almotorului.

Elicopterul CH-47SD are douã rezer-voare de 8014 litri, ceea ce dubleazã raza deacþiune a noului model, rezultând o acoperire

radar mai mare. Motorul Honeywell a fost deasemenea îmbunãtãþit. Taiwan a comandat 3elicoptere CH-47SD în cadrul unui programaprobat de FMS.

CabinaCabina are loc pentru doi piloþi ºi un

observator. Boeing ºi Honeywell au dez-voltat un sistem digital avansat pentru ca-binã. Aceasta este prevãzutã cu un ecranmultifuncþional pe cristale lichide ºi instru-mente de zbor electronice. Echipajul areochelari de vedere pe timp de noapteANVIS-7, produºi de Elbit, iar cabina estecompatibilã cu aceºtia.

Sistemele de comunicare includ sistemeradio HF ºi UHF rezistente la bruiaj, dez-voltate ºi implementate de Rockwell Collinsºi Raytheon. Elicopterul este echipat cu unsistem AN/APX-100 de identificare Aliatsau Inamic (IFF), produs de AlliedSignal.

ArmamentTrei mitraliere pot fi montate pe eli-

copter: douã la uºa de acces din dreapta ºiuna la hubloul din partea stângã.

„Motorul dezvoltã o putere continuã de3.000 CP ºi o putere maximã de 3.750 CP.”

ContramãsuriElicopterul Chinook este echipat cu mai

multe sisteme de contramãsuri specifice þãriicare l-a comandat. Varianta de elicopteraleasã de Forþele Speciale, MH-47E esteechipatã cu sistemul de avertizare antira-chetã ATK AN/AAR-47, sistemul de bruiajALQ-162 Shadowbox, produs de NorthropGrumman, sistem de bruiaj ITT ALQ-136(V), avertizorul antiradar Raytheon APR-39A ºi aruncãtorul de panglici metalice anti-radar Systems Integrated Defense Solutions(formerly Tracor) M-130, produs de BAE.

Elicopterul este echipat cu un sistem deochire automat CP1516-ASQ produs deRockwell Collins. Elicopterele Chinooksaustraliene au în dotare un sistem de detecþiea rachetelor EADS AN/AAR-60 MILDS.

SenzoriElicopterul MH-47E este echipat cu un

sistem radar avansat Raytheon AN/APQ-174A, pentru zborul prin copierea terenului,pentru observarea terenului din aer ºi pentruconstituirea hãrþii terenului. Un senzorRaytheon AN/AAQ-16 Forward-Looking

Infrared (FLIR) infraroºu este montat înbotul elicopterului, iar cabina este echipatãcu un ecran-hartã mobilã.

Sistemul de încãrcareChinook are un sistem de trei cârlige,

ceea ce asigurã stabilitatea încãrcãturilorexterne mari ºi abilitatea de a transportamultiple încãrcãturi externe. Încãrcãturiexterne mari, cum ar fi tunurile Howitzer de155mm, pot fi transportate cu viteze de pânãla 260 km/h, folosind configuraþia cu treicârlige. Încãrcãturi externe multiple pot filivrate cãtre trei destinaþii diferite într-o sin-gurã misiune de zbor. Cârligul central poatetransporta pânã la 12.000 kg, iar celelaltedouã cârlige pot transporta câte 7.500 kgfiecare.

„Cabina asigurã un spaþiu de transport de42m3 în care pot intra 3 vehiculeHMMWVs.”

Cabina principalã poate acomoda 33 sol-daþi complet echipaþi sau pânã la 50 de sol-daþi, în funcþie de aºezarea acestora ºiechipamentul din dotare. Pentru evacuãrilemedicale, în cabinã pot intra pânã la 24 detãrgi.

Elicopterul poate opera ºi deasupra apeifolosind un tip special de operare ºi configu-raþia specificã pentru apã.

MotoareleElicopterul are douã motoare T55-L-712

turbo produse de Honeywell (fosta companieAlliedSignal), care sunt montate lateral înlãcaºe proprii, aflate spre spatele aeronavei,mai precis sub rotoarele din spate. Fiecaremotor dezvoltã o putere continuã de 3.000CP ºi una maximã de 3.750CP. MotorulHoneywell T55-714, care este montat pe eli-copterele de tipul CH-47D, F ºi G, esteechipat cu un sistem de control electroniccomplet digital FADEC (Full Authority Di-gital Electronic Control) produs deGoodrich.

Rezervoarele de combustibil autosigi-lante se aflã în afara fuselajului, montate la-teral în lãcaºe proprii. Rezervoarele fixestandard au capacitatea de 3.900 l de com-bustibil. Trei rezervoare auxiliare pot fiinstalate în cabina de transport. Raza de acþi-une a elicopterului poate fi mãritã prin reali-mentarea în timpul zborului.

Cristina FRATU

Strategia ºi tactica militarã sunt compo-nente ale artei militare. Planificatorii strate-giei sunt cei care dau valoare proiectelor dealocare a resurselor ºi de evaluare a pla-nurilor acþionale. Tacticienii sunt cei carecoordoneazã misiunile forþelor capabile sãatingã obiectivele formulate strategic. Înlogistica militarã, sunt inserate premisele denaturã strategicã, operativã, tacticã.

EEcclleeccttiicc ddeesspprree llooggiissttiiccaammiilliittaarrãã llaa ccaammppaanniiee

Noþiunile de strategie, artã operativã,tacticã, logisticã militarã nu creeazã mutaþiiîn planul cognitiv-informaþional. Punerea lorîntr-un enunþ ecuaþional, adaptat la specifi-cul campaniei lãmureºte o parte din atribuþi-

ile marilor unitãþi, unitãþilor, direcþiei logis-tice ºi comandamentului din subordinea ei.La campanie, la nivel strategic, vorbimdespre Marele Cartier General, care, prinDirecþia logisticã planificatã, realizeazã fili-aþiile de profil ºi poate cuprinde o grupareformatã dintr-o armatã ºi un numãr de cor-puri de armatã. În viziune operativã, forþelede logisticã ale armatei sau ale corpurilor dearmatã pun în aplicare sistemele de asigu-rare de la campanie, asigurã multilateralforþele din compunerea acestui eºalon pentruîndeplinirea misiunilor ce le revin. Pe plantactic, forþele de logisticã de la nivelurilebrigãzilor, batalioanelor asigurã trupelorcombatante condiþiile pentru respingereaofensivei adversarului, pentru menþinereaaliniamentelor cucerite anterior, pentru li-

mitarea pãtrunderilor adversarului în interi-orul dispozitivelor de acþiune, pentru creareacondiþiilor favorabile dezvoltãrii ofensivei.

LLooggiiccaa llooggiissttiicciiii mmiilliittaarreeddee ccaammppaanniiee

Fizionomia conflictelor militare mo-derne a creat deschideri în ceea ce priveºtereconfigurarea concepþiei sistemului logis-tic. Prin crearea bazelor logistice subordo-nate direct corpurilor de armatã, sunt facili-tate problemele de depozitare a materi-alelor, de achiziþii ºi marketing, deîntreþineri ºi reparaþii ale cazãrmilor. Pla-nurile marilor unitãþi de tip, bazã, asigurãsuportul ºi sprijinul logistic pentru marileunitãþi ºi unitãþile corpurilor de armatã.Brigãzile logistice, subordonate la fel cor-pului de armatã, sunt prioritare în mente-nanþa tehnicii, în transporturile resurselordin depozitele arondate forþelor comba-tante. Logica înfiinþãrii structurilor specia-lizate în sprijinul de tip logistic are dreptargument apropierea stocurilor de materialede zona operativã, progresiv, lent ºi fãrã

inadvertenþe. Suprafaþa României de237.500 kmp poate fi analizatã, acum, prindispunerile strategice, pornindu-se de la uncerc a cãrui razã mãsoarã aproximativ 275km. La nivelul de 15-20 km, spre interior,se vor gãsi subunitãþile logistice de valoarecompanie, la 80-100 km, batalioanele logis-tice, iar spre interior, a mai rãmas un cerc acãrui razã de 175-195 km este acoperitãprin facilitãþile bazelor logistice. Indepen-denþa formaþiunilor de logisticã pânã lanivelul corpului de armatã se înscrie în re-gistrul adaptãrii la ipotezele scenariilor deconflict clasic, ori asimetric. Organizareade acum se traduce printr-o mare flexibili-tate în conducerea propriu-zisã a forþelordin subordine, iar tipologia aprovizionãrilorse înscrie gradului ridicat de operativitateprin reducerea verigilor intermediare. Fãrãlogica logisticii militare în campanie,devenim vulnerabili în pregãtirea cutemeinicie a conflictului în sine.

Locotenent-colonelIon TÃTARU

Recuzita elicopterului de transport (CH-47D/MH-47E Chinook; SUA), ideal pentru teatre

PPeerroorraaþþiiii ppee tteemmãã ddaattããLLooggiisstt iiccaa mmii ll ii ttaarrãã ss ttrraatteeggiiccãã,,

ooppeerraatt iivvãã,, ttaacctt iiccãã

Elevii din instituþiile militare de învãþãmânt sunt consumatori ai mijloacelor de comu-nicare. De aceea, studiul dirijat devine o necesitate pentru cunoaºterea lor. O cunoaºtereºtiinþificã, simplã, obiectivã, necruþãtoare. Cum s-ar putea crea frontul de percepþie,însuºire ºi înþelegere a conþinuturilor? Prin asigurarea unei baze minime de lucru, prininserarea de concepte în programele ºcolare, prin stimularea colaborãrilor cu profesioniºtii.Colegiile militare liceale, academiile categoriilor de forþe, ºcolile de aplicaþie ºi centrele deinstrucþie au deja conturate strategiile de redactare a produselor publicistice. Ideea extin-derii conceptelor de cunoaºtere a producþiilor publicistice va avea o aurã conturatã din edu-caþie ºi plãcere intelectualã. Scriitorul argentinian Jorge Louis Borges are o deschidereinteresantã pentru exactitatea studiului publicistic. Pentru el, „un ziar se citeºte pentru a fiþinut minte”. Analiza mijloacelor de comunicare nu-i doar o pasiune. Pe lângã convergenþacu aventura spiritualã a creatorului, apar modele de studiu matricial ºi probabilistic. Inter-pretarea unor valori peste cota normalã creeazã suspiciuni. Într-un format al unui mijloc decomunicare, sunt dezvoltate discursuri ºi texte ale cãror legãturi îºi au originea în filozofie,lingvisticã, literaturã, psihologie, dramaturgie. Un cunoscãtor, la fel ºi cel care se instru-ieºte, nu poate decoda mesajul, dacã universul sãu informaþional este limitat. Obiectele destudiu predate la stadiul exigenþelor de bun-simþ conceptual ajutã la formarea unei gândiridivergente, singura menitã sã asigure o performanþã mulþumitoare în procesul instrucþiei.

Este adevãrat cã un mijloc de comunicare se poate studia ºi prin memorare pasivã.Omul are nevoie de informare, de înþelegere a ceea ce-i în jur, de a se implica în jocurileactorilor sociali. Profesionistul de presã scrisã, de presã auudiovizualã, de presã on-line aremenirea sã descopere intenþia persuasivã, sã deducã expresia latentã a codurilor ºi sim-bolurilor, sã traducã într-o expresie sintacticã, simplã, gândirea sursei. Pentru militarul decarierã sau cel în devenire, mijlocul de comunicare face parte din premisele conflictelormoderne. Agresiunea informaþionalã în masã lasã dovezi clare cã înþelegerea adversaruluinu-i o decizie lapidarã a conducãtorilor, ci o realitate a câmpului de acþiune supertehnolo-gizat. O informaþie superficial decriptatã într-un format al comunicãrii creeazã deserviciiforþelor proprii. Experienþa câºtigatã în teatrele de operaþii ne-a învãþat sã fim prudenþi.Cuvântul ºi gândul fac transferuri de semne ºi sensuri. Doar seriozitatea în aplicarea tehni-cilor de studiu poate sã previnã un incident, sã sesizeze dezinformarea, subversiunea,intoxicarea cu date ºi informaþii false. Sursa trebuie neapãrat cunoscutã. Nu din cauza uneicuriozitãþi excesive. Dacã preluãm un citat din literaturã, al lui Vasile Alecsandri, putemface transferul ºi la mijloacele de comunicare. „Pentru a cunoaºte mai bine un autor, tre-buie a cunoaºte bine timpul în care el a scris, gradul de culturã a limbii în care a fostîndemnat sã scrie, dificultãþile de tot felul prin care geniul sãu ºi-a fãcut loc sã iasã laluminã”. Veselul Alecsandri ne creeazã ºansa de a spune cã studiul mijloacelor de comu-nicare presupune un efort al mai multor structuri. Specialiºtii în informaþii militare, înrelaþii publice, psihologii sunt oamenii care ne trebuie în actul interpretãrii mijloacelor decomunicare. Observaþiile lor devin poemele de inteligenþã în a sesiza diferenþele dintreadevãr ºi frumuseþea metaforelor.


Soarele, ca un buzdugan cu peceþiitorizi, îºi mai lãsa din comoditateamereu înºelãtoare câteva grade pestecorniºa apãratã de gheretã. VasileAFLORII îºi pierduse rãbdarea în post.Avea o misiune pe care o ceruse per-sonal. Sã fie locul de lângã biutã.Maºinile mari, adãposturile de subpãmânt, instalaþiile de alimentare suntaverea tuturor. Fãrã ele, nici mãcar nuai curajul sã te gândeºti la o acþiuneserioasã. De dimineaþã, vocea din el îispunea cã ceva nu e în regulã. Darcum? Inima îi este ca la un alergãtor defond, vede furnica sub cãrãmida ciun-titã, muºchii se încordeazã ca o macaracu cârligul în tensiune. Caporalul deschimb a vãzut ceva schimbat la cole-gul sãu de leat, dar l-a încurajat, cu opovaþã bine aleasã.

- Vasile, o santinelã de la biutã nuare voie sã se plângã. Ce vede el, nupoate oricine. ªi-apoi, cum ar fi sã scriupe foaie numele altcuiva? Nici mãcarsemnul de încuviinþare nu s-a vãzut pechipul bronzat al apãrãtorului de labiutã. Avea ceva de mers pe traseul pecare îl visa ºi în rarele învoiri. Dacã ser-viciul de pazã ar fi ca o algebrã verbalã,ce mulþi ºi-ar scrie amintirile, graþienumãrului de soluþii. ªi-a repetat devreo zece ori consemnul particular. Îºiscotea de sub dunele subconºtientuluirãspunsurile date la testele de pregãtire.Vedea ca pe un ecran panoramic acþiu-nile pe care le marcase, cu douã sãp-tãmâni înainte, pe dealul Gherþei, la ceamai înaltã cotã. Au trecut greu aproapepatruzeci de minute.

