�ICULAE FILIllJON OPERE COMP·LECTE.-VOL. I

ruocoil vechI şi noul .

SAU

CE NAŞTE DIN PISICĂ

ŞOARECI MĂNÎNCĂ

CIOCUI I VECHT SI NOU IBAI,

CE NA*TE DIN PISICA OARECI MANANCAS

.,BIBLIOTECA SCRHTORILOR ROMANI"

NICULAE FILIMON..-.....110...-..

Ciocoit vechi si nouiSALT

CE NAVE DIN PISICA (IARECI MANANCA

Cu o prefatA de d. N. IORGA

@

EDITIUNEA MINERVEI"

@

BUCURETI_Institutul de Atte Grafiee Iiii Editura Minerva"

SOCIETATE ANONIMA. CAPITAL 300.000 LEI80, STRADA IS-VOR, 80

1902

K

Pe la anul 1850-60 trdia in Bucure,Fti un bietom care nu era nici bogat, nici influent, nici fru-mos, nici tiner, ,Fi nici mcicar scineitos. Fusese das-cal de biserica, redactor de gazetet, critic de teatruqi ajunsese ce ajunge Rominul and are noroc:functionar. El a _lost citf-va ani functionar la arhiveunde a scris hirtit qi a-primit leaja ce se cuveniafientru acest serviciii banal,. _pawl la pensie n'amers, dar de sigur cei atuna and a murit deoftica, Statul l-a ingropat fie cheltuiala ha', find-cã era junclionar romin 0 avea cheptul la aceasta.

Traiesc oament cart l-ai I. cunoscut, dar nu-qiaduc aminte mare lucru despre dinsul, find-capare set fi fast o fiintet care n'avea nimic neobiq-nuit. Nu se ,Ftie nici cind s'a nascut, nici unde,nici din ce peirintf. Ce qcoal4 a facut nu se poatespume, qi poate cet nici n'a prea jiicut multa. IVictdata morfit lui nu s'a hotcirit pcina acum.

Toate lucrun care s'ar ccidea sei fie Oiute. ,,5'i

anume pentru ca acest om foarte modest qi foarteobscur a fost un «scriitor rominp, ceia ce e o spe-cie omeneascti rarei. Cetitorul set nu se mire deaceasta afirmalie, gindindu-se la marele numer allocuitorilor solului' romin, care sint poett intre pa-tru-spre-zece # doue zeci si unu de an!, innainte

VI

de a deveni adecei pe altd cale membrit nefolosi-tori, dar respectati, al societettil. Filinion a scrisproset, ceirtg in prose'', mat multe destul de in-tinse, ceia ce nu Jac poefif ivii fard de vreme simorti innainte de timp in aceaski calitate .a lorde poor.

Pe vremea lug, ca acuma, se cetia frantic-zeste in Bucuresti si el a cetit ca toatd lumeafrantuzeste Ord sci putem sti cum a invatat aceasta.Cetirea l-a indemnat sa scrie, cuin se intimpla lamulti. A scris cam in felul lucrurilor ce citise,

aceasta iardsf se inteimplet la multi scriitori.Dar el a simfit de la o vreme cd ar avea sä spuieinsui ceva.

Nu ceia ce era in snfietul liii ca sinifire per-sonala si gandire proprie, cad era prea uinilpentru a crede cd are o personalitate, si fioate mcin'o avea. Avea inset, acest contipist de arhivei, unochi patruncletor si o bund amintire. injghebeindo fabuld oare-care, dezlinata si naivit pe id fie colo,a prins a povesti, in Slujnicarii si in Ciocon seianumite din amintirile si observatiile sale.

Pentru asta n'a ceistigat celebritatea fie care n'opoate ceistiga nici astekli cineva pe calea scrisului.Dar dupet moartea lug cartea de cdpetenie ce ascris, Ciocon vechi §i nom, a fost retiparitd siin editia Minerva), ese a treia oara.

Ea pare sa fi fost cziltita, i meritd .sa fie. ,Nupentru cä an fi o mare opera literard, caci s'arputea gasi chiar cà Filimon nu scria fiuternic sifin fiodobit. Dar ceia ec-1 face vrednic de stima

i

scum,

t

$

VII

simpatia nocistrd e alt-ceva. Aleituri de oameni, cart'spuneau fie de rost, el a vorbil de la dinsuL qi,intr' o vreme cind aproape ca si azi, se spuneaalucrurf strciine, cu subiecte streine si intr' o Umbelinstreinatei, el a bine-voit, ca un merit si neinvetatce era, sot ni vorbeascei despre ale noastre, mat mullin graiul tuturora. La dinsul nu e vorba nici decavaleri, nici de castelane, nici de Spania, nici deNorvegia, nicf de doctrinei romanticei, nici de asfii-rata naturaliste, kale lucrurf foarte bune, dar carenu ni se potrivesc, nu ne prind, si nu ne intereseazci.Pe dinsul il preoOupa ce a jacut un oare-care DinuPeituricci, ciocoig romin, care n' a existat nici odatei,si tocmal de aceia a simtit el nevoia sei ni vor-beascet despre dinsul.

Asa dar, o cetitori de literalurei rominei decadentd,simbolistd, ibsenianei qi naturalista, aveti inainteaDomniel Voastre (daccl sinteti) o carte seinatoasci,cinstitei a unuf biet scriitor neprefeicut qi rani am-bitie. Dadi yeti avea reibdarea s'o streibateti, vettrcimanea cu fieirerea nouei si folositoare cd ar fibine sei se .scrie asa si astäzi.

N. TORGA

CIOCOII VECIII $1 NOUIsky

CE NA*TE DIN PISICA (:).tillEC! MANANCA

DEDICATIE

Domnilor ciocoi!

Este mult timp de cand umblu cu aceasta nuvelac,liva §i noaptea, intocmai ca Diogen, cautand o clasade oamem ca sã le-o dedic. Am voit sa fac aceastaonoare boierilor ; dar dupa o gandire serioasä, 'mi-amschimbat hoararea, cam de §i intr'aceasta clasa s'austrecurat multi venetici conrupti §i cu toate lovirile§i tentatiunile streinilor la care serva de un veac §ijumatate, tot se gasesc printre den§n barbati cusimtiminte nobile §i cu inima de adevarati romarn,can au facut, fac, §i, sunt convins ca vor face, multbine patriei lor.

De la boien, ani alergat la negutaton. Am revizuittoate sta bilirnentele de comert de la magazine celeman §i luxoase pand la maghernitele cele umiliteale precupetilor. Am vedut zarafi fard capital, fan-faroni §i malone§ti, can sardcesc lumea prin doban-

N. Filimon : Ciocod vechi, p nout. 1.

2 NICYLAE FIL1MON

dile lor cele nemdsurate, lipscani. §i bogasieri cariimpOdobesc magazinele cu marfd putredd §i cuoglindi mincinoase, §i ddndu'§i ton de marl capita-li§ti, ruineazd societatea prin falimente frauduloase,ce se efectuesc foarte lesne in tara noastra; bdcanican vdnd rapitd in loc de unt-de-lemn, orez indoitcu pietricele ca sd traga mai greil la cdntar §i cafeaamesticata cu orz §i fasole. Am vedut arciumarimestecdnd vinul cu apa §i 'vindend cu cdntare cudoua fundun, macelan §i precupeti, vindend cucdntare strambe, §i m'am mdhnit, cam reul estefoarte mare, dar n'am gasit in ace§ti amagitori deckni§te hoti sail ciocoia§i ordinan, ie§iti din §coalavoastra fard diploma de specialitate!... Am alergatprin sate §i cdtune, am vorbit cu teram bdtrâni §itMen; ce e drept, sunt plim §i ei sermanii de mar-§evil pand intre urechi, dar n'am gasit nici intreden§ii pe oamenii ce cautam. Am intrat in loca§ullui Dumnedeil, am observat cu con§tiintd clerulinalt §i pe cel proletar. Dar vai! ce dezamagire !...Acolo unde credeam cd vcil gasi toiagul §i traista,sacrul simbol al umilintei §i pietatei cre§tine, amgasit ignoranta intronata, invidia, mândria, ldcomia§i alte pdcate mortale, pe care ne oprim a le des-crie, caci legea de presa, fdrd indoiald, ne-ar con-damna la dece aril de ocrid.

Obosit de atdtea cercetan zadarnice, hotdrasemami ard manuscriptul; dar tocmai când me prega-tiam sa daii fläcdrilor rodul ostenelelor mele de §a§eluru, m'am gandit la voi prea iubitii mei ciocol alcondeiului, de toate clasele §i partidele, §i am c,lis

ciocofi viioiil qr Nouf 3

ca strämo§ul nostru Pilat: lEcce homo», saü <dataoamenii mei!»

Voud dar, straluciti luceafen ai vitiilor, can aimancat starea stapanilor vo§tri, §i v'ati ridicat peruinele acelora ce nu v'ail lasat sa." muriti. in mize-rie; you'd, cari sunteti putrejunea §i mucegaiul cesapd din temelii §i rdstoarna" imparaii1e §i domniile;

cari açi furat cu sfantul din functiunile celemici §i cu miile de galbern din cele man, iar acumca'nd v'ati cumpérat mo§ii §i palate, stropii cu no-rd." pe fácdtorii vo§tri de bine, voua §i numal voua,dedic aceastá. slaba. §i neinsemnata. scriere. Cititi-ocu bagare de seamd, domnii mei, §i on-Cate hotilimi vor fi scapat din vedere, insemnaci-le pe un ca-tastich §i mi le trimeteti ca sa. le adaog la a douaediOune.

you'd,

4104 4104 4104 4104 4001`

PROLOG

Nimic nu este mai .periculos pentru un Stat cevoieste a se reorganisa, deck a da franele guver-nului in mainile parveniOlor, menip din concepOunea fi slugi si educati intr'un mod cum sa poatascoate lapte din piatrà cu on-ce prg !...

Platon a diS cu doua mii am inainte de a lua noipana in mana ca sa descriem pe ciocoi, ca un om,ca sa poata deveni cetaiean onest, mai intai detoate cata sa fie nascut in frica lui Dumnecleti, sidin copilarie pana la maturitate, sa traeasca incon-jurat de oameni vartosi si drepV.

Ciocoiul este, totdauna §i in on-ce .cara, un omvenal, ipocrit, las, orgolios, lacom, brutal pana labarbarie si dotat de o ambiOune nemarginita, careeclata ca o bomba pe data. ce ajuns Onta as-piratiunilor sale.

Pepiniera in care cresc acesti inamici ai onoareisi a tutulor virtutilor cetacenesti, este mai totdaunacasa bogatului si mai cu seama a bogatului par-venit. Aci vine ciocoiul umilit §i cere a servi peboier pentru o bucata de paine, o camera de dormitsi un vestmânt ca sa se apere de asprimea frigului.

In anii dintai aceste vulpi cu dou'a picioare careintrec in ipocrizie si viclesug pe cele cu patru pi-

'sea

CIOCOII VECHI SI NOM 5

cioare din fabulele lui Esop §i La Fontaine, petrecimpreund cu servitorii cei imbatraniti in pacate detot felul, Ii studiaza cu cea mai mare atentiune, incat la clotia-sleci de ani ei §titi foarte bine cum safure closca de pe oua fara sa carae; cu alte cuvinte§tiii cat sa fure de la aprovizionarea de toatecat de la aproviclionarile cele marl, cat de la aren-&rile mosiilor §i alte mai multe transactiuni aleeasel boieresti in care se aflu servind.

Stim cu tofu Ca intre slugile de la casele boga--tilor, ca in toate meseriile sociale, exista o ierarchieoare-care. Ciocoiul dar, isi incepe uneori cariera dela postul de randa§, iar de alte-ori de la lacheu cese pune in coada trasurei boierului; devine cu in-cetul sufragiu, apoi vataf de curte, iar mai pe urmase face §i el boier, si cu toate ca unii si alii ii qicin deriziune boier facut, copil 1w insa devin boierisi Iii de boier.

In timpul pe cat ciocoiul umbla dupa träsura hoe-rului, el afla toate slabiciunile stapanului seu si iiajuta cat poate ca sa si le implineasca in pagubalui si in folosul sea. Se intampla insa de multe orica stapanul ciocoiului sa aiba §i virtuti, dar acestelucruri patrate nu pot sa iutre in capul si 'n inimacea triunghiulara si ingusta a ciocoiului, plecat pedrumul de a deveni om mare cu ori-ce pret.

Ca sofragiu se obicinue§te atat de mult cu man-carile delicate in cat nu mai poate sa traiasca farafriptura de fazan, branza de Parma, salam de Ve-rona, conserve de Franta, si vinuri din cele maicelebre dealuri ale Europa Ast-fel dar, cand ciocoiul

clilele,

6 NICULAE FILIMON

ajunge la gradul de vataf, este conrupt morafice§te§i fizice§te panä la maduva oaselor.

Inaltat la acest din urmä §i mai suprem grad al ,

slugariei, ciocoiul devine prevecktor ca un prezidentde cabinet... din Europa. Ideea ce'l preocupa" cliva§i noaptea este de a afla metodul prin care WO'faca stare. Diferite planuri i se prezinta in imagina-tiune, unul mai intunecos de cat celalalt; le studiazae toate §i gasindu-le realizabile, le pune in lucrarefail mustrare de con§tiinta.

S'a 4is de mai multi filozofi §i carturari, cã con-stlinta este cel mai aspru jude al criminalului. 0 fi,nu tagaduesc ; dar vataful de curte cunoa§te mijlo-cul de a §i-o face din aspru judecator, un consilierintocmai dupa cum ii trebue lui.

El clice in sine: tot omul este creat de Dumne-c)ed., cu dreptul de a se hrani pe pamant; de cedar unil oameni aii mai mult decat le trebue, eandaltii n'au nici chiar mijloacele necesare spre a sesustine? De ce unii sunt puternici §i altii nebagatiin seama? De ce unii stapanesc pämanturi intinse,iar altii nu ati nici chiar pamantul necesar spre ase inmormanta? Aceasta este o stare de lucrurianormala, clice inteleptul vataf de curte §i catasã o combat din toate puterile, adaoga el.

Ast-fel dar omul nostru, mergend din rationamentin rationament §i din deduçtie in deductie devinecomunist, fara §tirea hu, §i incepe a pune in lucrareaceasta doctrina atat de frumoasa §i egalitara inaparenta" cat este de hidoasa in fond.

Nu trece mult §i ingeniosul vataf de curte se

CI00011 VEC1-11 sr NOIII 7

pune cu ardoare a nivela starea societatei dupa unmetod mult mai practic decat al adevaratilor lor co-muni§ti. Incercarea reu§e§te de minune; starea co-munistuluf nostru se imbunatate§te cu aceia§i repe-diciune cu care se ruineazd a stapanului seil. I§1

cumpard mosioare, vitisoare §i alte diminutive deacestea, care fac viata lesne §i plind de placeri.

Dupa ce a ruinat de ajuns pe nenorocitul boercare nu 1-a lasat sa" piara de foame pe drurnuri, §idupd ce §i-a luat rangul de Pitar, la care nu este va-taf sa nu aspire, omul nostru cautd un pretext §iparaseste casa stapanului sea tocmai atunci candacesta simte cea mai mare nevoie de densul.

Este cunoscut ca omul imbogalit prin furti§ag,nu se satura nici odata de avere, ori cat de bogatar deveni, ci din contra cauta noi mijloace de a'§imari bogatiile. Casatoria dar devine pentru dênsulo noud inimä de exploatat. Se propune ca ginerepe la toate fetele bogate ; trimite samsari de casa-torie in toata. Ora si nu se insoara deck numal a-tunci cand gaseste o zestre dupa placul lui, farasa se turbure cat de putin dacã femeia cu care i§ilea*" soarta este juna, frumoasa §i crescuta bine,sati sluta §i depravata.

Omul ce se insoara numai pentru ca sa'§i ma-reasca starea, nici odata nu ia sotie build. Cioco-iul §tie §i aceasta, dar ii pasa foarte putiri, cad elnu are alta" tinuta decat realizarea planurilor salecelor ambitioase. N'apuca sa treacd luna de miere§i casa ciocoiului devine o cafenea in care se adunatoata lepra societätei. Sotia sa devine o Mesalind ;

8 NI CULAE FILM! ON

copii se nasc Dumnecleu mai §tie cum, cresc im-preuna cu slugile, si tocmai cand ajung la gradulcel mai Malt al coruptiunei, ii trimite in Franca casa invete carte.

Nenorocitii copii, lipsiti de educatiune morald sineintariti prin virtuti si exemple de onoare inva-tate din casa parintilor, cum ajung la portile Pari-sului, cad in mainele femeilor si junilor celor stri-cati, cart ii depraveaza. si mai reil; iar cand se in-torc in patrie, in loc sa aduca cu d'ensii lumineleEuropei civilizate, nu aduce deck vitiul §i deprava-rea saii, daca vre-unul dinteinsii reuseste a invalaCate ceva, aceastã culturd intelectuala, nefiind sus-tinuta de o educatie morala, produce mai mult raldecat bine nenorocitei tart ce hraneste in sanu'i a-semenea vipere.

Ciocoiul sail puiul de ciocoi, ajuns om de stat,se deosibeste de om onest prin mai multe fapte,iar mai cu seamd prin purtarea sa. El nu se pro-nunta definitiv pentru nici o doctrina politica, nuse face adept credincios al nici unui partid, nudoara ca are spiritul drept si nepartinitor, ci ca sapoata exploata de odata toate doctrinele si parti-dele in folosul seu.

Amorul de patrie, libertatea, egalitatea §i devo-tamentul sunt vorbele sacramentale ale ciocoiului,pe care le rosteste prin adunari publice si private;dar aceste virtuti cetatenesti, de care face atatapompa, nu sunt deck treptele scarei, pe care vo-este a se sui la putere ; si une-ori cand ele nu

CIOCOli VECHI SI NOW 9

serva deajuns, el alearga la streim §i prime§te dela den§ii postun in tara sa.

Ajuns la gradul de marire, pentru care a comistoate mieIiile, a suferit toate urnilintele §i a decla-mat, fara a le simti, toate virtutile din lume, cio-coiu i§1 ridicä. masca ipocriziei de la ochi, §i se a-rata. lumei in mizerabila §i urâcioasa goliciune asufletului. s6i1 celui mic.

Inima lui, asuprita de suferintele, de umilirile §iinjosirile prin care a trecut, devine incapabila deon-ce simtimânt frumos §i urnan. Libertatea preseiIi supard, ca'ci descopera inicuitaçile vietei sale §i

nu'l lasä sa despoaie de aven pe stat §i pe parti-cularr, functiunile statului le imparte la ciocoi cucea mai mare prodigalitate, §i ca sã se poata .fo-losi mai bine de orânduielile in servich, i§i recru-teazã un ciocoi tot de calibru sèu, i speculeazaprintr'insul painea nenorocitilor funcOonan.

Iatä tipul ciocoiului din toate Wile §i mai cuseam'a din tara noastra, unde lumina adevaratei ci-vilizatium n'a risipit Inca norh ce groi ai ignoran-tei §i ai depravatiunei. Iata tipul ce ne propunema urmari in deosebite fraze prin care el a trecut insecolul `nostril, de la ciocoiul cu anterid §i cu cali-marl la brad al timpurilor fanariotici, 'Yana la cio-coiul cu frac §i cu mdnu§i albe din clilele noastre.

PARTEA IDE LA 1813 PANA LA 1814

CAPITOLUL I

Dinu PäturicA

Intr'o dimineatä din luna lin Octombrie, anu1814, un june de 22 de ani, scurt la statura, cu fataoacher, ochii negri plini de viclenie, un nas drept§i cu. varful ridicat in sus, ce indica' ambitiune §i

mftndrie grosolana, imbrdcat cu un anteria degamalagea rupt in spate, cu caravani1) de Vanzdde casã vapsiti cafeniii, incins cu o bucatd depanza cu marginile cusute in gherghef, cu picioa-rele goale bagate in ni§te iminei de seftina canf useserd odata ro§ii dar i§i perduse culoarea dincauza vechimei, la incingatoare cu ni§te cdlimaricolosale de alamd, in cap ru cauc de §al a cáruiculoare nu se putea distinge din cauza peticilor dediferite materii cu care era carpit, §i purtand cave§mânt de capetenie o fermenea de fiambriii capaiul graulin, captu§ita cu bogasiil ro§u, un ast-felde june sta in scara caselor mareluf postelnic An-

1) Pantaloni.

fffftff

0100011 VECH1 SI NOM 11

dronake Tuzluc, rezimat de stalpii intrarei §i absor-bit in ni§te meditatium, care reflectandu-se in tra-surile fetei sale, lasad sa vaqa pana la evidenta cagandirea ce'l preocupa nu era decat planurile am-bitioase ce inchipuirea hu cea vie if punea inainte,§i obstacolele ce intampina in realizarea lor.

In momentul acela u§a scarei se deschise §i searata inaintea junelui un arnaut imbracat numai infir, cu pistoalele §i iataganul la brau, §i cu tatarcaroie blanuita cu vulpe nafe. Mandrul albanez, farasa priveasca cat de putin pe bietul june faceatemenele1) pana la pamint, striga cu voce de stentor :

Ioane, trage butca boierului la scard.Vizitiul, dupd ce plezni de cate-va on din bici §i

mal facu §i cateva marafetun prin care voia sa arateabilitatea ce avea in meseria sa, trase butca la scara,

Nu trecu mult §i se audi pa§ii cei lene§i §i graviai marelul Postelnic, ce scobora scara cu o cadenta

Junele a canu atentiune era atintita lacea mai mica mi§care ce se petrecea, augi §i elacest zgomot §i cu un aier in care se vedea foartecurat nelini§tea, ridica de la pdmant cloud cutii cupastravi §i cateva apol vari ma§inalice§temana in sin §i scoase un plic sigilat ; iar dupa ce'§istrinse fermeneaua la piept §i'§i lua caucul din caplasand sä se vaga o capatina rasa peste tot, §i nu-mai in cre§tet cu vre-o cateva fire de par, lua opozitie umilitoare §i a§tepta sosirea boierului.

