1

ORDIN NR. 717 din 22.12.2010

de inchidere a investigatiei din oficiu, deschisa prin Ordinul nr. 487/29.10.2004 si extinsa

prin Ordinul nr.37/03.03.2006, avand ca obiect posibila incalcare a prevederilor art. 5 si art. 6 din Legea concurentei nr.21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, de catre

societatile active pe piata siderurgica din Romania Presedintele Consiliului Concurentei, in baza: 1. Legii concurentei nr.21/1996, republicata, modificata prin OUG nr. 75/2010, publicata în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459/06.07.2010; 2. Decretului nr.700/27.04.2009 pentru numirea presedintelui Consiliului Concurentei,

publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.284/30.04.2009; 3. Decretelor nr.1089/06.09.2006 si nr.701/27.04.2009, pentru numirea vicepreşedintilor

Consiliului Concurentei, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.767/08.09.2006, respectiv nr.284/30.04.2009;

4. Decretelor nr. 1087/06.09.2006, nr.1088/06.09.2006, nr.702/27.04.2009 şi nr.703/27.04.2009, privind numirea unor membri ai Plenului Consiliului Concurentei, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767/08.09.2006, respectiv nr. 284/30.04.2009;

5. Regulamentului de organizare, functionare şi procedura al Consiliului Concurentei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.288/01.04.2004, cu modificarile şi completarile ulterioare;

6. Ordinul nr. 52/15.03.2004 al Preşedintelui Consiliului Concurentei de declanşare a unei investigatii privind o eventuala incalcare a art. 6 lit. a), lit. d) şi lit. f) din lege, de catre SC COST SA Târgovişte, prin recurgerea la fapte anticoncurentiale asupra SC PCC STEROM SA Câmpina;

7. Ordinului nr. 487/29.10.2004, al Presedintelui Consiliului Concurentei, prin care s-a dispus largirea obiectului investigatiei declansate prin Ordinul nr. 52/15.03.2004, cu identificarea posibilelor incalcari ale art. 6 din lege, de catre societatile active pe intreaga piata siderurgica;

8. Ordinului nr. 37/03.03.2006 al Presedintelui Consiliului Concurentei, prin care s-a dispus largirea obiectului investigatiei declansate pe piata siderurgica, cu identificarea unor posibile incalcari, de catre societatile active pe aceasta piata, ale prevederilor art.5 din lege;

9. Raportului de investigatie – Partea I, prin care se propune inchiderea investigatiei declansate din oficiu pe piata siderurgica, pe motiv ca nu s-au gasit elemente probatorii privind o eventuala incalcare a art. 6 si/sau a art. 5 din Legea concurentei nr.21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, de catre societatile active pe aceasta piata;

2

Avand in vedere: I. Faptele

I.1.Sectorul siderurgic 1. Otelul este un aliaj de minereu de fier si carbon, frecvent utilizat atat ca materie prima in industrie (automobile), cat si in constructii, sub denumirea de otel beton. Acesta reprezinta, conform Comisiei Europene, „unul dintre materialele cele mai importante utilizate in societatea noastra. Este prezent atat in constructiile in care locuim si muncim, in mijloacele de transport pe care le folosim si joaca un rol fundamental in fabricarea si distributia produselor alimentare pe care le consumam. In plus, otelul constituie o materie prima indispensabila pentru marea majoritate, daca nu pentru totalitatea celorlalte ramuri ale industriei prelucratoare”1. 2. Productia siderurgica necesita o capitalizare intensa. Economia de scara minima este ridicata si investitiile in acest sector sunt foarte specifice. In consecinta, se evidentiaza bariere la intrare foarte mari. Integrarea verticala este regula, cu unele exceptii. Majoritatea producatorilor controleaza o parte importanta a lantului de productie si multi sunt integrati in aval in distributia otelului si prima prelucrare a acestuia in tuburi, bare si profile. 3. Piata siderurgica reprezinta, ca volum si importanta, a doua piata la nivel mondial, dupa cea a petrolului. Intre cele doua sectoare majore ale economiei mondiale exista interdependente totale, fluctuatiile de pret comportate de fiecare dintre acestea fiind imediat resimtite si preluate de cealalta piata. Complexitatea si dimensiunile pietei otelului pot determina mutatii importante in structura comertului mondial, iar dereglarea, chiar si limitata in timp si spatiu, a mecanismului comercial, poate conduce la crize locale sau globale majore. 4. Productia si consumul de otel reprezinta doua componente majore ale dezvoltarii economice, care influenteaza ritmul investitiilor si se reflecta in evolutia PIB. 5. Marile concentrari de productie din industria siderurgica sunt: China (cel mai mare producator mondial), Japonia si Coreea de Sud, Uniunea Europeana, SUA/Canada si tarile CSI. Acesti poli ai industriei siderurgice influenteaza major piata globala, inclusiv stabilirea si evolutia preturilor produselor siderurgice. I.1.1. Evolutia sectorului siderurgic pe plan international (2003-2008) 6. Pe la mijlocul anilor ’70 si pana in 1988, siderurgia europeana a cunoscut o prabusire a cererii care a generat probleme de supracapacitate si oferta excedentara si, in consecinta, un nivel scazut de preturi, cu variatii in functie de produs. In scopul protejarii sectorului, Comisia Europeana a luat o serie de masuri, cum ar fi adaptarea productiei si livrarilor la un nivel propus de Comisie, angajamente voluntare ale producatorilor, impunerea de cote etc. 7. Anul 2004 a fost un an cu totul deosebit pentru piata otelului pe plan mondial, datorita faptului ca pentru prima data productia mondiala de otel a depasit un miliard de tone, in crestere cu 9% fata de anul anterior, cat si pentru ca, dupa o perioada lunga de timp, cererea

1 Decizia CE COMP/CECA. 1351/2001 – Usinor/Arbed/Acelaria, pct.11.

3

mondiala a depasit oferta. Aceasta crestere a fost provocata in principal de escaladarea cererii provenind din China si din tarile emergente. 8. Cererea puternica de otel si o cerere subsecventa a materiilor prime care intra in procesul de fabricatie a otelului, au condus la o situatie de penurie si la o crestere accentuata a preturilor otelului la nivel mondial. 9. Concomitent cu evolutia cererii si a ofertei pentru produsele siderurgice la nivel mondial, in decursul anului 2004 a avut loc si o majorare puternica a costurilor materiilor prime (minereu de fier, cocs, deseuri), un alt factor de influenta foarte important care a condus la cresterea preturilor. In acest context, preturile la toate produsele siderurgice au crescut cu peste 50% fata de 2003. 10. De asemenea, o problema importanta, care a avut impact asupra pietei, a fost generata de intensificarea actiunilor de concentrare si consolidarea sectorului siderurgic. 11. In anul 2004 a avut loc infiintarea unui nou gigant in domeniul otelului, respectiv compania Mittal Steel, companie ce controleaza continentul nord american si alte zone. In acest timp grupul Arcelor (infiintat in anul 2002 prin fuziunea a trei societati siderurgice europene: Acelaria, Arbed si Usinor) a devenit lider pe piata vest europeana. 12. Pentru anul 2005, productia de otel la nivel mondial a inregistrat un ritm de crestere de 5,8%, in scadere fata de anul 2004, cand ritmul a depasit 8%. In decursul acestui an au continuat actiunile de concentrare si consolidare din industria otelului, cu scopul de a realiza mari unitati cu rentabilitate si productivitate ridicate. 13. Preturile la materii prime au crescut in 2005 comparativ cu 2004 cu cca.40-50 $/tona. 14. Preturile la produsele siderurgice au crescut in continuare, majorare datorata, ca si in anul precedent, cerererii sustinute, mai ales din partea Chinei, al carei consum a sporit cu peste 10% in anul 2005. 15. Pentru anul 2006, productia de otel la nivel mondial a inregistrat un ritm de crestere de cca.9,41% fata de anul precedent. Ca si si in anul 2005, majorarea productiei din 2006 se datoreaza tot Chinei. In Europa, a doua regiune producatoare de otel din lume (16% din productia mondiala), evolutia favorabila a industriei otelului s-a datorat in mare masura cresterii cererii interne, in special in constructiile navale, constructii de masini si conducte pentru transportul titeiului si gazului natural. In acest context conjunctural favorabil, preturile produselor din otel au avut majorari importante. 16. In anul 2007, productia globala de otel a continuat sa evolueze in ritm sustinut (+7,4%); se constata insa o incetinire a ritmului de crestere fata de anul 2006, cand productia mondiala s-a majorat cu 9%. 17. Evolutia deosebit de favorabila a productiei mondiale de otel in anul 2007 s-a datorat tot Chinei, care a realizat din nou o productie foarte mare de otel (circa 490 milioane tone sau 36% din totalul mondial), intr-un ritm deosebit de inalt (+15,6%).

