Oralitatea, scrisul si tiparitul, radioul si televiziunea online- fauritoare de moduri specifice de a privi lumea

Relatia dintre tehnologie si oameni:

Istoria si dezvoltarea mass-mediei nu reprezint altceva dect epopeea noilor tehnologii: tiparul, telegraful, radioul, televiziunea, satelitii, calculatoarele, Internetul etc. Masinile de comunicat apar astfel ca motorul evolutiei mass-mediei; pe de alt parte, tehnicile (si inovaiile care le perfectioneaz continuu) sunt considerate factori de progres, de transformare pozitiv a societtilor.(Mihai Coman, 2007, p.183)

Impactul cu era electronica schimba totul: individul, familia, mediul, educatia, ocupatiile, relatiile dintre oameni. aceste schimbari nu se producfara serioase perturbari n sistemul nostru de ntelegere si adaptare la lume.

Prin natura sa, omul are capacitatea sa corelezediferite tehnologii. Conform teoriei lui McLuhan, omul este conceput ca o fiinta perpetuu implicata ntr-un proces dialectic de "metabolism"(asimilare-dezasimilare) cultural. (McLuhan, 1975, p.8)

In volumul Galaxia Gutenberg (1962) McLuhan demonstreaza ca simturile omului sunt in relatie cu tehnologiile create de el. Nevoia de exteriorizare reclama un mijloc tehnic pentru care se foloseste un anumit simt. Corelarea dintre mijlocul tehnic si organul de simt trimite la un anume tip de cultura, perioada distincta si necesara in istoria comunicarii.

1. Cultura orala presupune suprasolicitarea auzului. In antichitate si in evul mediu oratoria s-a manifestat ca modalitate persuasiva de transmitere a mesajului.

Istoria presei va consemna pentru perioada culturii orale asa cum a fost definita de McLuhan existenta Cronicii orale. Acesti novellanti in Italia sau nouvellistes in Franta sunt cei ce vor transmite publicului larg, nediferentiat cele mai noi informatii, de interes pentru diverse categorii de receptori. Prezenta lor era persuasiva, pentru ca transmiteau direct informatia, suprasolicitand auzul, implicit atentia directionata.

Caracteristici:

Informatia este perisabila, mesajele se pot pastra doar in memorie. Este mai putin abstracta.

Comunicarea este interpersonala, dominata de elemente afective. Acest lucru privilegiaza relatiile dintre oameni, un anume tribalism cultural.

2. Cultura vizuala, in conceptia lui McLuhan este cea determinata de inventarea alfabetului si apoi a tiparului. Vazul este suprasolicitat si va deveni dominant odata cu aparitia presei tiparite. Cultura scrisa (Galaxia Gutenberg) a generat o cultura specializata si un public diferentiat dupa datele prioritare ale orizontului de asteptare. Caracteristici:

Individualismul, citirea in liniste a informatiilor ce raspund orizontului propriu de asteptare, crearea unui ambient de intimitate cu universul presei.

Informatia este fixata pe un suport si cunostintele sunt organizate sistematic. Acestea nu se mai pierde.

Productia de carte tiprit permite generalizarea unor conceptii si moduri de gndire si impunerea unei limbi, culturi si constiinte nationale unitare. Culturile se pot extinde.

3. Cultura electronica sau auditiv-vizuala incepe cu Galaxia Marconi, era radioului, intr-o lupta cu Galaxia Gutenberg pentru transmiterea cu prioritate a informatiilor.

De la radio la cinematograf si televiziune este un drum al comunicarii mediatice marcat de surprize, perioada in care lumea se transforma, dupa afirmatia lui McLuhan intr-un teatru global care pretinde din partea populatiei lumii nu numai sa participe in calitate de spectator, dar si sa faca parte din distributie.

Istoria radioului si a televiziunii va relua intr-o alta forma lupta pentru primatul informatiei si pentru formele persuasive. Ceea ce se intamplase in epoca anterioara intre Galaxia Gutenberg si Galaxia Marconi se va accentua si pentru ca tehnologia moderna ofera noutatea in forma, distantele sunt anulate, iar mijloacele de comunicare au acum efecte psihice, culturale si sociale mult mai accentuate decat in epocile anterioare.

Caracteristici:

Ofer posibilitatea producerii de obiecte culturale n flux si a difuzrii lor rapide, n cantitti nelimitate, ctre audiente ce le depsesc cu mult pe cele ale mesajelor transmise oral sau pe hrtie imprimat.

n contact cu produsele audiovizuale, indivizii interiorizeaz mai usor mesajele, le transform n conceptii culturale despre lume, se simt solidari cu experientele la care au fost martori, creeaz o retea de noi interdependente si solidaritti, la o scar urias, global: este ceea ce McLuhan va numi, cu sintagme de mare success: tribalism planetar sau satul global.(Mihai Coman, 2007, p.185).

4. Internetul.

Mesajul este personalizat la maximum, iar cititorul nu mai trebuie s l cread pe cuvnt pe jurnalist; reporterul are posibilitatea nu numai de a cita sursa, dar si de a trimite cititorul, printr-un link, direct la documentele pe care si bazeaz articolul. (Mihai Coman, 2009, p. 634). Internetul aduce cu sine un alt mod de a consuma informatia si divertismentul un nou tip de receptare, activ, n care publicul selecteaz documentul pe care l citeste, ascult sau vede. n plus, legturile electronice (linkuri), indexurile si motoarele de cutare permit receptorului s sar de la un document la altul si s sialctuiasc propria list de articole pe o anume tem. Natura interactiv a Internetului permite feedbackul la un nivel pe care mediile traditionale nu l pot oferi.

Dezvoltarea puternica a webului pune in umbra majoritatea celorlalte aspecte ale istoriei mijloacelor de comunicare si face dificila perceperarea semnificatiei acesteia in perspectiva. Cetatenilor digitali nu le pasa de prezent, ei vor sa stie despre maine. Intr-o societate multimedia, ceea ce a fost denumit ca aparitia unei culturi a presupunerii neverificate si a afirmatiei, in locul unei culturi mai vechi a verificarii este un subiect care a starnit mai multe controverse (Asa Briggs, Peter Burke, 2005, p. 281) Linia de demarcatie dintre informatie, divertisment si educatie a devenit mai clara ca niciodata . infodivertismentul a inceput sa fie oferit regulat, fie ca este vorba despre un eveniment crucial in istorie, fie ca nu, iar pe ecranul de cinema, la fel ca si in televiziune si prin cablu, separarea faptelor reale de fictiune a devenit dificila.( Asa Briggs, Peter Burke, 2005, P. 282)