In fine Postelnicul aparu in scard imbracat cuantiriii de cutnie ca gu§a porumbulm, incins cu

1 Complimente turcesti.

ce'l

cimetrich.

gaini;

12 NICTJLAE FILIMON

un §al de Tarigrad, cu i§licul in cap si invelit pandla ochi cu o giubea de postav albastru blanuita cubland de ris. El zari pe june si'i clise cu gravitateade boier de protipendada :

Cine esti, me baiete, si ce voiesti de la mine?Junele cadu in genuchi i sarutand pulpana an-

teriului, respunse cu o voce lanceda ce inspiracotnpatimire:

Sa traiti intru multi si fericiv am! Sunt DinuPaturica, nernernicul fitl al prea umilitei voastreslugi treti logofdt Ghinea Paturica, fostul odinioaravdtaf de curte al inalOmei voastre.

Ei bine, spune'mi ce vrei de la mine?Am o scrisoare de la tata cdtre prea cinsti-

tul si de bun neam obraz al Mariei Voastre.Ado'ncoa, sá vedem acea scrisoare.

Junele se apropie de Postelnic tinend capul ple-cat pand. la pamânt §i'l dete scrisoarea; apoi caduiarasi in genuchi si stand in aceastä pozitiune, a§-tepta respunsul.

Boierul deschise scrisoarea i citi cele urmätoare :

«Prea milostivalui i de bun neam al meil sta.-pan, cu cea de sluga supunere ma inchin.<Dupd sfanta datorie ce am, ca un supus cre-

< dincios via a cerceta despre fericita si mie foartescumpd sanatate a Panevghenief tale, ca afland'o,pe deplin sd me bucur din rdrunchil inimel melecaci din mila Domnului, me aflu in toata intregi-mea sanat*i, si me indeletnicesc cu umilita mea

1) De prima clasa.

(

menu venni I /stout 13

< slujbulita de vame§ ce te-ai milostivit a'mi da. Am«primit prea cinstita scrisoare a Blagorodnicia tale«§i cele ce'mi porunce§ti le-am pus in lucrare. Cele<patrucleci de hide :1) scutelnici, pescari, vacari, ye-< nãtori §i darvari, impra§tiat in tot judetul, §icred ca, cu ajutorul lui Dumnecleti §i iuqkiuzarlikul

<zmeritului tai rob, curtea Blagorodnicief tale in« scurtä vreme se va umplea de toate cele trebuincioase.

Alta am sa te rog, archon Postelnice: fiul meu,infati§atorul acestei umilite scrisori, a ajuns in ili-

«kie §i cu toate ca m'am silit a'l invata toate ius-aiuzarlikurile i marafeturile cu care trebue sa< fie impodobit un caleingiu, dar nefiind de ajunstoate acestea, 11 trimet la Domnia-ta ca sa se mat

croada, sa poata ie§i §i el maine-poimaine la obraze.«Prime§te, milostive stapftne, douä. bote cu pas-

<travi §i dece gaim crescute §i ingra§ate de mine >.A panevgheniei tale zmerita i umilita sluga

Treti LogofAt Ghinea PrituricAOt Bucov. sud. Saacx..

Dupa ce postelnicul Andronache citi scrisoarea,cherna pe vataful sell de curte §i'l clise: Ia acestecutii cu pastrdvi §i sä le trimiti colo, tn tu! Iar pe§trengarul acesta de baiat sa'l opre§ti in curtea mea§i sa mi'l fad deocamdata ciubukciu .

La aceste vorbe ale boerului, inima lui Dinu Pa-turica salta de bucurie si avea mare dreptate, caciprin admiterea lui in serviciul yostelniculm deveniseproprietar pe prima literd a alfabetului fortunei.

Individe.

'i-am

9

14 NICULAE FILIMON

In timpul acesta vizitiul atinse caii cu biciul §iieF,ri cu butca din curte, iar vdtaful luä cutiile cu pas-travi impreuna cu gainile, §i urmat de noul seti con-frate in ciocoizm, sui mai intdi scara cea mare acasei, trecu prin sald §i ajungend la o galerie camintunecoasd, se opri in loc §i clise lui Dinu Paturicd:

Iata odaia ce gatit pentru locuintd; infraintednsa §i peste un ceas vol sa te invat meseriade ciubukciti cu care te-a cinstit stapAnul.

Noul ciocoi a§tepta pand se departa vataful, iardupa aceia se cobori in curte, §i luand o perechede dasagi in care era o colectiune de trente ce corn-punearl averea ce aducea el din casa parinteascd,sui scara cu repecliciunea ventului §.1 intrand iara§iin camera sa, i§i a§ecla toate lucrurile pe la locul lor.

Camera despre care vorbim era in periferie deun stânjen patrat; intr'unul din cele patru unghiuriera o vatra intocmai ca cele obicinuite la cafeneleleturce§ti, pe care sta un ibric colosal inconjurat detoate partile cu carbuni stin§i pe juniatate. In celd-.lalt unghi era a§ecilat un dulap prin ale carei sticlese vedeati o multirne de ciubuce de ante i deiasomie, cu imamele de chihlibar limoniti; iar maisus pe o despartire facutä intr'adins se vedeaiio multime de feligene pentru cafea cu Jarfu-rule de argint §i cdteva kisele de dulceatd.La extremitatea de jos a acestui dulap, se zarea unlighian de argint pe al carui acoperement era pusdo bucata de sdpun mosc in forma* sferica. Langdacest dulap era un mizerabil pat de scânduri aco-perit cu o patura de land albastrd, iar pe pareti

Vam

lor

mocor1 vEcHi SI Noul 15

erau tintuite cate-va cadre de hartie, zugravite cuvopsele proaste: una dinteansele reprezinta lupta na-vald de la Cepne-Liman §i arderea flotei turce§ti decdtre printul Orlof, iar pe cealaltd era desemnathasasinarea principelui Hanger li de catre trimisul Por-tei otomane.

Dinu Paturicd dete o privire repede §i despretui-toare camerei sale, apoi deschise fereastra §i incepusä se uite in curte. Privi cu bagare de seama mul-timea de gaini, ga§te, rate, claponi, cocori §i califarice furnicail prin curtea boiereasca, apoi se intoarsecdtre bucatdrie §i la vederea multimei de tingiri dediferite capacitati, in care se pregateati bucatele celemai gustoase din Fanar, fata lui se colord de o bu-curie nedescriptibila; iar dupd o reflectiune de ca-teva minute, dise in sine: data-mse insfar§it ajunsin pamantul fagaduintei; am pus mana pe paine §ipe cutit; curagiii §i rabdare, prefacatorie §izarlic, §i ca maine voi avea i eu case mari §i bo-gaçii ale acestui fanariot).

CAPITOLUL II

Postelnicul Andronache Tuzluc

lasam pe ambitiosul nostru ciocoi in pace a'§iface planurile sale pentru exploatarea averei stapa-nului seü, i in loc de a'l intrerupe din visdrile saleambitioase, sä facern cunoscut lectorilor no§tri pePostelnicul Andronake Tuzluc.

Acest fanariot venise din Constantinopol in suita

iuskiu-

ca

S.

16 NICULAE FILIMON

Domnitorulur George Caragea, §i facuse meseria deCiohodar in curtea acestur principe.

Ca fanariot, nascut in u14e1e cele strimte ale Fa-narului, unde se urzesc §i se pun in lucrare cele maiintunecoase intrigi ce aü ruinat imperiul greco-ro-man, el mo§tenise din na§tere un mare talent de in-triga §i lingu§ire;.§tia din incercare ca raiul ceresc§i pamantesc nu se deschide deck prin femer; deaceia i§i indreptase toate bateriile intrigilor sale incontra femeilor Doamner §i mar cu seam& ale Dom-n4er Ralu, fica prea iubita a Domnului Caragea.

El facu cuno§tinta cu acea volubila §i capricioasaprincipesa, prin mijlocul uner dame a er de onoare,cu care se inamorase numar pentru implinirea aces-tui Un an intreg fanariotul nostru facu Dom-niter tot acele servicir ce facea odinioara Mercur ce-lur mar mare dintre Zeir Olympulur elenic, cu deo-sebire numar ca Domnita, neputênd sa dea fanario-tulur nemurirea, facu sa cada in mainile lur pitaculdomnesc prin care il. numea vel Camaraq.

A fi mare carnara§ al unur principe care are unfiu frumos ca Paris §i desfrkrat ca Don Juan, §ia fi ridicat la aceasta demnitate prin intrigile unerprincese frumoasa ca Elena lur Menelau, este ne-gre§it a poseda cheile minelor de aur ale Californier.

Fanariotul nostru exploata cat se putu mar binepostul de Camara§, iar cand veclu ca in camara numar ramasese nimic de furat, cumpara mar intk,calemul vinaritului, al oieritului §i mar in urma kuz-metul Spatarier, §i ast-fel unindu-se cu hotir §i tal-harir de drumlin, despuie tara in toate modurile, mar

scop.

ciocoil vECHI F wan 17

mult de trel am, pana ce'si cumpara vre-o clece mosit,cate-va familii de tigani, case, vii si altele; iar dupdaceia, izbuti, tot prin intriga i baseta, a deveni marePostelnic.

0 singurd dorinta mai avea sO'F,31 implineasca casa ajunga la culmea fericirel Sale.

El hranea de mult timp un amor foarte tare pen-tru juna "Maria, unica fiica a Banulut C... roman denatiune; dar rangul tafalut frumoaset copile, sufletul

nobil i curat, faptele ei pline de cuviinta i debandete, infrangeail toate semetele dorinte ale de-pravatului venetic. De multe on el se incercd a seduce la ca sa ceara mana fiicei sale; dartot-d'a-una un simtimant fatal il oprea din aceasta in-treprindere. In acele momente de indoiald si des-curajare el devenea posomorit i teribil. Adeverulpe care Dumnecleti )1-a pus si in inima celui mai mi-zerabil mu, se prezinta in acele momente dinaintea

aratanclu-1 oglinda in care se resfrangeaii cri-mele prin care ajunsese la marirea in care se afla,pare at clicea : «Priveste, mizerabile, crimele tale,si nu cuteza sa palest' cu suflarea ta cea inveninatdacel cnn sernanat de mana Domnului in aceastavale a lacrimilor!)

Dar, dacd adeverul este pus in inima omulut casa'i arate calea ce duce la fericire, fatalitatea a voitca pasiunile materiel sa invinga mai tot-d'a-una acestsfant simtimant ce se manifestä in noi de ate orivoirn sa comitem vre-o nelegiuire.

Ast-fel se intOmpla i cu fanariotul nostru; mus-trarea de constiinta disparu de la densul ffitocmat

N. Filimon : Ciocoff yacht ft mut. 2

..ei

lianul

lin si

18 NJ CULAE 11111MON

ca fulgerul sail ca spaima de un minut ce simt co-piii, cand sunt certati cu fragezime de cdtre pärintilbor. El se hoari intr'o cyi. a merge la Banul, §i dupamai multe complimente §i lingu§in, reclamd de ladensul onoarea de a deveni ginere al sea.

Batranul remase uimit de cutezarea cea mare afanariotului; cunoscend insa influenta ce esercita a-supra principelui Caragea, §i relele ce ar fi pututsal'i pricinueasca un refuz de-a dreptul, se prefäcuea prime§te cu bucurie propunerea §i il lasa a seincânta de acest vis. .

Grecul intelese insa, din trasurile fetei batranului,ura ce avea asupra lul; dar nu dispera, ci se dusela principele Caragea plin de sperantä ca va dobandiprin forta, ceia ce batranul ii refuzase prin manieradiplomatica.

Tref clile in urma acestei intrevorbin, Banul C...se preumbla prin gradina easel sale, absorbit in cu-getari melancolice, ce'i inspira trista stare in careadusese tara jafurile acestei domnii darapanatoare,iar mai cu searnd preocupat de un vis groaznic ce'lfdcea sa. se a§tepte la o mare nenorocire.

Inteacest timp, se prezintä inainte un slujitor deal easel sale §i il anunta cd un ciohodar domnesccere a vorbi cu densul.

Sa intre, clise venerabilul batran indesandu-§icaucul peste peril capului sea eel albi ca zapada,§i cercand a se distra privind §i mirosind florileunui neramz inflorit I).

1) Românul and se afla coprins de ganduri intristatoareobicinuieqte a'§i" indesa ca'ciula pe cap. Acesta este un gestromânesc ce se pästreazä pâra astddi intre locuitorii tarani.

CI000I1 VECHI SI NOld 19

Ciohodarul intim in gradind §i facend cdte-va corn-plimente orientale, dete Banului un plic sigilat; aportragendu-se pufm, lua o pozitirme respectuoasa.

Banul deschise plicul §i gasi inteansul scrisoareaaceasta:

«Archon Bane, maine dimineata sa vii la Curte,«cdci am sä'p vorbesc ceva tainic».

«Ion Gheorghe Caragear,

Dupd ce batranul boier baga scrisoarea iara§i inplic §i plicul in buzunarul de la pieptul anteriului,gise ciohodarului :

Spune Mariel Sale eä voi face ast-fel precumimi porunce§te.

Trimisul domnesc se inchinA pand la pament §ie§ind se duse ca sa"-§1 implineasca mesagiul, iar be-tranul apucl ingrijat pe o carare ornata de amân-doue pär0e de roze §i cu iasomii, §i se opri din-naintea until pavilion lucrat in stil oriental. Rana anu pune piciorul pe treptele scdrel, statu pucin inlac §i se gandi. Nu §tim care vor fi fost gandurilece'l preocupaii ; §tim numai cã tfasurile feter saleune-ori deveneafi crunte, alte-ori pline de indurare,§i cate-odata un zimbet dulce aparea pe buzele salepalite, dar disparea ca .fulgerul, lasand loc unei me-lancolii adâncL

in fine, dupd putind ezitaOune, sui scara pavilio-nului §i intra induntru. Acolo gasi patru femei dintrecari doue torceari, una daracea §i cea-l'alta impleteala un ciorap.

20 NICULAE FmnsoN_

In mijlocul acestor femel sedea o copila ca depatru-spre-d.ece am si cosea la ciur un simizet 1).Nici-odata natura nu cornbinase mai multe nuancede frumusete intr'o fiinta umana, de cat in aceastãjund copila : ochii negri umbriti de niste gene §isprincene ca pana corbului ; pielita alba* §i colorata.de purpura ; buze ce se intrecead cu rozele ; dintialbr si frumosi ; toate in fine armonizau de minunecu un trup de o forma minunata, cu ni§te maini de-licate de nimfa : era in adeve'r un tezaur de trumu-sete ce nu se putea vedea de cat in statuiele Gre-cilor antici.

Pe. data ce intra venerabilul bétra'n in pavilion,toate femeile se sculara in sus si pusera mainile lapiept. B6tr'anul le facu semn sa' iasä ; apoi rèrnaindnumai cu juna copild, it clise :

Iubita mea copild, curn te afii ?Foarte bine, tatutule.Dar ce, nu vii, sä saruti mana scurnpului

teu tatd?Ba da, tatutule, da! §i de-odata cu vorba

se apropie de baran §i depuse pe mana lm un 0,-rutat inocent si plin de dulceata.

BarAnul o strinse la piept si o sèrutd pe fruntecu acel amor pe care numar parinOi il -simt.

Dupa ce tata §i fica isi schimbara intre dênsiicate-va priviri de o iubire nedescriptibila, sedura peo sofa de postav rosu cu ciucuri albi de Venetia ;

1) Ciurul era instrumentul de festonat al damelor românedin fimpul lin' Caragea.

ciocoit Irma si Nom 21

iar dupa cate-va momente de tacere §i contempla-tiune, betranul clise copilei :

Mario, tu te fad din i in cli mai frumoasa§i te deschich intocmai ca un trandafir la ragelesoarelui. Ea cat de acum inainte sa me gandesc lafericirea ta, sa-ti caut un tiner de treaba sa te marit.

Frumoasa Maria auclind aceste-cuvinte se ro§i §i'§iindrepta ochii catre pament.

AI? ce ici draga mea copila? adaoga betranulcu nerabdare, ce, nu'mi respunqi ? Te temi oarede betranul teü tata?

Maria nu respunse nirnic la aceste din urma cu-vinte. Confuziunea §i marea intristare ce acoperisefata ei, facura pe betran sã creacla mai multe lucruride-odata, §i ca sã poata patrunde in secretul carefacea pe juna copila sa sufere atat de mult, hotarisa vie d'a dreptul la cestiune.

Stii, draga Mario, urma el, ca Maria Sa Doamna§i toate cocoanele nu mai vorbesc de cat de fru-musetea ta ? Stii ca. Maria Sa Voda a §i ales pe vii-torul teü soib?

Aceste cuvinte facura pe Maria sa tremure ; dardupa ce'§i relua puterea, ea privi pe betran cu ochiirugatori §i'l clise

Pot sa te intreb, tata, cine este acel sot deporunceala ?

De ce nu, fata mea ? El este until dintre ceimai iubiti.boieri ai Dornnului Caragea; este tiner,frumos §i bogat.

Numele ?

Voie§ti sa'i §til numele ?

.

:.

.

lm

22 NICULAE FILIMON

Da, tatä.a bine, copila mea, viitorul tëu. sot este Pos-

telnicul Andronake Tuzluc.Ah ! taci tata, nu'rni mai spune acest nume,

sail de nu, me vei vedea moarta dinaintea ta. Spune'mite rog ce 'ti-am gre§it de voie§ti sa me fam ne-norocita pentru tof-d'auna ? Oare flu boieriIor pa-mentem stins din tara ? Nu mai gase§ti pe ni-meni de cat pe acel fanariot nesuferit ?

Ura Mariei asupra grecului parvenit multumi foartemult pe baran carele voind sa se incredinteze maibine despre aceasta, se prefacu ca nu observasesimtimintul de reprobare §i de ura al nobilei copile.

A§a dar tu ura§ti pe Postelnicul, adaose el.§i de unde vine aceasta ura, fata mea ?

Ura cea neimpacata ce am asupra acestui ti-calos, imi vine din prevedere.

Poate cã te in§eli, fata mea.Nu tata, nici de cum. Un om care acum doi-

trei am nu era de cat un ticalos ciohodar, ce tremurade frig dinaintea scarii caselor noastre, .iar acuminoata in atlasuri, catifele i samuri, nu poate fi decat un nemernic. Aceasta 'mi-o clice cugetul i ocunosc chiar din vorbirile dornniei-tale cu SerdarulD... Nu e§ti domnia-ta acela care clicem Serdaruluica acest fanariot n'a dobandit nimic de la stapanulseu, de cat prin slujbe mar§ave i umilitoare ce asavar§it Domn4ei Ralu i beizadelei? Dar bine, tata,cum voe§ti acum sa une§ti pe unica ta copila cu acelciocoi mar§av, care a venit aci la noi cu toate des-franarile §i. hotiile din Fanarul lui, care fura §i. despoaie

s'aa

11

cmant vEoH1 SI Rout 23

pe lume giva in amiacla mare §i ale carm mainipastreacp. Inca mirosul nesuferit al curelelor buteeiluf Caragea. Mai bine me voi ingropa de vie intr'omanastire §i 'ml voi plange in singuratate nenoro-cirile mele, de cat sa primesc a fi sotia celuf malnecinstit dintre ciocon lul Caragea !

Betranul boier auclind aceste cuvinte pronuntatede Maria cu atata ura i dispret, tresalta de bucu-rie ; apoi privind pe juna cOpilá cu un aier plin dedulceata, if 4ise :

Vino in bratele mele, vrednica de sangele mo-§ilor §i stramo§ilor nn§tri. De asta-cli inainte nu aia te teme de nimic ; neimpacata ura ce ai asupraaceluf grec mar§av imf da inima de ajuns ca sa meimpotrivesc poruncilor §i infrico§arilor luf Caragea.Mangaie-te,-fata mea, §i nadajdue§te in dragostea ceare parintele tëü pentu tine.

A doua 4i pe la noue ore ale diminetei, trasurasta la scara a§teptand pe betranul boier ca sa intreintrInsa ; nu trecu mult timp §i venerabilul betraaaparu in pridvorul caselor sale imbracat cu anteriiide atlas viiniü, incins cu §al de Tarigrad, cu bin4de postav albastru inchis, incaltat cu meqi §i papucfde saftian galben ; la bria cu un hanger de nur, iarin cap cu un gugiuman (caciuld) de samur cu fundulro§u. Dupa densul venea fie-sa cu oamenn f,3 i femeiltcasei, dintre care un june ca de douë-cleci de ani,Imbracat cu anteriii de manita, cn giubea de fiam-bria lunga pana la pament §i legat la cap cu tintaclit cuadrilat, e§i inainte §i coborind scara cu maregraba, deschise u§a caretef, iar dupd ce intra boierul

24 NICITLAB MIXON

inteinsa, se sui in coadd clicend vizitiului : cla curteadomneasca. !»

Doti:6 lovituri de bid ,lasate cu marafe pe spatelearmasarilor, fura de ajuns ca sa puna träsura inmi§care §i sã o porneasca pe calea curtei princi-pelui Caragea.

Ne oprim putin din aceasta naratiune, ca sa damcititorior no§tri o ideie repede despre locul undese afla palatul domnesc pe acei timpi §i despre formaarchitectonica §i alte amänunte originale ale acestuiloca§ in care dornnea moliciunea amestecatd cu

§i cu depravatiunea.Pe spatiul de parnent ce se coprinde asta-41 intre

casele lui Rescb giuvaergiul §i vechia said a luiMomolu, era cladita pe timpul lui Caragea, nouare§edinta domneasca ce inlocuise pe cea veche dindeahrl Spirei, arsa la 1813.

Pozit'iunea topografica a acestin palat era ast-fel:pe locul unde se afla asta-ch casele hn Bosel, eracladit palatul domnesc compus dinteun §ir de casecu doue renduri ce incepeaii din ulita Mogovaie1§i se terminau dinaintea caselor generalului Herascu,pe ulita numitä a Scoalei.