Arma îi juca din carabiniere, fãrãsã-i cearã vreun impuls. Uºa ghereteisfida echilibrul stabil ºi-ºi aduna zgo-mote fãrã motiv. Picioarele din fier

masiv parcã sufereau de intoxicaþiebahicã ºi se încãpãþânau sã iasã dinmuºuroiul betonat. Din instinct, a pusmâna pe telefon. S-a blocat cu manivelaîn podul palmei. Cãtre biutã, un avionsupersonic îºi anunþa capul compas.Ciocul roºu al acvilei cu trup de fierparcã ajungea spre acoperiºul foiºoru-lui. Forþele gravitaþiei au cedat înbraþele cu tonele de muºchi alepiloþilor. Terenul din exteriorul obiec-tivului a fost adunat ca într-o pãturã deburta umflatã a pãsãrii rãzboinice.Totul s-a învelit într-o perdea de flãcãride care s-au desprins firele trecutului.Limbajul codificat al martorului a fostgreu înþeles de cei de la bazã. Câtevasiluete se vedeau pe aleile betonate cumse lãsau apãsate de mirosul înþepãtor.AFLORII ºi-a scos extinctorul mic. Adeblocat poarta cea mai apropiatã ºi aajuns la cabinã. Din trei jeturi prelun-gite, a oprit cheagul de fum care sescurgea pe lângã aparatura de bord.Navigatorii priveau speriaþi la norii defum care se ascundeau sub azurul cuimagini înfricoºãtoare. Soldatul Vasileîºi urmãrea foiºorul al cãrui acoperiº,parcã voia sã strige dupã ajutor. Secun-dele se lãsau în fuiorul întins pânã larezervele de petrol. Santinela de labiutã a strâns de suporþii metalici airecipientului mijlociu. Încã patrumisionari au stropit cu substanþa mi-nune flãcãrile gonite din gâtul rupt alpãsãrii închinate infinitului albastru.Lupta cu acvila care ºi-a pierdutnumele ºi destinul propriu a durat o zi.Amintirea santinelei de la biutã este ºiacum vie. Pentru curajul de a sta în faþaunor capete demente ale flãcãrilor suptedin pântecele unui munte zburãtor.(C.D.C.)

- CCuumm vvãã ddeessccuurrccaaþþii,, ººttiiiinndd mmuullttiittuuddiinneeaa ddee ssaarrcciinnii ppeeccaarree llee aarree CCoorrppuull ddee AArrmmaattãã ººii mmaarriillee uunniittããþþii ººii uunniittããþþiilleessuubboorrddoonnaattee îînn aacceeaassttãã ppeerriiooaaddãã??

- Experienþa acumulatã pe linie de comandã mi-a uºuratfoarte mult munca în activitatea de planificare la nivelulCorpului 1 Armatã Teritorial. Aceasta, ºi datoritã faptului cãam reuºit sã cunosc pânã la amãnunt problemele cu care seconfruntã cei de jos.

Lucrând foarte mult la eºalonul batalion, divizion ºi obunã perioadã de timp la eºalonul brigadã, ca ºef de statmajor, normal cã te confrunþi cu tot soiul de probleme. Ast-fel, poþi stabili, cu exactitate, obiectivele ºi misiunileeºaloanelor din subordinea comandamentului.

- ªªii,, ttoottuuººii,, ccuumm pprroocceeddaaþþii??- Planificarea, la nivelul la care lucrãm, începe cu elabo-

rarea studiului de planificare. Aceasta presupune:cunoaºterea misiunilor unitãþilor ºi marilor unitãþi, pe bazacãrora se stabilesc obiectivele de instrucþie; cunoaºterea cat-egoriilor de forþe din care face parte fiecare structurã cu mi-siunile ei – în funcþie de care se stabilesc obiectivele speci-fice; realizarea unei analize atente a activitãþilor desfãºurateîn anul anterior pentru a stabili, apoi, costurile estimative aleactivitãþilor.

În stabilirea costurilor, se þine seama de ccoossttuurriillee ddiirreeccttee– în care intrã costurile materialelor ce se achiziþioneazã ime-diat, precum ºi celelalte cheltuieli cu personalul etc. – ºi ccooss-ttuurriillee iinnddiirreeccttee (de exemplu, materialele achiziþionate lanivel central).

- AAppooii??- Toate acestea, se stabilesc în funcþie de tipul exerciþiu-

lui care trebuie desfãºurat (LFX, CPX, MAPEX etc.), dedurata acestuia, de valoarea unui motokilometru pe tipuri de

tehnicã, de numãrul de kilo-metri necesari, de costurilemuniþiei ºi carburanþilor, actu-alizate cu indicele de inflaþie ºi,multe altele. În funcþie de aces-tea, la nivelul comandamentu-lui, se întocmeºte o bazã de datecu costuri pe tipuri de unitãþi ºiactivitãþi. Apoi, baza de date setrimite pânã la nivelul bata-lioanelor.

Aici, la nivelul nostru, con-stituirea bazei de date pre-supune o colaborare strânsã cutoate compartimentele coman-damentului, ceea ce face ca,atunci când se întocmeºte buge-tul, fiecare compartiment în

parte, sã þinã seama sau aºa artrebui sã fie, de activitãþile ce se desfãºoarã în cadrul instru-irii ºi sã nu mai cuprindã costurile respective la activitãþiledeja planificate.

- CCuumm aarr ffii??- De exemplu, trecerea la exploatarea de sezon (ITS-ul)

sau ZVITM-ul. Acestea sunt cuprinse în Planul cu princi-palele activitãþi cu estimarea costurilor, deci, ele nu vor maiavea costurile trecute ºi adunate în alte planuri. Poate doarcu titlu informativ, ca sã ºtie cel care coordoneazã despre ceeste vorba.

- MMaaii jjooss ee llaa ffeell??- La eºaloanele mai mici, cooperarea între batalioane ºi

brigãzi, în ceea ce priveºte stabilirea costurilor activitãþilor,dupã pãrerea mea, ar trebui sã se facã ºi mai bine. Asta,deoarece în bugetele acestora ar trebui sã fie cuprinse toateactivitãþile pe care structurile de instrucþie le au planificate.

- ......- Sã mã explic! La noi, dacã planificãm, anul acesta 24

de exerciþii cu grupa, rezultã cã 24 ori, ori, ori... egal, totalcosturi. Ei trebuie sã meargã pânã la justificarea costurilorpe fiecare om, înmulþit cu fiecare exerciþiu. Cam aºa... Totce miºcã, tot ce se instruieºte trebuie sã fie cuprins în costuri,mai ales cã, profesionistul trebuie plãtit, inclusiv pentruorele lucrate peste program.

- ªªii,, ssee rreessppeeccttãã,, îînnttooccmmaaii......- Îndeplinirea Planului cu principalele activitãþi e o nece-

sitate obiectivã a fiecãrei structuri. Marea majoritate a ma-rilor unitãþi ºi unitãþilor au înþeles acest lucru ºi au acþionat,ca atare, pentru încadrarea în termenele ordonate ºi costurilestabilite. Dar, din cauze obiective, de cele mai multe ori,avem ºi situaþii în care se impune scoaterea, introducerea,modificarea datei sau perioadei de desfãºurare a unor acti-

vitãþi din plan. Acestea, conform Ordinului deinstrucþie al comandantului Corpului 1 ArmatãTeritorial, se fac ºi cu acordul eºalonului carea aprobat documentele de planificare, pe bazãde raport scris. Aceasta înseamnã, din punctulmeu de vedere, profesionalism.

- DDee ffaapptt,, ccuumm vveeddeeþþii pprrooffeessiioonniissttuull mmiillii-ttaarr??

- Din punctul meu de vedere, profesionistultrebuie sã fie un om pregãtit multilateral. Pro-fesionistului nu trebuie sã i se spunã de douãori ce sã facã. Asta impune pregãtire perma-nentã.

Pentru aceasta, în primul rând, trebuie sã ise întocmeascã o fiºã a postului ºi sã i se sta-bileascã obiectivele ºi sarcinile pe care le arede îndeplinit pe durata derulãrii contractului.Apoi, pentru ca un militar, abia angajat, sãajungã profesionist trebuie sã parcurgã câtevaetape. O etapã iniþialã, în care sã-ºi rea-minteascã toate formele ºi procedeele de du-cere a acþiunilor de luptã. O a doua etapã, în

care sã înveþe sã acþioneze în grup sau echipã pentru ca încea de-a treia etapã sã-ºi desãvârºeascã aptitudinile ºi ca-litãþile. Apoi, urmeazã, pentru o lungã perioadã de timp,menþinerea nivelului atins. Asta ar trebui sã fie perioada ceamai bogatã în activitãþi.

A consemnat locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 15 (226) din 15 august 2007Pagina 6

CMYK

ªªII MMIIJJLLOOAACCEELLEE DDEE CCOOMMUUNNIICCAARREE SSEE ÎÎNNVVAAÞÞÃÃ,, NNUU-II AAªªAA??

Pentru cã nu-mi doresc sã vã fac o lecþie despre “Teoria planificãrii”, vãprecizez doar cã trãim vremuri în care fãrã o minimã planificare nu se mai poate –chiar dacã “trãim de pe o zi pe alta”. ªi preocupat fiind, de domeniu, mai totdeauna,l-am abordat pe domnul colonel Dumitru PÃUN pentru cât mai multe lãmuriri.

De fiecare datã, fascinat de ceea ce face, mi-a explicat tot ceea ce voiam sã ºtiu.Nu am simþit, niciodatã, cã discut cu dumnealui altfel decât, ca de la un ofiþer, la unalt ofiþer cu vechime în rândul cadrelor active ale Armatei ºi nu mi s-a pãrut cã s-arfi adresat doar “unui ziarist”.

Un ofiþer ambiþios, cu voinþã ºi cu dorinþa de a explica ºi altora ceea ce ºtie, demn,modest, preocupat sã lase continuatori, sã sãdeascã idei, din care urmaºii sã culeagã“poame dulci”, colonelul Dumitru Pãun este absolvent al ªcolii Militare de OfiþeriActivi “Ioan Vodã” din Sibiu, promoþia 1975. Pânã în 1984 a fost comandant de plu-ton ºi companie, iar între 1984 ºi 1986 a urmat cursurile Academiei Militare. Între1986 ºi 1999 a fost comandantul mai multor divizioane de artilerie în garnizoanaCaracal. Din 1999 pânã în 2001 a fost ºeful de stat major al Brigãzii 7 Tancuri, iar din2001 lucreazã în statul major al Comandamentului Corpului 1 Armatã Teritorial.

Planificarea, cea mai importantã activitate- interviu cu domnul colonel Dumitru PÃUN, coordonatorul planificãrii activitãþilor de pregãtire de comandament de la C.1 A. Trt. -

Santinela de la biutã

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 15 (226) din 15 august 2007 Pagina 7

CMYK

PPee oo vvrreemmee ccaanniiccuullaarrãã,, îînn uullttiimmaa ddeeccaaddãã aa lluunniiiiiiuulliiee,, ssuubbuunniittããþþiillee BBaattaalliioonnuulluuii 8811 AArrttiilleerriiee ,,,,MMaaiioorrGGhheeoorrgghhee ªªoonnþþuu””,, ddiinn ssuubboorrddiinneeaa BBrriiggããzziiii 88 AArrttiilleerriieeMMiixxttãã,, aauu ddeessffããººuurraatt,, îînn PPoolliiggoonnuull CCIINNCCUU,, eexxeerrcciiþþiiiilleettaaccttiiccee ccuu ttrraaggeerrii ddee lluuppttãã - LLFFXX,, oo eettaappãã iimmppoorrttaannttãã aapprroocceessuulluuii ddee iinnssttrruuiirree ddiinn aacceesstt aann,, ººii,, îînn aacceellaaººii ttiimmpp,,oo pprroobbãã aa iissccuussiinnþþeeii ddoobbâânnddiittee îînn eexxeeccuuttaarreeaa ttrraaggee-rriilloorr..

AA ffoosstt uunn ffeell ddee ””CCoodd rrooººuu”” Pentru personalul Batalionului 81 Artilerie ,,Maior

Gheorghe ªonþu”, în perioada 18-29 iulie, a fost instituit unadevãrat ,,cod roºu”. Situaþia nu s-a datorat numai tempera-turilor foarte ridicate de afarã, ci, mai ales, complexitãþiiactivitãþilor ce urmau sã se desfãºoare în Poligonul CINCU:exerciþiile tactice cu trageri de luptã (LFX), cu bateriilebatalionului. Pregãtirea ºi ducerea la bun sfârºit a celei maiimportante activitãþi din plan au impus rezervarea unuinumãr mai mare de ore de instruire dedicate dezvoltãriideprinderilor servanþilor ºi menþinerii coeziunii de luptã aechipelor, dar ºi implicarea totalã a factorilor de decizie ºiexecuþie din batalion, pentru asigurarea logisticã a tragerilor.Cu minuþiozitate, conducerea batalionului a prevãzut fiecarepas, valorificând eficient experinþa anterioarã a majoritãþiimilitarilor din statul major sau de la subunitãþi. Pe de altãparte, ca forþã de generare ºi regenerare, batalionul a avutîncã o misiune permanentã. Obligaþia de a instrui personalulpropriu, pentru a fi în mãsurã sã asigure completarea forþeloroperaþionalizate sau în curs de ope-raþionalizare. Din acest motiv, de laînceputul anului, un numãr semnifica-tiv de ofiþeri ºi subofiþeri au fost mutaþiîn alte structuri, unii dintre ei dinfuncþii cheie, iar alþii au fost detaºaþipentru executarea diferitelor misiuniexterne, situaþie ce a obligat condu-cerea batalionului sã facã adevãrate,,artificii” pentru înlocuirea celor ple-caþi ºi menþinerea unui nivel optim deoperativitate a structurii.

AAnnccoorraarree ,,,,oorriiggiinnaallãã””Tema exerciþiului cu trageri de

luptã a vizat acþiunile desfãºurate depersonalul bateriei de artilerie, dincadrul batalionului de artilerie, pentruasigurarea sprijinului general ºiîntãrirea prin foc, a unei mari unitãþide arme întrunite, în lupta de apãrare. Prima etapã a exer-ciþiului a constituit-o transportul personalului, tehnicii,armamentului ºi muniþiei în raionul acþiunilor de luptã.

Prezenþa reprezentantului transporturilor militare ºi colabo-rarea permanentã au fãcut posibilã îmbarcarea tehnicii,armamentului ºi muniþiei pe vagoane, în condiþii foarte bune.Echipele de îmbarcare au acþionat rapid, iar spiritul de întra-jutorare a funcþionat perfect. La eficientizarea activitãþii ºi lareducerea cheltuielilor de îmbarcare a contribuit, în modsemnificativ, un colectiv de militari din batalion, din care aufãcut parte maiºtrii militari Sergiu BIBIRUS, AdrianVELICA ºi militarul voluntar Cornel CAZACU. Ei auproiectat ºi confecþionat ancore de îmbarcare refolosibile,pentru fiecare categorie de tehnicã, fapt ce a dus la redu-cerea timpului de îmbarcare, dar, mai ales, a costurilor exer-ciþiului. Paza indicativului militar a fost asiguratã cu ºoferiiautocamioanelor scoase la exerciþiu, astfel încât, a fost posi-bilã debarcarea rapidã a tehnicii la sosirea acesteia în garade debarcare. Trebuie remarcatã buna cooperare a militarilordin detaºamentul precursor, condus de lt. MariusCHIRIÞESCU, cu reprezentanþii CFR.