4

18. Anul 2008 a fost un an al extremelor, preturile au crescut deosebit de accentuat pana la jumatatea anului dupa care a avut loc o scadere cu cc.40-50% pana la finele anului. Aceasta scadere din ultimele luni ale anului 2008 se datoreaza generalizarii recesiunii economice la nivel global.

[...]

[...]

I.1.2. Evolutia sectorului siderurgic din Romania (2003-2008) 19. Piata mondiala a otelului, ca si cea din Romania este o piata globalizata. Incepand cu anul 2002, comertul cu produse siderurgice a devenit pe deplin liberalizat pe relatiile economice dintre Romania si tarile membre UE, CEFTA, precum si cu Turcia si incepand cu anul 2007 cu tarile foste membre CSI. 20. La inceputul anului 2001, sectorul siderurgic din Romania cuprindea in componenta un numar de 33 societati comerciale, situate din punct de vedere geografic in toate regiunile tarii. Capacitatile productive, aflate in functiune la sfarsitul anului 1989, au asigurat Romaniei o productie de 14.011 mii tone otel lichid, productie ce nu a mai fost niciodata realizata dupa acest an. 21. In perioada cuprinsa intre 1990 si 2003, toate unitatile productive din sectorul siderurgic au intrat intr-un proces complex de modernizare si restructurare, in vederea adaptarii la cerintele economiei de piata. Pana la finele anului 2003 au fost inchise sau dezafectate toate capacitatile de productie neperformante, uzate fizic sau moral, care insumau o capacitate de productie de aproximativ 9.000 mii tone anual. 22. Dintre capacitatile de productie existente in prezent, 7 combinate integrate sunt specializate in producerea otelului. Dintre acestea, ArcelorMittal Galati (in continuare „AMG”) este specializat in fabricarea de produse plate (table si benzi laminate) din otel convertizor, celelalte combinate fiind specializate in fabricarea de produse lungi (otel beton, sarma laminata, profile) din otel electric. 23. La inceputul anului 2004, structura actionariatului din sectorul siderurgic era preponderent privata, datele statistice indicand faptul ca aproximativ 95% din capitalul social al societatilor comerciale din domeniul producerii otelului era detinut in proprietate privata. La sfarsitul anului 2004 intreg capitalul social si capacitatile de productie din siderurgia romaneasca erau in proprietate privata. 24. Desi siderurgia este un sector cu bariere mari la intrare din punct de vedere investitional, au aparut societati noi, de regula cu capital integral strain, si care activeaza pe diverse piete, pe care nu se suprapun cu ceilalti jucatori activi. 25. Piata produselor siderurgice s-a confruntat, pe parcursul perioadei post privatizare, si cu bariere administrative la intrare, respectiv taxele vamale. Acestea au fost de 10% pentru produsele semifabricate si 20% pentru restul produselor, aplicandu-se la importul de produse siderurgice din foste tari CSI si din alte state cu care Romania nu avea acorduri bilaterale.

5

26. Pe piata romaneasca se remarca un fenomen, intalnit si in alte sectoare, de concentrare a unitatilor de productie in portofoliul marilor producatori mondiali, care dispun de resursele financiare si tehnologice necesare asigurarii competitivitatii produselor din otel. Astfel, industria siderurgica romaneasca s-a concentrat in doua mari grupuri: ArcelorMittal, numarul unu mondial, integrat pe orizontala si pe verticala, unic producator de produse laminate plate si cu activitati pe toate celelalte piete, asa cum sunt definite acestea din punct de vedere concurential (83,4%) si Mechel Steel Group, unic producator de produse lungi aliate, dar si cu activitati pe toate celelalte piete de produse lungi si alte produse non CECO. 27. Efortul finaciar al statului pentru sprijinirea trecerii cu succes a companiilor siderurgice de la sistemul centralizat la o economie de piata a evoluat crescator in perioada 1993-2003. Cresterea importanta, incepand cu anul 2001, a ponderii ajutorului de stat pentru obiective sectoriale se datoreaza, in principal, ajutoarelor de stat alocate pentru industria siderurgica. 28. Incepand cu anul 2005 se constata o crestere continua a importurilor, in timp ce exporturile au avut o evolutie alternativa; in schimb consumul intern a crescut considerabil, ceea ce explica, pe de o parte, evolutia pozitiva consolidata a economiei prin cererea crescuta de otel si, pe de alta parte, cresterea livrarilor companiilor siderurgice pe piata interna in dauna exportului. 29. Vanzarile de produse siderurgice au urmat cererea pietei (interna si externa). Structura de fabricatie este alcatuita in principal din otelurile obisnuite (carbon), tabla si banda la cald laminate (clasic), otelul beton pentru constructii, tabla si banda galvanizata si tevile (sudate si laminate) pentru constructii, aductiunile de apa, petrol si gaze. Este totusi de remarcat ca produsele cu prelucrare avansata sunt cerute, inclusiv de piata interna, intr-o proportie mult mai mare decat in anii precedenti. I.2.Partile (1) ArcelorMittal Galati2 30. Intreprinderea ArcelorMittal Galati apartine grupului ArcelorMittal si este activa in productia si vanzarea directa a produselor plate din otel carbon. 31. In 2004, Ispat International si LNM Holdings au fuzionat pentru a forma Mittal Steel. In acelasi timp, Mittal Steel a anuntat concentrarea cu International Steel Group din Statele Unite ale Americii, creand astfel cel mai mare producator mondial de otel. In 2006 Mittal Steel a fuzionat cu compania Arcelor, al doilea producator mondial de otel, operatiunea fiind aprobata de Comisia Europeana3 si de catre Consiliul Concurentei4. Astfel a luat nastere liderul mondial in domeniu, denumit ArcelorMittal. 32. Grupul Mittal Steel mai controleaza in Romania alte trei companii siderurgice: Tepro (in prezent ArcelorMittal Iasi), Petrotub Roman (in prezent ArcelorMittal Roman) si Siderurgica Hunedoara (in prezent ArcelorMittal Hunedoara). (2) Mechel Targoviste5 2 CUI 1639739