Architectura acestui palat era vaga §i nedefermi-nata ; era o zidire saü o gramadire de material incare se vedeail mai multe ordine de architectura,imitate in ceea c aü ele mai grosolan §i mai ne-regulat. Fatada ce privea catre Podul Mogo§oaiei,avea un balcon in forma de chio§c turcesc, mobilatcu divanuri §i lavite tapetate Q1.1 catifea ro§ie, in care

umi-lirea

CIOCOII VECIII SI NOUI 25

venea adesea principele de'§i lua cafeaua §i cibucul,privind pe trecatori.

Pe partea despre Momolu era un §ir de odai informa de chilii calugare§ti, in care §edeatineferif §i iciolani domne§ti. Fundul curtii sau parteadespre Herascu era consacrat grajdurilor unde setineau armasarii de Misir §i Arabia, cu care se serveaDomnitorul la solemnitati i preumblarile sale, iarin fa0 Podului Mogo§oaiei, pe o lungime aproapede o suta stanjem, era un zid simplu care inchideain intregul sea' marele patrat ce compunea re§edirqa,§i o poarta mare numita Pasa Capusi ce servea deintrare principala.

Curtea domneasca pe timpul acela se deosibeacu totul de mine domnitorilor din clilele noastre.Atunci ea infaii§a un centru unde se aduna tot ceavea Bucure§tii mai inteligent, dar mai lene§ §i maidepravat. Palatul era plin de boiert §i de calemgiide tot felul, dintre care fanariotil se deosibeaa princochetaria .umbletului lor, prin desele complitnente§i temenele ce faceau in dreapta §i in stanga, §i

mai cu seama prin ele. Interiorul cuqii prezinta vedereio panorama foarte curioasä i variata: in mijloc stauin§irate caretele §i butcile boierilor ; mai incolo vizitii luiVoda preumblat armasarii irnbracaV cu cioltane cu-sute cu sirma de aur; dinaintea unui rand de odai nu-mai cu Ufl rand, tefekcii, arnautil §i satirasii i§icuratau armele §uierand printre dinti cate o arie al-baneza. Inauntru §i afara de, poarta, o adunatura depopor din clasele de jos casca gura la in virtelile§i strimbaturile pehlivanilor §i ale mascaricdor dom-

idiclit,

26 NI CUL AE FILM ON

nest. Simigiii cu taNalele lor sferice puse pe cap,si tripodele de lernn la subtioara, impreuna cu bra .gagiil si salipgiii arnaup, faceati contrast cu alu-narit si cu vincletorit de serbet din Fanar, cartpurtati pe cap fesuri mici cu funde de ibrisim, sicamast de borangic suptirl care lasati sa se vacla pepiepturile §i pe bratele tor goale, figurt simbolice in-crustate, precum obicinuiau Ianicerit. In fundul curteise vedeaa diferite grupe de masalagit si pungast;unit jucaü nuci, altit iasic §i lura, altit iarast jucaiila o para cinci §i stos pe despueate. Ace§ti talhartin mare parte fanariott, scápati din inchisorile Stam-bululut jefuiati cu .deplina libertate in curtea dom-neasca pe oamenit cei fara experienta si credult.

Pe cand se petreceau aceste variate scene in cur-tea lut Voda Caragea, inträ §i butc4 Mare lut Ban.Poporul saluta din toate partile, pe venerabilul IA-tran, iar el le raspundea printr'un, suris duke puindu'stmana dreapta la barba si la frunte.

Ajungend la scara palatului, feciorul deschise usabutcet si ajuta batranulut sa se coboare; apoi il ur-marl pe scara pana la perdeaua salei de primire.Acolo boierul se opri putin, iar feciorul it trase ciz-mele cele galbene de saftian, si scotend de la brag.o pereche de papuct, 11 puse in picioare; it neteziputin si biniqul, pe spate, §i apot se trase la o partecu respect.

Era in acea qi primire mare la curte ; logoptulde obiceiurt ingrijise despre toate; sala tronulut eraimpodobita cu o sofa pentru Print §i lavite pentruboien. Cafegiii, ciubucciii §i alti slujbasi at palatului,

C100011 VECIII V NOP1 27

imbraicati cu vestminte orientale de o eleganta pla-cuta vederei5 a§teptaii cu neräbdare ordinul mareluiCa'mara§, ca sá dea probe de dexteritatea ce aveail.#1 meseriile lor.

Jos in curte erail a§eclate cloud bande de muziciinstrumentale: nna se compunea de tumbelekiuri 1),tobe Mari §i metaharnele 2) iar cealaltä de doud-spre-4ece tobe,sunate de fustitromani, ale carora vest-minte de postav verde cu ciaprazuri albe §i caciuli deoaie cu fundurile jo§ii, faceat contrast foarte curioscu biniqele de postav ro§u §i cialmalele cele rotunde§i pline de semetie ale arti§tilor musulmani.

Cum inträ Banul in said., tin slujitor striga cuglas puternic : qMarele Ban C..L# Ratrânul boierinaintl cdti-va pa§i; apoi se opri in loc §i saluta petoti boierii, iar dupä aceea merse cu pa§1 statornid§i maiesto§i paná la treptele tronului, privi pe Dom-nitor cu un ochi in. care cel mai mare fizionomistn'ar fi putut sa descopere nici, lingu§ire nid servilizm,ci numai urd §i dispret acoperite cu valul indiferentei,apol dupa ce facu un compliment oriental, sdrutdmama asupritorului, cu nepacere destul de invederata..

1) Tumbelehiul este un fel de timpan §i se intrebuinta foartemult in vechime la muzicile otomane. Sunt mai multe manierede -a suna cu acest instrument, dar cea mai obicinuità la noiin timpii domnilor'greci era aceasta: fie-care artist avea douãtumbelechiuri, unul acordat in sol iar celalalt in do, chee pebas, pe care le lovea cu ciocanul dupd oare-care reguli qiforma un acompaniament melodiilor puse in executare.

2) Meterhaneaua este un fel de Haut-bois imperfect cu su-netul foarte ascutit §i tipator. Acest instrument asemdnat foartecu anticul hialumo al Celtilor, era foarte intrebuintat in mu-zicile otomane pentru executarea melodiilor.

28 171CULAE FILDION

Caragea era destul de fin ca sa nu'i scape dinvedere aversiunea ce avea Banul catre densul; cutoate acestea, if intinse mana cu un zimbet care arfi amagit, pe on-ce om nededat cu finea fanariotical;dar bdtranul stalp al tare]. vecluse §i paOse in vimalui foarte multe. El saruta mana fanariotulm §i facendcati-va pa§f inapoi, se duse de'si ocupa locul cuvenitdemnit4ei sale.

In fine ceremonialul sarutarii de mana se savdr§i ;toi boierii parasird sala, afara numai de Banul C...§i Postelnicul Andronake can ramaserã in urmatutulor.

Pe cand se urma insa e§irea boierilor din sala,Caragea se retrasese in alta camera, dar in momentulcand cei doi boien se gateall §i ei sa se duca pela casele lor, una din u§ile laterale se deschise §iaparand principele, clise : Arhon Bane, treci inodaia grämaticiel, cã am sa!ti vorbesc..

Banul se supuse ordinulin, iar Postelnicul Andro-nake, dupa ce facu lui Caragea un complimentadanc §i plin de lingusire, pdrdsi sala cu inimacoprinsa de bucurie.

GAPITOLUL III

Romtinul §1 Fanariotul

Era mai mult de o ora, de cand Banul a§teptain camera grarnaticiei venirea Domnitorulin. In timpulacela, nenorocitul batran ramaind singur, incepu a

CIOCOIl VECHI SI NOIJI 29

se gandi la toate nenorocirile ce apasaa tam: une-orl i se ridica sangele in fata, §i devenea palid caun mort. In aceste momente dureroase, el c,licea insin; oftand din adancul inimel: «Doamne! de ce«ne-af parasit? Pentru ce ne-ai dat in mainile acestor«oameni nelegiuiti, can ne omoara §i sufletele §i

«trupurile prin intrigile, tirania §i scandalele lor?(Tana cand vei suferi ca ace§ti mar§avi sa batjoco-«reasca biata tam noastra pe care ai impodobit'o«cu toate darurile dumnedeie§tei tale iiibin? Scoala-te«Doamne? Apuca in maini traznetele tale §i star-«pe§te in sfar§it aceste fiare nesa0oase! >

Pe cand batranul se afla cufundat in aceste re-flectiuni triste §i dureroase, u§a seeretariei se des-chise §i infra' inauntru principele Caragea.

Dupa ce fanariotul §i romanul schimbar:a intredan§ii cate-va complimente de convenien0., se puseraamandoi pe un divan, se privira cate-va momenteunul pe altul ii apoi principele Caragea clise :

Imi pan cam nelini§tit, Arhon Bane. Ce af?N'am nimic, Maria ta.A§ fi dorit sa fie precum c,lici; dar ochii tel

turburap §i fatali palita, me fac sa cre4 cd in su-fletul jell se petrece ceva neobicinuit.

Te amage§ti, Maria ta. Toata aceasta tur-burare, imi vine dintr'o durere de cap de caresufer.

Imi place sa te crez, §i ca sa te ajut a ie§idintr'aceasta tristd stare, am sa-# spun un ce noilcare te va inveseli.

30 NICULAE FILIMON

§i eil ca o sluga plecatä. a Indltimei tale, voiasculta cu cea mai mare bagara de seama.

Postelnicul Andronake 'mi-a descoperit arnorulce de mult -timp nutre§te pentru fica ta, §i m'arugat sa li-o cer de sotie pentru densul ; 'Ini-a spusiara§i ca. 'ti-a cerueo d'a dreptul §i n'ai voit salasculti. Este oare adevarat?

Unul din obiceiurile mele, bune sad rele, estea spune adeverul; nu vol, Maria ta, sa amagesc penimeni §i cu Lk mat putin pe stapanul meil. Pos-telnicul Andronake 'mi-a vorbit despre fica-mea, §inu m'am impotrivit; deck '1-am facut sa inteleagaca nu'i voi da-o de sotie lard invoirea el.

*i ea nu'l voie§te, nu este a§a?Tocmai a§a precum clici, Maria ta.a bine, Arhon Bane, clise ,Caragea cu un

zimbet plin de rautate §i de dispret, acum yin eude 'ti-o cer §i cata sa 'mi-o dal..

Iti dad viata, iti daii tot ce am dupa sufletulmeti, iar pe densa nu.

N u ?

Nu, Maria ta.Acum inteleg mai bine turburarea ta de adi-

neaori : e§ti §i tu din taraful boierilor rasvratiti i).Nu te juca, insa; nu cuteza a te pune cu mine.;tremura de razbunarea mea. AI uitat ca Padi§ahul

1) Caragea bänuind ca.' boieril comploteazd in contra sa,exila. pe Vornicul Constantin Baidceanu si pe logolatul Gri-gore Ghica, iar mai in urmä chiar pe Banul Constantin Fili-pescu, care dupã aceea si muri. (Fotino, Istoria, pag. 566-567).

CIOCOIl VCH SL NOUI 31

dat sabie §i topuz ca sa vë sal-am oasele andye yeti razvrati?

§tia prea. bine, Maria ta; dar eu nu sunt ras-vratitor, ci un särman parinte care apara peunica sa fica.

care este nenorocirea de care voiesti a oapara?

Este aceia de a o vedea in bratele unui ciocoimar§av, care '§i-a inceput meseria de la lingator detalere §i, mergend din mar§avie in mar§avie, a ajunsastadi biciul oamenilor cinstitl §i al e'rei intregi. Da,,Maria ta, porunce§te mai bine sa'mI taie capul sagsurghiuneqte-me ca pe ata0 ali boieri pamantern alOrel, iar nu cere de la mine sa dail de buna voiepe fica-mea in mana acelui neomenos care prada pevaduva si pe sarac lard cea mai mica mustrarede cuget.

Caragea cu toata furia de care era stapanit, nuréspunse nimic la toate infruntarile ce arunca ba-tranul cu atata aprindere §i curagiti asupra favori-tului seU; el era om politic, §i nu voia sa, mai alar-meze din nog poporul in contra sa, prin surghiu-nirea cutezdtorului boier. Motivul ce2l indemna simai mult la pruderqa erat §tirile cele rele ce primeape Wan.' diva de la Constantinopol. Ast-fel dar i§iascunse mania cu fineta aceia proprie fanariotilor§i lug.nd de-odata un aier mai vesel, dise:

Daca toate cate 'rni spuse§i despre postelniculvor fi adevarate, cata marturisesc Ca ai drep-tate sal urastl atat de mult.

Tot ce am spus Mariei tale este adevärat.

ti

salt

32 NICULAZ FILIMON

Ai dovecp?Aici nu incape doveclf. husmetul din p-idna.

§i vei vedea cum va veni tara intreaga cu jelbiimpotriva lui.

Voi asculta bunele sfaturi ce'mi dal; il vol de-parta de la curte §i vo trimite oameni domne§ti sãcerceteze §i sä despagubeascd pe sdracii jefuiti dedensul. Iar tu ca un boier credincios ce e§ti, deastaci inainte n'al a te teme de nimic.

Bdtranul parasi curtea domneascd §i se indreptdcatre casa sa. Dar pe când butca sa trecea pe ulitaSelarilor, Ii intAlni Postelnicul Andronake Tuzluccare, salutându-1 pand la pamant, lud drumul cdtrepalatul princiar ca sä afie resultatul stratagemel sale.

CAPITOLUL IV

Chera Duduca

Trecuse cloud luni de la intrevorbirea dintre prin-cipele Caragea §i Banul C..., fdrã ca secretul el sdpoata fi cunoscut curtezanilor §i boierildr. Toti seintrebail despre acest secret, cdci pe timpul acelaca §i tot-dauna, secretele de cabinet interesall petoti §i eraii comentate de curtezani in toate modu-rile; chiar postelnicul Andronake, favoritul lui Ca-ragea, când era intrebat in aceastd cauzd, respundeaevasiv §i mai mult prin gesturl.

Se observase Inca o mare schimbare in felul deviata a Postelnicului; casa lui, care inainte de acest

la's

CIOCOA VECIII SI NOM 83

eveniment era frequentata numai de oamem ce ye-nead sa implore vre-o favoare de la densul, deve-nise in urma o casa publica, in care intraii cet maidesfranati juni fanarioti §i romani. Mese le §i seratelece dadea fanariotul apropiau in splendoare §i in bo-gatie pe ale lui Caragea stapanul sea.

Cine s'a dedat cat de putin cu placerile vieteidesfranate, cunoaste prea bine cd femeia joaca rolulcel mai principal inteansa; ea singura prin fatalulei dar fermecatoresc, poate sa arunce un val depoezie asupra acelor placen mincinoase care ducpe nesimtite pe biata junime la saracie, la ve§tejire,la despoiare, si de multe on chiar la o moarteprematura.

Postelnicul Andronake se arunca in bratele des-franarei cu o furie nedescriptibila; un fel de por-nire furioasa §i nesocotita il facea sa caute pretu-tindem, nu Mimi de iubit, ci victime ale placerilorsale, atrase in laturi prin ipocrisie si minciuni.

Dar natui a a pus amorul in inirna fie-cam] om.Aceasta pasiune cereasca sau infernala, care une-onne inalta, iar alte on ne degradeaza, nu. poate sase manifeste cu tarie de cat numai pentru un obiectoare-care. Muzica, poezia, pictura, architectura §i infine tot ce este frumos in natura, place mai multsau mai putin fie-carui om; el insa nu poate sa sedeclare cu statornicie de cat pentru una din acestearte, si numai pentru densa va avea o afectiunedurabila. Tot asemenea se urmeaza si cu pasiunelearnoroase : ochiul nostru este lacorn, dorintele semanifesta in noi abia ce zarim o juna femeie placuta;

N. Filirnon : Clocoir vecM et no r. 3

34 NICULAE FILIMON

dar acest neastämpar nu este amorul, ci o furie,un delir momentan; caci pe data ce dorinta carene-a aprins imaginatiunea, se afla implinita, ne li-nistim si mai adesea cautam mijloace ca sa ne des-facern de obiectul ce o aprinsese. Arnorul cel ade-verat, care .face sa palpiteze inirna i Malta spiritul,nu'l putem da de cat unei fiince pe care 'si-o alegeinima noastra.

Fanariotul, de §i clepravat pana la extremitate,poseda inca o scanteie de amor in inima sa, §iaceasta 11 facea nefericit chiar in mijlocul celor maimarl veseln.

Intr'o seara el se intorcea de la Cotroceni undefusese trimis de stapanul sat', ca sa dea niste scrisoriviziriale unui Deli-B(20 trimis intr'adins de Sultanca sa omoare pe Rami-Pasa ce se intorcea atunci.din Rusia ').

01 ele noMei erau inaintate; pe cer se afla o mul-%ime de non mici, care impinsi de vent, aci acope-reau luna §i facean sa cadd pe fata pamantului untntuneric adanc, aci iarasi se desparceau si formai'o multime de grupe care, lurninate de palida luminaa lunely prezintau privirel o panorama fantasticaapitoare.

In momentele acelea postelnicul Andronake trecea

Rami-Pasa luase mare parte la revolqiunea Ianicerilorin confra lui Mustafa Baractar, §i fugise. in Rusia ca sa'§iscape viaa. Sultanul Mahmud cunoscênd meritile acestuiPa§e §i relele ce putea pricinuiasca existenta lui in Pe-tersburg, ii scrie de mai multe on sã se intoarca in Cons-tantin opol i induplecându-1, 11 omora imprejurul Bucuretilortocmai când se pregatea sã intre in acest ora§.

si

sal

t)

CI000II VECIIi sr NOUI 85

pe ul4a. Izvorului calare pe un armasar arabesc §iinsotit de patru tufeccif; dar pe cand cugetarea_privirea luf erati absorbite de frufnoasa panorama acerului, o voce incantatoare strabatu auclul sëii; else opri din cafe §i asculta cu mare atenOune fru-mosul cântec fanariotic ce incepe cu cuvinteleacestea:

«Nov TO); v.00 va9p Dapov

a caruia melodie plina de pasiune find cantata cumultá arta, produse in inima luf un efect extra-ordinar.

Incantat de exclamatiile amoroase de care esteplina aceasta cantilena, se apropie de ferestrele caseidin care ie§eati suavele accente, §i v'equ cu destulasurpriza o femeie juna ca de cloud-zed de am, foartefrumoasa, segand rdsturnata pe un divan de matase§i cu ,parul el cel negru unduland in neoranduiala.Cama§a de borangic, singurul vestmant ce acopereatrupul el, era atat de transparenta in cat lasa sa sevacla un piept mai alb de cat marmora, o talie denimfa. Ochii ei cef negrif §i plini de vapaie amo-roasa, absorbip acum in arclatoarele visarf ce de§-teptati in inima ei dulcele accente ale melodief, pa-reati ca. cereati o dulce mangaiere la chinurile ceea suferea.

Cantul incepu sa devie din ce in ce mai slab ;tambura if caclu din maim §i frumoasa juna adormiintr'o poza atat de rapitoare in cat ar fi putut sapiarcla mintile celui mai stoic dintre filozofi.

Grecul se de§tepta din letargie §i dupa ce luä

§i

36 NICULAE FILIBION

seama bine la pozitiunea localitatei, se indrepta. careCurtea Domneasca, dete socoteala de misiunea sa§i intorcêndu-se acasa la d'ensul, petrecu toata noaptea.gandindu-se la femeia ce'l iricântase.

A doua cli se scula foarte de dimineata §i se co-bori in gradind ca sa.'§i re'coreasca pieptul de fia-carea ce'l ardea; dar pe când se plimba cu pa§i re-pecli §i cufundat in ganduri, el zari pe unul din oa-menii curtei sale §i il chema la sine. Sluga dupacâte-va Salutari adânci, se puse dinnaintea stapanuluise'a cu m'ainele la piept §i infipt in pa.mant intocmaica o statuie.

Postelnicul il privi cu atentiune; apoi dupa ce semai gândi putin, clise:

Ioane, am sa te intreb ceva.Porunce§te, prea milostive cucoane, §i sunt

gata a respunde.Cuno§ti tu mahalaua Izvorului?0 cunosc.Bine?Foarte bine.Dar pe ifiochimenile ce locuiesc intr'insa?Pe toti, milostive cucoane, pana la carciurnari

§i bacani.Daca este a§a, spune'mi care este cea mai

frumoasa cucoana din mahala?Sunt mai multe, milostivul meu stapdn.Asta se intelege, dar eil voi sa'mi spul care

este cea mal frumoasa din toate?Este cucoana Duduca, fica lui Mih ale Ciohodaru.Si unde locuie§te aceasta frumoasa cucoana ?

cloont VECHI st wild 87

Ea locuieste impreuna cu tata-s6u in nis-te caseboieresti peste drum de biserica Izvorului.

Casa are doua ferestre cu cafaz in fata ulitei,nu este asa?

Intocmai precurn cliceti.Ia spune'ml acum ceva semne despre boiul si

frurnusetea ei.Este frurnoasa ca o dina; inalta §i subtirica;

fata o are mai alba de cat zapada; obrajii ii suntrumeni ca doua mere domnesti; are ochii mari sinegri ca murele; sprincene negre si imbinate; bu-zele ei sunt ca margeanul, iar dintii albi ca fildesul;si peste toate aceste daruri firesti, canta din gurasi din tamburd intocmai ca o Hanina de Sarai.

Bravo lc:lane, aferim../ Ai raspuns tocmai dupadorinta mea. Acum daca voiesti sa te arati slugacredincioasa, vei sti ca sa. 'mi-o dai in mana, si euiti voi rasplati osteneala cu cinci-cleci de mahmudele.

Sa traiesti milostive cucoane, intru multi am.§i de-odata cu vorba, saruta mana stapanului §Fsedeparta.

Putin dupa aceasta, Postelnicul deveni posesor alacestei rare frumuseti §i incepu sa petreaca o viataplina de dulceata in bratele amantei sale.