MMoorraalluull ttrreeccee ppee llaa ...... bbuuccããttããrriiee Activitatea din orice poligon de trageri este precizatã

printr-un regulament de ordine interioarã, care prevede, întrealtele, algoritmul activitãþilor pregãtitoare în vederea exe-cutãrii tragerilor. Odatã ajunºi în poligonul CINCU, pe sub-unitãþi, s-a trecut la executarea recunoaºterilor, la amena-

jarea poziþiilor de tragere ºila pregãtirea tehnicii ºimuniþiilor în vederea exe-cutãrii tragerilor reale. Per-sonalul Bateriei Stat Major ºiDeservire ºi-a intrat în rol,trecând la realizarea legã-turilor fir ºi radio, la asigu-rarea logisticã a misiunii.Ziua destinatã recunoaºte-rilor a constituit un potrivitprilej de punere în practicã acunoºtinþelor dobândite, de-alungul timpului, de cãtre par-ticipanþii la exerciþiu. Rezul-tatele activitãþii de admiterela trageri au demonstrat cãpersonalul ºi tehnica de luptãau fost pregãtite corespunzã-tor pentru executarea pro-blemelor de tragere. Cu o ziînainte de începerea misiu-nilor, totul era pus la punct,inclusiv hrãnirea personalu-lui participant, care s-a rea-lizat în sistem popotã, con-tra-cost, cu sprijinul celordoi bucãtari asiguraþi pringrija eºalonului superior care, au satisfãcut exigenþele par-

t i c i -panþilor, cum â n c a r eb u n ã ,îndestulã-t o a r e ,servitã latimp ºi,mai ales...,ieftinã. Încondiþii dec a n i c u l ãdeclaratã,p r i n t r - osus þ inu tãcampaniepreventivã,pânã las f â r º i t u lactivitãþii,

nu a fost înregistrat nici un caz de îmbolnãvire.

TTrraaiieeccttoorriiii ,,,,mmaanniippuullaattee”” ccuu ddiibbããcciiee

Prima zi cu trageri de luptã a fost aºteptatã cuemoþie ºi interes de cãtre toþi cei prezenþi înpoligon. Rând pe rând, tunarii au intrat în situaþi-ile tactice create ºi au rãspuns cu promtitudine laproblemele primite spre rezolvare. S-a tras cubateriile, prin ochire indirectã, din poziþii detragere acoperite, cu tunurile obuziere de calibru152 mm, asupra unor obiective de artilerie cla-sice, din teren. Tic-tac-urile cronometrelor por-nite, diversitatea procedeelor folosite sau com-plexitatea mesajelor afiºate pe display-urile cal-culatoarelor, nu au reprezentat obstacole de netre-cut pentru comandanþii subunitãþilor executante.Proaspãt numit la comanda unei baterii de arti-lerie, cãpitanul Virgil DAMIAN a primit acum,,botezul focului”, dar, ºi aºa, a demonstrat cã esteun adevãrat ,,manipulator” de traiectorii. S-auremarcat, de asemenea, cãpitanii IulianNEGHINÃ ºi Rãzvan CÃRBUNEANU, coman-danþii celorlalte subunitãþi trãgãtoare, care au

observat ºi corectat cu rapiditate abaterile spargerilor faþã deobiective. Tot aici, s-au evidenþiat sergenþii majori MãdãlinBOBOC ºi Viorel VÃTAFU.

Printre cei mai buni ochitori, îi putem considera pe capo-ralii Cãtãlin PLEªA, Dãnuþ BOUBÃTRÂN ºi PavelMIHÃILÃ ai cãror comandanþi de piesã, sergenþii majori IonBARBU, Cristinel POSTOLACHE ºi sergentul MariusCIOBOTARU, comandanþi de secþii, locotenenþii SorinBORNAC ºi Constantin APOSTOL, precum ºi alþii, audepus eforturi pentru ca subordonaþii lor sã devinã profe-sioniºti adevãraþi.

FFOOAARRTTEE BBIINNEE,, BBAATTEERRIIAA!!Pentru conducerea exerciþiului a fost un prilej de satis-

facþie sã constate cã, în majoritatea misiunilor de foc s-auîndeplinit baremele de precizie ºi timp, prevãzute deinstrucþiunile în vigoare. Un motiv de mulþumire în plus avenit din partea faptului cã, atât în sistem clasic, dar ºi cuajutorul Sistemului Automatizat de Conducere a Focului(ACCS), subunitãþile au executat sarcinile specifice conform

aºteptãrilor. În aceeaºi idee, colonelul Costicã BACIU de lacomandamentul Brigãzii 8 Artilerie Mixtã „Alexandru IoanCuza”, , afirma, între altele: „Aceste trageri au adus încã odovadã cã sistemul ACCS funcþioneazã foarte bine ºirãspunde exigenþelor armatelor moderne. Pe de altã parte,utilizarea metodelor clasice de reglaj ºi de trageri de efect ademonstrat cã artileriºtii acestui batalion stãpânesc foartebine procedeele utilizate. Evidenþiez faptul cã mijloacelemoderne de conducere a focului concurã la creºterea pre-ciziei ºi la scurtarea timplui de lucru, de la determinarea þin-tei ºi pânã la distrugerea (neutralizarea) acesteia”. Fiecarecomandã transmisã din raionul punctelor de observare-„FOARTE BINE, BATERIA...!”- smulgea strigãte de ura!

din partea personalului subunitãþilor evaluate,obligând pe comandanþii de baterii sã tem-pereze elanul subordonaþilor lor. Dupã trans-miterea raportului cãtre eºalonul superior, princare a raportat cã exerciþiile tactice cu trageride luptã s-au încheiat fãrã probleme, coman-dantul Batalionului 81 Artilerie ,,MaiorGheorghe ªonþu”, locotenent-colonelulTudorel DOBRILÃ, a concluzionat: „Nu a fostuºor, dar ºi aceste exerciþii mi-au confirmatfaptul cã, în batalionul meu, am oameni pecare pot sã mã bazez oricând ºi în orice situ-aþie. Oamenii mei au obþinut rezultate exce-lente, atât în teatrele de operaþii, cât ºi înpoligoanele de trageri ale armatei, dar ºi încazarmã. A fost ultima aplicaþie ºi am senti-mentul lucrului bine fãcut, sunt mândru cã lasîn urmã oameni bine pregãtiþi, capabili sãcorespundã cerinþelor rãzboiului modern”.

Maior Gigi DUMBRAVÃ ºi locotenent-colonel Florentin PARASCHIV

PP rr oo bb aa ii ss cc uu ss ii nn þþ ee ii dd oo bb ââ nn dd ii tt ee

Accepþiunea consacratã a sfinþenieiîn Rãsãritul ortodox este datã în modnecesar de raportarea la Dumnezeu.Aceasta este confirmatã ºi de sensul datîn limbajul comun familiei de cuvinte:sfinþenie, sfânt, sfinþire.

Este sfânt cineva sau ceva care a fostsfinþit, care a primit ceva de la Dum-nezeu, care a primit într-un fel peceteadumnezeirii. Sfinþenia se dobândeºte prinîmpãrtãºirea de ceea ce este dumnezeiesc,de Dumnezeu Însuºi. Numai Dumnezeueste sfânt prin Sine ºi singurul izvor alsfinþeniei. Omul devine sfânt prinîmpãrtãºirea de sfinþenia lui Dumnezeu.

Vocabularul limbii române a atribuitacest înþeles cuvântului. Folosim atributulde sfânt, nu numai pentru oameni, ci ºipentru lucruri sau stãri. Spunem despreun loc cã este sfânt, despre o carte saudespre un obiect. Mai toate obiectele carealcãtuiesc instrumentarul liturgic suntconsiderate ºi numite sfinte: SfinteleVeºminte, Sfântul Altar, Sfânta Masã,Sfântul Disc etc. Aici este clar cã nu poatefi vorba despre vreo calitate intrinsecã, ci

despre o calitate dobânditã în urma uneilucrãri anumite de sfinþire. Se sfinþeºtelocul pentru bisericã sau pentru casã, sesfinþesc obiectele folosite în slujbele bi-sericeºti, se sfinþeºte casa de locuit etc.

Actul de sfinþire este foarte clar iden-tificat cu invocarea, din partea credin-cioºilor, prin preot a harului dumnezeiescºi prin pogorârea acestuia peste locul saulucrul adus spre sfinþire. Iatã o formulãfrecvent uzitatã care face evidentãînþelegerea: „Se sfinþeºte icoana aceastacu harul Prea Sfântului Tãu Duh prinstropirea cu aceastã apã sfinþitã, înnumele Tatãlui ºi al Fiului ºi al SfântuluiDuh, Amin!”.

La fel se întâmplã ºi cu omul, el sesfinþeºte prin lucrarea sfinþitoare a Bi-sericii, împãrtãºindu-se de harul sfinþitorpe care Biserica îl oferã prin Sfintele SaleTaine ºi prin orice lucrare sfinþitoare a ei.

A se avea în vedere preponderenþalucrãrii sfinþitoare a Bisericii, mai ales,în tradiþia rãsãriteanã. Se înþelege cãlucrarea aceasta sfinþitoare nu este sufi-cientã în mod automat ºi de la sine, starea

omului fiind importantã. Hotãrâtoarerãmâne dorinþa de împãrtãºire de Dum-nezeu, ca izvor, ca suport ºi ca finalitatea existenþei. De aceea, simþãmântul sufi-cienþei de sine – pe care-l cultivã inclusivconºtiinþa cuminþeniei morale ºi îndrep-tãþirea de sine întemeiatã pe ºtiinþã – estecea mai mare piedicã în calea omuluispre Dumnezeu ºi, prin urmare, în caleaomului spre sfinþenie, ºi nu pãcatele lui.

Mântuitorul Hristos limpezeºte odatãpentru totdeauna aceste lucruri,deschizând uºa Împãrãþiei cerurilorvameºilor, tâlharilor, desfrânatelor etc.Sfintele Evanghelii ne aratã foarte clar cãnu cei drepþi, ci cei pãcãtoºi se apropiaude Hristos ºi tot aceºtia sunt cei care-Lprimesc ºi-ºi oferã ºansa împãrtãºirii deputerea Sa Dumnezeiascã. Cei drepþi sau,mai curând, cei care se considerau drepþise închid asfixiant în limitele proprii ºi înpropria logicã ºi îl resping pe Hristos.

Adaptare dupã VestitorulOrtodoxiei realizatã de cãtre

colonelul ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 15 (226) din 15 august 2007Pagina 8

AGENDÃCULTURALÃ

Cercul Militar Ploieºti a organizat un simpozion dedicatluptelor din vara anului 1917, duse de Armata românã în “Tri-unghiul Oituzului”. Desfãºuratã marþi, 7 august, activitatea areunit o asistenþã nu prea numeroasã, dar selectã. De remarcat cãauditoriul a fost compus, în mare mãsurã, din persoane civile,cetãþeni ploieºteni, dovadã cã “voluntariatul” personalului militarþine de vremuri pe care le dorim apuse.

Expunerile vicepreºedintelui Asociaþiei “Cultul eroilor”,domnul colonel (r) Constantin CHIPER ºi ale domnului DoruMAREª, muzeograf la Muzeul Judeþean de Istorie ºi Arheologie,au readus în memoria celor prezenþi condiþiile în care s-adeclanºat Prima Conflagraþie Mondialã, intrarea României înrãzboi ºi principalele momente pânã la demobilizarea armatei.

Domnul colonel (r) Constantin Chiper a subliniat prezenþamilitarilor prahoveni în tranºeele Primului Rãzboi Mondial, înro-laþi în rândurile Diviziei 13 Infanterie, ale Regimentelor 3 Vânã-tori, 7 Prahova ºi 32 Mircea, ale Regimentelor 6 Cãlãraºi ºi 19Artilerie, precum ºi cei ai Brigãzii 9 Infanterie.

Domnul Doru Mareº a prezentat asistenþei portretul gene-ralului Malamuceanu. Rãzboiul l-a prins în Divizia 13 Infanterieºi, în scurt timp, a ajuns la comanda Regimentului 32 Mircea.Cãzut prizonier ºi deportat în Þãrile Baltice, a rezistat tuturor pre-siunilor inamicului ºi acoliþilor acestuia (printre care s-a numãratºi colonelul Sturza) de a-ºi trãda þara. La întoarcerea din captivi-tate a fost repus în drepturi, urcând scara ierarhicã pânã la gradulde general.

Este în tradiþia instituþiei culturale prahovene sã îmbinepartea pur ºtiinþificã cu cea culturalã. Aºadar, ºeful Cercului Mi-litar Ploieºti, domnul Nicolae VICOL, a prezentat într-o premierã“avant la lettre” douã entitãþi nou-constituite: Clubul de danssportiv “Armata Ploieºti” ºi Grupul folcloric “Doina cãtanelor”.

În minispectacolul intitulat “Nuntã ºi rãzboi”, prezentat de“tânãra generaþie” a Clubului de dans sportiv (copii cu vârstecuprinse între 3 ºi 10 ani), au evoluat ºi douã perechi laureate laconcursurile internaþionale “Dance master 2007” ºi “Mariott2007” organizate în capitalã, în primãvara acestui an. Protago-niºtii au fost Monica STANCU, Alexandru NEAGU (10 ani) ºiTeodora RADU împreunã cu Pavel COSTEA (8 ani). Ei fac partedin “artileria” pe care instructorii Ioana CRISTESCU ºi VasilePIHUT o vor folosi la competiþia din toamna acestui an, organi-zatã la Sala sporturilor din Ploieºti.

În ceea ce priveºte “Doina cãtanelor”, grupul este compus dindomnul Nicolae VICOL (laureat naþional ºi internaþional) cãruiai s-a alãturat: Cristina ZORCÃ, Andrei HAISAN, Mihai SINCA.Cei patru se pregãtesc sã atace podiumul Festivalului Cânteculuide Cãtãnie ce se va desfãºura în luna octombrie la Cluj.

Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

Ploieºtiul a comemorat 90 de ani de la Mãrãºeºti

DD ee ss pp rr ee cc rr ii tt ee rr ii ii ll ee ss ff ii nn þþ ee nn ii ee iiCCuuvvâânn tt ddee îînnvvããþþãã ttuu rrãã cc rreeºº tt ii nnãã

CCaarrtteeaa ddiinn vviittrriinnãã

Reapar cãrþ i le lui Paler la Corint

Poet ºi prozator, Ion Minulescu a optat pentru simbolurileestetizante, pentru logica poeziei, pentru viziune, intuiþie ºi su-gestie. La fel au decis ºi ceilalþi poeþi cu emblema simbolului,Alexandru Macedonski, George Bacovia, ªtefan Peticã,Dimitrie Anghel, iar, mai târziu, asimilaþii în branºã, TudorArghezi, Geo Dumitrescu, Vasile Voiculescu, Nichita Stãnescu.Viziunea despre poezia simbolistã româneascã, dar ºi desprecea cotatã, ca simbolistã, cu prelungire la extrem, decadentã,aprecierile, evidenþierile, interpretãrile sunt multiplicate deinfluenþele ºcolilor, de imaginea creatã prin polemicile clipelor,de responsabilitãþile celor îndreptãþiþi sã-ºi argumenteze obiec-tivele. Simbolismul s-a nãscut în Franþa. Cel care i-a semnatactul a fost Jean Moreas. Prima dorinþã a simboliºtilor s-aîmplinit. Sã iasã din pagoda parnasianismului – numele-i de lamuntele Parnas din Focida. Parnasianiºtii erau convinºi de va-loarea versului perfect, dar despletit de armonica emoþiilor.Pentru Ion Minulescu, simbolismul i-a fost viaþã ºi poveste.Volumele sale de versuri ºi prozã îl fac titularul unei atitudinide modestie rar întâlnite. „Nu sunt ce par a fi” este un sumumprozodic ale cãrui mesaje ne invitã sã înþelegem o idilã, un pas-tel, o meditaþie. Destinul omului nu poate fi miºcat la semnalul

unui agent avizat. El are doar un singur sens. Minulescurecunoaºte cã „N-a fost nici ieri / Nu sunt nici azi / ªi nu voi fi/ Cu atât mai mult, nici mâine, dupã moarte/. Figura de stilpreferatã este Climaxul (prezentul, trecutul, viitorul). Cuvinteleieri, azi, mâine, moarte spun cã viaþa omului este ca fumul. Sechinuie, se îngroaºã, apoi se înalþã la egretele albe. Poetul areun simþ al realitãþii cum rar ne-a fost ºansa de a detecta. „N-amfost aºa precum se spune / ªi nu sunt nici aºa cum sunt / Nu suntnici foc / Nici ploaie / ªi nici vânt / Nu sunt nimic din ce-aºputea fi pe pãmânt / Nu sunt decât un snop de vorbe bune”. Maitârziu, vom simþi prezenþa unei alte atitudini cardinale: „N-amvrut sã fiu volumul ideal / Cu sute de ediþii repetate”. Are forþade a-ºi personifica opera: „Sunt un volum ce n-are titlu încã /Deºi existã-n mine tipãrit”. Ion Minulescu este un mare creatorde spectacole. În fiecare stagiune, masca lui este mereu alta.Pentru cã înþelege bine valoarea rangului ºi pe cea a monedei.Rangul este inscripþia pe o monedã. Aurul este omul. De aceea,simbolistul format la ºcoala francezã nu este niciodatã ceea cepare a fi.


(urmare din nr.trecut)

Joi – A patra zi din sãptãmânã. Era dedicatã de romani zeu-lui ºi planetei Jupiter. Sfânta Joi era denumitã „femeie sfântã”(Dorohoi), „fecioarã frumoasã care apãrã lumea de ploi mari ºide grindinã” (Iaºi, Tutova), „o femeie sfântã ºi binevoitoare,sorã cu Duminica, Vinerea ºi Miercurea”. Se credea cã ar locuiprintre nori, în ceruri (Constanþa, Iaºi, Olt), în pãduri netãiate ºipãzite de fecioare” (Tutova) de unde îºi manifesta putereamiraculoasã asupra holdelor sau vitelor.

Este o zi cu valenþe pozitive în care se fac de toate, pentrucã, toate lucrurile începute azi vor merge bine. Joia este cea maipotrivitã zi pentru logodne ºi cununii, pentru cã oamenii voravea o cãsnicie fericitã.

Joia este o sãrbãtoare contradictorie, uneori, reprezentãrilesatului tradiþional descriind-o jumãtate bãrbat, jumãtate femeie,un personaj în care se îmbinã elemente faste (este o zi adragostei, a cãsãtoriei) cu cele nefaste.

În unele zone, a doua joi dupã Rusalii se umblã cu „Paparu-da”, un obicei care se þine pentru a invoca protecþia ceruluiasupra recoltelor.

Sfânta Joi era reprezentatã de o femeie bãtrânã, care sepoartã urât cu oamenii rãi ºi leneºi, în special, cu femeile ºi estefoarte binevoitoare cu cei buni ºi harnici. Casa ei se aflã larãsãrit.

Joia nu e bine sã te speli pe cap pentru cã asupra ta se vorabate toate primejdiile; erau interzise ºezãtorile, în schimb, eravoie sã se facã nunþi, fiind respectatã ca o zi de sãrbãtoare(Maramureº, Bucovina). Era o zi dedicatã cultului ºi odihnei,alãturi de duminicã.

Vineri – Era dedicatã, la romani, zeiþei Venera ºi planeteiVenus. Vineri este cea mai importantã zi a sãptãmânii dupãduminicã ºi este întruchipatã de Sfânta sau Maica Vineri. Laromâni, în „spatele” Sfintei Parascheva se aflã – Sfânta Vineri.Vinerea este „cea mai bãtrânã dintre surorile ei”. De fapt, subchipul Sfintei Vineri se ascund douã personaje diametral opuse:o sfântã creºtinã, diurnã, preponderent beneficã, ºi una noc-turnã, cu precãdere demonicã (apropiatã de Joimãriþa sau deBaba Cloanþa). Era cea mai importantã divinitate a femeilor.Era protectoarea femeilor cãsãtorite, pe care le ajutã la naºtere,cãsãtoreºte fetele ºi poartã de grijã ºi ea, animalelor sãlbatice.

Sfânta Vineri ar umbla îmbrãcatã în alb sau negru ºi ar locuiîn munþi (Argeº, Suceava), în pãduri (Argeº, Buzãu, Neamþ,Tecuci), în pustiu (Neamþ, Iaºi), în ostroavele mãrii, în cer, înlumea cealaltã. Era invocatã în rugãciuni, vrãji ºi descântecepentru cãsãtoria fetelor, pentru prosperitatea vitelor ºi a holde-lor, pentru sãnãtate ºi respectatã prin post sever.

Fiind socotitã stãpânã pe lumea femeilor, activitãþile aces-tora erau riguros „controlate” de cãtre sfântã. De aceea, în nicio vineri din an, inclusiv, pe 14 octombrie, femeile nu au voie sãtoarcã, sã spele rufe sau sã prepare pâine. Se spune cã, cele care

se încumetau la aºa ceva, erau orbite de cãtre Sfânta Vineri sauerau lãsate vãduve, sfânta fiind vãduvã. Femeile careîndrãzneau sã coasã sau sã toarcã pe 14 octombrie fãceau negipe mâini.

Alte activitãþi interzise erau spãlatul pe cap (fãceai viermi!),împrumutul din casã (seca sporul casei!), petrecerile ºi„amestecãtura trupeascã”! În schimb, erau recomandate, maiales în Vinerea Mare, descântatul („seacã puterea bolii ºi dãîndãrãt”) ºi dereticatul prin casã.

Sâmbãtã – Era dedicatã de romani zeului ºi planetei Saturnºi consideratã nefastã pentru cei vii, fãrã noroc, cu trei ceasurirele, dar favorabilã spiritelor morþilor, care primeau ofrande ºierau invocate în timpul vrãjilor ºi practicilor magice.

Cel nãscut sâmbãta va dãrui mult ºi va primi puþin, însã,cine strãnutã sâmbãta va întâlni iubirea vieþii sale.

Duminica – Este singura zi a sãptãmânii care poartã unnume creºtin (Dies Domenica – Ziua Domnului). Este dedicatãSoarelui.

În credinþele ºi folclorul românesc, Duminica este un per-sonaj mitic binevoitor: „femeie sfântã” (Covurlui, Iaºi, Vaslui,Dolj); „fiinþã omeneascã” (Neamþ, Caraº-Severin); „cea maimare Maicã Sfântã” (Tutova, Botoºani); „Cãlugãriþa” (Iaºi,Sãlaj); „doamna mare la care se închinã toate zilele sãptãmâniiºi de la care primesc ordine, ce sã facã fiecare” (Fãlciu); „zeiþavie” (Tecuci); „sora mai mare a celorlalte zile” (Iaºi, Neamþ,Vaslui). Sfânta Duminicã ar locui dincolo de Apa Sâmbetei, înpalate de aur (Neamþ), în pãduri neumblate de oameni(Botoºani, Vaslui) ºi este îmbrãcatã în haine albe. Ea s-ar arãtaoamenilor în vis sau în realitate, pentru a-i sfãtui cum sã alungebolile ºi sã previnã pagubele (Vaslui). Poate sã aparã însã unchip de femeie, cu picioare de gãinã, dacã oamenii mãnâncã dedulce în zilele de post (Neamþ), zgâriatã, împunsã, tãiatã ºisângeratã, dacã femeile au spãlat rufe ºi au tors sau au cusut deziua ei (Romanaþi).

Duminica nu ai voie sã-þi tai unghiile sau sã calci rufe. Celnãscut duminica are noroc în viaþã. Dacã strãnuþi duminica, veiavea noroc.

Duminica îºi serbeazã ziua, nelucrând (Fãgãraº), se roagã ºimãnâncã o datã la ºapte zile (Tecuci), e fãcãtoare de minuni,aduce numai bine oamenilor. În ziua de Duminicã sunt interzisedescântecele, cu excepþia celor de dragoste ºi aflarea ursitei(Oltenia, Muntenia, Dobrogea, sudul ºi centrul Moldovei).

Întrucât, o mare parte dintre sfinþi ºi cuvioºi au rãmasnecunoscuþi, nefiind trecuþi în vechile sinaxare ºi martirologiicreºtine, Biserica Ortodoxã a rânduit ca, o datã pe an, primaDuminicã dupã Rusalii sã fie închinatã tuturor sfinþilor,cunoscuþi ºi necunoscuþi, de la Hristos pânã astãzi. În popor, sespune cã cei care nu poartã nume de sfânt au o sãrbãtoare decare se pot bucura.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

Ne cunoaº tem t rad i þ i i l e?

Zile le sãptãmânii

“Într-una din nopþile, mai degrabã albe, ale verii dinaceastã carte, am avut un vis straniu. Mã aflam dinain-tea unei oglinzi care se pietrificã sub ochii mei. Uimit,am vãzut-o transformându-se în zid. Ulterior, n-am maisimþit nevoia sã caut alt rãspuns în privinþa destinului.Nu poþi fugi de tine însuþi nici mãcar când o vrei cu totdinadinsul. Sau mai ales atunci.” (“Deºertul pentru tot-deauna”)

Editura Corint va tipãri,din primãvara anului 2008, oserie de autor OOccttaavviiaannPPaalleerr, în care vor fi reeditatetoate cãrþile scriitorului. Nouaserie va fi coordonatã de edi-torul ºi omul de culturãGeorgeta Naidin-Dimisianu,în colaborare cu DanielCristea-Enache, coordona-torul Colecþiei Scriitoriromâni. Succesul înregistratde Editura Corint cu volumul lui Daniel Cristea-Enache,“Convorbiri cu Octavian Paler”, a determinat retipãrireaacestuia într-un nou tiraj. Despre un succes asemãnãtorse poate vorbi ºi în cazul volumului “Viaþa pe un peron”,al regretatului autor, vândut în 15.000 de exemplare.

”Decizia de a iniþia aceastã serie de autor nu a fosturmarea succesului înregistrat cu bestseller-ul Convor-biri cu Octavian Paler, ci este o continuare a proiectuluiînceput prin editarea volumului Viaþa pe un peron”, adeclarat, pentru Business Standard, Roxana Petrescu, PRManager, Editura Corint. Printre cãrþile publicate dePaler, ce vor fi reeditate, se numãrã: “Umbra cuvintelor”,“Drumuri prin memorie I” (Egipt, Grecia), “Drumuriprin memorie II” (Italia), “Viaþa pe un peron”, “Scrisoriimaginare”, “Apãrarea lui Galilei”, “Aventuri solitare”,“Deºertul pentru totdeauna”, “Un om norocos”,“Mitologii subiective” sau “Autoportret într-o oglindãspartã”.

Cristina FRATU

Poez i i l e , a rh i ve le t r ecu tu lu i

IIOONN MMIINNUULLEESSCCUU,, mmããººtt ii llee ppooeettuulluuii

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 15 (226) din 15 august 2007 Pagina 9

Anul acesta, la 30 august, vom aniversa 130 de ani dela prima victorie pe câmpul de luptã, în Rãzboiul deIndependenþã a Armatei române moderne : cucerirearedutei Griviþa 1 de cãtre militarii Diviziei a 4-a Infan-terie, pe timpul luptelor duse la Plevna. De-a lungul tim-pului, respectivul succes militar a fost tratat într-unmod ditirambic, atât de presa românã a vremii, cât ºi deistoriografia militarã româneascã. Voit sau nu, s-arenunþat la evidenþierea anumitor aspecte, considerate afi de importanþã minorã, aspecte care, analizate cu rea-lism, ar fi reprezentat cu obiectivitate momentul respec-tiv. Acesta nu ar fi impietat cu nimic, singurul succesnotabil al armatei aliate româno-ruse din ziua de 30august 1877.

Dupã cea de-a doua bãtãlie de la Plevna, unde armataimperialã rusã suferise o puternicã înfrângere, va fi solicitatsprijinul armatei române. La ordinul prinþului Carol I (con-ducãtorul statului), Armata românã va trece Dunãrea în Bul-garia, îndreptându-se cãtre Plevna, unde va ajunge la 25august 1877. Aici, se va constitui Armata de Vest, care vaavea în compunerea sa 38.000 de militari români (41 debatalioane de infanterie, 32 de escadroane de cavalerie, 108tunuri, 4 companii geniu ºi o companie pontonieri) ºi 52.100de militari ruºi (62 de batalioane, 28 escadroane, 28 sotnii ºi316 tunuri). În total, forþele româno-ruse se ridicau la 90.100de militari ºi 424 tunuri. Comanda Armatei de Vest era asi-guratã de cãtre principele României, Carol I, având ca ºef destat major pe generalul rus, P.D.Zotov.

În acea vreme, Plevna (18.000 de locuitori) era un impor-tant nod de comunicaþii între nordul, vestul ºi sudul Bulga-riei, situatã pe un teren în parte accidentat cu dealuri înamfiteatru-spre nord se aflã înãlþimile de la Opanez ºi Bucov(platoul Ianik Bair), spre est dealurile de la Griviþa, spre suddealurile de la Raiºevo, ºi Kriºin, la vest câmpia Vidului, cuvãi ºi vâlcele strãbãtute în toate direcþiile de cursuri de apã.

Configuraþia terenului permitea realizarea unor fortifi-caþii ce puteau transforma localitatea ºi împrejurimile într-ozonã greu de cucerit. Ca urmare, din ordinul lui Osman paºa(comandantul turc al forþelor otomane din Plevna), imediatdupã prima bãtãlie de la Plevna, colonelul de geniu Tahir beia întocmit un plan de fortificare pe care trupele otomane auînceput sã-l aplice. Lucrãrile au fost întrerupte de cel de-aldoilea atac rusesc, apoi au continuat în ritm susþinut în lunileiulie ºi august.

Fortificaþiile de la Plevna formau un sistem defensiv ceobliga adversarul sã le atace frontal. Trebuie remarcat cãredutele erau în aºa fel construite încât focul putea fi execu-tat pe trei etaje. Garnizoanele lor ( în funcþie de importanþalor tacticã, aveau în compunere forþe de nivel batalion în sus,

sprijinit de douã sau mai multe tunuri), se puteau sprijini re-ciproc cu foc. În total, la Plevna se gãseau la sfârºitul luniiaugust 46 de batalioane de infanterie, 19 escadroane de ca-valerie ºi 72 piese de artilerie (în cea mai mare parte a lortunuri „KRUPP” de calibrele 78,45 mm ºi 87 mm, conside-rate la acel timp, ca fiind cele mai performante tunuri dinlume). Infanteria otomanã dispunea într-o foarte maremãsurã de excelentele arme cu repetiþie, puºca ºi carabina„WINCHESTER”.