3 Case No. COMP/M 4137 – Mittal/Arcelor.

4 Decizia nr. 245/2006 a Consiliului Concurentei.

5 CUI 913720, Sos Gaesti nr.11, Targoviste, jud. Dambovita

6

33. Societatea a fost infiintata prin H.C.M. nr. 1101/1969 sub denumirea de „Intreprinderea de Oteluri Aliate”. In anul 1975, prin H.C.M. nr. 300/01.04.1975, I.O.A. se transforma in „Combinatul de Oteluri Speciale”. Prin H.G. nr. 29/1991 si in baza Legii nr. 15/1990 a fost infiintata Societatea Comerciala COST - S.A., prin preluarea patrimoniului fostului C.O.S. Targoviste. In 2002, COST a fost preluata de grupul Mechel. Obiectul de activitate al Mechel Targoviste consta in producerea si comercializarea de oteluri carbon si slab aliate, oteluri speciale (aliate si inalt aliate) pentru scule, bare, blocuri, semifabricate forjate, profile laminate si bare trase, banda si tabla pentru industria electrotehnica, precum si alte activitati de cercetare, proiectare si prestari de servicii. 34. Grupul Mechel mai detine in Romania SC MECHEL CAMPIA TURZII (fosta S.C. Industria Sarmei S.A. Campia Turzii), SC DUCTIL STEEL S.A. si SC LAMINORUL BRAILA SA. (3) TMK Reşita 35. S.C. CSR S.A. Resita (Combinatul Siderurgic Resita) este o societate inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J11/59/1991. In anul 2004, compania a fost privatizata, fiind preluata de catre grupul rus TMK prin filiala Sinara Handel GmbH (TMK EUROPE GmbH). 36. Principalele produse oferite de TMK Resita pe piata siderurgica sunt otel si laminate din otel pentru: tagle pentru tevi, laminate pentru S.N.C.F.R., profile grele si alte semifabricate.

(4) Tenaris Donasid Calaraşi 37. Intreprinderea Tenaris Donasid face parte din grupul Tenaris si este activa pe piata semifabricatelor. Grupul Tenaris mai controleaza in Romania combinatul Silcotub Zalau, preluat in 2004 prin achizitionarea firmei Tubman International, care detinea pachetul majoritar la Silcotub. Compania din Zalau produce tevi din otel de carbon si slab aliat fara sudura, cu utilizare in industria constructiilor, petrolului si gazelor, industria energetica si chimica, a constructiilor de masini.

(5) Distribuitorii AMG 38. Investigatia a cuprins analiza unei posibile intelegeri pe piata distributiei produselor siderurgice. 39. In perioada 2004-2008, Mittal a avut relatii contractuale cu cca. 16 distribuitori autorizati, in toate regiunile tarii: All Pic (Timisoara), BAD (Suceava), Baduc (Bucuresti), Baurom Construct (Galati), Mairon (Galati), Constam (Buzau), Tirana Impex (Cluj-Napoca), Ramoss COM (Sacele), Melinda Impex (Odorheiu Secuiesc), Kronmat (Brasov), Adimet (Iasi), Andami (Bucuresti), Transcarpatica (Cluj-Napoca), Tess Conex (Iasi), Metabrass (Brasov), Comat (Constanta). I.3.Procedura 40. In februarie 2004, la Consiliul Concurentei a fost inregistrata o plangere privind un posibil abuz de pozitie dominanta din partea SC COST SA Targoviste asupra SC PCC STEROM SA Campina. Prin Ordinul nr. 52/15.03.20046 al Presedintelui Consiliul Concurentei, s-a dispus

6 Investigatia privind o eventuala incalcare a art. 6 lit. a), lit. d) si lit. g) din Legea concurentei nr. 21/1996,

modificata si completata prin OUG nr. 121/2003, de catre SC COST SA Targoviste, prin recurgerea la fapte anticoncurentiale asupra SC PCC STEROM SA Campina).

7

declansarea unei investigatii privind o eventuala incalcare a art. 6 lit. a), lit. d) si lit. f) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare (in continuare, “lege”), de catre SC COST SA Targoviste, prin recurgerea la fapte anticoncurentiale asupra SC PCC STEROM SA Campina. 41. Avand in vedere intensificarea efectelor cresterii preturilor, precum si semnalele alarmante din piata, Consiliul Concurentei s-a autosesizat si a extins investigatia la intreaga piata siderurgica. Investigatia a fost declansata prin Ordinul nr. 487/29.10.20047, al Presedintelui Consiliului Concurentei si a avut ca obiect analiza posibilelor incalcari ale art. 6 din lege, de catre societatile active pe aceasta piata. 42. Ulterior, prin Ordinul nr. 37/03.03.20068 al Presedintelui Consiliului Concurentei, s-a dispus largirea obiectului investigatiei declansate pe piata siderurgica, cu identificarea unor posibile incalcari, de catre societatile active pe aceasta piata, ale prevederilor art.5 din lege. 43. In ceea ce priveste aspectele de procedura, potrivit legii, în cazul declansarii unei investigatii din oficiu, în situatia în care nu se descopera o incalcare a legii, aceasta investigatie poate fi închisa printr-un ordin al Presedintelui Consiliului Concurentei, fara a mai fi necesara procedura de audiere a partilor, care este însa obligatorie atunci cand investigatia a fost declansata ca urmare a unei plangeri. 44. Din aceste considerente de ordin procedural, analiza posibilului abuz de pozitie dominanta din partea SC COST SA Targoviste asupra SC PCC STEROM SA Campina a fost delimitata de analiza posibilei existente a unor practici anticoncurentiale pe piata siderurgica în general. II. Piata relevanta

45. In Instructiunile privind definirea pietei relevante9 se mentioneaza ca „piata relevanta a produsului cuprinde toate produsele si/sau serviciile pe care consumatorul le considera interschimbabile sau substituibile, datorita caracteristicilor, preturilor si utilizarii acestora” si ca „piata relevanta geografica cuprinde zona in care intreprinderile in cauza sunt implicate in cererea si oferta de produse si servicii, in care conditiile de concurenta sunt suficient de omogene si care poate fi delimitata de zonele geografice invecinate, deoarece conditiile de concurenta difera in mod apreciabil in respectivele zone”. Piata relevanta are deci doua componente: piata produsului si piata geografica. Procesul de productie 46. Inainte de a prezenta in detaliu pietele relevante ale produsului este importanta stabilirea cadrului in care aceasta industrie functioneaza.

7 Investigatie avand ca obiect analiza posibilelor incalcari ale art. 6 din Legea concurentei nr. 21/1996,

modificata si completata, de catre societatile active pe piata siderurgica. 8 Ordin privind largirea obiectului investigatiei declansate pe piata siderurgica, cu identificarea unor posibile

incalcari, de catre societatile active pe aceasta piata, ale prevederilor art.5 din Legea concurentei nr.21/1996, republicata . 9 Publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 553/5.08.2010.