Sa lasarn de-o-cam-data pe fanariotul nostru ador-mit in bratele odaliscei sale; sa nu'l rupem de laaceasta fericire iluzorie, caci el peste putin o sa sedestepte inteo lume reald, plina de amagink §i mi-cieril : iar pand atunci noi sa dam cititorilor nostrio ideie despre cocheta si ambitioasa greaca.

Aceasta Venera orientala, iesita din ramasitele.

38 NICULAE FILIM ON

spulberate ale populatiunei grece din Fanar, precumodinioard stramoasa sa zeiasca iesise din spumelevanturate ale marei, avea o frumusete perfecta, ointeligenta vie si un spirit fin, iscusit. Viata ceaplina de rasfatari parintesti ce petrecuse din prirnilam ai copilariei sale si lipsa de educatie, facuse sa.se dezvaleasca intr'insa o rnultime de dorinti nepo-trivite cu pozitiunea ei sociala. Iubea luxul cu deo-sebire; Ii placea foarte mult viata sgomotoasa; infine toata fericirea ei sta in implinirea fara intar-ziere a celor mai mici si mai extravagante capritii.

Ajungend in floarea junetei, ea devenise un magnetcare tragea spre sine toate privirile i toate dorin-tele tinerilor din Bucuresti. Nu era seara lasata deDumnedeil, in care sa nu se cante sub ferestrele eicele mai placute serenade. Poe-cii timpultu secasenesfarsitele cornori ale inchipuirei lor fara ca odele,elegiile i aristochidele lor sã gaseasca in inima va-pitoasei femei alt-ceva de cat o seanca de granitde care se sfarâmau poeticele lor silinte, fara sa.

produca cel mai mic efect.Un singur june izbuti sa inmoaie inima ei de piatra,

dar nu cu cu cantata, ci nurnat ca erafiul Domnitorului de pe atunci. Acest noti Paris 1)

1) In conchistele amoroase ale acestui frumos Beizadea, damaci una care a facut mare sgornot in societate. Acest june seinamorase cu o cucoana de cele man, si orbit de aceasta pa-siune se ducea mai in toate dilele Inca de doua on pe cIia o vizita. Sotul acestei cucoane ne mai putênd suferi dezo-noarea, lua deciziunea extrema de a omori pe infamul ama-gitor al consoartel sale. Ast-fel dar, dupa ce luà toate pre-cautiunile necesare, se ascunse inteuna din odaile easel sale,

staturf nic1

5i

CIOCOli TECH' SI NOld 39

care a facut pe mai multe Elene din Bucurestilase pe Menelanii lor cu buzele umflate, indata ceveclu din intamplare pe juna greaca, ii arunca odomneasca privire care o facu sa cada ametita lapicioarele sale. Amorul acesta nu fu decdt un visfrumos dar efemer, caci Beizadeaua, dupa ce'si in-destuld capriciul sftu de un moment, parasi pe junafanariota, lasftndu'i chinurile unui prim amor ce oamagise i dorul nestins al \ iselor de aur ce o dez-mierdase in trecut.

Iata starea morala in care se afla Duduca in searaaceia cand o veclu pentru prima oara Postelniculse inebuni de dEnsa.

Amorul cel infocat al Postelnicului, pozitiuneastraluCita ce avea el la Curt e. cheltuelile cele mance fa.cea pentru implinirea dorintelor acestei vanitoasefemei, fura de ajuns ca sa uite pe Beizadea.

Ea traia acum o viata foarte dulce i placuta. Dia-mantele i rubinele, stofele de matase tesute cu aur,salurile de Persia, slugile, trasurile, armasarii i on-cepoate dori o femeie, ea le putea avea pe data ce'siarata dolinta.

surprinse. Beizadea uitand tot prestigiul puterei sale saripe fereastra i numai ast-tel se putu apara de lovitura a douagloante indreptate asupra'i. Principele Caragea afla despreaceasta intamplare, dar nu lad nici o mdsura in contra cute-zatorului, carele dupa ce goni pe femeia ce'l dezonorase,pleca la mosie si pus in fruntea unei legiuni de arnauti, asteptacu nepasare rAzbunarea Domnulul Caragea.

Exista i o balada in care se explica foarte bin e acest eve-niment, dar expresiunile obscene ce cuprind inteinsa ne opresca o publica.

sd'si

si

si

il

40 NICULAE FILIMON

In primele luni ale acestei legaturi, sufletul Du-ducal nu fu turburat de nici o pasiune contrarieamantului seu, dar aceasta nu tinu mult timp. Inirnafemeiei chiar de se poate ameti uneon de ambiti-oase aspiratiuni la marire, la bogatie si la alte va-nitati atdt de placute sexului femeiesc, dar ea sedesteapta apoi cu pasiuni mai tan, mai neinfranate.Ast-fel se intarnpla si cu frumoasa noastra eroina.

Natura a facut din inima femeiei o carte scrisacu litere cabalistice, pe care inarrioratii, in vanitateasi egoizmul lor, cred ca o citesc i o inteleg; inrealitate insa sunt foarte putini aceia can pot clicecu drept cuvint ca au descifrat acele ieroglife decare atarna mai adesea fericirea i nenorocirea oa-menilor i acestr favoriti ai soartei nu sunt tot-d'aunacei nobili i avuti, nici cei frumosi sau cu spirit, ciuneori cu totul din contra, caci amorul este o fiintacurioasa; s'a clis orb, dar si daca vede, trebue samarturisim ca foarte mult ii plac lucrurile bizare.

Postelnicul Andronake credea ca descifrase logo-griful din inima grecel, dar se amagea, sarmanul,cam meritul acesta era pentru moment rezervat unuijune obscur, ce abia pusese piciorul pe prima treaptaa ierarhiei boieresti.

Locuinta in care fanariotul pusese pe amanta sa,era situatd in strada Calitii, care pe timpil aceia de-venise foburgul favorit al nobletei si al amploiatilorde toate gradele.

Juna greaca simtea o placere din cele mai mana privi de la fereastra pe toti trecetorii, de la Ve-

liti cu barbile albe §i cu caciuh de sarnur,boieri

CI00011 VECHI SI NOM 41

pana la Calemgii §i. lamagif cei cu i§lice in patrucolturi §i rast pe cap chinezeste.

Un june din ace§tia ce sub costumul seu ridicol,ascundea o figura cat se poate de placuta, veclu pegreaca noastra §i se amoreza de dênsa.

Tinérul calemgiu incepu sa treaca noaptea pe laferestrele femeei ce-1 incantase, §i sa-i faca serenade,acompaniate de oftan amoroase, care erau in staresa topeasca de compätimire inirna chiar a statuelorde marmora.

Juna greaca nu lasa pe calemgiu sa ofteze multtimp, ci se invoi cu placere a da gratis fericirea ce ovindea foarte scump Postelnicului.

Trebue sa adaogam insa ca calemgiul era foarteinfocat si nesocotit in arnorul seu. Aceste doua ca-litav, funeste arnorurilor clandestine, facura pe ina-morati sa cânte, sa joace §i sa se expuna in totchipul, fara de a se gandi ca pot fi observati. Cutoate acestea ei se inselati ; zgomotul serenadelor§i sarbatorilor destepta atentiunea vecinilor si vesteamerse pana la Postelnicul. Inima acestuia se aprinsede gelozie si veclend ca acea pasiune culpabila, inloc de a se infrana, cre§tea mereu, el veni intr'oseara furios §i, intrand in camera atnantei sale, §eclupe divan, macar fara sa o salute.

Greaca pricepu foarte bine de unde venea agi-tatiunea §i neobicinuita purtare a amantulm ei, darvoind a se incrediro §i mai bine, se prefacu ca n'aobservat nimic §i luand un aer nevinovat §i plin degra0e, il stnnse in brate §i-I saruta pe frunte.

Acest fals sarutat irita §i mai mult pe amantul

42 NICTILKE TILIMON

amagit; el o respinse din bratele sale cu furie; ease prefacu cá plange, dar v'eclend cd nici prin mij-locul acesta nu poate face pe amantul ei a se ex-.plica, ca4u in genuchi dinaintea lui si cu ochii in-muiati in lacrimi mincinoase ii clise :

Ce ai, Cucoane Andronake, de esti atat desuparat pe mine? Spune ce ti-am gresit ?

Me intrebi, nemultamitoareo, ce mi-ai gresit?...Si ce gresala mai mare puteal face de cat aceia de ame necinsti pe mine, Postelnicul Andronake Tusluc,favoritul lui Voda, pentru un calic de caleingiu?Pe mine, care te-am scos din trente te-am facutcucoana mare?...

Eu te-am necinstit !... Ti-am calcat cinstea ?Da !... M'ai rrecinstit ; toata lumea stie aceasta

marsava fapta.Sd n'am parte de viata mea, sa nu'mi ajute

Maica Domnului, daca IV voiu fi cakat cinstea!Si de odata cu aste fraze, se repecli cu o dispe-

rare prefacuta si luand imaginea Maicei Domnuluio saruta cu multa devatiune, ca sd atesteze ino-cerrca ei.

Sa parasesti casa mea, muiere prefacuta ; sate duci la calicul de calemgiii, auclit'ai tu ?... Mainedimineata sa nu te mai gasesc aici, ca te voiu omori!

N'apuca sa sfarseasca bine aceste cuvinte si vi-cleana amanta caclu jos lesinata.

Postelnicul luand de adeverat acest lesin, pierdufuria de mai inainte si pi inteun salt repede, a luain brate si o puse pe divan ; apoi chiema slugile,si-i dete ajutorul necesar.

CIOCOII VECIII SI NOU1 43

Iscusita femeie irernase in aceasta stare de letargieprefacuta pana cand veclu pe Postelnicul plangend_ca un copil cerendu-i ertare ca a banuit un mo-ment virtutea el; apoi se prefacu ca se desteaptadin lesin, si prin aceasta ingenioasa, manevra, ne-poata Evei izbuti a rnanca din pomul vietei, fara dea pierde raiul ca strabuna sa.

CAPITOLUL V

Bducatiunea ciocoiului

Lectorii nostri cunosc foarte bine agitaOunea incare am lasat pe Paturica in primul capitol al acesteiscrieri; stiu asernenea arnbi-tioasele lin visun si mareasete de barn §i marire ce il h-iunceau. Este datorianoasträ acum sa le .spunem mijloacele intrebuirqatede densul pentru realizarea acestor aspirapuni.

Cand acest sarpe veninat calca pragul casei fa-nariotului, el intra in al doue-c,leci si doilea an alvietei sale. Educatiunea lui intelectuala se compuneadin citire si scriere in limba româneasca, si oare-careinceputun slabe de limba greaca moderna; stia safaca jalbi cu pilde din scriptura, pitace, volniciz, ca-taqtiqe de lude §i alte forme cancelarice obicinuitein timpil aceia; mai §tia, si inca foarte bins, sa tor-tureze pe nenorocitii. Wain, puindu-le oua fierte lasubtion si dandu-le fum de ardei la nas, ca sa leia si cea din urma para din punga.

Dar aceste talentun nu-i mai serveaa la nimic in

44 ispeULAE MIXON

noua sa cariera; el cata sa se instruieze in ipocrizie§i intriga, §i aceste doue mari mijloace de parve-fire nu se desvolteaza, nici se pot perfecOona decat prin invetätura. Puiul de Ciocoi sim0 de sinellacest adever §i hotari sa-1 puie in lucrare.

A doua di dupa sosirea lui, Postelnicul il chemala densul ca sa-i examineze spiritul §i inteligentaspre a vedea de poate face ceva dintr'ensul; iarcand veni inainte-i, ii dise cu un ton ingamfat, dardulce :

Cum te nume§ti, baete?Constantin, cocoane, dar tata-meu irni dicea

Dinu.§tii ceva carte?

tiu sa citesc §i sa scrm.Romane§te,----nu este a§a ?Da, blagorodnice staple.Alt-ceva mai §tii?§tiu sa fac implinin de bani; am fost cu vi-

nariciuI, cu oeritul §i cu fumaritul 1).A§a de liner ?Da, stapane ; tata me lua cu densul prin jude-c

de-i ajutam la taxidarie.

1) Vinariciul, oeritul §i funiarituI erau dajdii indirecte ceplateau particularii catre stat ; sub numele de vinciriciul dom-nese era dator fie-care stapAn de vie sa dea din clece vedre,una, afara de privilegiati si scutiV cu chrisoave domnesti. Oeritulera o dajdie pentru care se platea de fie-care vita mare simica câte cinci-spre-qece parale; funzaritul asemenea era odajdie ce plateau staxânii de pivnite si caxciumi. Aceste d'aj-dii se vindeau la particulari §i ei le adunau prin oamenii lornumiti taxidari.

CI000I1 VECIII SI NOIIi 46

Da ceva elinica, te-a invetat tata:-teu?De! ce sa clic, stapane?... Me cam pricep nu-

tintel. Am invétat Pedagogia i Eclogarion din scoarta.pana in scoarta; dar tocmat cand era sa incep laGrammatiki, m'a trimis la inaltimea voastra.

Fanariotulut It placu naivitatea ciocoiulut, iar matcu seamd pompoasele da cu atata pro-digalitate; §i avea dreptate, cact nu este om caruiasa nu-i placa un titlu pe care nu-I merita, dar lacare aspira foarte mult. El zimbi cu bunatate §i cliseciocoiului :

Sa stit, baiete, ca de asta4 inainte am sa tejail sub ingrijirea mea. 0 sa te data la scoala dom-neasca sa invett carte greceasca multa, ca sa te pro-copse§ti, sã te fact om. Slujba ce ai sa-nu fact esteaceasta: dimineata sä vii sa me freci la picioare,sa-mi ajuti sa me imbrac, sa-mi dal de spalat, sa-miaduct dulceata, cafea §i ciubuc; iar dupa aceia sa teduct fa scoala sä invei. Ai auclit? Ai, du-teacum de-ti cauta de treaba.

Din cliva aceia Paturica se puse pe invetatura cuo silinta extraordinara, si in mat putin de clout antinveta limba greceasca ca un sof ologiatalos ; darel nu se multurnea numat cu atat. Ce't foloseahit cunostinta unet limbi moarte st a literaturet etatat de antipatiea caracterulut si intentiunilor sale?

Omer, Pindar, Sofocle, Euripide, Anacreon, Sapho,etc., sunt bunt pentru femet si oamem afemeiati,t,licea ciocoiul in sine cu dispret.Mie irm trebuesccarti care sa-mi subtieze mintea, sa me invete mij-locul de a me ridica la marire. Plutarch inu vine la

titluri ce,

46 N1CULAE FILIMON

socoteald, Comentariile 1w Cezar, Istoria omenirel,Vietile marilor barbatt din veacurile trecute i aceleain care traim, iata carti pe care citindu-le cine-va,poate sa dica cu cuget irnpacat ca. nu $i-a pierduttimpul in zadar .

Cu asemenea reflectiuni intra el in casa Uncle Iiavea fanariotul biblioteca 1) i alese tot ce gasi in-tr'ensa mai bun. Intre alte carti, gasi un tractat defisiologie $i operile lut Machiavel, pe care le citile studia cu mare bagare de seama; in fine, facutot ce putu spre a deveni perfect in arta ipocriziel§i a perfidiei.

Se ciice ca vointa tare $i statornica invinge toateobstacolele. Nu ne putem pronunta asupra acesteimaxime; qicem numai ca. Paturica ar fi lost -in staresa dea contimporanilor sèi o dovada stralucitä ca ease realizeaza cate o data. Picatura gaure$te piatra,dice un alt proverb.

Paturica era in adever UII orn extra-ordinar. Eli§t luase hotarirea de a deveni orn mare, $i MCI unobstacol nu putea sa-1 abata de la aceasta idee fixa.

1) Pe acei timpi, ca si in Oldie noastre, bibliotecile era u lamoda; tc:qi junii form Au muck/ lefi spudaxitz, aveau eke obiblioteca formata din cele mai bune carti ale tirnpului, pecare nu le citeau nici odata. Bibliomania era atat de intinsain cat mulV din cei aprinsi de aceasta patima, nevoind. sa sa-crifice bani i timp, cherna cate un pictor mester si le zugra-vea prin saloane i camerile de studiu Cate o biblioteca deminune, in care se gasea tot ce ne-a lasat mai sublirn gandireaomeneasca, de la creatiune i pana in timpil lui Caragea! Ju-decand intre oamenii can aü biblioteci si nu le citesc intrecare le au numai zugravite, eu cred mai cu minte pe ceidin urma.

si

gi

OTOCOIT v Furri sl NOM 47

Ca sluga, era dator sa lucreze mai multe ore pe 4i...§i a se supune la toate slugile cele mai vechi decat densul; ca ambitios CM-a sa invete carte multaprecum ii clise fanariotul, si sa se sileasca a inlaturatoate obstacolele ce intampina in calea ambitiunelsale Cum putu dar sa invinga atatea greutat] si saiasa triumfator?

Iata modul ce intrebuinta. Cand se crapa de clivaPaturica se afla langa usa Postelnicului stand in pi-cioare spre a implini cu exactitate ordinele stapa-nului sea. Pe data ce fanariotul se destepta:, el intrain casa, il freca pe picioare, il ajuta sa se imbrace,ii da de spalat, ii aducea dulceata, cafea si ciubuc.Toate aceste mici servicii le' executa cu cea maimare iuteala, gratie, si cu un fel de afectiune ce faceape fanariot sa-1 creacla de cel mai credincios §-i de-votat d'intre servitorii sei.

Dupa ce pleca boierul la curte, se ducea la vatafsi facea o multime de lingusin; apoi dupa ce-si spalafeligenele de cafea §i curata bine ciubucele, se in-chidea in camera sa si se da cu totul la citire si lameditatium petrecendu-§i ast-fel timpul pana la orapranzului, cand, dupa obiceiul seu, se asecla pe trep-tele scarii de la intrarea easel, cu cate o carte inmana 0 sta acolo pdna ce venea stapanul seu; iardupa aceia, cand sedea la masa, el Isl.' lua loculprintre servitori si se silea sa intreaca pe toti in zeli activitate.

Osebit de aceasta, el se purta cu mare arnabili-tate catre toti servitoril easel, fara exceptiune ; ii

48 raciaLAE FILDION

ajuta la lucrarile lor §i le implinea toate dorintele,puindu-se mijlocitor intre den§ii §i vataful. de curte.

Aceasta purtare facu pe Paturica sa fie iubit §iadorat de toate slugile, afard numal de vätaful curtei,care intelegend foarte bine gandurile lui, se pre-facea ca nu baga de seama nimic §i il spiona intacere.

In timput acesta se intampla cearta Postelniculufcu amanta sa, sail juramintele §i istericalele prin careea i§i aproba inocenta. Bietul om .o iubea foartemult, §i spre marea lui nenorocire era gelos ca unturc. Ast-fel dar dupa multa chibzuire §i reflectiune,se decise a o pune sub privegherea unui Argus._M6sura nu era rea, dar prezinta man dificultati inprivinta alegerei unui individ care sa implineascaacest important servicia. Prima ideie ce i se infat'i§afu de a o pune sub privegherea unei femei betrane ;dar dupa ce mai meditä cat7va timp, i§i clise in si-ne-§i incruntandu-§i sprincenile : «Muierele cele be-trane se conrup foarte lesneh. Se gandi sa aducaun eunue din Constantinopole, dar lepada §i aceastaideie, caci §tia din incercare cat pre0.iie§te §i cre-dinta eunucilor.

Obosit in fine de a cauta §i nu gasi vindecareagrijel ce-1 mu§ca, se lasa pe sofa oftand din baierileinimil; dar dupa ce se mai gandi un minut, se sculacu repecliciune §i batu in palme.

La acest semn de chemare, intrebuintat foartemult pe acei timpi, u§a se deschise §i intra Patu-rica cu ochii plecati in jos §i cu fata mai umilitade cat a unui calugar.

VECHt SI NOUI 49

Fanariotul ii privi cu mulcumirea ce simte totomul cand gase§te aceia ce a cautat, apoi

Apropie-te, Dinicule, cd am sa-ti vorbesc.Porunce§te stapane, clise prefacutul ciocoi in-

naintand catre stapanul sal cu mainele puse pe pieptcu ochii plecati catre pamant.

Ia spune-mi, Dinicule, cum trdie§ti tu in curteamea ? Te mulWme§ti cu bucatele cu cart te hranesc

cu hainele cu care te imbrac?Foarte bine, stapane; nu sunt vrednic sus mul-

tumesc lui Dumne4ed pentru marea bunatate ce aiaretat §i areli pentru mine.

Ia spune-mi acum, me iube§ti tu pe mine?Te iubesc stapane, mai mult de cat pe tatd-med.

Fanariotul surise cu ingamfare; apoi dupd ce-§irésuci negrele sale mustali,

Asculta, Dinicule. Am sail incredintez una dincele mai mari -taine ale sufletului med; baga insdde seama., sa. me sluje§ti cu dreptate, cad intealtchip nu numai ca vei piercle nadejdea de pricop-seala ta, la care me gandesc de atata vreme, darte voi §i pedepsi fdra

Ii jur, stapane, sä te slujesc cu credirqa laori-ce'rni vei porunci.

Ei bine, Dinule, ascultd. Cuno§ti tu pe Duduca?Nu o cunosc, sttipane.Cum se poate, sã nu cuno§ti tu pe tiitoarea mea?In adevér, stapane, nu o cunosc.Asta nu face nimic. Duduca este o fatd foarte

frumoasa pe care o iubesc pana la nebunte, §i fiind-cao fata. ca densa poata sa placd i altora, m'am gandit

N. Filimon: Csocoir vechi 0 nota. 4

=col/

§i

§i

gise:

dise:

mile.

50 NICULAE FILIMON

ca n'ar fi reii a o pune sub privigherea unui omcredincios. Ai, ce dici tu? bine m'am gandit?

Foarte bine, stapane. Paza buna trece pri-mejdia rea, 4ice parimia.