Pe 25 august 1877, principele Carol I, comandantulArmatei de Vest, asistat de generalul-locotenent P.D.Zotov,

ºeful sãu de stat major, a purtat o serie de convorbiri cumarele duce Nicolae, comandantul armatelor ruse din Bal-cani, pentru stabilirea datei atacului general. S-a convenit caacesta sã fie declanºat în zorii zilei de 26 august printr-o pu-ternicã pregãtire de artilerie.

Cei de faþã au hotãrât ca atacul sã fie executat simultan,pe trei pãrþi: din direcþia nord-est de cãtre unitãþile Armateiromâne de operaþii (un corp de armatã), comandatã de ge-neralul de brigadã Alexandru Cernat, din direcþia sud-est, decorpurile 9 ºi 4 armatã ruse, comandate de generalul-locote-nent N.P.Krudener ºi din direcþia sud, de detaºamentul mixtrus, comandat de generalul-maior prinþul A.K. Imeretinski.

Pentru aceasta, Armata de operaþii ºi-a dislocat forþeleastfel: Divizia 4 românã - cu Brigãzile 1 infanterie, colonelGr.Cantili (Regimentele 7 Linie, 13 ºi 14 Dorobanþi ºi Bata-lionul 2 Vânãtori), 2 infanterie, colonel Gr. Borãnescu (R.5L., 16 D. ºi B.1/R.15 D.) ºi 3 baterii (18 tunuri) din Regi-mentul 3 artilerie - a ocupat poziþii între ºoseaua Bulgãreni-Plevna ºi drumul Griviþa-Verbiþa, cu frontul spre fortificaþi-

ile otomane de la Griviþa; Divizia 3 românã - cu Brigãzile 1infanterie, colonel Gr. Ipãtescu (R.8 L.,10 ºi 12 D.), 2 infan-terie, colonel Al. Gramont (R.2 L.,9 D., B 1/R.11 D. ºi B.3V.) ºi 3 baterii (18 tunuri) din R.3 A. - rãmânea pe maideparte pe poziþiile ocupate anterior, adicã la Riben siKaliºovãþ; Divizia de rezervã a ocupat poziþii la sud de Ver-biþa, unde se afla instalat Marele Cartier General român.

Ca urmare, în noaptea ce a precedat asaltul, conformordinului de luptã- considerat apoi, de istoricii contemporaniun exemplu de cum nu trebuie dat un ordin de luptã-trupeleromâne ºi ruse au început apropierea de poziþiile inamice.

Noaptea era întunecoasã, marºul trupelor, desfãºurân-du-se pe drumuri desfundate, înguste ºi necunoscute,de multe ori, trecute greºit pe hartã. Nesiguranþa aprodus în sânul unitãþilor române confuzie, deban-dadã ºi chiar panicã. Logistica Diviziei 4 române arãtãcit drumul fiind în pericol sã intre în liniileotomane.

Cu toate acestea, spre zorii zilei de 26 august, tru-pele române ºi ruse au izbutit, treptat, sã ocupe dis-pozitivele de luptã ordonate. În jurul Plevnei s-au con-centrat 90.100 militari sprijiniþi de 424 piese de arti-lerie.

A treia bãtãlie de la Plevna a fost precedatã, timpde 4 zile, între 26-29 august, de o puternicã pregãtirede artilerie. În prima zi, aliaþii au utilizat 146 piese deartilerie, din care, o parte, baterii de asediu, de cali-brul 150 mm.

În general, rezultatele bombardamentului de arti-lerie din prima zi au fost slabe. S-a ajuns la concluzia

cã, pentru a obþine rezultate cât mai bune, o parte din bateriitrebuiau împinse înainte, ceea ce s-a fãcut a doua zi.

În noaptea de 26 spre 27 august, în scopul de a împiedi-ca pe turci sã-ºi refacã poziþiile distruse, focul de artilerie acontinuat, mai rar, în salve. În ziua de 27 august, artileriaruso-românã ºi-a reluat bombardamentul folosind, de dataaceasta, 226 tunuri de diferite calibre. În general, rezultatelenu au fost mai bune decât în ziua precedentã. La aceasta, aucontribuit distanþa mare de tragere ºi reglarea defectuoasã afocului. Desigur cã, rezultatele slabe ale bombardamentuluide artilerie s-au datorat ºi construcþiei temeinice a redutelorotomane. În ciuda lipsei de experienþã, artileria românã s-acomportat în ansamblu mult mai bine decât artileria imperi-alã rusã, situaþie constatatã peste puþin timp ºi în domeniulactivitãþii genistice. Astfel, artileria Diviziei 4 române areuºit sã scoatã din luptã tunurile din reduta Grivice tabia(botezatã apoi de români, Griviþa 1).

Maior Gabriel PÃTRAªCU(continuare în nr. viitor)

La a l c i nc i l ea asa l t ( 1 )

În cartea de istorieromâneascã, gãsim esenþapoeziei sufletului. Înþelegem cãfaptele ne-au fãcut sã fim ceeace suntem, cã nu am acceptatsã ne aplecãm pentru ca ceilalþisã ne priveascã pe deasupra.Clipa ne-a fãcut sãsupravieþuim. Dar, am înþelesdegrabã cã, pentru asupravieþui, mai întâi, avemnevoie sã vieþuim. Ne-am doritca munþii sã ne rãmânãsprâncenele þãrii. Când alþii nuau fost de acord, ne-am înscrisla dialogul cu risc asumat.Inteligenþa diplomaticã, expe-rienþa militarã a lui MihaiViteazu sunt mãrcile pe care ledecupãm astãzi ºi le cãutãmînþelepciunea însoþitã de vir-tute. Ca ºi alþi voievozi români,Mihai Viteazu primeºte de laepigoni încrederea ºi respectulpentru voinþa de a strãjui laporþile Europei. ªtiinþa de a-ºimânui buzduganul cu peceþiicurajului printre „copiii desuflet ai lui Allah” îi oferã ºirangul de mare cruciat român.Din nefericire pentru persona-litatea istoriei naþionale,Viteazu, prin credinþa cãpoema unirii este ºansadãinuirii într-un spaþiu de civi-lizaþie ºi culturã, a rãmasultimul cavaler al cruciadei.

PPrreemmiissee rreeaallee,,aaccþþiiuunnii ppeerrttiinneennttee

Românii nu aveau cum sãneglijeze acþiunile concertateale turcilor. Cu toate cã sis-temul militar autohton aveaizul modernismului, premiseleglobale trebuiau înþelese. Bel-gradul a fost cucerit în 1521 de

Soliman Magnificul. Continuãcu ºanse totale sã înge-nuncheze Buda în 1526 ºiViena în 1529. Petru Rareºcedeazã în faþa spahiilor în1538. Deja, în 1541, Transilva-nia, Moldova ºi ÞaraRomâneascã depindeau juridicde Imperiul Otoman. Succeseleotomanilor ne-au arãtat clarspre ce ne îndreptãm. Cãtre olume spiritualã de tip, asiatic.Acþiunile românilor nu au fostnici mãcar la stadiul deintenþie. Principele ªtefanBathory ºi domnitorul Petruªchiopul s-au vãzut neputin-cioºi în faþa caruselului pornitde Sinan paºa. Mihai Viteazu,venit la conducere în 1595, aavut ca prioritate planul de a-iînfrunta pe urmaºii lui Baiazid.Numai cã, iniþiativa domnuluimuntean era o piesã prea micãîn mecanismul conflictului. ªi-atunci ºi-a cãutat posibilealianþe. Rudolf al II-lea ºi-adeclarat interesul pentru spri-jinirea lui Viteazu. Dupã con-sultarea cu proprii consilieri,i-a sugerat lui Mihai sã preiarãspunderea totalã pentru con-ducerea coaliþiei. Dinscrisoarea strategului românadresatã ducelui de Toscania,reþinem: „Nu am pregetat sãmã alãtur coaliþiei. N-am fãcutaceasta silit de cineva, ci ca sãam ºi eu un loc ºi un nume încreºtinãtate”. Proba discursuluisãu îi dã ºi rangul de ultim cru-ciat român.

EErroorrii îînnddrreeppttaatteepprriinn aattaaccuurrii

lliimmiittaatteeSinan paºa nu era mulþumit

de cum se autoconduc þãrileromâneºti. În anul 1595, începecampania cu intenþia de atransforma þinutul Muntenieiîn paºalâc. Se pleda la nivelulînþelepþilor în ale diplomaþiei ºistrategiei cã revenirea la for-matul statului dac ar fi piatrade hotar împotriva pericoluluiturcesc. Numai cã ideea uniriicelor trei þãri româneºti nu aþinut decât o clipã. Erorile nãs-cute la masa negocierilor aupus în pericol teritoriile noas-tre. În Moldova, este numit petron Ieremia Movilã, în loculvoievodului Aron. În Transil-vania, principele avea altãorigine ºi slabe aptitudini mi-litare. Mihai concepe atacurilecu obiective limitate. Loveºteforþele de pe malul drept alDunãrii. Oastea tãtarã estenimicitã în ianuarie 1595 laªerpãteºti. Bãtãlia decisivã s-adat la Cãlugãreni, la 23 august1595. „Ca ºi cum s-ar fi întâm-plat cu ºtiinþa Celui de sus, înceata luptãtorilor musulmanicãzu deruta”.

Mihai ºi-a condus personalforþele. A insistat pe folosireamanevrelor pe la flancuri ºiacþiunea forþelor din adâncime.ªtiinþa folosirii terenului a fostatuul sãu. „Ambuscadele gân-dite dinamic l-au blocat peSinan paºa. I-a fost imposibilsã-ºi prelungeascã propriiledispozitive, ori sã-ºi identificeflancurile scãpate de procedeul”cleºtelui”. Cãlugãrenii anului1595 concureazã cu locurileimportante din istoria militarãuniversalã: Maraton, Zamma,Poitiers.

Profesor Dragoº OPRESCU

Mihai Viteazu, ultimul mare cruciat român Adagiul creat de cãtre poetul ameri-

can Walt Whitman, în volumul „Fire deiarbã” ne impresioneazã fotografia inte-rioarã. În augustul fierbinte al clipelorde democraþie, gãsim rãgazul sã me-ditãm la faptele înaintaºilor, faptepecetluite în tranºeele bravurii. „Înfiecare dintre mormintele celor cãzuþipentru libertate, sãdeºte sãmânþa care seva înãlþa cu acelaºi crez cã faptele dearme sunt bucurii eterne”. Filmul unuiaugust fierbinte a intrat în arhiva lumii.Actorii de atunci au alþi spectatoriacum. Realitãþile pe care le-au trãit neînvaþã cã nu trebuie sã ne aplecãm înfaþa nimãnui. O scriere diacronicãdespre orele din august nu ar puteaîncepe decât într-o versiune selectivã.Situaþia internaþionalã se schimbasemult prea devreme. Nimeni nu a gãsitrãspuns la ceea ce avea sã se întâmple.Prinþul Serbiei a fost asasinat în anul1914, în august. Noi, românii am sem-nat declaraþia de participare la întâiaconflagraþie, mai exact, pe 17 august1916. Trupele române au primit misiuniimportante. Pe fronturile de laMãrãºeºti, Mãrãºti, Oituz. Ziua de 26septembrie 1916 a devenit una cu ecouinternaþional. Marile unitãþi din subor-dinea generalului, de atunci, AlexandruAverescu, au forþat Dunãrea în sectorulde la Flãmânda. Armata întâi românã,comandatã de generalul Eremia Gri-gorescu a scris fila de istorie militarã, laMãrãºeºti, cu certitudinea „Pe aici, nuse trece!”. Celelalte mari unitãþi ºiunitãþi româneºti au traversat Nistrul ºiNiprul. Þãrmurile Mãrii Negre au fostapãrate în tranºeele bravurii de ofiþerii,subofiþerii ºi soldaþii noºtri, pânã înaprilie 1944. Strategiile tensiuniipolitice ºi militare au ajuns la maxi-mum. Promisiunile de reîntregire terito-rialã au rãmas la stadiul de incertitu-dine. Nord-estul Transilvaniei, nordulBucovinei, Basarabia ºi þinutul Herþeis-au înscris pe alte certificate de istorie.Dictatul de la Viena, din august 1940,ne-a lovit în personalitate ºi în imaginea

de neam. Am rãmas nefericiþii unuiaugust fierbinte. Martorii de atunci auspus cã: „pentru noi românii, în august1940, a fost fierbinte vara”. LaMãrãºeºti, Mãrãºti, Oituz, pilda deomenie a combatanþilor români adevenit oglinda unui patriotism eludatde orice invenþie materialã sau financia-rã. Dorul de România a devenit imnulcredinþei, aceea cã „patria se cheamãnorodul, nu tagma jãfuitorilor” - cum arostit domnu Tudor, la Padeº, în anul1821. Tirurile artileriei germane au ucisplutoane ºi companii româneºti, dar nuau distrus un spirit al libertãþii. În zonaOituzului, aproape de trecãtorile adânci,barajele subunitãþilor româneºti au fostimposibil de trecut. Spiritul frontului adevenit poezia cãutãrii adevãrului ºi li-bertãþii. Peste 50.000 de combatanþi,2.800 de guri de foc, 30.000 de tone demuniþii diferit calibrate au dat viaþã uneialte strategii militare – strategia li-bertãþii neamului românesc. În istoriamarilor bãtãlii ale lumii, gãsim tezele ºireferinþele specialiºtilor în artã militarã.Pentru ei, Mãrãºeºti, Mãrãºti, Oituz afost nodul pe care au încercat sã-l taie,dar, nu cu spada, ci cu tunurile ºi blin-datele, oamenii ale cãror virtuþi eraupãtate de urmele unui venin al rasismu-lui. Ripostele noastre ofensive, apãrareape fronturile largi s-au dovedit scuturilenemijlocite formate din lovituri dibace.La Mãrãºeºti, s-a scris o carte a spiritu-lui, la Oarba de Mureº, s-a cântat peregistrul speranþei ºi a sensului ei, laCarei, s-a învãþat cã scopul disputelornu trebuie sã fie propria victorie, ci pro-pria mãreþie moralã. Armata Românã astrãbãtut peste 1700 de kilometri. Aufost eliberate 38 de oraºe. Arta militarã,în general, ºi arta militarã româneascã,în special, au câºtigat ceva greu dedefinit, personalitatea. Ne amintim cupioºenie despre acel fierbinte august dela Mãrãºeºti, Mãrãºti, Oituz.


Fapte în tranºeele bravurii

UN AUGUST FIERBINTE

Cercetãtorii au stabilit: leguma care acâºtigat titlul de adevãrat “medicamentvegetal” este varza. Deci, dacã vreþi sã fiþi

m e r e utineri ºisãnãtoºi,nu tre-buie sãtreacã ozi fãrãs a l a t ã

proaspãtã sau muratã, suc sau mâncare dinacest adevãrat aliment-minune. Vesteabunã este cã toate legumele înrudite cuvarza, cum sunt conopida, brocoli saucresonul, au aceleaºi puteri vindecãtoare.

Substanþe beneficeVarza este bogatã în vitamina B9,

cunoscutã ºi sub numele de acid folic.Deseori, deficitarã în organism, B9 joacãun rol important în producerea materialuluinostru genetic (ARN ºi ADN) ºi în for-

marea globulelor roºii. În plus, participã lafabricarea serotoninei, substanþa din creiercare ne scapã de stres.