8

47. Prima diferentiere importanta in industria siderurgica este bazata in mod esential pe chimia otelului. Pot fi distinse trei tipuri importante de otel, respectiv otel carbon si slab aliat, otel inoxidabil si otel special sau inalt aliat. 48. Otelul carbon este cel mai familiar si se utilizeaza intr-o larga gama de aplicatii inclusiv caroserii de masini, cutii pentru bautura, bare si otel beton utilizate in constructii etc. 49. Otelul inoxidabil contine proportii semnificative de crom si nichel si, in consecinta, este mult mai costisitor decat otelul carbon. De aceea este folosit in principal in aplicatii in care este necesara rezistenta la coroziune si/sau rezistenta la temperaturi inalte. 50. Proprietatile fizice ale otelului pot fi modificate prin schimbari in compozitia chimica sau prin tratamentele pe care acesta le primeste in timpul productiei sau in timpul procesarii ulterioare. 51. In prezent exista doua procese de productie, valabile pentru aproape tot ce inseamna productia siderurugica mondiala, respectiv sistemul integrat si sistemul electric. 52. Sistemul integrat este cel cu capitalizarea cea mai intensiva si implica productia otelului lichid din minereu de fier, carbune si calcar. Minereul de fier lichid astfel obtinut este ulterior transformat in otel intr-un covertizor cu oxigen. In acest stadiu sau utilizand un vas separat este ajustata compozitia chimica finala a otelului. 53. O alternativa a procesului de productie este cea electrica in care deseuri si, uneori fonta, sunt topite. Apoi se folosesc aliaje pentru a ajusta si a obtine compozitia chimica dorita. Otelul lichid este ulterior turnat in produse semifinite si care, in continuare, sunt procesate prin laminare in variate produse finite din otel. 54. Combinatele electrice sunt in general construite in apropiere de surse de deseuri. Intre combinatele intergrate se poate face o distinctie intre cele moderne, construite pe coaste (cu acces rapid la transport pe apa) si cele construite in interiorul teritoriului. Cele din interior se bazau pe disponibilitatea surselor de carbune si minereu de fier. Astazi in Europa minereul de fier si carbunele utilizat in industria siderurgica sunt importate. Aceasta asigura anumite avantaje combinatelor de coasta, in special a celor construite in apropierea porturilor cu ape adanci. 55. In cadrul procesului de productie, se evidentiaza in mod clar ca produsele nu au acelasi nivel de valoare adaugata. Aceasta se traduce in niveluri diferite de profitabilitate. In fapt, produsele din aval se dovedesc a avea o valoare adaugata mai mare si niveluri apreciabil mai ridicate ale veniturilor inainte de impozitare, depreciere si amortizare. II.1. Pietele produsului si piata geografica a produselor siderurgice Piata produsului 56. Piata relevanta a produsului cuprinde toate produsele si/sau serviciile pe care consumatorul le considera interschimbabile sau substituibile, datorita caracteristicilor, preturilor si utilizarii acestora. Aceste produse trebuie sa fie suficient de asemanatoare, astfel incat consumatorii sau beneficiarii sa le ia in considerare atunci cand iau deciziile de cumparare.

9

57. In conformitate cu deciziile anterioare ale Comisiei Europene10, produsele din otel carbon si slab aliat constituie o piata a produsului diferita fata de cele inalt aliate si inoxidabile. 58. Produsele din otel carbon si slab aliat nu pot fi substituite de produsele inalt aliate datorita: compozitiei chimice diferite, diferentelor de pret semnificative si diferitelor domenii de aplicabilitate11. 59. Produsele din otel carbon reprezinta o piata a produsului diferita de cea a produselor din otel inoxidabil, in special datorita diferentei intre compozitia chimica a otelului nealiat, a otelului inoxidabil si a otelului rezistent la temperatura inalta si a altor oteluri inalt aliate12. (I) Pietele relevante ale produselor din otel carbon si slab aliat 60. In conformitate cu procesul de productie detaliat anterior, otelul lichid obtinut prin topirea deseurilor sau prin topirea carbunelui si a minereului de fier, se toarna in forme speciale, obtinandu-se produsele semifabricate. 1. Piata produselor semifabricate 61. Produsele semifabricate sunt obtinute prin turnarea continua a otelului lichid si imbraca diferite forme. In conformitate cu deciziile anterioare ale Consiliului Concurentei13 si ale Comisiei Europene, pot fi distinse urmatoarele categorii de produse semifabricate, care constituie piete relevante ale produsului distincte: blumuri – utilizate la fabricarea profilelor grele, tagle – utilizate la fabricarea barelor, a sarmei laminate si a profilelor usoare si, sleburi – utilizate la fabricarea produselor plate.

62. Pe piata semifabricatelor sunt activi producatori integrati, cum ar fi Mechel, Ductil, Tenaris Donasid, TMK Artrom, ArcelorMittal, care utilizeaza cea mai mare cantitate a taglelor produse in fabricarea produselor finite si doar o mica parte o vand tertilor neintegrati. Astfel, principala caracteristica a pietei o reprezinta gradul inalt al consumului propriu (in-house consumption). De asemenea, exista rezerve de capacitati de productie. 63. Totusi, o sursa viabila o reprezinta importul, care provine in proportie de aproximativ 60% din fostele tari CSI, si aproximativ 40% din tari membre UE. 64. Incepand cu 2007, nu mai exista bariere la intrare pentru aceste produse, taxele vamale si comisionul vamal fiind zero, indiferent de sursa de import, iar costurile cu transportul sunt reduse, furnizorii fiind pe piete limitrofe. 65. Pe piata taglelor se inregistreaza peste 20 de importatori, tendinta importului este in continua crestere si nu rezulta existenta vreunei pozitii dominante pe piata produselor semifabricate.

10

Case No.IV /ECSC. 1268 – Usinor/Cockerill Sambre, Case No.IV /ECSC. 1243 – Krupp Hoesch/Thyssen, Case No. COMP/M 4137 – Mittal/Arcelor. 11

Case No.IV /ECSC. 1268 – Usinor/Cockerill Sambre 12

Case No.IV /ECSC. 1243 – Krupp Hoesch/Thyssen 13

Decizia nr.219/2005 a Consiliului Concurentei – Mittal Steel /Kryvorizhtal Ucraina.

10

2. Pietele produselor finite 66. Produsele finite se prezinta sub forma produselor plate (materia prima utilizata fiind slaburile) si a produselor lungi (materia prima utilizata fiind blumurile si taglele) si sunt obtinute prin laminarea ulterioara a semifabricatelor. 67. Comisia Europeana a considerat ca produsele plate constituie o piata relevanta a produsului diferita fata de cea a produselor lungi14. Aceste doua tipuri de produse din otel carbon sunt fabricate pe laminoare diferite si sunt utilizate in aplicatii finale diferite. 2.1. Produse plate din otel carbon 68. Exista trei etape in procesul de fabricare a produselor plate din otel carbon: (2.1.1) laminarea la cald, (2.1.2) laminarea la rece si (2.1.3) acoperirea. Produsele finite pot fi vandute in oricare din aceste etape, ceea ce justifica distinctia dintre aceste trei categorii de produse plate. 69. Produsele laminate la cald (PLC), produsele laminate la rece (PLR) si produsele acoperite (PA) difera unele de celelalte din punct de vedere al caracteristicilor tehnice. In special, calitatea suprafetei si rezistenta la coroziune a PLC si PLR sunt inferioare celor ale PA. Nivelul de pret difera de la o categorie la alta. 70. Avand in vedere cele de mai sus, se poate concluziona ca produsele mentionate nu exercita constrangeri concurentiale unele asupra celorlalte si, in consecinta, constituie piete relevante ale produsului diferite. 2.1.1. Produse plate laminate la cald 71. Acestea sunt utilizate in industria autovehiculelor si in sectorul constructiilor, precum si la fabricarea tevilor si a tuburilor pentru transportul produsele petrochimice, in industria navala si, in general, in industria constructiilor de masini. PLC sunt fabricate sub forma de table groase si benzi de diverse latimi si grosimi, rulate. 72. Conform practicii decizionale a Comisiei Europene15, tabla groasa constituie o piata relevanta a produsului diferita de cea a benzilor laminate la cald. Cele doua categorii de produse se fabrica pe laminoare diferite, au alte dimensiuni, in special grosimea si sunt utilizate in aplicatii si la preturi diferite. 73. In Romania, productia de produse plate, indiferent de forma acestora, este asigurata in exclusivitate de AMG si necesarul total este completat de importuri.