-- De §i Duduca Mea este foarte inteleapta, §i

n'am simtit pana acum nimic despre densa...A§a este, blagoi-odnice stapane, ai dreptate.Dar pentru mai mare siguranta te-am ales pe

tine ca sa o paze§ti.(i.,a este vorba sa te slujesc pe Domnia ta,

stapane, sunt gata a trece chiar prin foc; spune-minumal ce am sa fac §i vei vedea.

Aferim, Dinicule, aferim; sa traie§ti copilulmeti ; cine sluje§te cu zilos pe stapanul set, pe acelanu-I parase§te Dumnedet. Duduca mi-a spus ca-i tre-buia un fecior; cata dar sa te muti cu locuinta ladensa §i sa treci in fata ei ca o sluga credincioasa,sa o asculti la ori-ce'ti va porunci, sa te prefaci canu bagI de seama nimic, ca nu vecli §i nu and]. ni-mic, §i sa vii in toate dilele la mine sa-mi spui totce se va petrece in casa el, fara sa treci cu vedereacel mai mic lucru.

Voiu urma intocmai poruncilor blagorodnicieltale, §i tne void sili cat void putea ca sä me facvrednic de increderea ce ai in mine.

Sa traie§ti, copilul meu. Si de-odata cu vorba,baga mana in buzunarul antereului §i scotend cinci-cleci de rubiele, clise: Tine, Dinicule, §i sa fii cuminte, me mntelegi tu?

Paturica, ca ciocol fin ce era, ingenunchia dinainteafanariotulm, ii saruta mana cu cea mai mare umilinta

mood vEcal si /gad 51

§i facu sa ca4a din ochii sei de §arpe doue lacrimide acelea ce in aparenta aret o inima plina de re-cuno§tinta, dar in realitate nu sunt de cAt plânsulcrocodilului prin care amage§te victima sa.

pupa aceasta scena de tartufism, jucata cu atatamaestri; ciocoiul pardsi camera stapânului sëü i

intra intr'a sa.Liber acum de povara simulãrii, ncepu a se preum-

bla prin camera cu pa§i ran §i precipitati. Trasurilefetei sale luard un aspect straniti, ce lasa sa se za-reasca, uneori, expresia unei nespuse bucurii de allvedea implinite dorintele de atata timp; cate-odataun nor de neincredere in viitor, schimba intr'o clipafata fizionomiei sale; apof iar cadea intr'un fel dtapatie, din care trecea cu iuteald .1a o fioroasa §iamenintkoare veselie.

Aceasta' criza morala tina cate-va momente, iardupa, aceia, fizionomia ciocoiului se lumina §i, culini§tea ce-i redase increderea in sine §i in dibaciasa, el exclamd cu bucurie: cIata-me in sfar§it ajunsla tinta dorintelor mele! Am in maim pe tiitoareaGrecului, patima 1w. cea mai de capetenie ; in sfir§itam cheia acelui strdlucit viitor pe care il visez deatata timp. Ce fericire, ce nepretnita fericire !...Aceasta este o cheie cu care cine-va deschide portile

§i do ce nu?... Eva a scos pe Adam dinrai Ca sã dea prilej altei femei aJ deschide mai inurrna. 0 femeie a facut pe Greci, dupa cum diccartile, sa se bata dece am de-a rendul. Favoritele dinharem tin in mâna soarta imperaPei turce§ti; chiaraid la nol vedem pe Domnita intorcend curtea §i

raiulut...

52 NICULAE FILIMON

Ora intreaga dupd placerea er, §i dacd ea a facutpe stapenul med din Ciohodar, Postelnic mare §iCamara§, de ce oare Duduca sd nu faca din mineun om puternic, fericit? Pildele nu ne lipsesc. Caliail fost ca mine, ba inca §i mai red de cat mine!...Cam slava Domnului nu sunt Ogan, §i cu toate acesteaprin muieri §i alte marafeturi ciocoie§ti, chiar §i 0-ganii ad ajuns 4 la noi in proti fiendaaa, in cat n'aiincotro sa te intorci de Postelnici, LogofeV §i

Visteri. Prinde inima dragul med Paturica! Mainevei pune iqlicul in cap, §i de va vrea Dumnecledcu tine, nu va trece mult §i vei avea mo§ii, tigani§i averi nenumerate, §i vie atunci cine-va sa..-ti cearà.sócoteala despre mijloacele prin care ai dobandittoate acesteal Vie, de va putea!»

Pe cand Paturica 1§1 crea in imaginatia sa acesterealizabile visuri, u§a camerei sale se deschise §i

intra un pgan induntru.Ce mit' aid, cioard ? clise ciocoiul supdrat.Me iarta, Logofete Dinule, dar am venit sali

dau o carte de la beibaca dumitale.Ado 'ncoace, cioara, §i pie din ochii mei..

Tiganul se retrase §i Dinu Paturica deschiclendscrisoarea, citi cele urmatoare :

( Cu parinteasca dragoste me inchin dumitale, preagiubitul meu fid.

(data doi ani in cap de cand te-am dat pe pricop-.iseala la postelnicul, §i nu vecl nici un spor de lac tine ; acesta me pune in mare aporie. Se vede cä.ct-u in loc sd te sile§ti a e§i la obraze, umbli hai-

crocorl \TECH' Nora 63

omana pe poduri cu derbedeif. Baga'V mintile inocap, mai bdete, vecli ca eü sunt batrdn §i sarac,osd n'ai la mine nici o nactejde. Cum ii vet a§terne,oa§a vei dormi, ? Scrisoarea ce'0 empe-triclisesc, este catre d-lui Postelnicul ; sa dal" ne-ogre0t, caci inteinsa ii vorbesc pentru tine §i ii rogosa te pue in vre-un inansuap.

Al tau prea doritor parinteTreti Logofet Ghinea Paturica ot Bucov sud Saac.

1816, Mai 17.

Dupa ce Paturica citi aceasta scrisoare, scoasecalimdrile de la brag se a§ecla pe un scaunel §i puindpiciorul drept peste cel stâng, scrise re'spunsul aceta :

o Cu fiasca plecaciune,

«Parinteasca dumitale scrisoare de la 17 clile aledunei lui MaiU, am primit'o cu nespusa veselie §iom'am bucurat din rdnunchi ca te afli sanatos, cameu, din mita ceresculin parinte, me aflu intru toata

ointregimea sanatatif. Bucura-te taica §i iara-§i bu-ocurd-te ca de §i am slujit doi am la Postelnicul peimbrdcaminte §i rriancare, §.1 mi-am plecat capul la

< toci calicii farä osebire, dar acurn, slava domnului,oam pus nihna pe paine §i pe cutit, am oprit roataonorocului : n'arn sd me mai tern de nimic.

oPostelnicul m'a ales sfetnic de taina al seu, §i

ope negandite mi-a incredintat o taina prin care in< puOn timp poci sa ajung om mare. Atat de o cam< data ; îi voi mai scrie.

Prea plecat §i dorit al domniei tale fiuDinu Paturica.

'r-o

54 WCULAE FILDION

Dupa ce plicui §i pecetlui aceastä. scrisoare, chemdde afard un tigan, i-o dete in mând §i-i clise : < Du

aceastd carte la postelnicie §i spun6 sa o trimitd laBucov, färd cea mai mica zabava ; ai auclit ?...»

Tiganul dispdru cu iuceala sventului, iar ciocoiulse lasd pe pat §i adormi gandindu-se la exploatareaminei sale.

CAPITOLUL VI.

Ipocritil in luptA.

A (Jolla. 4i dupd. intrevorbirea confidentiald dintrePostelnicul Andronake §i Dinu Paturica, acest dinurmã strdbdtea strada Calitii cufundat in meditatiuni.serioase. Preocupatiunea lm era atat de mare, ip catde multe on i. se lovea piept in piept cu trecdtoriide pe drum ; dar pe cand se afla in dreptul case-lor lui Arma§ M. fu atras de sunetul cel nasal §i

ascutit ;l unei voci ce striga : «Dinule! he, he, Di-nule ! ia fa-te'ncoace, §trengarule, unde al plecata§a de dimineatd? ,

Paturica de§teptat din asopismul in care se afla,se uitd in toate partile, §i veclend la poarta acelorcase un omulet cu statura scurta §i groasd, cu fatarotunda intocmai ca o luna plina desemnatd pe pe-rett, cu ochii mid i. ca do tdtar, cu nasul turtit §i cu'gura larga, armata cu ni§te dintI mid stricati, re-cunoscu inteinsul pe Niculaitd, vdtaful de curte alArma§ului, carele, mai norocit de cat densul, ince-

=coil vEcut i wout 65

puse de mult timp a zeciui averile stapanului salacum nu astepta de cat rangul de Vidor Vistier

drept plata ostenelilor sale, si supranumele de Bu-clukci boier pentru multe §iretlicuri §i incurcaturice lacea.

Paturica, trecu drumul i saluta pe ingarrfatul va-

taf cu o inchinaciune pana la pamant.Ce mai veste poveste, Dinule ? intreba vataful

mandru de pozitiunea sa.Nimic nene Niculaita.

Unde te duceai asa iute j cu capul intre urech ?La cucoana Duduca.A ! a ! inteleg, la tlitoarea stapan'As-t6il. i ce

ai sa fad acolo asa de dimineata ?Ii duc un ravas.Din partea cur?Dintr'a stapanuluiDar ce, s'a impdcat cu densa ?Trebue mai intai sa still de ail fost certati.Va sä icd nu tii nimic ?... Prostule !...Nimic de- tot, adause Paturica cu o privire

malitioasa.dar de la mine ca ci aü fost certati foarte reii.

i de ce, nene Niculaita ?Audi colo, de ce ? Fiind-ca diavolita de greaca

vrea sä tie doi pepeni intr'o mana, adicd este amo-rezata dupd un calemgiii de la Visterie.

Asi ! nu cred !Crede spuf eü. Postelnicul Andronake a

aflat acest amor tainic §i s'a certat cu d'ensa furcd.

mou,

met.

Afld

§i

56 NICULAE FILIMON

Poate ; dar ia spune'rni cine este acest ca-lemgia ?

Este fiul lui Capitan Gheorghe Basma de laDorobdntie.

Ce fel de oin este acela ?Este un balat de doue-cleci §i doi pana la

doue-cleci §i cinci de am, frumos; ginga§ §i subtirel,pare cd'i tras printeun inel.

0 fi iubind'o, me nene Nicu1a, ce clic]. ?Mi se pare ca da, fiind-cd nu inteleg cum ar

piitea sa faca atatea comedii daca n'ar iubio?.§i ce comedii face ? intreba Paturica cu ne-

rabdare.Trece cu lautari pe la mieclul noptii, se opre§te

dinaintea ferestrelor ei, ofteacla, canta §i cele-l'alte.Numai atdt ?Ba §i ceva mai mutt : sare prin gradina Mi-

tropoliei, dinteinsa trece intr'a grecel, d'acolo intrain curte §i se ascunde intr'o claie de fan pana pleacaPostelnicul; iar dupa aceia se duce de'l tine locullanga frumoasa greaca ; cu alte cuvinte fericitul ca-lemgiu se bucura fara nici o cheltuiala de femeiapentru care stapana-teu varsa atka aur §i argint.

E§ti bine incredintat despre aceasta ?Mai bine nu se poate; omul care 'mi-a spus

aceasta taina este atat de credincios in cat auuteasa jur in biserica pentru densul. Dar, ia spune-mide ce-mi faci atatea intrebari asnpra acestei pricini?Oare voe§ti s'o princk §i sã te arati cu slujba inainteastapanului teu? Sd nu faci aceasta neroclie mai ba'ete,caci o sa te cae§ti foarte mult.

CIOCKI VECHI qI NOIIi 57

§i de ce sa nu-i dail pe fata aceasta neagravinclare ? adaoga Dinu, cu oare-care aprindere pre-facuta. .

Voe§ti sä afli pricina pentru care te opresc ?Da ; cad eti iubesc pe stapanul meg, §i nu

voesc sad ve4 in§elat de o fem-ee desfranata §i fa-tarnica.

Esti prost, baete! Tu nu §tii ce va sa clicapatima dragostei. Asculta: tu o sa te duci la sta-panu-ted si o sa-i spui ca greaca il in§eala nu estea§a ? El deocamdata o sd te ere*, o sa--ti clica :taferim Dinule !.=,, ba inca poate sail. dea §i un bu-nicel bac§i§; dar dupa aceia, o sa te duca la greaca,o sä se certe cu densa, o s'o sperie ca o gone§tedin casa', si cele-l'afre. Ea ca sa-1 incredinteze ca e

,nevinovata o sa inceapa sa planga, sa-§i smulga pe-rul din cap, o sa jure pe tot ce are mai sant; incele din urma o sa se faca ca 1e§ina, §i atunci sta-panul te'il ca un fermecat ce este, o sa se irnpacecu densa.

Atat mai reii. pentru densul !Di mai bine ca peatru tine o sa fie reu, ne-

rodule.De ce ?Fiind-ca pe data ce se vor impaca, greaca 0

sa intrebuinteze toate mijolacele, ca sa afle pe pi-ritorul ei.

Dar stapanu-meu n'o sa-i spue.Ti-ai gasit! Ba o sa-i spue, §i Inca chiar fara

voia lui, caci ast-fel merg treburile dragostei. He!he ! baete, tu esti un copil -de en dealaltaen, nu §til

58 NICULAE FILIMON

nimic. Asculta-me pe mine, ca sunt om batran, amdat cu capul de pragul de sus §1 am vecjut pe celde jos. Can& barbatul §i femeea se itibesc i in indreptate, viata lor curge dulce intocmai ca apeleunui piria lini§tit ; dar cand muerea incepe sä. calcestramb, §i o simte barbatul, inima lui arde, tii, cape§tele pe carbum. piva §i noaptea se gAnde§te totla necredinta mueril ; aci sä cearta cu densa §i olasa, aci iard§i se impacd, §i am bagat de seamala asemenea impaciuiri, omul face mai multe jectfepentru o femee netrebnica decat pentru una cins-tita. Ast-fel dar greaca o sä ceara de la stapanu-

ca dar pentru impacaciune, departaDea ta dinslujba lui, §i poate chiar o falanga bunicica data di-naintea porch caselor ei, ca sa te inveti minte a numai baga zizanil intre densa i Postelnic.

Ai dreptate ; dar i-a spune-mi ce trebue s'a fac ?Sa inch4 ochn i sa-ti cauti de treaba, ca un ba-

iat cinstit ce e§ti, §i vei vedea cat de mult o sa te iubeas-cà amandoi, iar trebsoarele o sa-ti mearga de minune.

Dinu Paturica saluta pe mentorul sea §i plecainainte, mu4umit de povetele lm, caci gasise in-teensele o complecta aprobare a politicel sale. Ajun-gand la casele Duducai, el intra pe portita cea mica,sui scara §i se puse jos in pridvor pe un pat descanduri acoperit cu un chilim de Tarigrad.

Era pe la orele noue de dimineata ; greaca sesculase i se dusese la oglinda ca sa-§i puie in re-gula grape maltratate de voluptoasele placeri alenopth trecute, §i sa mai adaoge cdte-va frumusetiartificiale, ca sa dea mai mult interes .oelor firesti.

cã

ten,

maul ITECH1 sr Nouf fig

Toaleta femeilor cochete din clilele noastre de §ia devenit o indeletnicire foarte grea si impovara-toare pentru bietele slujitoare, din cauza nenume-ratelor forme §i feluri de pieptanari, de spalaturi,de limpecliri cu ape aromatice §i chimice pentrulustruirea, dregerea §i improspatarea pielitei obrazului§i alte nenumarate nimicuri femeiesti, cu toate acestea,ea rèmâne o jucarie de nimic, in comparatie cu toa-leta elegantelor din timpil domnilor fanariptl.

Kera Duduca, de .si se afla. in anii cei mai fru-mosi ai varstei femeie§ti, dar destramata .viata.petrecea, o facuse sa alerge foarte de timpuriu íaajutorul gratiflor imprumutate. Ast-fel dar toaleta eidin toate dilele se compunea dinteun sir de torturila care ea se supunea cu cea mai mare resignatiune,numal ca sa-§i conserve acea frumusete care faceape Postelnicul sa depuie la picioarele ei toate jafurileCate le storcea din biata tara, si pe frumosul calemgitia o numi Cheruvimul sea §i a o iubi cu o ardoareegala amorului ce ea avea catre densul.

In toate noptile, dupa ce expedia pe amandoiadoratorii el, se ungea pe obraz cu alifie vanata ;dimineata se §tergea cu albus de oti, se aburea cucaram4 incaldite in foc §i stropite cu apa de salcam,apoi se spála eu apa de pelin. Acestea le facea ca,sa intinda pielea obrazului si sa dispara zbarciturile ;apoi se §tergea cu un burete muiat in apa de cas-traveti, ca s 6. scoata petele, §i se spoia cu dres casa dea pielitei o .coloare mai. alba.

Dupa toate aceste operatiunf care n'aveati altscop de cat a albi, a intinde §i a intineri pielita

le

60 NIOULAE FILIMON

obrazului, veneati: rumeneala cea mincinoasa cu carei§i colora obrajii §i buzele, gogo§ile de ristie arse,cu care i§i inegrea sprincenele, §i plasturele celenegre cu care 1§1 facea murse sail benghiurf fal§e.

Dupa ce greaca i§i savar§i aceasta toaleta compli-cata, §i se mai intoarse de cdte-va on pe dinainteaoglindei, climbind §i gesticuland ca sa se asiguredaca e de ajuns gratioasa, dete ordin sa introducain camera sa pe mesagerul Postelnicului.

0 tiganca frumoasa se aratä in u§s salei §i facusemn lui Paturica sa intre inauntru. El intra §i detescrisoarea, apoi tragendu-se inapol cdtre up, sestranse la piept §i lua o posiOune atat de un-iilita§i plina de -zmerenie in cat ar fi putut sa amageascape ori-cine. Dar Kera Duduca, care era personifi-earea finclei §i a vicle§ugului femeesc, pricepu la-tarnicia, chiar sub acel val de prostatica mo-destie.

Ea citi scrisoarea pana la un loc fara sa lase ase clari pe figgra'i vre un semn de surpriza buildsau rea; dar and ajunse la partea aceia prin carePostelnicul ii recomanda pe acel noil Argus inve§-mantat cu anteriti §i giubea, ea i§i aruncd fard voleochii asupra ciocoiului, §i intocmai ca vulpea ce vede§i simte cursa intinsa, zimbi cu amaraciune §i i§icontinua lectura pana la sfar§it. Dupa aceia sarutascrisoarea §i bagand'o in sin, se puse a examina cumai multa atentiune figura lui Dinu Paturica, carede §i in acele momente de prefacatorie exprima unfel de nevinovape amestecata cu stupiditate, dar tot

CIOCOII VECHI SI NOID 61

lasa a se stravedea indestule viçii, dintre care celerhai principale eraU rautatea §i la§itatea.

Am 4is cä greaca era vicleana ca o vulpe, ca sadovedirn insa eat de adanca §i patruncletoare erafinqea spiritului ei, cata sá ardtarn ca cu toata artace puse Paturica in lucrare spre a face sa disparadin trasurile fetei sale intunecoasele intenOuni §iaspirarl rodea inima, nu numai ca. nu putu sä.o anageasca, dar o facu chiar sa inceleaga §i maibine cu cine are a face.

Trecura cate-va momente in care ace§ti doi actorise priviaii unul pe altul fara sa pronunce o vorbamacar. Aceasta tacete scrutatoare semana foartemult cu lini§tea aparenta a doue fiare ce stall de seobserva cu o prefacuta nepasare inainte de a saricu asalt una asupra alteia.

In fine greaca hotari sa dea asaltul ; ea incepu dela una din cele mai mari slabiciuni ale ciocoilor,adica de la mandrie.

Ei bine, logofete Dinule, II dise ea cu un zimbetdispretuitor, Cilibi Andronake imi scrie ca de asta-41inainte ai sa flu unul dintre slugile easel mele.

Me bucur din toata inima, milostiva mea stapana.0 fi precum ; dar, uite, te ve'cl imbracat

bine, cu giubea, cu anteriti, cu fermenea, cu papuci,galbeni i cu fes de Tarigrad ; pare ca e§ti scosdin cutie, §i asta nu-mi prea place. Sa lepeci acestehaine boiere§ti, §i sa te imbraci cu haine de feciorprost.

Voi face dupa placerea domniei-tale, milostivacocoana.

f

62 NICULAE FILINOg

Das negre§it, cam o sa. te trimit cu co§nita intirg §i nu voi ca pazarghideanul rued sd poarteceacqirt §i. iglic.

Vol face or ee 'mi vei porunci, milostivo.Asta o creq, cla la din potriva voi intrebuinta

garbaciul, pe care '1 vet fi vedut poate atarnat de-asupra u§ei sacnasiului 1).

Me voi supune in tdcere la on-ce va gasi cucale milostivirea ta.

Greaca veclend marea ipocrizie §i fal§a resignatiunecu care ciocoiul primea aceste lovitun groaznice,se inspaimanta, dar nu disperd.

A§a precum IV 4ic, respünse ea, o sa te pulsa tai ceapa la 'bucatarie, sd spell vasele, sa tai lemne,sa aduci apa cu sacaua de la Filaret §i alte marun-ti§un e felul acesta

Prea bine, stdpana mea ; le voi face toateacestea, ba inch' §i mai multe, numai ca sa te \Tedmultumita.

Vei §edea toata cliva In pridvor cu capul gol,ca sa impline§ti poruneile mele, ca.ci la din potriva

voi pune coarne, te voi unge cu miere, §i te vollega de stalpul portei, ca sa te manance mu§tele§i sa ri4a lumea de tine... Ai inteles?

Am inteles, milostiva mea, §i sunt gata a suferi§i mai marrpedepse de cat acestea fard a me plange,cam stdpanu-meil te iube§te §i eil trebue sa suferon-ce mi s'ar intampla dupa urma domniel-sale.