Datoritã bogãþiei de antioxidanþi, con-sumul regulat de varzã luptãcontra îmbãtrânirii ºi previneapariþia cataractei. Varzamuratã aduce organismuluinumeroase enzime, fibre pro-biotice, esenþiale unei floreintestinale optime, ºi vitaminaC în cantitate mare.

IndicaþiiToate cruciferele, dar, mai

ales, varza ºi brocoli, datoritãantioxidanþilor, ne feresc decancer, în special, de cel decolon ºi stomac. Studiile aratãcã substanþele care previnaceastã temutã boalã sunt glu-cosinolatele, prin mãrirea efi-cacitãþii anumitor enzime, se-

cretate de ficat, neutralizând astfel sub-stanþele cancerigene.

Sucul proaspãt face minuni asupraulcerelor gastrice, iar frunzele zdrobite,asupra reumatismului, eczemelor sauulcerelor varicoase.

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 15 (226) din 15 august 2007Pagina 10

PORTAL ITHIGH TECH O nouã metodã de amprentare tehnicã

care poate identifica rasa, sexul ºi, posibil,chiar dieta suspecþilor a fost dezvoltatã decãtre oamenii de ºtiinþã de la Departamentulde inginerie chimicã al Colegiului Imperialde la Londra.

Cercetãtorii au demonstrat cã folosireaunui gel pe bazã de gelatinã ºi a unei analizechimice de ultimã generaþie poate furnizaindicii semnificative în legãturã cu identi-tatea unei personae, chiar dacã poliþia nudeþine în evidenþe amprenta acelei persoane.

Prin noua metodã, pot fi identificate, deasemenea, urme de substanþe, precum prafde puºcã, droguri sau arme biologice ºichimice. Teste preliminare, publicate în

revista Analytical Chemistry, indicã faptul cã metodapoate fi folositã ºi pentru a prezenta dovezi cruciale latribunal prin indicarea momentului precis - cu o apro-ximaþie de o orã - când amprentele au fost lãsate lalocul unei infracþiuni.

”Testele noastre au arãtat cã aceastã tehnicã poatejuca un rol semnificativ în lupta împotriva crimina-litãþii”, a declarat profesorul Sergei Kazarian, de laDepartamentul de inginerie chimicã al ColegiuluiImperial de la Londra. Potrivit acestuia, urme puternicede uree, substanþã gãsitã în urinã, indicã faptul cãamprenta aparþine unui bãrbat. Nivele mai scãzute aleacestei substanþe aratã cã ar putea fi vorba de o femeie.De asemenea, aminoacizii specifici spun despre “sus-pect” dacã este vegetarian sau consumator de carne, iardiferiþi acizi graºi furnizeazã indicii în privinþa rasei.

Utilizatorii Vista ar trebui sã închidã sistemulTeredo IP tunneling, activat din oficiu de sistemulde operare, deoarece atacatorii ar putea sã-lexploateze în phishing, pharming sau alte tipuri deactivitãþi maliþioase.

James Hoagland, cercetãtor principal al Syman-tec, a emis avertis-mentul într-oprezentare fãcutã încadrul conferinþeiBlack Hat 2007.Hoagland ºi colegiisãi au efectuat oanalizã extinsã aVista. Aceºtia audescoperit cã, deºi Microsoft a îmbunãtãþit semni-ficativ securitatea în ultima versiune a sistemului deoperare, noi vulnerabilitãþi au fost create pe parcurs.

Cel mai bun exemplu ar putea fi Teredo, activatdin oficiu de cãtre Vista. Microsoft a adoptat Tere-do, ca mod de a ajuta utilizatorii în tranziþia de laIPv4, la IPv6, un protocol mai avansat care creºteenorm numãrul adreselor IP disponibile dispozi-tivelor din reþea.

Google a investit sute de milioane de dolari înproiectul sãu de telefon mobil ºi, momentan, nego-ciazã cu mai mulþi operatori de telefonie din StateleUnite ale Americii ºi Europa.

În ultima vreme, Anian care este o companiecare studiazã trendurile în industrie, a raportat cãGoogle a contactat producãtori din Taiwan pentru

producerea unuismartphone bazatpe Linux, care vafi lansat în primultrimestru al anului2008. Colaboratoripentru Googledeja s-au gãsit:firma T-Mobiledeþinutã de

Deutsche Telekom ºi Orange care va vinde tele-foanele pe alte pieþe.

Raportul Anian precizeazã cã Verizon Wirelessa refuzat integrarea software-ului Google pe tele-foanele proprii, din cauza cererilor Google legate deveniturile obþinute din publicitate. Google a încercatapropierea ºi de operatori din SUA, AT&T Inc. ºiVerizon Wireless, însã, pânã acum, discuþiile nus-au concretizat în sensul în care doreºte Google.

Compania cunoscutã pentru motorul sãu decãutare nu ºi-a exprimat încã în mod expres dorinþade a produce telefoane care sã funcþioneze wireless,însã, a declarat cã aceastã piaþã are un potenþialdeosebit de creºtere, în anul 2010 putând ajungepânã la 2.2 miliarde de dolari, ceea ce poate însem-na cã e interesatã sã acapareze din vreme aceastãpiaþã.

Departamentul de Apãrare al Statelor Unite vreasã introducã în creierele soldaþilor sãi microcipuricare sã monitorizeze informaþiile legate de starea desãnãtate a acestora.

Tehnologia va firealizatã la Centrefor Bioelectronics,Biosensors andBiochips (C3B) dela UniversitateaClemson. Cipurilevor monitorizainformaþiile desprestarea de sãnãtate asoldaþilor, iarmedicii vor putea sã afle în orice moment dacã unsoldat este rãnit, inconºtient sau chiar mort.

În ceea ce îi priveºte pe soldaþi, aceºtia nu suntfoarte încântaþi de faptul cã li se va cunoaºte starea24 ore, din 24. Ei sunt ingrijoraþi cã vor fi suprave-gheaþi chiar ºi atunci când nu sunt în misiune. Bio-cipul se aflã la o depãrtare de cinci ani de testeleumane, iar implantarea microcipurilor va avea locdupã finalizarea testelor.

Ampren te le po t ind ica rasa º i s exu l

O companie americanã a lansatpe piaþã umbrela inteligentã, care,nu doar îi protejeazã de ploaie peposesorii ei, ci îi ºi informeazã cândºi unde va ploua. Astfel, dacã suntanunþate precipitaþii pentru urmã-toarele 12 ore, mânerul umbreleiproduse de Ambient Devices trans-mite semnale luminoase, avertizândcã vremea se va înrãutãþi, chiar dacãîn acel moment afarã este cald ºisoare.

Ineditul dispozitiv poate oferichiar o prognozã mai detaliatã. În

cazul în care respectivele semnalesunt slabe ºi intermitente, utiliza-torul trebuie sã se aºtepte la o ploaieuºoarã.

Umbrela care anunþã ppllooaa iiaa

* Trãieºte zilele una câte unaºi foloseºte-þi-le la maximum.

* O datã în viaþã, mândriatrebuie umilitã.

* Un bãrbat are nevoie sãºtie cã cei pe care-i iubeºte îlînþeleg.

* E mai bine sã te bazezi petine însuþi, nu pe ceilalþi.

* Trebuie sã luãm ceea ce nise dã ºi sã profitãm.

* Sã þii pulsul cu vremeaschimbãtoare este uneori maiuºor de spus decât de fãcut.

* Un bãrbat nu trebuie sã fiedrãguþ. Un bãrbat trebuie sã fiebãrbat. Fãrã sensibilitãþi.

* Cine lasã sã-i scape feri-cirea e un prost.

* Þine-þi prietenii aproape,dar duºmanii ºi mai aproape.

* Dacã vrei sã cunoºti sufle-

tul grecilor, nu citi cãrþi turis-tice; citeºte tragediile antice.

* Nimeni nu se naºte fericit.Fiecare om trebuie sã-ºi facãsingur fericirea.

* Cu cât este mai disperatomul, cu atât mai uºoarã eraprada.

* Omul trebuie sã tragã cudinþii ca sã creeze ceea ce sepoate.

* Vizitele au ceva picant celipseºte dintr-o convorbire tele-fonicã.

* Cei drepþi au învãþat cãrãbdarea este una din armelecele mai de temut.

* Uneori este mai profitabilcând þi se iau unele lucruri.

Selecþie fãcutã de colonel ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Utilizatori Vista, feriþi-vã de IPv6!

Soldaþii americani vor aveacipuri implantate în creier

Google investeºte în telefonia mobilã

Ipoteza este sugestivã, iar, dacã într-o zi ar fi confir-matã, ceea ce este puþin probabil, ar putea pune capãtchiar ºi interminabilelor controverse cu privire lanaþionalitatea lui Cristofor Columb. Sãptãmânalulfrancez, “Vsd” a publicat un articol în care se susþine cãAmerica ar fi fost descoperitã de Marco Polo, cu 200 deani înainteanavigatoru-lui genovez,care a ajunspe þãrmuloccidental.

Dovada,potrivit sãp-tãmânaluluifrancez, ar fi o hartã pãstratã în Biblioteca Congresuluidin Washington ºi analizatã de FBI încã din 1943. Do-cumentul, predat bibliotecii în 1933 de un italo-ameri-can pe nume Marcian Rossi, “reprezintã o navã alãturide o hartã pe care sunt reprezentate o parte a Indiei,Chinei, Japoniei, Indiilor orientale ºi Americii deNord”, scrie bibliotecarul epocii.

Documentul este cunoscut ca “Map with ship” -Harta cu nava - ºi mai prezintã “o stemã desenatã subnavã, o încruciºare de litere care dau un nume: MarcoPolo. Strâmtoarea care separã Siberia de Alaska esteprincipala temã a hãrþii”, scrie Thierry Secretan, regi-zor, scenarist ºi autor al articolului.

Analiza cu ultraviolete efectuatã în 1943 de cãtreFBI a “permis sã se stabileascã prezenþa a trei subli-nieri succesive pe aceastã hârtie, care a fost, aºadar,adusã la zi, în timp”. Raportul cuprinde mai multeipoteze, între care ºi eventualitatea ca Marco Polo, cares-a întors la Veneþia în 1295, sã fi adus în Europaprimele informaþii cu privire la existenþa Americii deNord, diferite de cele dobândite de exploratorii nordici.

Dacã aceastã hartã este într-adevãr a lui Marco Polo,înseamnã cã el a ajuns în America cu douã secole înain-tea lui Columb ºi cã a desenat strâmtoarea ce desparteAsia de America cu patru secole înainte ca aceasta dinurmã sã disparã de pe hãrþile europene.

Marco Polo nu a scris niciodatã, în notele sale decãlãtorie, faptul cã a atins pãmântul în Alaska, dar, pepatul de moarte, le-a spus prietenilor sãi: “Nu am scrisnici jumãtate din ceea ce am vãzut”, menþioneazã Se-cretan.

Marco Polo a descoperitAmerica înaintea

lui Columb?

Paginã realizatã de Cristina [email protected]

VV aa rr zz aa ,, mm ee dd ii cc aa mm ee nn tt uu ll vv ee gg ee tt aa llVV aa rr zz aa ,, mm ee dd ii cc aa mm ee nn tt uu ll vv ee gg ee tt aa ll

GC 2007 - “THEY”, un nou shooter misterios

Hai sã începem seria de veºti legatede GC 2007, din Leipzig, cu unul dintrep r i m e l ejocuri noia n u n þ a t e .Ascuns îns p a t e l eunui titlumisterios,se aflãTHEY, uns h o o t e rnext-gen la fel de misterios, aflat în lucrula... ai ghicit, un studio misterios ºi el.Cel puþin pânã acum, reprezentanþii de laIMC (Interactive Media Consulting) nuau dat în vileag identitatea developer-ului, dar au oferit suficiente fãrâme deinformaþii ºi ”eye-candy”, cât sã ne aþâþeinteresul. Aºadar, THEY va fi un first-person shooter futuristic, plasat pe unPãmânt invadat de extratereºtri.

La nivel de gameplay, THEY se mân-dreºte cu elemente de joc complet noi, unsistem fizic exploatat din greu (cu mediuparþial destructibil) ºi un sistem de armerevoluþionar care ne va face sã ne“iubim” armele. Expresia le aparþine, darnu îndrãznesc sã-i speculez sensul.Modul single-player va avea la bazã unscenariu S.F. misterios, iar jocul vainclude, desigur, ºi moduri multiplayer,“versatile” zic ei, în lipsã de alt califica-tiv mai elocvent. La o primã strigare,

THEY e anunþat sã aparã în 2008 sau2009, pe PC ºi consolele next-gen,respectiv, Xbox 360 ºi/sau PlayStation 3.

P.S. Un indiciu cu privire la identi-tatea producãtorului e cã respectivii fac

jocuri de acþiune de peste zece ani...Iar, având în vedere colaborãrile ante-rioare ale celor de la IMC, am aºa obãnuialã cã e vorba de studioul slovacCauldron.

World of Warcraft:Wrath of the Lich King,

al doilea expansionEmerald Dream, insulele din sudul

mãrii Azerothiene, ºi ce alte varianteeronate s-au mai vehiculat pentru aldoilea expansion, vor tre-bui sã mai aºtepte. La felcum ºi cei care sperau caMMO-ul Diablo sã fieanunþat la BlizzCon-ul deluna asta vor trebui sã îºipunã pofta în cui. Pentrucã marele anunþ fãcut deviscolieni a fost WWoorrlldd ooffWWaarrccrraafftt:: WWrraatthh ooff tthheeLLiicchh KKiinngg - al doileaexpansion, plasat pe con-tinentul îngheþat Northrend din Azeroth.

Deºi, multe amãnunte despre el nevor rãmâne necunoscute încã mult ºibine, cei de la Blizzard au oferit totuºidestule informaþii despre ce va aduceWrath of the Lich King (“WLK” sã-i

rãmânã numele!). Poate cea mai impor-tantã adiþie în al doilea expansion va finoua clasã “eroicã” - numitã DeathKnight - la care vom avea acces dupãîndeplinirea anumitor provocãri. Ce felde provocãri ºi care rase vor avea accesla clasa Death Knight, sunt lucruri încãnecunoscute. Singura certitudine e cãaceasta va fi disponibilã Alianþei ºiHoardei deopotrivã.

În mod previzibil, nivelul maximpânã la care ne vom putea duce perso-najele în WLK va fi lv. 80, creºtere ce vaaduce cu sine noi abilitãþi ºi talente.Totodatã, va apãrea ºi o nouã profesie –“Inscription” - al cãrei rol va fi sãîmbunãtãþeascã permanent vrãjile ºiabilitãþile jucãtorilor.

Noutatea decãpãtâi va fi apariþiaacelor SiegeWeapons ºiDestructible Buil-dings promise încãdinainte de lansareaB a t t l e g r o u n d s .Care, apropos, sevor înmulþi ºi ele lanumãr. Lucru vala-bil, evident, ºi pen-

tru dungeon-uri, continentul Northrendfiind comparabil ca mãrime ºi conþinutcu Outland, spun cei de la Blizzard.

O datã de lansare? Poate la anul.Poate...

Cristina FRATU

Rãspunsurile testului din nr. 14(225)1. Prima poezie a lui Mihai Eminescu a fost scrisã

la moartea profesorului Aron Pumnul. Poezia, ocazio-nalã, se numea „La mormântul lui Aron Pumnul” ºi afost publicatã în broºura „Lãcrãmioarele învãþãceilor”.