Tabla groasa - evolutia cotelor de piata (%) in perioada 2003-2008

2003 2004 2005 2006 2007 2008

AMG 75-100 85-100 75-100 75-100 75-100 75-100

Import 0-25 0-15 0-25 0-25 0-25 0-25

Consum aparent

100 100 100 100 100 100

14

Case No IV/ECSC.1329-Usinor / Cockerill Sambre, Case No IV/ECSC.1268 – Arbed/Aceralia, Case No IV/ECSC.1243 Krupp Hoesch/Thyssen. Case No IV/ECSC.1264-Aceralia / Aristrain. 15

Case No. COMP/ECSC.1351-Usinor/Arbed/Acelaria.

11

74. Din analiza datelor de mai sus, rezulta ca, desi trendul este descrescator, cota de piata a societatii AMG ramane ridicata, importurile reducandu-se sub nivelul de 30%. In consecinta, pe piata tablei groase se evidentiaza pozitia dominanta a AMG.

Benzi laminate la cald - evolutia cotelor de piata (%)in perioada 2003-2008

2003 2004 2005 2006 2007 2008

AMG 75-100 75-100 65-100 65-100 0-50 0-50

Import 0-25 0-25 0-35 0-35 50-100 50-100

Consum aparent 100 100 100 100 100 100

75. Ca si in cazul tablei groase, din analiza datelor se evidentiaza un trend anual descrescator al cotelor de piata ale societatii AMG, care, in perioada 2007-2008 ajunge sa-si imparta piata in mod sensibil egal cu importurile, ceea ce pune sub semnul intrebarii pozitia dominanta a intreprinderii AMG. 76.Totusi, luand in considerare si puterea de piata a societatii AMG, pe piata benzilor laminate la cald AMG detine o pozitie dominanta. 2.1.2. Produse plate laminate la rece 77. Produse plate laminate la rece sunt produse laminate la cald care au trecut printr-o prelucrare ulterioara. Laminarea la rece reduce grosimea produselor plate laminate la cald, si furnizeaza o acuratete mai mare in ceea ce priveste dimensiunea, o suprafata mai neteda si o rezistenta mai mare. 78. Benzile si foile laminate la rece sunt ulterior procesate de producatorii de otel in produse din otel carbon acoperite. Cantitatea care ramane disponibila este vanduta pentru diverse aplicatii finale, catre industria auto, de ambalaje, transporturi, producatorii de masini-unelte, constructii, producatori de mobila si de tuburi sudate. O cantitate redusa este vanduta si catre firme distribuitoare, care o revand pentru aceleasi aplicatii finale, insa in cantitati mici. 79. Pe piata benzilor laminate la rece actioneaza atat AMG, ca unic producator local, cat si importurile, numai ca in acest caz AMG nu detine o pozitie dominanta; cu exceptia anului 2003, cand devansa importurile cu cca. 10%, incepand cu 2005 se situeaza la un nivel de cca. [30-50]% din total consum aparent, importurile ocupand diferenta cu cca. [50-70]%. 2.1.3. Produse plate acoperite 80. Pe piata produselor plate galvanizate actioneaza atat AMG, ca unic producator local, cat si importurile si, nici in acest caz, AMG nu detine pozitie dominanta; cu exceptia anilor 2003 si 2004, cand devansa importurile, incepand cu 2005 si pana in 2008, se situeaza la nivel de cca. [30-50]% din total consum aparent, importurile ocupand diferenta cu cca. [50-70]%. 2.2. Produse lungi din otel carbon 81. Productia de produse lungi din otel implica utilaje si procedee de fabricatie diferite. La fabricarea produselor lungi, taglele si blumurile sunt initial re-incalzite si apoi laminate in mod repetat pentru a se obtine forma exacta dorita.

12

82. In cadrul produselor lungi se pot distinge mai multe categorii: 2.2.1. profile, care pot fi usoare si grele, 2.2.2. bare comerciale, 2.2.3. otel beton, 2.2.4. sarma laminata si 2.2.5. tevi. 2.2.1. Profile 83. Profilele sunt fabricate prin trecerea repetata prin laminor a taglelor si blumurilor, reducandu-se astfel dimensiunea otelului si schimbandu-i forma. Profilele pot avea diverse forme („I”, „H”, „T” si „U”). In functie de dimensiunea lor, profilele se impart in: (I) profile usoare si (II) profile grele, care la randul lor cuprind si (III) profilele mijlocii. 84. Profilele usoare au in general dimensiunea sub 80 mm; principalele trei forme sunt: unghiuri, „T” si „C” si sunt utilzate pe scara larga in constructii. Toate profilele usoare pot fi fabricate in acelasi laminor. 85. In ultimii 2 ani structura pietei interne a profilelor usoare s-a schimbat. Daca in 2007 in tara au fost 6 producatori interni care impreuna faceau [30-40]% din produsele consumate pe piata interna, la sfarsitul anului 2009 au ramas doar 3 producatori interni: Mechel Targoviste, Laminate Bucuresti (Focsani), Laminorul Braila. 86. Consumul aparent de profilele usoare in Romania a scazut, acest lucru datorandu-se tendintelor negative din principalele sectoare consumatoare de profile din otel mijlocii si usoare: confectii si structuri metalice, constructii nerezidentiale, constructii navale, infrastructura (drumuri si poduri), industria de utilaje si auto. 87. Pe piata profilelor usoare nu se inregistreaza nicio pozitie dominanta, importurile fiind preponderente, in crestere de la cca. 30% la inceputul perioadei de analiza de peste cca. 50% in 2008, cand se inregistreaza peste 80 de importatori. 88. Profilele grele (traverse) sunt fabricate din blumuri re-incalzite si sunt utilizate in mod special in constructii. Ele includ profilele de structura („I”, „H” si „U”), traversele pentru minerit, sine si palplanse.

89. In perioada 2003 - 2007, consumul aparent de profile grele a inregistrat un trend crescator.

90. Incepand cu anul 2008 a inceput scaderea consumului, printre principalele cauze ce au determinat aceasta scadere fiind reducerea activitatii in minerit, constructii industriale si infrastructura.

91. Necesarul de marfa pe piata profilelor grele este asigurat de mai multi producatori romani: Mechel, TMK, Laminorul, Laminate dar si din import, acesta situandu-se in mod constant la nivel de peste 50% si fiind o alternativa viabila pentru consumatorii din Romania. 92. Pe piata profilelor grele nu se inregistreaza o pozitie dominanta. 2.2.2. Barele comerciale 93. Acestea sunt fabricate din tagle, pe laminoarele de bare sau de profile mijlocii si pot avea forme rotunde, patrate sau hexagonale. Barele comerciale sunt vandute in general la producatori, la centre-service si la alti procesatori, pentru taiere, indoire sau prelucrare intro

13

varietate larga de produse. Aplicatiile finale sunt in industria auto si cea constructoare de masini si in constructii. 2.2.3. Otelul beton 94. Otelul beton are suprafata cu crestaturi, nervuri si adancituri si se produce cu diametre standard intre 6 si 24 mm, fiind utilizat in special in industria constructiilor pentru armarea structurilor de beton. Se poate fabrica in colaci sau bare.