1) Sacnasiu se numia o camera mica situata in fundul salii,qi impodobita cu pat §i perne, unde a§teptau cel ce veneaucu trebuil-4e pand ce ii primeaii boierii in casa.

ip

F wont 68

Peste putinta! clise greaca in sine, disperatade sangele rece al ciocoiulm. §i avea dreptate, cacitoate sagetile vicle§ugului ei se frinsera in inima depiatra a ciocoiului. Prima ideie ce'l veni in mintefu de a rupe legaturile de amor ce avea cu calem-giul, singurul mijloc de a se pune in siguranta desprespionagiul lui Paturica ; pe data insa ce se gandila dulcele momente ce petrecuse §i Inca petreceacu acel june frumos, singele i se concentra in inima§i fata i se ingalbeni ca ceara. Sa tie pe amant,ciocoiul ar fi tradat-o negre§it §i ar fi perdut pePostelnicul Andronake, care o ingrijea ca pe o domnita.

Aceste done' idei devenisera in acel moment,Scylla §i Carybda pentru greaca noastra. Dar arse-nalul vicleniilor femeie§ti este foarte mare : ajungenumai sa §tie cine-va sa caute inteinsul, si de sigurva gasi cate ce-vs pentru on-ce imprejurare. Greacacauta i gasi in adever mijlocul de a scapa din toatecu fata curata. La aceasta fericire negandita frunteai se lumina, trasurile obrazulm séti luara un aerdulce §i climbitor. Atunci, fot-ivind pe Dinu cu dul-ceata, gise:

Ia spune-mi, Dinule draga, cum 0 s'a parutpurtarea mea catre tine ? Nu este a§a ca sunt onebuna ? Au4i acolo ! Sa sperie cine-va atat demult pe un flacaia§ a§a de frumos §i muchelef ! San'ai grije de nirnica ; tot ce 'ti-arn 4is n'a fost decat glume. Ai, de! th mai cu inima!

Dirm inabu§i in mica sa inima bucuria acestuimare triumf §i apropiindu-se de greaca, cu o sfiala

CIOCOli VECEI

b.-

64 NICULAB FILIDION

prefacuta, facu matanie si ir sarutà. mâna ; apoi i§iKid qiva bunA §i se duse.

CAPITOIAJL VII.

Panä nu fad foe, fum nu iese.

Doue saptamam In urma acefor descrise in ca-pitolul precedent, inteo noapte racoroasä de prima.-vara, Postelnicul Andronake, iesea de la amoreaza sacu ciubucul aprins si cu sluga dupd dénsul, care tineaintr'o main.a o chisea de sal plind cu tutun, iar incea-l'alta o pereche de papucr galbeni. Träsurilefeter Postelnicului, de si putin cam descompuse,aratail acum o multumire pacinicd §i ripsita de gri-jile ce muncise pe bietul fanariot cu vre-o cat-vatimp mai inainte.

Inteo ulicioara intunecoasa ce duce in mahalauaDudescuhri, sta de mai multe ore o butca elegantacu dour armasarr. Când boierul se apropie de aceaulita, sluga alerga catre locul unde sta ascunsatrasura si striga : < Trage Ionita!»

Fanariotul se sui in trasura si ciocoiul in coadd,.strigAnd cu voce tare : c Acasa!)

Rog pe bunir nostri lectori sa lase pe Postelni-cul a dormi in pace pe sofaua sa, cad are marenecesitate de somn, ca nu cum-va sail pia*, des-tept, iluziile fericirer sale ; iar nor sa ne intoarcerniarasi pe strada -Caliter, ca sa observám ce se pe-trece in casa amanter sale.

CIOCOU VECHI I Notit 65

Era o noapte frumoasa, o noapte tocmai bunapentru arnorul de inima, caci el ne procura momentede o fericire sublima. Cate sinitiri incantatoare nuincearca un amant cand pentru intaia data surprindesurisul dorit al ferneiel ce 11 jube§te ! Cat de info-cate sunt palpitatiile inimei sale, cand el depune primulsarutat pe buzele ei ardatoare ; apoi cate incantari numai culege el din treacat in dulcea viata a amoru-lui, cand intr'o adunare saü la un bal, ii vine dintimp in timp cate un semn de dulce suVenire facutcu o gratioasd sfiala, sail o privire plina de dez-mierdare, aruncata pe furiq §i care ii dice in limbacea misterioasa a inimei, ete iubesc!... te iubesc dintot sufletul !...

Dar amorul este o medalie cu doua fete. Sa in-toarcern acum medalia pe partea cea opusa.

Ce diceti domnia-voastra despre acele amorurisgomotoase, care incep prin serenade de lautariune-ori de bande militare insotite cu tobe §i cu tipsilintocmai ca la gradina lui Giafer, §i care se terminaprin paruieh, in clasele de jos, ii prin ceva mai rauin cele e sus? Ce crima ati savar§it pacinicii lo-cuitori ai vecinatatii, ca sa fie de§teptata din somnin strigatele birjarilor §i oftarile cele monotone §iascutite ale amorezilor -vulgari, mai indiscreti de catpisicile: cam aceste dobitoace sentimentale miorlaesc§i ele o lurid pe fie-care an, §i apoi ne lasa in pace,in vreme ce pison cei cu doua picioare, nu numaica miorlaie neincetat, dar neavand destula increderein seductiile vocei lor, mai iau §i pe alth de le ajuta.Dar raul prin rail se pierde, zice un vechi proverb.

N. Filimon: Ciocoil vechl ft nour.

§i

66 NICULAE FILIMON

Asemenea oameni nesocotiti, can pun intristarea§i disperarea in inimile bietflor consort'. §i parinti,i§i iati mai adesea plata nelegiuirei lor prin tradareace le fac femeile corupte de den§ii; cam femeia carea avut curagiul sa calce jurarnintele facute inainteaaltarului, §i juna fatä care a dezonorat peril albi alparintilor ei pentru vorbele dulci ale unui amantaprins de o patima iljcitã, ce pret vor pune oarepe niste angajamente trecatoare, dictate mai totdea-una de capricia si prea rar de inirnd?

0, tinen! dacd atl §ti voi unde ye aduc acesteamorun nesocotite, poate c'ati fi mai scumpi in ri-sipirea iluziunilor junetei voastre ! Voi nu stiti cu cemoneda ye pläteste femeia care a prirnit sacri-ficati anii vostri cei mai frumo§f, timpul, averea §ichiar onoarea voastral. Vol nu stiti ca acea fiinta pecare voi o credeti ingerul vostru, scdparea §i dezmier-darea inimei voastre, aceia este in stare a ye tradapentru un diamant, pentru un §al, §i de mai multeon pentru cdte o vorbd de spirit, care sfd§ie si bat-jocore§te sfintenia amorului vostru. i ce culegetivoi care din toate sacrificiele ce faceti pentru acestestatui de marmura ? ln locul amorulm, tradarea ; inlocul fericirei, .disperarea care sldbeste §i darâma fo-cul §i energia facultatilor voastre, §i, ce e mai refi,perderea iluziunei care aduce cu sine scepticizmulmonstru de sAnge, parinte al turburarei §i al sinu-ciderei.

Fericire perfecta nu existã pe acest pamant ; aceastas'a cPis de mult timp si de oamenii foarte invatati;avern insa ceva care seamana cu dênsa: avem ilu-

mead VECHI SI Noui 67

ziunea, credinta §i speranta. Aceste duren divinecompun aci pentru not ceia ce numim fericire.

Un finer care a iubit pe o femee cu credinta §idevotament §i a fost resplatit prin indiferenta, ipo-crizie §i tradare ; acela perde increderea in fernei ;pentru densul nu trial exista fericire conjugala ; prinurmare el nu se mai insoara, sat) chiar de se supunela aceasta datorie sociald, inocentul amor al sotieisale, gratioasele e surideri, fragedele ci ingrijirt,pentru densul trec de prefacatorii; femeia simte toateacestea, cearca a-I incredinta despre sinceritatea amo-rului ef, dara nu reu§e§te. In fine lucrul 8e termindast-fel : dacd femeia este virtuoasä, suferd in tAcere,suspind §i moare; iar dacii are caracter slab, cadein haozul perddrii, târând dupA sine in ru§ine §i penevinovatii s61 copif.

Dar sd venim la subiect.Era una din acele nopti de yard, in care natura

intreaga Ii deschide comorile uimitoarelor sale fru-musett, spre a ne d'a o idee perfectd de sublimita-tea et ; bolta cerului era de un albastru incântittor ;stelele presdrate pe spatiul ei nemdrginit, de astadata erati pline de o lumina magica, luna a caritpalida §i dulce taá umple de dor §i de ardoareinimile simtitoare, sta aninatä printre turlele Mitro-poliei §i ne mai putend din acel loc sfant salt ur-mede infocatul ei amor cu junele pastor Endymion,amantul ei din vremile pagane, ea parea a privi Lito nesatioasd bucurie la atatt inamorati ce se dez-merclati cu infocare sub radele et amoroare. Sufid-rile cele calde ale ventului de prirnavard eraii atat

68 N1CULAE FILIA1ON

de line in cat abia frunzele plopului se cletenati a lene.Aceasta maiestoasa §i dulce tacere era intrerupta

cate odata de suspinul unei privighetori care cantadurerile sale, ascunsa intr'o dumbrava de lilieci dingradina mandstiref Antim.

Paturica, indemnat mai mult de bänuitorul instinctal raului de cat de simpmentul frumosulm, sta fintitla fereastra camerii sale luand foarte putin aminte laacea min unata panorand. Nu trecu mult timp §i urechialui fu isbita de sunetul unor instrumente de musica.Aceste sunete fiind un acord de acelea ce fac lau-tarii ina;nte de a incepe cantarea, de §i incetaranumai ce cat, insa atrasera atentiunea ciocoiului. Else g'andi cate-va momente, apol 1) tanduii frunteacu palma, ca omul ce prinde o ideie de mult timpa§teptata, zise : «A ! a ! acum inteleg ! Ace§ti la.u-tan trebuia sä fie pu§i de ibovnicul staphmei mele!...Nicolaita de la boerul arma§ nu m'a in§elat. Pemunca Dinicule, pe urma munca baete, ca sa maiscurtam calea ce duce la fericite !>) Zicend acestea,el i§L lu a ipingeaua pe densul §i coborandu-se ingradina, se ascunse dupa trunchiul unui arbore.

Lautarii incepura din nou acordurile lor ! de astadata insa, ei cantara cum se canta, adica pusera capulpe umérul stang §i prin ajutorul arcu§efor §i al pe-nelor de gasca, scoasera din viori §i cobze ni§teaccente foarte patetice pentru timpil de atunci, darcare astach n'ar avea cea mai mica putere asuprasirnturilor noastre, nici chiar pe aceia de a ne facesa dormim.

Dupa ce lautarii sunara cateva aril melancolice,

CIOCOfi VECIrt §I limn 69

ei incetara ca sä dea loc unei voci de tenor ce in-tona cu o doza mare de simpmant i de pasiune,aria -pe care se cantati versurile acestea:

Pe pod de la SpiridonToate paserile dorm,Numai pasdrica meaToata.' noaptea ciripea,De amor se jaiiiia.Vedea-te-a§ cdlugdra§,Pan'la patru-gleci de zileSa te ve'cl la ma"nastireCu ochil pe la icoaneCu gandul pe la cucoane,Cu mainile pe psaltireCu ochii pe la copile, etc.

Aria aceasta fu terminata prin oftari din cele maiadanci ; dar ferestrele green, ce se deschideau laprimul accent al serenadelor infocatului calemgiu,remasera de asta data inchise ca un mormânt. Lu-crul era de disperat, dar amorezii au mai multe coardede arc ; el nu dispera a§a lesne.

Calemgiul arunca o privire duioasa asupra feres--trelor, apoi incepu a cânta :

Piatrã d'ai fi, te-ai desfaceSi la mine te-ai intoarce IOf, of, of, kerama, of!

etc.

Aceasta din urma incercare reusi pe deplin, cacigreaca dupa o luptã teribila intre interes §i amor,neputend s'a mai reziste furioaselor batai ale inirneisale, deschise ferestrele §i facu cu batista un sernn,apoi se cobori in gradina, .intra intr'o bolta de vita

70 NICULAE FILIMON

in care abia patrundead razele lunii, §i arclendu-sepe un divan moale, a§tepta acolo pe amantul ei.

Nu trecu mult timp §i aparu o umbra in fundulgradinei. Aceasta umbra lua o directiune catre boltade vita, §i de ce se apropia mai mult, ea lua formemai distincte. Cand fu la o distanta oare-care deascuncJetoarea lui Paturicd, acesta deosebi intr'insaun june ca de doue-qeci §i cinci de am, cu anteritide qamalagea morico, cu fermenea de croazea fiembe,incins cu un §al parlageniii §i legat la cap turce§te.cu Ufl taclit in vargulite.

El inainta Cu pa§i ran §i nesiguri catre locul incare se afla dorita inimei sale fara a se gandiaceasta intalnire era sä fie cea mai dupa urma razaa fericirei lui.

Paturica, care spionase tot ce se petrecea, a§-tepta acum momentul favorabil ca sa se arunce asupravictimel sale. El lasa pe tinér sa se apropie catvade bolta de vita ; iar cand rémase intre densul §iprada sa o distanta de cati-va pa§i, zise incet : <Doamneajuta!D, §i sarind ca o panterd, apuca de piept pebietul june §i incepu sa strige : Tâlharii, talharia.Sariti cre§tini Puneti mana pe hot, pe talhar !»

Sermanul june veclendu-se strans cu vigoare deun brat puternic, mal intdi cercá sä se libereze dedensul, dar neputand, incepu a se ruga sä-1 lase inpace ca e om cinstit.

Nu, talharule, nu te las din ghiarele mele. Laspatarie, hotule, sã te Invec eü minte a mai veni safuri orzul din ambarul nostru.

cã

I..

CIOCOII VECIff SI NOUI 71

N'am furat nimic, logofete ; prive§te-me §i veqi,am ed caifet1) de ho?

He, he ! siretule, nu me in§eli tu pe mine ;titi eu cd te-ai Mhditat cu tiganii lui Velcea, §i je-

f4 mahalaua. Ed rhandnc pdinea cucoanei Duduki§i nu sufer s'o jefuiasca ni§te masalagii ca tine! 0sal te leg bine cot la cot §i maine o sa te daU pemdna zibetului 2).

Aceasta stratagemd atat de ingenioasa puse pegreaca intr'o pozitiune foarte delicata; o facu in finesa se convinga cd Pdturicd era un demon impelitat.Si avea dreptate biata femeie, caci starea lucrurilorera atat de dificila, in cat nu mai putea sa faca nimicin favoarea amantului seu. Sa taca nu putea, camvicleanul ciocoi ar fi dus la spdtdrie pe junele ca-lemgiu, §i printr'aceasta s'ar fi dovedit amorul eicel tainic ; sa-1 libereze nu putea de cat printr'omdrturisire care ar fi acut pe ciocol stapdn pe se-cretele sale. Din aceste doue rele Duduca alese pecel mai mic. Ea e§i din bolta §i aratandu-se dinaintealui Paturica, zise :

Ce s'a intamplat? Ce este acest zgomot?Sa traie§ti, milostiva stapdna, raspunse cio-

coiul, am pus nidna pe acest talhar care jafuie§temahalaua intreagd, care ne fura orzul si gainile.

Bravo, Dinule, sa traiesti; dar ia sa vez §i eupe acest talhar.

Junele inamorat se apropie de densa; iar Patu-

1) Asemenare.2) Stapanire.

72 NICULAE FILIMON

rica, simtind ca ei voiesc a vorbi despre ale lor, sedeparta putin, prefacendu-se ca cauta o funie ca salege pe.presupusul talhar. Greaca observa §i aceastaviclenie, dar folosindu-se de densa, se apropie dearnantul ei §i 'i zise:

De acurn inainte totul s'a rupt intre noi!...De ce, sufletul meu? raspunse calemgiul cu

glas tremurator.Postelnicul a aflat amorul nostru §i 'mi-a trimis

pe cel mai afurisit ciocoi din lurne sa me pazeasca.Tu. e§ti in maim lui si eu nu pot- sa te scap de catmarturisind dragostea noastra.

Sa'l cumparam cu bani!E§ti nebun, Iordane, (asta era numele calem-

giulm). Crezi tu oare ca acest zgriptor se va mul-turni cu aceia ce 'i vom da noi? Lui ii trebue co-mon; mandria lui merge pana la protipendadal...

A§a dar va sa zica...?Nimic nu ramane de cat sa ne despartirn pen-

tru totdeauna.Si crezi ca voi putea trai fara tine?Te vei supune la aceasta nevoie pentru asigu-

rarea fericirei mele. Ramai sanatos §i mangaie-te cualta de pierderea mea.

Zicend aceste cuvinte, ea chema pe Dinu §i ii zise:Da drumul acestw flacati ca'i pacat sa'l bagam

in spatariei iar daca '1 vei rnai prinde prin gradina,atunci sa faci cu densul ce vei voi.

Prea bine, milostivo. Apoi intorcendu-se catrecalemgiu zise: Aide, baiete, cata'V de drum, §i sa

mown vEcHt sr /gout 73

nu te mai prind prin gradina ca, pe legea mea, tejupoi de viii.x.

Sarmanul june privi pe greaca cu ochii plini delacrami §i luand drurnul catre fundul gradinei, sefacu nevezut; iar greaca §i Paturica intrara in ca-merele lor, fara sa schimbe nici o vorba

> .

CAPITOLUL VIII.

Mijlocul de a face foc fart sa last -flan..

A doua zi greaca se scula foarte de dimineata §ii§i facu toaleta cu o ingrijire mult mai mare de catin celelalte zile; dupa aceia chema pe tiganca §i 'iporunci sa aduca doua cafele, doua dulcete, un ciu-buc §i o narghelea. Chema apoi pe Paturica, §i dupace ramase cu densul, ii facu semn sa §eaza langaea pe sofa.

Paturica, de §i dorea de mult timp sa ajunga aci,de ti3i in calitatea sa de om cu multa minte inte-legea pricina care o sdea sa devie atat de blandacu densul, nu primi totu§i sa §eaza.

Ci §ezi, Dinicule draga, ii repeta t,o-reaca cugratie.

Val de mine, cuconita; cum a§i putea sa §ezlanga milostiva mea stapana?

Tu 'ini-ar dat sa inteleg ca dore§ti foarte multde casa mea.

'Mi-am implinit .datoria §i nimic mai mult.

74 NICULAE FILIMON

A§a este, dar o slujba ca aceasta cata sa fierasplatita, i eü voi sa te raspldtesc; vino dara sãluam dulceata §i cafea impreuna.

Nu cutez, milostivo.Greaca ve'clend rezistenta ciocoiului, se ridica dupa.

sofa, 0 dupa ce dete o aruncatura de ochi la fe-reastra, 11 lua de mana, 11 puse langa d'ensa, i, casa'i insufle mai mult curagid, ii dete cu propria efmana dulceata §i cafeaua.

In timpul cat tinu bautul cafelei, greaca examinacu mult interes trAsurile fetei lui Paturica si ramasefoarte multumita cam, fie zis intre noi, baiatul nuera de loc urat. Dupa ce dar se gandi putin, fataei lua un aier dulce i amoros.

Ce se va fi petrecut in inima ef in acele momente,.nu §tim; judecand insa dupa cele de afard, am puteazice ca inima ei nu era stapanita in acel minut deamor, ci mai cu seama de temerea de a fi respinsa,daca cumva din nenorocire pasiunea ei n'ar fi intratin planurile ambitioase ale ciocoiului.

Nu trecu mult dupa aceia, i Kera Duduca ie0ndrepede din casa, zise mai intai cateva cuvinte ser-vitoarei sale credincioasa; apoi se intoarse tinand inmaim o sticla cu anason de Chio din care bea nu-mai Postelnicul §i un taler p1M cu alune prajite.

Sa vedern, zicea ea in sine, va putea el sa'§ipastreze acest cumpat semet §i rece, cand aceasta,bautura va arunca turburarea in mintile 0 in simp--rile lui? Si puindu-se iara§i pe sofa, intr'o positiunevoluptuoasa, turna licoarea de foc cu mana ei ceaalba 0 o prezinta cu gratie lui Paturica.

cmcori vEan F Nout 75

Tine, clise ea, bea acest spirt in sand-tatea mea !

Dinu lud pahanil §i 4ise : «In sdndtatea cocoaneiDuducdi, cea mai frurnoasa din toate femeile Bu-cure§tiului.

-- Astea sunt lingu§in, §trengarule respunse greaca,.luand o pozitiune §i mai invitätoare.

Nu, nici de cum ; ba inca dacä voie§ti sa spinadeverul, e§ti mai frumoasa de cat Afrodita dinmithologie.

Greaca turna inca un pahar, §i sorbind puOn din-tr'insul, 11 dete lin Paturica cu mana tremurânda.

Ciocoiul bend §i acest pahar, simti un foc stre-curându-se prin tot trupul seu §i o turburare volup-toasa ii coprinse mintile ; el privi pe Duduca cu osete de amor nedescriptibilL Atunci greaca, ve'clendu-se sigura de triumf, dete glasului sea o intonape §imai dulce §i privind pe Dinu cu ochi gale§i il intreba:

Ia spune-mi, Dinicule draga, ai iubit tu vre-o .femeie papa acum ?

Pe nici una, frumoasa mea stapdna.Nu me in§eli oare ?Nu, cleii ; nici de cum.§tii tu ca eij de mult te iubesc §i nu cutezam

sa--ti spui, caci ma ternearn sa nu fii vre-un berbant ;dar fapta ta de asta-noapte, dragostea §i credintadespre care mi-ai dat dovada, ma facut sa 'ml iauhotarirea... Vino dar, draga, in braele mele! Nu tesfii, Dinule ; eti te iubesc caci e§ti tiner si frumos,.e§ti plin de foc §i de mandr*. Apoi lasând saiasa din adâncul pieptului ei un suspin infocat, se

76 NICULAZ FILIMO N

arunca In bratele ciocoiului §i-I strinse cu ardoarepe ea. Gurile lor se lipira ; ochit lor jumkate inchi§ide delirul pasiunei clipeau din cand in când cu scânteide arnor §i voluptate...