2. Compozitorul s-a stabilit la Viena din dorinþa dea-l avea profesor pe Mozart este Ludwig van Beethoven(1770-1827).

3. Poezia „Mâhniri de tânãr cãrturar” a fost scrisãde Tudor Arghezi (1880-1967).

4. Tabloul „Lãptãreasa” aparþine pictorului olandezJan Vermeer Van Delft (1632-1675).

5. Cele douã gâºte din filmul de animaþie „Pisicilearistocrate” se numeau Amalia ºi Abigail.

6. Anonim (cf. T. Maiorescu, Opere, I, 908).

Selecþie realizatã de lt.col. Ion PAPALEÞ[email protected]

MOZAICCurierul ARMATEINr. 15 (226) din 15 august 2007

Pagina 11

SHOWBIZSHOWBIZ

O FEMEIECARE ªI-A

CÃSIT SOÞUL

FEMEI APRIGE

FURNIZOAREDE...MAC

UNA CARES-A FRIPT

MATERIALPENTRU VÃL

PE CAPULMIRESEI

VERIªOARAARE-O

GURÃ...

LEGAT PRINUNIRE TOTAL

SECRETFEMININ

PECETEADRAGOSTEI

CASA DENAªTERI

FEMEI DE...NEUITAT

VINE DUPÃEA

ÎNGRIJITMULT DE

FEMEI

PRIMA NOTÃ

CUTÃ LAFUSTÃ!

UNA LÃPTOASÃ

E DULCE ªILIPICIOASÃANTIPODULDRAGOSTEI

CUREA!

UNA CARE SEFACE DE RÂS

ALINA ªIMAI ALIN-

TATÃ

EROINA DIN“BEVERLY

HILLS”

CEASURI

AUR SIMBO-LIC PENTRUVERIGHETE

CRINA NACU

P-A-S-R-C-M-S - S - R E S P O N -S A B I L I T A T E -P E R I I - I O T -N I T A M - S I R E -TE -RENUMITE-N I C H E L A -TENOR-T-VIOI-L - MAI - AR - LI-EªEC - LAª -ªTABI - IR -R Ã S Ã R I T E -TARI - EME-RITÃ-CÃPITAN.

1. Cui aparþine povestea „Mica Sirenã”?2. Cine a pictat tabloul „Cântece de dragoste”?3. Ce este sângele?4. Cui aparþine volumul de versuri „Laudã somnu-

lui”?5. Unde a primit ªtefan cel Mare Scaunul

Moldovei?6. Cine a spus: „Ce bogatã este omenirea în idei ºi

ce sãracã în fapte! Adevãrata istorie ar fi istorialucrurilor neîntâmplate”?

Dupã ce s-a impus în muzicã ºi a cuceritindustria vestimentarã, Victoria Beckham poatesã-ºi treacã în CV ºi faptul cã este profesoarã deenglezã. Primul elev aflat sub tutela ei estenimeni altul decât Tom Cruise.

Actorul de la Hollywood este atât de impre-sionat de cunoºtinþele fetei de la Spice Girls înmaterie de jargon în limba englezã, încât a decis

sã înveþe ºi elcâteva dintreexpresiile eicolocviale.

”Tom credecã frazele ºicuvintele ei suntextraordinare”, adeclarat o sursãpentru Daily Star.

“De fiecare datã când zice ceva foarteenglezesc, el este înnebunit ºi începe sã o imite.Tom iubeºte sã le audã pe toate ºi îºi constru-ieºte un mic vocabular cu specific englezesc”, amai adãugat aceeaºi sursã.

Laureatã cu un premiu Oscar, actriþa ameri-canã CCaattee BBllaanncchheetttt a devenit o înfocatã militan-tã pentru protecþia mediului. Atât de înfocatãîncât a renunþat sã-ºi mai spele pãrul, pentru a nuconsuma energie electricã!

Actriþa a recunoscut cã ºi-a instalat în casãdispozitive care restricþioneazã consumul deelectricitate, iar unul dintre acestea se aflã înbaie. Pentru cãnu are la dis-poziþie decâtdouã minutesã facã duº,BBllaanncchheetttt amãrturisit cãnu-ºi maispalã pãrul.

” S u n tfoarte îngrijo-ratã de schimbãrile climatice ºi vreau sã le asi-gur copiilor mei un viitor sigur. Mi-am implicatºi copiii în aceastã luptã pentru planeta noastrãºi i-am învãþat sã facã economie la apã chiar ºicând se spalã pe dinþi. Sunt gesturi mici, darcare conteazã”, a declarat BBllaanncchheetttt.

Decizia lui Brad Pitt de a juca într-un noufilm alãturi de Gwyneth Paltrow a iscat noi dis-cuþii în contradictoriu între el ºi partenera sa,Angelina Jolie. Potrivit revistei “Star”, actriþadin Dl ºi D-na Smith s-a enervat teribil când a

auzit cã Brad vafilma alãturi de fostasa logodnicã.

“Angelina nu afost de acord ca Bradsã se implice în acestproiect ºi când aauzit cã el a accep-tat, fãrã a discuta cuea, a început sã þipe.Ea este de pãrere cãGwyneth þine încã laBrad ºi a ameninþatcã va pleca cu copiii

în Franþa pe timpul filmãrilor”, a declarat unapropiat al Angelinei pentru publicaþia britanicã.

Brad Pitt ºi Gwyneth Paltrow au mai jucatîmpreunã în thriller-ul Se7en, atunci când for-mau unul dintre cele mai atractive cupluri de laHollywood. Între timp, Paltrow s-a mãritat cuCris Martin, de la Coldplay ºi este mamã a doicopii. La rândul sãu, Pitt a fost cãsãtorit cuJennifer Aniston, înainte de a se îndrãgosti deAngelina Jolie.

Cristina FRATU

Cate Blanchett nu se mai spalã pe cap

Victoria Beckham îlînvaþã englezã pe Cruise

VV ee rr ii ff ii cc aa þþ ii - vv ããcc uu nn oo ºº tt ii nn þþ ee ll ee !!

DE LA LUME ADUNATE...Are loc un accident. Poliþistul

dã explicaþii ºoferului: - Doamnã, dacã nu vã

funþioneazã semnalizatorul, a-tunci semnalizaþi cu mâna.

- Dar, am semnalizat cu mânastângã cã iau curba.

- De ce n-aþi luat în conside-rare cã doamna vrea s-o ia lastânga? - îl întreabã pe celãlaltºofer.

- Am crezut cã îºi usca oja. ªisoþia mea face aºa!

☺☺Un þigan era la peºte pe baltã.

Dupã un timp, þiganu prinde unpeºte mare, îl scoate din apã, seuitã bine la el ºi pe urmã îl aruncãînapoi în apã. Un alt þigan îlîntreabã: - Ce faci, mã, de cearunci peºtele în apã? Ãsta nu stãmult sã se gândeascã ºi-i zice: -Bã, pãi Piranda mea nu are tigaieaºa mare pentru peºtele ãsta…

☺☺Un tip beat mort intrã într-un

bar ºi, dupã ce se izbeºte de câþi-va clienþi în drum spre tejghea, se

opreºte în faþa unei perechi ºirâgâie. Soþul, indignat, zbiarã lael:

- Cum îndrãzneºti sã râgâiînaintea soþiei mele?

- Vai, îmi cer scuze, rãspundebeþivul. N-am ºtiut cã era rânduldumneaei…

☺☺Doi soþi iau cina într-un restau-

rant elegant. La un moment dat,apare o tânãrã foarte sexy care îlsalutã pe soþ într-un mod foarteintim. Soþia îl întreabã: - Cine etipa asta obraznicã? - Amantamea, îi rãspunde soþul. - Nu þi-eruºine? Sã ºtii cã îmi iau lucrurileºi plec la mama! - Foarte bine, îirãspunde soþul, dar sã ºtii cã atunciadio shopping la Milano, sky înAlpi ºi croaziere pe Mediterana!Soþii mãnâncã în tãcere, iar peste ovreme, intrã în local prietenul fa-miliei, la braþ cu o tânãrã blondã,sexy ºi foarte elegantã. - Cine-itipa cu care este amicul tãu? -Amanta lui. Dupã câteva minutede reflecþie, soþia exclamã: - Anoastrã-i mai frumoasã!... (F.C.)

SEMILUNÃ!LA FEMEI

ÎNSEAMNÃADESEORI DA

ÎNSÃRCI-NATÃ(pop.)

RÃMAªIFÃRÃ SOÞIE

LUAT LABÃTAIE UNE-

ORI

IRINA POP

O FEMEIE CUTRECERECEA MAIIUBITÃFEMEIE

FAC PEMIRONOSIÞE-

LE (masc.)

Jolie este geloasã pe Gwyneth Paltrow

Î N T Â L N I R E C U E V ACA O FATÃ

MARE

UN FEL DEPRÃJITURÃ

COASTA DINSTÂNGA!

ªARPE EXOTIC

DESTRÃBÃ-LATÃ NOTORIE

POATE FI DEMUSCÃ

NEVASTÃ

PRIMASOÞIE...

... ªI PRIMULSOÞ

UªIÞE!

CON-DAMNAREPUBLICÃ

FATA LUGO-JEANÃ

ZÃPÃCIT DETOT

PURÃ CA UNCRIN

(masc.)

REZOLVAREA INTEGRAMEI

DIN NR. TRECUT

CA NIªTEFETE EVOLU-

ATE

GG aa mm ii nn gg --nn oo ii pp rr oo vv oo cc ãã rr ii

JOCURI

Fãcând ºi eu parte, cu acte în regulã, din marea familie a Uni-unii Europene, mi-am propus pentru aceastã varã o escapadã unde-va prin împrejurimile României. ªi, fiindcã nu am vrut sã mãaventurez de la început prin vestul atât de visat de unii dintre noi,mi-am zis cã ar fi mai indicat sã merg pe la, mai apropiaþii noºtriconfraþi în ale europenismului, adicã bulgarii ºi grecii. Asta, în vir-tutea faptului cã mass-media tot ne bombardeazã zilnic spunândcã, pe la aceºti cobalcanici ai noºtri, ar fi ceva, aºa, denemaivãzut...

Ei, ºi cum niºte prieteni din Focºani, stabiliþi mai mult sau maipuþin vremelnic, undeva prin sudul Greciei, mi-au fãcut o invitaþiede a-i vizita. Gând la gând cu bucurie, am declanºat operaþiunea„ELADA-2007”.

Prima ºi cea mai mare dilemã consta în alegerea mijlocului detransport. Prin ample cercetãri am gãsit o firmã de transport per-soane care sã mã ducã la destinaþie, adicã în oraºul Argos dinArgolida (în sudul Greciei). Bineînþeles cã mi-am fãcut ºi opregãtire adecvatã, pentru cã, a parcurge peste 2.000 de km, cândafarã sunt cam +40 grade, nu este tocmai la îndemâna oricui.

Zis ºi fãcut. Un microbuz, relativ modern, m-a preluat dinFocºani ºi am pornit spre Grecia. Nu fãrã peripeþii am ajuns învama Giurgiu ºi, dupã formalitãþile de frontierã, (trecerea e per-misã doar în baza cãrþii de identitate, dar prezenþa paºaportului tescuteºte de privirile indiscrete ale poliþiºtilor de frontierã, mai ales,bulgari ºi greci), am purces la traversarea Podului Prieteniei, depeste Dunãre, în mai puþin de 5 minute, fiind în Bulgaria.

Ne aºteptau de parcurs aproximativ 600 km, în plinã noapte,pe un itinerar cvasinecunoscut. La miezul nopþii, am lãsat pedreapta oraºul Ruse ºi ne-am îndreptat spre Sofia. Deºi, în noapte,am avut plãcuta surprizã de a constata cã drumul european E 79(Ruse, Sofia, Serres, Thessaloniki) este admirabil, cu o suprafaþãde rulaj impecabilã, excelent marcat ºi semnalizat. Cam, de la 100km de Sofia, se intrã pe autostrada bulgãreascã, creaþie recentã adrumarilor bulgari, ce te duce pânã aproape de graniþa cu Grecia.Dupã ora unu noaptea am depãºit Sofia, utilizând una din ºoselelede centurã. De-a lungul itinerarului bulgãresc ne-au surprinsnenumãrate staþii de alimentare cu combustibil, deºi numãrulmaºinilor este cu mult mai mic ca la noi, peste tot remarcândprezenþa familiarã a firmelor Lukoil, OMV, PETROM ºiROMPETROL. Zeci de restaurante, terase, grãdini de varã teîmbie la popasuri indiferent de momentul zilei sau nopþii. Subpaza versanþilor de vest a munþilor Balcani ºi Rodopi, fix larãsãritul soarelui, am intrat pe pãmânt grecesc.

Urmau 900 de km prin Grecia, de-a lungul drumului european

E-75. La ora 09.00 am depãºit prin dreaptacelebrul oraº-port Thessaloniki, îndreptân-du-ne, pe malul golfului Thermaikos (dinMarea Egee), pe lângã nenumãratele „pa-ralii” (plaje), spre Atena. Itinerarul derulat

pe celebra autostradã elenã (trei benzi pe sens) ne-a condus, rândpe rând, pe lângã celebrul munte Olimp, prin oraºul – staþiuneKaterini ºi marile oraºe Larisa ºi Lamia.

La ora 14.00 intram, pe ºase benzi de circulaþie, în mãreaþaAtenã. Traficul de nedescris, cãldura sufocantã ºi, mai ales,necunoaºterea în amãnunt a arterelor de circulaþie din Atena nune-au permis sã-l depãºim mai repede de trei ore.

Referitor la circulaþia rutierã din Grecia, trebuie spus cã flu-enþa traficului, graþie autostrãzii ºi a variantelor laterale, este, îngeneral, bunã. ªi grecii beneficiazã de un nou cod rutier, la fel dedur ca ºi al nostru, aºa cã, nu prea poþi sã rulezi cu mai mult de 120km/h fãrã a risca o amendã cam de 400 euro, suspendarea per-misului de conducere ºi oprirea autovehiculului din trafic pe timpde 20 de zile, prin confiscarea plãcuþelor de înmatriculare (!?).Poliþiºtii rutieri greci, în civil sau militari, sunt deosebit de duri ºinu stau la discuþie cu cei opriþi în trafic. Aºa cã, aviz celor ce aude gând sã plece la drum cu maºina proprie spre Grecia...

Autostrada ce se întinde chiar de-a lungul þãrmului mãrii Egee,direcþiile de mers mãrginite de fâºii roz ºi albe de leandri, livezilede mãslini, portocali ºi lãmâi, munþiºorii golaºi ºi, mai ales, imi-nenta sosire la destinaþie ne-au fãcut sã suportãm mau uºor lunguldrum.

Odatã ce am traversat celebrul Canal Kerint, ce despartepartea continentalã a Greciei, de Peloponez, depãºind oraºul Ko-rintos, cam, odatã cu lãsarea serii, autocarul ne-a lãsat în bazaruldin oraºul Argos (la 129 km de Atena), capitala provinciei Argo-lida.