95. Pana la jumatatea anului 2008 cererea de otel-beton a cunoscut o crestere aproape continua. Criza economica si financiara, care a afectat si sectorul constructiilor in general, a condus la o scadere a cererii si, in consecinta, a productiei de otel-beton. 96. Structura pietei interne este aproximativ constanta in ultimii 2 ani : raportul productie interna-import se situeaza la cca 64% intern si 36% import. 97. Piata otelului beton se confrunta cu importuri substantiale, din care cea mai mare cantitate provine de la furnizori din Turcia, Ucraina, Moldova, Bulgaria si Grecia. 98. Costurile de productie ale otelului beton in aceste tari sunt semnificativ sub costurile de productie ale combinatelor din Romania, datorita costurilor mai mici la gaze, energie electrica, feroaliaje. Chiar adaugand costurile de transport (circa 3-4% din valoarea marfii), livrarea otelului beton pe piata interna a Romaniei este foarte avantajoasa, avand in vedere valoarea adaugata ridicata in comparatie cu producatorii interni. 99. Importurile ating cota de 36% in 2008, pornind de la 3% in 2004. Aceasta reprezinta cea mai mare rata de crestere a importului de pe pietele de otel analizate si demonstreaza ca importul de otel beton nu este impiedicat de dezavantaje concurentiale privind calitatea, pretul sau logistica. Cresterea cotei de import a avut loc pe fondul majorarii cererii de otel beton pe piata romaneasca, la care producatorii interni nu au facut fata. Pe piata de otel beton, se inregistreaza peste 60 de importatori in 2007. 100. Importurile exercita o constrangere concurentiala reala si de durata asupra producatorilor interni. 101. Pe piata otelului beton nu se inregistreaza nicio pozitie dominanta. 2.2.4. Sarma laminata 102. Sarma laminata este produsa prin re-incalzirea blumurilor ajungand produsul final la un diametru cuprins intre 5.5mm si 16 mm. Sarma laminata este produsa in mod normal in colaci si se distinge fata de celelalte produse lungi prin tipul de laminor folosit pentru productie si caracteristicile sale. Sarma laminata cu continut scazut de carbon este folosita pentru aplicatii putin pretentioase, cum sunt gardurile de sarma si plasele de armare, in timp ce sarma cu continut mediu si mare de carbon se folosesc in aplicatii mai avansate, cum sunt armaturile de otel de la pneuri.

103. Analiza datelor furnizate arata ca importurile ocupa peste 90% din total consum aparent, deci nu se inregistreaza nicio pozitie dominanta.

14

104. Cea mai mare cantitate de sarma laminata este ulterior procesata de catre producatorul insusi al sarmei laminate sau de catre terti, intr-o larga varietate de produse, incluzand: sarma trasa la rece, sarma zincata, sarma ghimpata, bare trase (otel calibrat), cuie, plase, etc. 105. Pe niciuna din pietele situate in avalul pietei sarmei laminate nu se inregistreaza o pozitie dominanta. 2.2.5. Tevi 106. Acestea se diferentiaza in primul rand in functie de materialul utilizat, respectiv tevi din otel carbon aliat si tevi din otel inoxidabil. Distinctia in acest caz este facuta in functie de compozitia chimica si proprietatile celor doua tipuri. Tevile din otel inoxidabil au un continut ridicat de crom (cel putin 13%), un continut scazut de carbon si contin metale neferoase cum ar fi nichelul sau titanul, pe cand cele aliate au un continut scazut de crom. Procentul de crom din compozitia chimica a acestora determina si procesul de fabricatie. 107. Tevile sudate si cele fara sudura reprezinta piete separate ale produsului. Tevile sudate sunt fabricate din benzi laminate la cald pe cand cele fara sudura sunt obtinute din tagle. Cele doua tipuri de produse sunt obtinute cu tehnologii si echipamente diferite. O ultima diferentiere consta si in faptul ca tevile fara sudura sunt in general mai scumpe decat cele sudate. 108. Pe niciuna din aceste piete nu se inregistreaza pozitie dominanta, intreprinderile importante pe aceasta piata fiind ArcelorMittal, Artrom TMK, Tenaris Silcotub, iar importurile sunt in crestere in perioada de analizata. Piata geografica 109. Piata geografica relevanta cuprinde zona in care intreprinderile in cauza sunt implicate in cererea si oferta de produse si servicii, in care conditiile de concurenta sunt suficient de omogene si care poate fi delimitata de zonele geografice invecinate, deoarece conditiile de concurenta difera in mod apreciabil in respectivele zone. Avand in vedere ca produsele se comercializeaza pe intreg teritoriul tarii, piata geografica este Romania. Avand in vedere cele prezentate mai sus, pentru cazul analizat, piata relevanta identificata este piata tablei groase si a benzilor laminate la cald, pe teritoriul Romaniei, piete ale produsului pe care AMG detine o pozitie dominanta. II.2. Piata distributiei produselor siderurgice: Piata produsului 110. Conform practicii decizionale a Consiliului Concurentei si Comisiei Europene, distributia de produse siderurgice este o piata separata de productia de otel si de vanzarile directe catre consumatori finali (end-users)16, datorita urmatorilor factori17:

16

Case No IV/ECSC.1268-Usinor / Cockerill Sambre. Case No IV/ECSC.1264-Aceralia / Aristrain. Case No IV/ECSC.1243 Krupp Hoesch/Thyssen. Case No IV/ECSC.1237 – Arbed/Aceralia. Case No Comp/Ecsc.1342- Outokumpu / Avesta Sheffield. Case No IV/M73 Usinor/ASD. Case No IV/M.239 – Avesta/British Steel/NCC/AGA/Axel Johson. Case No IV/M.0503 - British Steel/Svensk Stal/NSD. Case No IV/M.578 – Hoogovens/Klockner&Co. Case No IV/M971 – Klockner/Comercial de Laminados. Case No IV/M.918 –

15

- diversitatea clientilor: clientii produselor siderurgice care se aprovizioneaza prin diverse canale de distributie, sunt, in mod normal, clienti diferiti, cu diferite necesitati, fata de clientii care se aprovizioneaza direct de la producatori, asa numitii end-users;

- dimensiunea redusa a comenzilor: in timp ce vanzarile de la producatori se masoara in general in zeci de tone, vanzarile prin centre service se masoara in tone si vanzarile prin distribuitori en-gros se masoara in sute de kilograme;

- abilitatea vanzatorilor de a raspunde rapid cererilor clientilor: timpul de livrare de la producatori se masoara in general in saptamani, daca nu luni, in timp ce livrarile de la distribuitori en-gross dureaza ore sau zile; centrele service ofera in mod normal produsele la termen de o zi sau mai mult, fiind vorba despre o procesare pe comanda clientului;

- localizarea afacerii: centrele de distributie servesc in general clienti pe o distanta limitata;

- numarul mare de companii implicate in afacere: de la firme de distributie integrate ale producatorilor pana la numeroase firme mici.