Dou'e ore in urma acestei scene de desfranata. §iuricioasa tradare, Dinu Paturicä putea sa se laudeca a invetat pe din afara alfabetul norocului. Greacaasemenea dobandise un complice, cu care sa poatamftrica in siguranta starea Postelnicului. Nurnai Pos-telnicul, sarmanul ! el culegea in acele momenteroadele oarbei sale increderi.

GAPIi0LUL IXConfidentele.

Tradarea inceputa cu atka fine.0 de Ducluca §iPaturica, din di in di lua aspectul unut amor sen-timental. Ciocoiul, cufundat in placeri, parea ca re-nuntase.la on-ce plan de ambitiune ; dar asta erao noue cursa ce el intindea fanarioatei.

Tinta lui era sa manduce starea postelnicului.Greaca avea tot aceasta tendinta vicleana, Patu-rica o sirnOse din purtarea catre aensul, dar caom cu minte ce era, el vrea sa o aduca in stare

declara insa§i acea dorinta ; cu alte cuvinte, elvrea sa prinqa §earpele cu mainele altuia, metodfoarte ingenios ce s'a practicat in toti timpil, §i seva practica p'ana ce acest glob se va preface incenur sau se va pravali in chaos.

a-si

C100011 VECHI SI NOUl 77

Intr'o seara ei beau cafeua in camera de culcare..Mai intai vorbira de amor, acuzandu-se unul pe altulde indiferenta ; dar aceasta conversatie se sal*foarte curand prin juraminte de tele ce intrebuinteclaadesea amantii ca sa se poata arnagi mai lesneunii pe

Aa, nemultumitorule, icea greaca, tu nu meiubesti cu adea caldura ce asteptam de la un ompentru care am facut atatea jertfe. §tii tu ca faratine nu mai pot sa mai traesc ? Cand lipsesti Cateun ceas de langa mine, mi se pare acel timp un an,un veac. Oh ! cat eram de linistita pana a nu meinclina cu tine ! Traiam cu Postelnicul, fara sa fiuturburata de nimic.

Linisteste-te, Duducuto formu, eu te iubescmaT mult de cat ori-ce in lume ; sa n'am parte deDumnecleil la care me inchin, sa fiti anatema dacaIi mint.

Lasa, lasa, nu te mai jura, ca am simtit eütoate. §tiu eu pricina care te raceste de mine.

Spune'mi-o, asa sa traesti, ca 'ml vine sa in-nebunesc.

Tu me term de Postelnicul, i ai dreptate ; darde ! ce 01 sa fac?... Nu pot sa-1 las, caci el me in-grijeste despre toate. Daca ai avea tu stare sa me

chiar acum ii acest ceas 1-as lasa.Ai cuvint. Da, te tern, si cum cutezi sa ceri

ca un om care te iubeste sa stea CU sangelecand vine altul si te saruta chiar pe locul acelaunde §i-a pus el buzele cu putin mai inainte; candcel-l'alt te stringe in brate i doarme cu capul pe

linistit,

78 NIC TM A E FILIMON

pieptul tad ? Tu nu stil ce se petrece in inima meacand te véO in bratele Postelnicului. Toate furiileiadului se gramadesc imprejurul mei" si imi dic : an-junghe-te sail injunghe'l).

.

In timpul acesta se aucli pe drum un glas frumoscantand versurile acestea:

Frunza", verde §'o lalea!N'am cuOt Ca m'a§ jungheaAnez'end ibovnica meaPe bratele altma...

Amandoi amantil ascultard cu atentiune pateticarnelodie in care erail invalite acele versuri, iar cio-coiul exclamd cu un zimbet neinteles :

Sérmanul Chioftea!Cine e acel Chiottea! intrebd greaca.Un vataf de la Curte de la un boier.§i de ce o fi cantand el aceste stihuri intris-

tatoare?Este amorezat, se'rrnanul.Dupa cine?Dupa amoreaza stapanului seii.A, a! inteleg, dupa frumoasa Despina.Da, dupa densa care l'a facut vataf de curte

i calemgiu la Postelnicie.Greaca, pricepend sirntul acestor vorbe, dise :

Ai dreptate. Ea a facut tot pentru densul, sieil nimic pentru tine.

Nu este vorba de mine, respunse Paturica cunepasare.

Ei bine, Dinule Draga, imi cunosc gresala, siincep chiar de asta-cli a mi-o indrepta. Void scri

crocort VECHI SI isrout 79

Postelnicului sä te faca vätaf de curte in tocul luiGheurghe pe care voie§te faca zapcia de stre'ini;dar am alt-ceva sd'ti spui, insä cer sà fi tainic.Postelnicul e galantom, Ii cheltue§te starea cu crai-donii pe la via Brancoveanuluf §i pe la Cotroceni.

Ei §'apoi ce iese d'aci?... Lasal sa §i'f chel-tuiascd cum if va placea!

A§a, este, ai dreptate; dar el poate sa se arno-rezeze de alta, sail poate sä afle cã ne iubim amain-doui, §i sá ne goneasca §i atunci vom réma.neaficf pe drurnuri. De ce sd nu ne bucuram nor- deaverea lui, caci suferim mojicirle §i fantaziile lui?...Eu ca tiitoare i tu ca vataf de curte, putem inscurt timp scoatem la silimet 1). Ai ce slid?

Ce s'a" 4ic, draga Duduco,.. Dic Ca Dumnecleasail dracu ne-a facut pe unul pentru altul. Aporstringend'o in brate §i sarutand'o, dise : De mane,iubita mea, sa ne punern pe lucru.

Tu'l Vel incarca la socoteli.Tu'i vei cere §aluri §i mdtdsdrit.Tu'l vei specula mo§rele.Tu'i vei cere diamanticale.§i unind jafurile la un loc ne vorn cumpéra

mo§ii §i tigam.ne vom cununa, nu este a§a, Dudu-

cuto draga?Bravo, Dinule, ar ghicit!Bravo, Duduco.Pe maine.

DesavaRitA sëracie.

ca-

sal

sal

§'apoi

9

80 NICIILAE FLLIMON

Ia stai puOntel; am uitat un lucru, exclarnagreaca puindu'§i degetul la buze spre a'§i aduceaminte. Noue ne mai trebue un om ca sa stoarcabanil grecului, fara de a ne da noi pe fata.

Ai dreptate, Duduco.Cuno§ti tu vre-unul?Cunosc, dar...Cine e? Cum il chiama?Kir Costea Chiorul.0 fi Costea bogasierul de la Sf. Gheorghe cel nog.Tocmai acela.De minune!

CAPITOLUL X.

Kir Kostea KioruL

Ne oprim putin din povestirea noatrã, ca sa in-troducem pe scend incd un personagi foarte intere-sant, care are sa joace un rol insemnat in aceastaistorie.

Cei ce cunose -cum era forma ora§ului Bucure§tiinaintea focului de la 1847, n'au de cat sa se On-deasca putin §i'§i vor aduce arninte ca, mergenddrept pe u14a Co4ii spre Sf. Gheorghe cel noa, erape timpil aceia, o piata triunghiulard din care i§iluau inceputul trel ulite: una ducea spre Bara0e,alta catre hanul lui Filaret §i cea din urma se in-

1) Doue cladin au purtat acest nume, una este aceia des-pre care vorbim, iar cea de a doua este localitatea pe cares'a cladit Teatrul.

1.)

CIOCOU VECHI V Waif 81

drepta catre Pescaria veche din mahalaua Scaune-lor. Cea dintaiu era locuita de bogasieri, a doua decojocari subtin §i grosi, iar a treia, acoperita cuscandun din Stambul, era locuita numai de abagii§i gaitanari.

Pe la 1S14, aceste u1ie, ca mai toate cele-l'alte,erat a§ternute cu scanduri de stejar si aveau pe de-desubt canaluri de lemn penti-u scurgerea apelor.A umbla insä pe asemenea poduri era o adevératatorturd, cad une-ori ele erau pline de noroiil infec-tat din cauza necuratirei canalelor, alte ori se rupeacate o scandura tocmai cand nenorocitul pedestrupunea piciorul pe densa §i farä veste el se sirnteacufundat in noroiii pana la mijloc saü chiar se po-menea cu 0 m'and scrântitä sau cu un picior &ant.Sa mai adaogdm pe Janga acestea, §i lipsa de feli-nare, si abia ne vom putea face o idee despre tristastare in care se afiail uhi1e Bucure§tilor pe timpiiaceia.

In una din acele trei ulite, locuia un neguotor,caruia din cauza deosebitelor obiecte de vinzare ceinea in magazinul seri, nu-i putem da nici o cua-

lificape definitiva ; tot ce putem gice despre dênsuleste cä facea parte din toate ,astele negustorqti,fara ca sa plateasca patenta la vre-una. dint'insele,caci daca starostia voia dea patenta de boga-sierie, el nu o primea zicend ca este ciaprazar; iardin aceastä corporatie, el scapa aruncandu-se in alta,fard ca nimeni sa'l poata dovedi de mincinos.

Acest negutator, evreu de origind trait si natu-ralizat printre fanariati, se deosebia dintre colegii

N. Fiimon: Czocorr vech e nout a

sa'l

82 NICULAB FILIMON

sèi printr'o rara dibacie intemeiata, din nenorocire,pe un caracter cat se poate de mir§av.

A trimite la ocna pe un nevinovat sail a fura cuparaua de la marfa, pentru dênsul era tot una ; con-stiinta liii era obicinuta cu tot felul de rautati,incat cea mai mare nelegiure nu putea sa desteptein inima sa nici mila nici frica de Dumneclen.

Ca sa ajunga a dobandi stare mare, el intrebuin-tase toate mijloacelè putincioase si nu nesocotisecatusi de putin folosul ce putea trage infra aceastade la femei. Nu era un desfranat in tara pe a carliicocheta sa nu o cunoasca Kir Costea. El impru-muta pe toti jurdi cu barn, luandu-le dobandi nes-puse ; facea inlesnin amoroase chiar in casa ;

spiona pe toatä lumea si o trada la spatarie. Toateacestea le facea sub masca omenief §i a dreptatii,§i suntem inaintati, caci daca biata Ord Romaneascaar fi fost i pe atunci un obiect de specula, chiarpentru oamenii de jos, Kyr Costea negresit s'ar fiservit §i el de cuvintele patrie §i libertate, ca sa'§isature lacomia de bani.

Cand ii ie§ea inainte vre-o femeie cocheta (decare nu era lipsa nici pe atunci), el, dintr'o simplacdutatura, inOlegea cu cine are a face si ce profitputea sa traga de la dansa.

Dacd intretinuta vre-unui boier cu trecere la Curte§i bogat, se oprea cu butca dinaintea pravaliei sale,el iesia afara cu capul descoperit §i o ame0a culingusiri de tot felul: ((Bine ai venit, prea cinstitacoconita ! Ce mare cinste pentru mine! Cu ce potsa ye slujesc ? Am primit de curand matasarii de

lin

.

CI00011 VECHr Nort 135

Venetia, tulpanuri, panglice, ratele §i horbote dinLips Ca, fesuri albe de Tarigrad, §aluri de Iran 1).Am primit diamanticale de tot felul : rubine, sma-ragde §i margAritare de la cei mar vestiti giuvaergirdin Stambul> . Apor intorcându-se cAtre baetii dinpravalie, le glicea tEr, ce §edeti ca ni§te &An-ton?... Scoatett tot ce avem mai frumos §i punetidinaintea milostiver cucoane, ca sd-§i aleaga or ce'i-o placea!)

In cate-va momente se prefira pe dinaintea co-chetei, toate boarfele §i falsele diamante ale inge-niosului bogasier, fara ca el sa treacd pe vre-una'mai jos de un cap d'opera. In fine cocheta.1§1 ale-gea un inel de diamant, de margaritar sag o per-rrita. de odagagid, §i dicea suridênd:

Cat costise§te acestea, Kir Costeo ?Sá fac socoteala, milostivo. Apor luand in manr

obiectele in chestiune, se prefacea Ca se gande§tela pretul lor §i in urmd réspundea cu aer meditativ§i serios: Pe mine me tine §apte sute de lei, darpentru prea cinstitul obraz al panevghenier tale, ledad tot , cu acest pret, cad vor sd me fac omal casel Domniei tale. Ce §tii! Poate Ca te voi ruga§i eu de ceva §i void fi ascultat !

Cocheta num6ra banii, §i luandu-§i obiectele cum-parate, ie§ea din pravalie, petrecutá de curtenitorul,bogasier.

Dar fineta lul '§i-o intrebuinta mai cu seamd asu-pra feciorilor de boien cu stare, §i asupra acelora

1 De Persia.

i

84 NICULAE FILIMON

despre can afla ca. peste putin aü sI ia vre-un huz-met gras. Catre toi ace§tia el se arata generos: Iiimprumuta cu barn, le implinea cu repecliciune orceservicii, devenea Mercurul lor fara plata. La toatein§elatornle insa de felul acesta, el se ajuta foartemult cu doua copile ale sale, pe care le invetaseatat de bine in arta prefacatoriei, in cat ele aträ-geau pe tinen in casa lor intocmai ca ni§te adeva-rate sirene.

Era foarte curios a vedea cineva pe aceste copile,servindu-se de-o-data cu modestia §i cu cochetaria,cloud arme a§a de opuse una alteia. Cand pentruprima oara se prezinta vre-un tanar in casa boga-sierului, fetele §eclend pe cate un scaun cu ochiiplecati in jos, simulati o modestie, demna de sfintaCecilia 1); dar, dupa ce se informati despre starea§i positiunea lui §i dupa ce se mai familiarizati cudansul, atunci isi schimbail rolul : daca tanarul erasarac sail se introducea in casa bogasierului cu scopde a solicita vre-o facere de bine, fetele mai adao-gati pe langa modestie, un fel de mandrie groso-lana care facea indata pe solicitator sa* inteleaga cán'ar fi rdu sa. se care de acolo §i sa le lase in pace ;cand insa tinarul era bogat §i darnic, atunci, zme-ritele fiice ale Evei, i§i paraseati curand sfiala ceaprefacuta, §i devenind cochete, in toata puterea

primeau cu cea mai destramata rasfatareglurnele, darurile §i sarutarile junilor libertim.

1) Siânta Cecilia patroana muzicei, era patriciana Romand.Ea suma in perfectiune organul si era tipul modestief.

cu-vintului,

CIOCOli VECHI I Nout 85

Pe cand fetele intindead toate aceste curse ca saameteascA pe biata victima, intra in casa si KirCostea, cu Cate o dulama vechie de postav putred,.cusutd cu fir mincinos, sail vre-un alt ve§tmaintramas de am in pravalia sa, i cu zimbet phn deviclenie ii clicea : «Ia priveste, cocoane, aceastaclulama. Cc mai postav! Ce mai sarma de aur!..Parca'i un Ia imbrac'o, aa sa traie§ti!cad trebuie sa'tl sea4a foarte bine cu dansa.D

Junele, vegendu-se intre ciocan i nicovald, nuputea face alt-fel de cat a imbraca haina. Dupa cese termina operatiunea, grecul privea la tiner detoate parple, cu o mirare prefacuta, strigend: «Bre !..Ce minune Luxandrito ! Marghiolito ! Ia privitbtata, pe coconasu! Nu este asa cã. seamand cu oBeizadea? cat de bine te prinde, coconule! ParalcroitA pe trupur domniei tale. AT, sä facem un targdin cloud. vorbe. EU te iubesc prea mult; nu §tiil ceai, m'ai fermecat! pe mine, me tine doua-spre-geceanahmudele, dar pentru hatarul domniei tale o daticu clece 2). Ai, s'd fie de bine!

Nenorocitul finer, de §i se vedea tot inteun timpfurat i batjocorit, cata sa primeascA. haina, ca sänu'§i strice opiniunea de galanton ce avea feteleclespre dansul. Scotea dar punga din buzunar §i

1) Cap d'opera de o industrie oare-care.Monedele ce circulad in timpul lut Caragea sunt acestea:

Mahmudia cu lei 38; dodecarul, lei 12; funducul lei 22;nisfiaua, lei 4; cercliul, lei 3; sgriptorul, lei 12 par. 20; sfantullei 2; diricliul, lei 12; par. 20; spetul, lei 12; crontalerul, lei14; barbuta, lei 2,10.

§i

tifarichii0).

86 NICULAE FILIMON

numara cele clece mahmudele cu o nepasare prefa-cuta, sad scadea pretuI hainei din vre-o surnd cucare imprumutase pe grec mai inainte, tot prin ast-fel de mijloace.

Nu exista case de boier in care sa nu intre KirCostea sub diferite pretexte; la gastronomi se in-troducea prin baclavale i dulcete de Tarigrad, pecare le prezinta pe la clile marl; iar finerele cucoane4i deschideaii intrarea prin glaste cu flori §i alte ni-micuri femeie§ti, pe care le da cu pretul pe jurnd-tate, ca sa" poata C4tiga mai in urniã inclecit, prinintrigi §i servicii de amor.

In fine paganut de fanariot facea tot ce'i sta prinputinta ca sa realizeze proverbul térei sale.

Iata portretul moral al omului ce alesese Dinu §iDuduca, spre a le ajuta ca sa manance starea Pos-telnicului Andronake.

CAPITOLUL XI

Adeverul e proastA marfA

Postelnicul Andronake creclendu-se asigurat decredinta arnantei sale prin punerea ei sub paza lin.Paturica, i§i petrecea acum viata in cele mai dulciplacen ce pot sa dea omului pozitiunea, aurul §i.

amorul.Gelozia, unicul rau ce'l framantase cat-va timp,.

disparuse cu totul prin bunele §tiri ce primea despre

CI0001.1 VECIii V NOUi 87

Duduca, §i mai cu seama prin marea afectiune §iinflacaratul amor de care ea '1 da dovech pe fie-careqi. Unica grije ce'l preocupa era aceia de a creanorocul credinciosului sëii servitor, pe care '1 oran-dui mai intdi Sameg la Hatmeinie; dar necreclendde ajuns aceasta rasplatire, el ruga pe Caragea deil onora cu rangul de Sluger, pe care, mai in urma,il prefacu in acel de Pitar.1)

Am clis inteunul din capitolele precedente, ca dintoate slugile casei Postelnicului, numai vataful decurte strabatuse in adancul inirnei lui, Pdturica sinumai el prevecluse intunecoasele lui planuri §i il

urmarea .de aproape, fara sa lase a-i scapa din ve-dere nici una -din faptele sale.

Din cliva insä cand postelnicul avu neroclia d'aorandui pe Paturica privighetor asupra faptelor arnan-tel sale, vataful i§i indoi privegherile §i afla toateate Pdturicd voia sa le ie ascunse ; el descoperi

1) Ceremonia darei rangurilor pe timpii lui Caragea eraaceasta: Individul hotdrat a lua rang, de era functionar se re-comanda Domnitorului de care Ministrul sub care servea ; iarcand se intampla sa fie protegiatul vre-unuia din boieri, il re-comanda Postelnicul cel mare.

Ceremonia incepe ast-fel : Domnul §edea pe sofa in sala deprimire, iar cand se apropia petitorul de rang, se scula in sus§i il imbraca cu o haina de matase alba cu vargi de fir informa de vini§ sou tunica ; apoi adresandu-se catre persoanacaftdnita ii qicea cuvintele acestea : Pentru osardia §i cre-dinta cu care ai lujit terei. Aceste cuvinte nu se sliceau totinteun fel, ci dupa informatiunile ce avea Domnitorul desprepersoana careia voia sa'i dea rang. Grigore Voda Ghica canda imbracat cu caftan pe raposatul Barbu Catargiu s'a servitcu aceste cuvinte: eTe cinstesc cu acest caftan ca sa de§tept

88 PICULAE FILIMON

nedemna tradare a ciocoiului, §i botari sa denuntepe tradator, ca sa scape pe stapanul seti de neno-rocirea in care voia sal traga.

Intr'o 4i, pe cand Postelnicul se afla singur inodaia sa trântit pe sofa §i inganand pe nas un Cantecde amor, vataful se prezinta. dinainte'i, §i dupa ce'ifacu temenea 1) 'Ana la pament ii 4ise :

Cocoane Andronake, sa traie§ti intru multi' §ifericiti am! Cinci ani sunt acum de cand te slujesccu credinta §i supunere. A§ dori sa. aflu din guradomniei-tale, daca te-ai multumit de mine or ba.

Ei bine, sunt multumit ; ce vrei?Voiesc, cocoane, sa aflu ce parere ai despre

mine ?

in tine dragostea atre faptele cele bune). Cu ocasia imbra-carel de caftan a raposatului Take Ralet, ii Vise: eTe cinstesccu acest caftan pentru multä vreme de când stai falra chiver-niseala' si pentru evghenia neamului tad).

Dupl aceia Postelnicul cel mare comunica celor de fatãnumele rangului, apoi dupä clênsul iesea Seliam Ceausul sailBasi Bulucbasa §i vestea multimei numele individului si ran-

_

gul ce primise.Dupã sãversirea ceremoniei, cel ce primea rang pleca din

curtea domneascA pe jos, daca rangul era mic, iar de era dela stolnic in sus il punea cilare pe cal domnesc impodobitcu cioltare de fir si calcane de argint, si il petrecea pand lalocuintã cu alaiul domnesc.

Ajungênd la casa sa, venea meterhaneaua si '1 cânta, apoiveneaii trásurile domnesti avênd intr'insele idiclii si cafegiicu tacdmuri de dulceata, cafea O. ciubuce, toate domnesti, siil cinstea ca din partea Domnului, iar cel cu rangul ca"ta saplateasca lei 400 pentru meterhanea, si Cate un bun bacsis lanadichii, cafegii si ciubuccii.