Bineînþeles cã, peripeþiile nu au lipsit. O neinspiratã depãºirepe linie continuã fãcutã de ºoferul nostru, ghinionist, semnalatã deun echipaj de poliþie în civil, a atras amendarea ºoferului, sus-pendarea permisului de conducere, confiscarea pe timp de 20 dezile a maºinii ºi, evident, anchetarea noastrã. Am reuºit sã-llãmuresc pe reprezentantul poliþiei elene cã suntem turiºti (celpuþin eu eram) ºi cã avem cele mai bune gânduri, aºa cã, ne-a lãsatsã plecãm, deºi nu era convins cã unii dintre români erau turiºti(de, suntem toþi în U.E. ºi nu prea mai avea ce comenta).

Bucuros cã am ajuns unde îmi propusesem, mi-am rezervatrestul serii odihnei, urmând ca, de a doua zi sã intru în detaliilesejurului.

Dar, despre ceea ce a urmat, despre ceea ce am fãcut ºi despreceea ce am vãzut, într-un numãr viitor.

Colonel ªtefan MITINCU

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 15 (226) din 15 august 2007Pagina 12

CMYK

CCuumm ssãã eevviittaaþþii uunnaacccciiddeenntt ddee mmaaººiinnãã

NN oo tt ee dd ee cc ãã ll ãã tt oo rr ii ee

HHOOIINNAARR PPRR IINN BBAALLCCAANNII

Pentru a participa la faza pe MinisterulApãrãrii a „Competiþiilor sportive ºi mili-tar-aplicative de varã, pentru unitãþi deinstrucþie”, sâmbãtã, 14 iulie 2007, ne-amîmbarcat pe bãtrânul autobuz, pus la dis-poziþie de B. 300 Dsv. ªi am luat drumulgarnizoanei Dej, având în faþã mai bine de700 km.

Dupã ce am „recuperat” echipa de înotdin garnizoana Brãila ºi pe cele de „duel defoc” din Buzãu, ne-am îndreptat spreCraiova unde am fãcut joncþiunea cuechipa de „patrulã-militarã” ºi cu echipelede triatlon, biatlon ºi înot ale fetelor.

Sub dogoarea soarelui de iulie ºi subameninþarea „Codului portocaliu”, amdepãºit, rând pe rând, Alexan-dria, Roºiori, Caracal, poposindîn cazarma „Scorpionilor negri”din Craiova, cam pe la prânz,pentru alimentare cu motorinã ºipreluarea echipelor mai susamintite. Strãbãtusem ceva maibine de 200 km ºi ne mai aºtep-tau alþi vreo 500...

Cu rãbdare ºi cu mici popa-suri pentru rãcorire, ne apropiemde punctul final, localitãþi caRâmnicu-Vâlcea, Sibiu, AlbaIulia, Turda, Cluj Napocadevenind puncte de reper spredestinaþia noastrã finalã.

Bucuroºi cã autobuzul nostrua funcþionat perfect ºi, mai ales,cã bãtrânul ºofer, nea IonDrãgulin, a rezistat mai binedecât oricine dintre mai tinerii luicolegi de la oricare din firmele deturism, pe la miezul nopþii, ampoposit în cazarma „Dragonilortransilvani” din cartierul dejean„Dealul Florilor”.

Duminicã, 15 iulie 2007, amparticipat la ºedinþa tehnicã a competiþiilor.De aceastã datã, s-ar pãrea cã mâna cpt.Marius Bãbuþã, ofiþerul nostru cu educaþiafizicã militarã, a fost mai norocoasã, aºaîncât, am „prins” momente de start bune.

Luni, 16 iulie 2007, a fost ziua dedicatãantrenamentelor specifice la faþa locului,respectiv, în Poligonul Beclean al Bg. 81 I.Bistriþa, stabilindu-ne tactica ºi strategiapentru întrecerile ce aveau sã urmeze.

Marþi, 17 iulie 2007, în prezenþa dom-nului gl.bg. Rus, comandantul Bg. 81 I. aavut loc deschiderea oficialã a competiþi-ilor, desfãºurate sub auspiciile ConsiliuluiInternaþional al Sportului Militar, dupã carene-am îndreptat spre Beclean.

Primele au intrat în concurs fetele de latriatlon militar, respectiv, slt. Cornelia

Popa, slt. Cristina Colceriu ºi s.g.v. IulianaRusescu. Au ieºit pe locul II la tragerile cuarmamentul de infanterie ºi la aruncareagrenadelor de mânã ºi pe locul I la alergareîn teren variat.

La duelul de foc masculin, bãieþii dinB. 60 Pºt. i-au învins pe marinari ºi trans-misioniºti ºi au fost învinºi de C. 4 A. Trt.ºi de cãtre aviatori.

La duelul lor de foc, fetele noastre le-aubãtut pe colegele lor din aviaþie ºi s-aurecunoscut învinse în faþa trãgãtoarelorardelence. Per ansamblu, la duelul de focam ocupat locul II.

Miercuri, 18 iulie 2007, ºtrandul dinmunicipiul Dej a gãzduit probele de

nataþie. La 100m liber masculin am ocupatun loc 5 ºi unul 6. La 100 m bras masculin– un loc 1 ºi un loc 5. La ºtafeta combinatãmasculin ne-am clasat pe locul 2. Foartebine a punctat pentru lotul nostru, valorosulînotãtor, slt. Cosmin Ciobotã, din B. 528Cc.

Antrenate de lt. Alin Preda ºi condusede slt. Teodora Mazere, ambii din Bg. 2 I.,fetele noastre din echipa de înot au pornitcu ambiþii mari în concurs, darnestãpânirea suficientã a stilurilor de înotle-a clasat pe locuri modeste. Dacã la probade 50 m liber feminin, slt. Cristina Colceriun-ar fi fost descalificatã pentru abordareaincorectã a stilului, alta ar fi fost soarta încazul înotului ºi a concursului în general.

Una peste alta, eu am fost mulþumit

cum au înotat, atât bãieþii, cât ºi fetele,numai ºi pentru faptul cã ne-am clasatînaintea C. 4 A. Trt.

Joi, 19 iulie 2007, la ora 07.00, s-a datstartul în proba-probelor, respectiv, cea depatrulã masculin. De aceastã datã, pedealurile din împrejurimile Becleanului ºiprin luncile Someºului Mare, nimeni ºinimic nu a mai putut sta în faþa„patruliºtilor” olteni. Practic, dupã vorbaunui mucalit muntean, ai noºtri i-au bãtutpe adversari „cu ceasul de la garã”, devan-sându-i cu peste 8 minute pe cei de la C. 4A. Trt. ºi cu peste 2 ore (!!) pe transmi-sioniºti.

Aº fi nedrept dacã, acum ºi aici, nu i-aºaminti pe toþi membri patrulei C. 1 A. Trt.,cu atât mai mult cu cât, mulþi, din cauzavârstei, nu vor mai putea concura în armatãsau, pentru condiþii mai bune, se vor mutaîn alte structuri ale sistemului naþional deapãrare. Aºadar, au luat startul: slt. AdrianCoºiereanu, slt. Mihai Gârboan, plt.maj.Francisc Saroºi, plt. Costinel Diaconu, sg.Alexandru Zamfir, s.g.v. Paul Brabi-escu, s.g.v. Ionuþ Durãu, s.g.v. Emil Petres-cu, s.g.v. Marius Cioc, s.g.v. George Enes-cu, s.g.v. Mirel Popescu, toþi olteni de spiþãveche.

Dupã trei zile de competiþii s-a traslinie ºi s-a decis: locul I: C.4 A. Trt.; loculII: S.M.F.A. (85 puncte); locul III: C.1 A.Trt. (85 puncte); locul IV: S.M.F.N.; loculV: C.C.I. Deºi, cam triºti, în urma loculuiocupat, conºtienþi cã pot mai mult, membriilotului nostru au fost felicitaþi de reprezen-tanþii SMG ºi ai comandamentului C. 4 A.Trt. ºi, pornind de la învãþãmintele ºi expe-rienþa dobândite, ºi-au propus sã fie maibuni în competiþiile ce vor urma, dacã vormai fi selecþionaþi.

Oricum, pentru mine a fost ultima com-petiþie sportivã la care am participat în cal-itate de cadru activ. Pe aceºti copii min-unaþi, care sunt membrii lotului C. 1 A. Trt.i-am îndrumat cum m-am priceput maibine: sfãtuindu-i, îndemnându-i, ambiþio-nându-i, certându-i ºi, mai ales, felicitându-i. Nu-mi doresc decât ca, cei ce vor venidupã mine, sã-i conducã în aºa fel încât sãfie mereu pe locul I.

Vineri, 20 iulie 2007, sub aceeaºivreme de pârjol, în plin cod portocaliu, lapeste 40 grade C, am parcurs drumul înapoide la Dej, la Bucureºti, unde am ajuns binetoþi membri lotului.

Aºa s-a încheiat epopeea ultimului startdin cariera mea. Caravana sportului militarse pregãteºte însã pentru alte ºi alte itine-rare.

PPeennttrruu uunniiii,, ssãã ffiiii nnoorrooccooss,, ppooaattee îînnsseemmnnaa ssããssccaappii ccuu vviiaaþþãã ddiinnttrr-uunn aacccciiddeenntt ddee mmaaººiinnãã ssaauu ssããnnuu pprroovvooccii uunnuull.. ªªii,, ccuumm nnoorrooccuull ººii-ll ffaaccee oommuull ccuummâânnaa lluuii,, rreeddaaccttoorriiii ssiittee-uulluuii EEddmmuunnddss..ccoomm vvãã vvoorrddaa ccââtteevvaa ssffaattuurrii - ccuumm ssãã vvãã ffeerriiþþii ddee aassttffeell ddeenneeccaazzuurrii.. EEii nnuu rreeaammiinntteesscc rreegguulliillee ddee ccoonndduuss ccaarreessee îînnvvaaþþãã llaa ººccooaallãã..

AAuu ppuuss ccaapp llaa ccaapp ccââtteevvaa ssffaattuurrii ccuulleessee ddee ppeetteerreenn,, ddee llaa ººooffeerrii ccaarree aauu ttrreeccuutt pprriinn aassttffeell ddee eexxppee-rriieennþþee..

1. Dacã sunteþi pe autostradã, evitaþi “banda ceamai rapidã”. Mergând pe banda din mijloc sau pecea din dreapta, aveþi mai multe ºanse sã evitaþi unaccident. Cele mai multe accidente de pe autostradãse întâmplã pe ultima bandã.

2. Scanaþi drumul cu privirea. Nu vã uitaþi numaila maºina din faþa dumneavoastrã. Fiþi atent ºi la cese întâmplã în faþa ei. Astfel, aveþi mai multe ºansesã observaþi dacã se întâmplã ceva în neregulã ºiputeþi reacþiona rapid.

3. Þineþi seama de unghiurile moarte. Aranjaþi-vã oglinzile astfel încât sã vã ofere o vederepanoramicã a ceea ce se întâmplã în spatele dum-neavoastrã. Nu vã bazaþi numai pe oglinzi.Întoarceþi capul ºi uitaþi-vã direct la benzile de lângãdumneavoastrã, dacã vreþi sã evitaþi ceva ce nu sevede în oglinzi.

4. Imaginaþi-vã un ceas. Þineþi mâinile pe volan,în poziþia orelor 9 ºi 3. Este o poziþie care vã permitesã manevraþi repede maºina atunci când sunteþinevoit sã evitaþi un accident. Din pãcate, ºoferii auobiceiul sã conducã cu o mânã “la ora 12” sau cuambele, odihnindu-se pe partea de jos a volanului.

5. Încercaþi sã aveþi control asupra volanului caun adevãrat pilot de curse. Adicã, sã împingeþivolanul pentru a-l roti ºi nu sã îl trageþi. Împingân-du-l vã veþi fixa, mai bine, în scaun. Un alt truc estesã trageþi scaunul îndeajuns de aproape de volan,astfel încât, încheietura mâinii sã se odihneascã pevolan, iar spatele sã fie lipit de scaun. Aceastã po-ziþie, nu numai cã vã va ajuta sã nu vã oboseascãbraþele, dar acestea vor fi în poziþia optimã pentru omanevrã de ultim moment.

6. Judecaþi un ºofer dupã starea în care se aflãmaºina lui/ei. Dacã maºina se aflã într-o staredeplorabilã, a fost lovitã sau are geamurile murdare,ei bine, asta înseamnã, nu numai cã stãpânul ei esteo persoanã delãsãtoare, dar ºi cã este un ºofer nea-tent. Adesea, când sunteþi în trafic puteþi observa ºiconducãtori auto obosiþi, beþi sau preocupaþi de tele-fonul mobil. Atunci ar fi bine sã vã îndepãrtaþi câtmai repede de acele maºini.

7. Trebuie sã ºtiþi care sunt limitele maºinii dum-neavoastrã. Fiþi atenþi cum reacþioneazã maºina înanumite situaþii: dacã se înclinã mult la curbe,înseamnã cã vã supuneþi unui risc foarte mare atuncicând trageþi de volan, la viteze mari, ca sã evitaþi unaccident. Este important sã vã familiarizaþi ºi culimitele frânei ºi cauciucurilor maºinii dumneavoas-trã.

Cât timp îi ia sã se opreascã atunci când cãl-caþi frâna la podea? Ce aderenþã au pneurile?

8. Aveþi grijã ca maºina sã fie în formã bunã.Mai gândiþi-vã dacã este înþelept sã amânaþi schim-barea unor pneuri uzate. S-ar putea ca acestea sãcedeze atunci când aveþi mare nevoie de ele ºi s-arputea sã vã coste viaþa.

9. Noaptea nu este timpul potrivit pentru cãlã-torii. Deºi, poate, preferaþi sã mergeþi noaptea, ca sãevitaþi aglomeraþia, nu uitaþi de tinerii care orga-nizeazã curse de maºini acolo unde vã aºteptaþi maipuþin. Nu mai vorbim cã, la ore târzii, ºoferii care aubãut ceva mai mult, îºi fac curaj ºi se urcã la volansau lumea pleacã de pe stadioane sau de la baruri ºipetreceri. De asemenea, evitaþi ºoselele pustii ºiîntunecate. (P.I.)

Sergentul major Ionel Sorinel Berchetaru, dinBatalionul 33 Vânãtori de Munte, rãnit în data de 1august 2007, în teatrul de operaþii, Afganistan, a fostrepatriat pe 7 august, din spitalul Landstudl al bazeiamericane Ramstein (Germania).

Militarul se aflã la Spitalul Clinic de UrgenþãMilitar „Carol Davila”, din Bucureºti, se simte bineºi urmeazã un program de recuperare postoperatorie.

Sergentul major Ionel Sorinel Berchetaru a fostoperat la spitalul de linie Qalat în noaptea de 1 spre2 august ºi transportat, ulterior, în Germania pentrutratament de specialitate ºi program de recuperare laSpitalul Landstudl.

Biroul de presã al M.Ap.

Repatriat din Afganistan

RR ee pp oo rr tt aa jj dd ee aa tt mm oo ss ff ee rr ãã

DDEEJJ - UUll tt iimmuu ll ss ttaa rr tt

Batalionul 96 Geniu a ARMATEI - curierul.forter.ro 2004-2014/Arhiva 2007/226.pdf · despre...

Documents

Transcript of Batalionul 96 Geniu a ARMATEI - curierul.forter.ro 2004-2014/Arhiva 2007/226.pdf · despre...