111. Mai mult, Comisia a concluzionat ca operatiunile de distributie au caracteristici functionale depline si nu sunt agentii de vanzare18, ceea ce este, de asemenea, evidentiat de faptul ca exista un numar larg de distribuitori de produse siderurgice independenti (neintegrati). De fapt, desi multi producatori de otel detin total sau partial operatiuni de distributie, exista un sector independent care consta dintr-un numar mare de companii de dimensiuni variate si cu putere financiara, pornind de la mici companii de familie pana la filiale ale unor mari companii industriale19. 112. Comisia, in deciziile anterioare20, imparte piata distributiei de otel in trei subpiete: (1) centre service de otel; (2) distribuitori en-gros; si (3) centre de taiere a otelului prin mijloace termice (oxycutting centre). Piata geografica 113. Distributia de otel este in mod esential o afacere nationala sau regionala si, in numeroase decizii anterioare, Comisia a concluzionat ca piata geografica pentru distributie, indiferent de ce forma imbraca, este nationala sau cel putin regionala, urmand ca acest lucru sa fie determinat de la caz la caz. 114. Atunci cand se stabileste dimensiunea zonei acoperite de un centru de distributie, un numar de factori trebuie analizati, i.e.: valoarea produsului in discutie, valoarea adaugata de catre centrul respectiv de distributie, localizarea concurentilor, timpul de livrare si costurile de transport.

Klockner/ODS. Case No IV/M.484 – Krupp/Thyssen/Riva/Falck/Tadfin/AST. Case No IV/M.1329 – Usinor/Cockerill Sambre. Case No IV/M.504 - Avesta (III). 17

Case No IV/M971 – Klockner/Comercial de Laminados. Case No IV/M.918 – Klockner/ODS. 18

Case No IV/M.578 – Hoogovens/Klockner&Co. 19

Case No IV/M971 – Klockner/Comercial de Laminados. Case No IV/M.918 – Klockner/ODS. 20

Case No IV/M.918 – Klockner/ODS. Case No IV/M971 – Klockner/Comercial de Laminados. Case No. IV/M.1329 Usinor/Cockerill Sambre.

16

115. Din acest punct de vedere, atat valoarea produsului cat si valoarea adaugata de catre centrele distribuitoare sunt relativ reduse, desi valoarea adaugata este in mod particular scazuta in comparatie cu pretul produsului. 116. In consecinta, costurile de distributie reprezinta o constrangere importanta asupra abilitatii distribuitorului de a opera pe distante lungi21. Ca urmare a acestor considerente, Comisia a constatat ca centrele de distributie isi deservesc clientii pe o raza de aproximativ 200-250 km, depinzand de circumstantele speciale ale fiecarui caz22 . 117. AMG este activ numai pe piata productiei si a vanzarii directe catre utilizatori finali (end-users), pe piata distributiei actionand prin distribuitori. 118. Situatia productiei si a vanzarilor totale, din care export si piata domestica, precum si variatiile de pret export/domestic, in perioada 2003 – 2008, se prezinta astfel:

119. In perioada analizata, respectiv 2003-2008, exporturile au reprezentat cca. [...]% din totalul vanzarilor, diferenta de cca. [...]% fiind destinata pietei interne. Se remarca totusi o crestere a ponderii vanzarilor pe piata interna in 2007 si 2008 (cca.[..]%).

Tabla groasa

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Variatie pret (D-E) %

[..] [..] [..] [..] [..] [..]

Benzi laminate la cald

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Variatie pret (D-E) % [..] [..] [..] [..] [..] [..]

III. Evaluarea posibilelor practici anticoncurentiale III.1. Evaluarea posibilelor practici de abuz de pozitie dominanta 120. Consumatorii finali, in contextul siderugiei, reprezinta acei clienti care cumpara produsele siderurgice, ca materii prime, in vederea procesarii lor in uzinele proprii sau la comanda in alte locatii, transformandu-le in diverse produse metalurgice sau diverse produse semifinite, care devin, la randul lor, materii prime pentru alte industrii. Prin natura activitatii consumatorilor finali, acestia nu se ocupa cu revanzarea produselor achizitionate de la AMG, nici la export, nici pe piata domestica. 121. AMG vinde direct, catre consumatori finali, peste [..]% din totalul productiei destinate pietei domestice, diferenta fiind vanduta prin distribuitori (pana la [..]%).

21

Case No IV/M.760 – Klockner/Arus. 22

Case No. IV/ECSC.1268 Usinor/Cokerill Sambre.

17

122. Din documentele puse la dispozitie de AMG, rezulta ca acesta deruleaza anual contracte de vanzare-cumparare cu peste [..] consumatori finali, din care circa [..] sunt cumparatori de tabla groasa si benzi laminate la cald. 123. Asa cum s-a constatat din analiza documentelor primite atat de la AMG, cat si de la cumparatorii chestionati, AMG foloseste un contract standard, atat pentru consumatorii finali, cat si pentru distribuitori. 124. Contractele reprezinta materializarea acordului de vointa al partilor, in urma negocierilor purtate si sunt incheiate anual, incetandu-si valabilitatea in ultima zi a anului calendaristic respectiv. 125. Incepand cu anul 2004, AMG a practicat un nou model de contract si din 2007, dupa realizarea operatiunii de concentrare economica intre Mittal Steel si Arcelor, AMG si-a restructurat instrumentele contractuale folosite in activitatea comerciala in baza unui nou standard de firma, generic numit [...], care printre altele prevede folosirea unui format de comanda completat de [...] in relatia cu clientii. 126. Indiferent de tipul de contract sau de perioada analizata, contractele s-au incheiat in baza negocierilor directe intre vanzator si cumparator si, in situatia in care au existat obiectiuni, acestea au facut obiectul unor acte aditionale la contract si al unor procese verbale de negociere. 127. Comenzile detaliate, lunare sau trimestriale, fac obiectul unor a addendum-uri la contractele de vanzare-cumparare incheiate de parti. 128. Preturile sunt ofertate de vanzator si sunt negociate cu cumparatorul in functie de criterii comerciale uzuale, respectiv de cantitate si modalitate de plata. 129. Din documentele analizate, inclusiv din raspunsurile primite de la clienti, nu s-au identificat negocieri de preturi sau refuzul AMG de a negocia preturile si nu s-au inregistrat nici alte reclamatii din partea beneficiarilor chestionati. 130. Asa cum a reiesit din documentele transmise de parti, contractele sunt incheiate anual, prin acordul de vointa al partilor si nu contin clauze care pot conduce la restrictionarea concurentei pe piata tablei groase si/sau a benzilor laminate la cald din Romania prin manifestarea unui abuz de pozitie dominanta din partea AMG.

Impunerea, in mod direct sau indirect, a unor preturi de vanzare ori de cumparare sau a altor conditii inechitabile de tranzactionare si refuzul de a trata cu anumiti furnizori sau beneficiari;

131. Contractele reprezinta materializarea acordului de vointa al partilor, in urma negocierilor purtate, si sunt incheiate anual, incetandu-si valabilitatea in ultima zi a anului calendaristic respectiv.

132. Contractele negociate si incheiate de catre AMG cu consumatorii finali si/sau cu distribuitorii sunt contracte standard, continand aceleasi clauze pe tipuri de clienti.

18

133. Singurele obiectiuni formulate la un contract incheiat cu AMG au vizat conditii de [..] si nu s-au referit la preturi sau alte conditii inechitabile de tranzactionare. Negocierea intre AMG si beneficiar a avut ca rezultat incheierea unui proces - verbal de negociere.

134. In documentele analizate nu s-au identificat elemente referitoare la refuzul de a trata si/sau de a livra anumitor beneficiari. De altfel, AMG nu se regaseste pe nicio piata din avalul productiei si vanzarii directe, astfel incat sa poata practica un asemenea tip de abuz prin excludere.

Limitarea productiei, comercializarii sau dezvoltarii tehnologice in dezavantajul consumatorilor;

135. In documentele primite de la beneficiari nu au fost identificate elemente privind limitarea productiei, comercializarii sau dezvoltarii tehnologice in dezavantajul consumatorilor. Contractele incheiate intre AMG si beneficiari nu au inclus clauze privind impunerea de cote, exclusivitate sau fidelizare. 136. Asadar, din documentele analizate, a rezultat ca nu se poate retine abuzul de pozitie dominanta in sensul art. 6 (b) din lege. Aplicarea in raporturile cu partenerii comerciali a unor conditii inegale la prestatii echivalente, provocand, in acest fel, unora dintre ei un dezavantaj concurential;

137. Contractele incheiate intre AMG si beneficiari nu au prevazut clauze discriminatorii. In contractele incheiate cu distribuitorii, reducerile comerciale au fost acordate in mod egal tuturor, acestea reprezentand asistenta pentru distributie. 138. In consecinta, nu a existat un abuz de pozitie dominanta a AMG in sensul art. 6 (c) din lege. Conditionarea incheierii contractelor de acceptarea de catre parteneri a unor prestatii suplimentare care, prin natura lor sau in conformitate cu uzantele comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte; 139. Nu au fost identificate clauze specifice vanzarilor legate si nu s-a evidentiat un abuz de pozitie dominanta a AMG in sensul art.6 (d) din lege.

Practicarea unor preturi excesive sau practicarea unor preturi de ruinare, in scopul inlaturarii concurentilor, sau vanzarea la export sub costul de productie, cu acoperirea diferentelor prin impunerea unor preturi majorate consumatorilor interni;

140. In perioada analizata, respectiv 2004-2008, exporturile au reprezentat cca. 80% din totalul vanzarilor, diferenta de cca. 20% fiind destinata pietei interne. Se remarca totusi o crestere a ponderii vanzarilor pe piata interna in 2007 si 2008 (cca.30%).

141. Diferentele de pret practicate de AMG in perioada analizata se situeaza la un nivel cuprins intre [..] si [..]% mai mari la intern versus export, deci nu poate fi retinuta ipoteza unor preturi excesive, cu atat mai mult cu cat aceste diferente se pot justifica in mod obiectiv.

19

142. La export pretul trebuie privit prin prisma clientului final, luand in considerare si costul transportului care reduce semnificativ diferenta neta intre preturile la intern si cele externe. 143. Volumul de vanzari la export pe sectiuni (i.e. comenzi unitare) este intotdeauna mai mare decat comenzile pe piata interna; 144. Plata exporturilor se face intotdeauna la vedere sau in avans, prin emiterea de acreditive catre beneficiar, in timp ce pe piata interna produsele sunt vandute pe credit la cel putin 30 de zile. 145. Datorita termenului de livrare, preturile de vanzare pe piata interna sunt la diferenta de [...] luni fata de piata externa. Astfel, daca in cazul vanzarilor la intern, contractarile se fac la preturile cunoscute in luna curenta pentru luna urmatoare, in cazul livrarilor la extern, contractarile se fac la pretul cunoscut in luna curenta, dar cu livrare peste [...] luni. 146. Pe piata interna clientul beneficiaza de servicii suplimentare cum ar fi: livrari ritmice in functie de solicitari – lunare, bilunare, saptamanale etc, termene de plata flexibile, asistenta din partea echipei de vanzari. 147. AMG, in calitate de exportator, trebuie sa tina cont de specificitatea pietei externe, sa se asigure ca preturile sale [...], la care se adauga costul transportului si toate celelalte taxe, vor fi la nivelul celor practicate pe piata respectiva; in acest context, documentele au evidentiat ca preturile practicate de AMG la export sunt sensibil egale cu cele ale concurentilor sai . 148. Analiza profitabilitatii a evidentiat faptul ca AMG nu a exportat tabla groasa si banda laminata la cald sub costul de productie. 149. Luand in considerare cele mentionate mai sus, analiza nu a identificat elemente care sa conduca la concluzia ca AMG a abuzat de pozitia dominanta in sensul art. 6 (e) din lege.

Exploatarea starii de dependenta in care se gaseste o alta intreprindere fata de o asemenea intreprindere sau intreprinderi si care nu dispune de o solutie alternativa in conditii echivalente, precum si ruperea relatiilor contractuale pentru singurul motiv ca partenerul refuza sa se supuna unor conditii comerciale nejustificate;

150. Piata siderurgica este o piata complet liberalizata. Anterior integrarii Romaniei in Uniunea Europeana existau bariere administrative de tipul taxelor vamale la importurile provenind din tarile membre CIS sau din cele cu care Romania nu avea incheiate acorduri bilaterale si, incepand cu 1 ianuarie 2007, acestea au fost complet eliminate. 151. In perioada analizata, respectiv 2004 – 2008, importurile au inregistrat o tendinta de crestere la toate produsele siderurgice, inclusiv la tabla groasa si la benzile laminate la cald.

152. De asemenea, toti distribuitorii AMG se regasesc si printre importatorii de produse laminate la cald. Acest lucru demonstreaza faptul ca beneficiarii AMG nu au fost si nu sunt intro stare de dependenta fata AMG si ca au alternative viabile de aprovizionare. 153. In consecinta, nu au fost identificate elemente care sa evidentieze un abuz de pozitie dominanta a AMG in sensul art.6 (f) din lege.

20

III.2. Evaluarea posibilelor intelegeri anticoncurentiale 154. In ceea ce priveste posibila incalcare a art. 5 din lege prin includerea in contractele de distributie ale AMG de clauze de natura intelegerilor verticale care afecteaza concurenta pe piata, analiza nu a condus la identificarea acestui tip de incalcare. 155. In perioada de analiza (2004-2008) contractele au fost incheiate pe termen de 1 (unu) an si nu au existat clauze de exclusivitate, nici teritoriala si nici de alta natura. Asa cum a rezultat din analiza contractelor de distributie si a activitatii efective a distribuitorilor AMG, acestia au vandut si in afara zonelor in care isi au depozitele si s-au aprovizionat si din alte surse in afara de AMG, inclusiv din import. VI. Concluzii 156. În cadrul investigatiei nu s-au identificat elemente care sa conduca la concluzia ca a existat un abuz de pozitie dominanta sau o intelegere anticoncurentiala pe piata siderurgica din Romania, care sa justifice impunerea de masuri sau sanctiuni de catre Consiliul Concurentei. emite urmatorul

ORDIN:

Art.1. Se dispune inchiderea, in baza art. 42 alin.(1) din Legea concurentei nr.21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, a investigatiei din oficiu deschisa prin Ordinul nr. 487/29.10.2004 si extinsa prin Ordinul nr.37/03.03.2006 al Presedintelui Consiliului Concurentei, intrucat analiza nu a condus la descoperirea unor dovezi suficiente privind incalcarea legii, care sa justifice impunerea de masuri sau sanctiuni de catre Consiliul Concurentei. Art.2. Directia Industrie si Energie si echipa de investigatie vor aduce la indeplinire prezentul Ordin. Bogdan M. Chiritoiu Presedinte