I) Compliment turcesc.

crocort vEcnt si Nout 89

Uncle vrei sa" ajungi prin aceste intrebari?Voiesc sa §tiü dacd e§ti multumit de mine ;

a§ voi iard§i sa tia de me ai de om cinstit sau mecredi h4c4 or §iret.

El bine, e§ti om cinstit, sunt multumit de tine,§i la cliva mea am sa te fac Setrar.

Sd'ti ajute Dumne4eil, cocoane ! Ti-am mancatpainea §i sarea atata vreme, §i voi sa-V marturisesco taina care 'ml apasa cugetul.

Grecul auclind aceste din urma cuvinte, lua unaer mai serios, §i atintind ochil asupra vatafulm,4ise :

Spune-mi ce taina este aceia despre care 'mlvorbe§ti ?

Ii aduci aminte, cocoane, ca acum patru amai primit in curtea domniei-tale un copil trentáros§-1 zmerit ?

De Dinu voie§ti sã vorbe§ti ?.Tocmai despre densul, cocoane. Pe acest copil

sarac, domnia-ta '1-al imbracat, '1-al hränit, 'i-al datlacuinta, inv6tat elinica, intocmal ca pe un gra-mätic domnesc ; apol miluit cu huzmet §.1 boie-rie 1). Ef bine, cocoane, ia spune-mi, a§a sä. traie§ti,ce parere al despre dênsul ?

Foarte bund ; este baiat cinstit §i me iube§teca pe un tata.

Uite, cocoane, la pontul acesta nu me unesccu parerea domniel-tale. Eil de §i sunt un prost pelânga domnia-ta, dar din diva cand a venit in curtea

Slujba §i rang.

'1-ar

'1-al

90 NICULAE FILIMON

domniei-tale, mi s'a parut im fatarnic si un siret defrunte; '1-am urmarit pas cu pas, creclend ca suntamagit, dar purtarea lui, in loc sa risipeasca banue-lile mele, le intarea si mai mult. Doi anY de fatal--nicie fura de ajuns, ca sa- te facd sa'l iei drept omulcel mai cinstit din lume, si al oranduie§ti paclitoral cocoanei Duducaa, despre care banuiai ca te inald.

De unde stii ca me insala ?Lase-me, cocoane, sa ispravesc, si vei judeca

mai bine daca mint sau spui adeverul.Urmeaza, dar gandeste-te ca de 'ml spui min-

ciuni, iti voi da cincl-qeci de topuze la talpi 1).0 mie, milostive, de voi minti.Aide, spun e.Pe data ce Dinu s'a mutat la cocoana Duduca,

a inceput s'o pacleasca dupd porunca domniei-tale,insa nu cu socoteala de all spune adeverul si a tescapa de necinste, ci ca al aibd de frica §i sä faca.cu dênsa ce va voi.

Si ce s'a intamplat dupd aceasta ?A prins'o in gradina cu calemgiul despre care

o banuiai, si in loc al aduca legat dinaintea domnia-tale, a facut alt ce-va.

Ce a facut?.. Spune si gande§te-te la cele cinci-(leo de topuze.

S'..,. unit cu greaca, care s'a dat la dragoste cudensul, ca sa-ti manance mai lesne averea §i astkli

1) In timpil aceia se batea la falanga cu nuiele de rächitasau cu topuzul. Acesta din urma insa infrico§ea mai mult pepacient, caci osebit de durerea ce'l facea sa simta, de multeon ii vatama oasele talpii piciorului.

CIOCOIT vEcHf sr NOd 91

pe cand domnia-ta te sile§ti sa'l scoti la obraze, elte necinste§te §i'ti mänânca §i averea.

§i cu ce dovedi poti tu sa sprijine§ti acestep ail ?

Cu nici o dovada, afara de cinstea mea, caci,ei, §ireth, ail luat rndsuri ea sd nu se lase nici o urmadespre nelegiuirea bor.

Postelnicul, luand tot ce audise drept minciuni 0pan nascute din gelozie, incrunta figura, §i cu ungest de manie §i o gravitate cu totul otomana, disebietului vataf :

Afara, miselule, sä nu'ti mai calce piciorul princurtea mea, call voi inmuia spatele cu bataia!

Pe cand vdtaful ie§ea pe u0, desperat ca '§i-acompromis viitorul, lard ca cel putin sa scape pestdpdnu-seti de nenorocire §i de dezonoare, o butccicu cat albi inträ in curtea Postelnicului §i dinteansaie§i o femeie invaluita, care se sui loe scan cu ceamai mare iuteala.

Aceasta femeie era Duduca. Ea simOse de multca vataful o spioneaza, §i printr'o coincideqa, no-rocita pentru densa, ea avuse chiar atunci ideia de

veni la Postelnicul ca sa preintampine furtuna cebanuia cd poate sa se ridice asupra -capului el.

Cum infra' in casa, i§1 scoase maloteaua sa blanitacu samur, §i ridicand valul de pe obraz, lasa sä sevaza acele frumuseti incantatoare care rapise atateainimi. Era insä in trasurile fetei ei ceva care dovedeao agitatiune interioara foarte mare. Postelnicul simtiaceasta §i preve4end chiar din nea§teptata ei venire,ca 0 sä se intample ceva, o privi cu amor §i ii clise :

92 N1CULAE FILIMON

Vino langa mine, angerul meil, lumina ochilormei!

Gfeaca raspunse printr'un suspin, dar nu se mi§cade loc.

--- Ce ai Duducuto?... Tu oftezi.N'am nia-nic.

Aceasta nu se poate, sufletul meu; spune dece e§ti tristd? 41 lipse§te ceva? Te-a suparat cine--va? Spune.

Greaca incepu sa' planga, §i inecata." de suspine,ii clise:

Am venit ati spur cá de astacli inainte, numai sunt amoreaza domniei-tale; me duc la calugarie.

Si de ce, inima mea? adaose Postelnicul cumirare.

§tii domnia-ta prea bine.Sa n'am parte de ochii mei dacd §tia ceva.Cand ai venit intdia oard la mine, §i mi-ai

spus ca me iube§ti, 'mi-ai clis ca' o sa me iei desotie, §i o sa me facr sä gust toate pldcerile lurnii;iar acum, dupd ce m'ai facut sã jertfesc toate gustu-rile vietei rade pentru domnia-ta, IV bail joc demine ca de o tiganra.

Eil imi bat joc de tine? E§ti nebund, Duduco!Tot ce am clis este adevérat. Si care luare in

-ris poate fi mai mare decât aceia de a nu te in-crede in mine? Ce .banueli Vam dat et de cândtraim impreund, ca ati pop' indrepta asprimea cede doi am, intrebuintezI asupra'mi?

Ce asprime! Ce nedreptäti sunt acelea desprecare'rm vorbe§ti?

mom' ITECHT si woui 93

Ajungem la fatärnicie, arlion Postelnice. Darce cruclime poate fi mai mare de cat aceia de a ba-nui cinstea unei femei ce ti s'a dat cu cea mai maredragoste, §i a me pune sub paza unui pelegiuit caresue omoara cu nesuferitele lui privegheri. Ea nu maisunt volnica sa'mi descoper nici una din cele mainevinovate placeri femeie§ti; de ies putin prin gra"-dina ca sa gonesc uritul singurataAii, ciocoiul dom-niei-tale me urmareste pe furi§; de cant cate cevaca sa, me desfatez, el atinte§te la mine ni§te ocluplini de venin, prin care pare c'ar voi sa.'mi. gica :Tu iube§ti pe altul §i pentru densul canti, iar nupentru stapanu-med. Nelegiuitul me urmareste intot locul, 'Yana chiar §i in sfanta biserica, unde meduc sa.'mi \Tars focul suferintelor §i sa cer intarireade care am trebuinta, ca sa pot rabda toate chi-nurile lui.

Acestea sunt ndluciri. Paturica est tin baiat cumse cade, §i chiar de va fi cutezat sa te privegheze,iti jur pe Dumnecled ca nu .cunosc nimic din cateimi spui, si. ca sa'ti dad o dovadd §i mai mare des-pre aceasta, iti fagaduesc ca'l voi dojeni cu asprime.

Nu me multumesc cu atat. Cer ca sa1 scotichiar astacli din casa mea, sad parasesc acea casacare s'a facut o temnita pentru mine. Acesta estesingurul, mijloc de a mai vietui impreund. Piimestisad nu?

Postelnicul, fiind robit de aceasta sirena amagi-toare, nu putu sa reziste la teribilul asalt, ci ii clisesurizind: Aide de! Fie dupa voia domniei-tale,Duducuto; vino in bratele mele sa te sdrut.

94 NICULAE FILIMON

Greaca ca.* pe pieptul lui §i bratele ei fine seimpkticira de corpul cel robust al Fanariotului, in-tocmai precum se implete§te edera pe un stejar vir-tos; buzele lor se impreunara §i rämaserä catevamomente intr'un extaz febril. Pentru Postelnicul An,-dronake, ce era orbit cu totul de amorul Duducai,aceste momente era o fericire nespusä caci se in-credirrca din non despre fidelitatea amantei sale. Pen-tru iscusita greaca insä, aceste sdrutdri infocate eratinumai o cursd prin care'§i inlesnea mijloacele de aamagi mai tare §i mai bine pe acela ce ea voia saexploateze.

Dou6 ore in urma acestei. scene de ipocrizie §ineru§inare, Dinu Paturica, complicele Duducdi, ieradin- casa ei cu zimbetul fericirei pe buze, caci de-venise vataf de curte al Postelnicului. Ceia ce maiavea acum de facut, era acum rápirea definitiva astarei fdcatorului sèii de bine.

CAPITOLUL XII.

Una la manAl

Dinu Paturica, cum se insta1 a. in postul de vataf,pe care il dorise atftt de mult, chema pe toate slu-gile curtii §i le tinu un cuvint prin care le fácu en-noscut ca in timpul fostului mai inainte vätaf se fa-cuse mare risipa in curtea stapanului s'eti, §i ca elnu vq suferi sa se urmeze §.1 in timpul sèd, asemenea

mocear vEcHt SI wouT 96

fapte: «Voi pedepsi, clicea el, fara mila pe totiaceia ce vor cuteza s in§ele pe boierul, macar cuo para). Apoi dupa aceia, numerd paserile dincurte, coti butile du yin, lua chieile pivnie1 diri manachelarului, §i pe ale cdmarii din mana jupdnesei,scoase pe sofragiti §i pe stolnic, sub cuvint de man-catorie §i puse in locul lor pe alii ale§i de densuldupa sprinceana!

Aceste aspre masuri ajunsera la urchea Postelni-cului §i el se bucura foarte mult, caci ga,sise, dupaparerea lui, un om cinstit ca scape de ruina ca-tre care mergea cu pa§i repecti; nu §tia insd cd acel.0111, in care se incredea atat .de mult, era cel mai-fin dintre toti hoth, i ca mesurile lui economice nuerati deck o cursa intinsä prin care voia adoar-ma ca sd'i poata manca averea mai lesne.

Dupa ce Pdturicd fdcu tot ce putu ca sa'§i deaaier de om cinstit §i cu durere de inima de avereastapanului seu, el se infati§a dinaintea lui §i Ii detesocoteala de masurile ce luase.

Grecul asculta cu bucurie toate proiectele de e-conomic ce'i infat'i§a ciocoiul; apoi esclama cu omultumire invederata:

Bravo, Dinule ! ajerim, copilul mein Cum in-grije§ti tu de averea mea, a§a sä ingrijeascd Dum-necleti de tine.

Aceste bine-cuvantari de al caror inteles echivocun om cu frica lui Dumnecleu s'ar fi spaimantat, nufdcurd nici o impresiune in inima ciocoiului; el plecacapul in jos spre semn de multumire §i dise:

Stapane, tot ce am facut pentru domnia-ta,

sal

sat

96 1.ICtJLAE FILIMON

nu este decat un mic semn de mu4umire pentramultele faced de bine ce ai savarsit asupra nevred-nicului tãu rob.Alta mai am sa spui Panev-gheniei tale.

Spune, Dina le; sa vedem.Domnia-ta ai mo§ii, vii, livesh de pomi, he-

lestaie i zalhanale.Asa precum clici; am din toate acestea.

bine! stdpane. Trebue s. facem cercetarepe la toate aceste acareturi, cad poate sa fie cal-cate de vecini; poate cä arenda01 taie pddurile.stricd liveslile de pomi, lasd morile §i hanurile inneingrijire §i bine vesli domnia-ta, acestea 'aduc de-rapandri stdrei mdriei tale. Trebuia dar sa" trimiçiun om credincios sa cerceteze, aducd stiintalamurita despre toate acestea.

Ai dreptate, Dinule, si iata Ii poruncesc cachiar de maine sã pui in lucrarare aceastd cercetare.

Conversatiunea aceasta se intrerupse prin venireaPostelnicului VlahuO, ca sd invite pe Fanariot lamasa ce dddea trämisului impdratesc.in pricina har-

A doua i pe la §eapte ore de dimineatd, untiner imbracat cu haine arnäi4eq,ti foarte galante siinsotit de doua-sleci si cinci idiclit, sub comandamarelui Sateirgi-Baqa al ciimeiretqief, strdbateaa in-tinsa padure a Vlasiei.

Era pe la mijlocul lui Mai; aerul dulce al dimi-netel, imbalsamat de mirosul florilor salbatice §i deacel parfum racoros al frunzelor de curand crescute,raspandea peste tot o suflare invitatoare; pasarile

si sd'ti

nicului.

Et,

otoccal vEciEd st NOUI 97

saltand prin crengi, Cantaii acele mii de melodiisublime, care inspira in inima omulw. §i melancolie§i placere.

Pe când cala.torii NI urmati drumul in tacere,deodata se am:1i ie§ind dintre desi§ul padurei o vocecare canta cu multa expresiune o melodie intrista-toare §i eroica.

Când cortegiul ajunse destul de aproape spre adeosebi cuvintele calareului, el se opri de sine§i casã poata asculta aceastä. balada caracteristica pentrutimpii de atunci.:

1Frunza verde de secard,Nu mai e dreptate in tard.

'De dai jalba la domnie,Te treze§ti la SpatdrieSi d'acolo la DivanDeli perdi vremea cate-un an.Frunzä verde pe molotru,Daca astazi sunt in codru,Cu pistol la cingatoareSi cu flinta pe spinare,De ce nu me 'ntrebi cre§tineSall spui focul ce-arde 'n mine?Am avut muma §i tata,Casa mare 'ndestulata,Zece vite in co§arSi parale 'n buzunar;Dar grecul afurisitTot ce-am avut 'mi-a rapit;Parinti, nevasta, copiiNu mai sunt intre cei vii.Nu 'ml-a mai ramas pe lumeDecat eil §i ce'l pe mine,Frunzá verde iasomie,

N. Filimon : Ciocoir vechr ri noul. 7

98 NICULAE MAHON

Aideti frati la haiduciesa scaparn de lighiolDe cochinti §i de ciocas

Simtul acestor versuri §i mai cu seama focul cucare erau cântate, facu o urata impresiune In inimacalatorilor, dar mai ales junele ce parea a fi sta.-

panul, se gandi putin; apoi Ontind ochii asupra luiSatargi-Basa, I qise:

Ce 4ici tu, Radule despre acest cântec?...N'ar fi bine sa pregatim armele?

Armele!... i de ce?Aucli acolo de ce? Par'ca ai uitat cä suntem

in Vlasia, in cuibul tutulor tftlharilor?A§a e, cocoane Dinule; dar tot e mai bine sa

ne cautam de drum, §i sa lasam pe hi* crestinisa'§i verse focul ce le arde inima, ca mult sunt ama-rap, sarmanii.

Dar dacA vor fi hop §i vor navali asupranoastra?

N'avep grije, cocoane Dinule; ii cunosc eu.Ai clis ca'i cuno§ti?Da; am clis.§i de unde ii cuno§ti?Când eram nefer la Spatarie, am vedut pe

capitanul lor venind la Spatarul.La Spatarul?... i ce cata la Spatarul un ca-

pitan de hop? adaogli Paturica cu aier de mirareprefacuta.

Cochinti i cataoni, sunt numele obicinuite ce le dautaranii grecilor arendasl.

9

ciocori VECEI SI Nout 99

Venise sa'§i prenoiasca huzmetul de hotie.Dar asta nu e de credut, Radule!Voie§ti sä te incredintezi ca'i adevdrat?Da, voiesc.

Satargi-Ba§a scoase un fluiera§ de pament de lacingdtoare, §i puindu-1 in gura, facu sa iasa dintr'insulcate-va sunete ascutite. Nu trecu mult §i suita ca-lareplor fu inconjuratd de vre-o caV-va flacai, scurtide stat, vano§i §i inarmaV, Om in dinti.

Bine ati venit sdna.to§i, fläcdi! dise Satargi-Ba§a rasucindu-§i mustata cea lunga §i zimbind.

Bine v'am gasit, boieri domnia-voastra! re's-punserd talharii.

Unde este Gheorghe ?Care Gheorghe ?Capitanul vostru.A! a! Capitanul... s'a dus .cu cati-va feciori

sa calce pe Margineanu.Pc parintele Arhimandritul ?Da, boierule, pe densul ca'i gras la ceafa.Dar, bine mai, nu'i pacat ?Pacat ?... Dar el se gande§te oare la pacat

cand tine §eapte, opt tiitori in casa, §i cand neno-roce§te pe tot anul cate doua-sleci trei-deci de fete ?

Ce spul, mai baiete ; le face el toate acestea ?Si mai mad de cat acestea, boieri domnia-

voastra ; ba bietilor rornani din satele manastireile ia §i cenu§a din vatra, ii spanzura de picioare §ile da fum ca la vulpi, apoi aratandu-le garbaciul cudoue-spre-dece sfarcuri de plumb, le dice : Scoatebani, afurisit teran, ca.11 crap pielea cu garbaciul

100 NICULAE FILIMON

acesta. Sarmanul taran réspunde : N'am, parin-tele, iarta-me, §i Dumnec,let sa-ti ierte pacatele.Nu§tiii eü fleacuri d'astea; ace§ti bani sunt ai SantuluiMunte; platqte or te omor ca pe un dobitoc,res-pundea grecul,

Bre !... Dar nelegiuit mai este !Nevoie mare, cocoane. Mai de undcli s'a scu-

lat satul Telega §i s'a dus la densul cu ouvare, cupui§ori de gaind, cu unti§or, de ! ca cre§tinul, casal roage sa le facd o bisericuta in sat, sa aibd §iel de, biet, unde sali ingroape mortii §i bo-teze copiii. El, bine ! boierf domnia-voasträ, §titile-a facut?... Dupd ce le-a luat plocoanele, 'i-a datgall din casá cu injurdturi. Bieii sateni aü bagatjalbã la domnie, dar el a aflat, §i cu marafeturile§i draciile lui, 'i-a pus pe toti la inchisoare, de li seprapadesc bucatele* pe camp.

Ia sa ldsäm acestea la o parte, dise Satargi-Ba§a §i spune-mi cum ye merg trebile? V'ati drescu Spataria ?

Mai alaltd-eri am dat Spataruhn doue-cleci depungi de bani 1).

Satargi-Ba§a se apropie de Dinu Paturicd §i'i cliseincetin el :

Te mai indoie§ti, cocoane ?Al dreptate, réspunse Paturicd cu un aer pre-

facut, dar asculta, mai Radule : de §i te ve4 Ca e§tibine cunoscut cu ace§ti oameni eü insd drept sd-tispui, nu prea me simt la siguranta aici. Spune-le

3) Zece mu lei, cad o punga se socotea lei cincI sute.

sa-§ice

,

CIOCOIt VECH1 F NOITI 101

ce le'i spune ca sa ne lase sa mergem mai curandinainte.

N'ai nici o teama cocoane; 'ti-am spus ca amfost nejer la Spatarie §i n'or fi ei nebuni sa se legede oameni când ii \red cu mine. El! din ate i-amscapat eil! Ia, intreabd-i numai, sa-ti spuie ar maifi asta-ch vre unul din ef nepus in eapd, daca n'ar§ti sä se poarte cu oamenii stapanirei? Mai bine decat sa fugim d'aici ca ni§te nemernici §i sä ne facemde ru§ine lumei, ia sä descalecam si sã ne facemfrumos conacul de amiacli, aci pe verdeata lau umbra,sa punem pe flacaii acestia sä ne gateasca o masacum se cade, cac" negresit drumul trebuie sa te fisecat si pe dumneata la inima.

Bine adaoga Paturica, asigurat acum prin cu-vintele voinicului Satargi-Basa; dar ce sä mâncam,cad, daca e vorba de mancare a§ manca si eu bu-curos.

Hei ! dacd e asa, lasa-te pe mine; o sä te facsã manand un miel fript hoteste.

Ba dal !... §i ce fel frig hotii mieii ?Ce-ti pasa domniei-tale! Ia sa vecli; 41 faga-

duiesc o friptura, care sa intreacd toate chiabafiurilel)de la masa lui Voda.

picend aceste vorbe, se intoarse catre idiclii §ialegend pe do" mai chipesi si mai voinici le dise :

Me, luaci pitacul acesta, duce0-ve cu dênsulin cel dintai sat ce yeti intalni, §i cereV sa ye deacMci miel grasi, unt proaspat, oua si vre-o patru,

9 Fripturile turce§ti.

102 NICULAE YILIMON

cinci vedre de yin, §i dacd v'o cere banr, spuneti-leca toate acestea sunt pentru gatirea conacului is-pravnicesc ; daca nu v'o crede, aratati-le pitacul; iardaca §i dupa aceia se vor impotrivi, muiaci-le spi-narea cu muchele iataganelor 1).

Foarte bine, stapane.Idiclii plecara §i Satirgi-Ba§a intorcandu-se care

hoV, le clise:Bdeti! Coconu Dinu Paturica, omul Marelui

Postelnic Andronake Tuzluc, voie§te sa ospateze lavoi. Cii ce puteci sa ne slujiV?

De o cam data n'avem nimic, dar a§teptam sane soseasca acum de la Ploie§ti, de toate.

Ei, daca e a§a, pana atunci, odihniti-ve §i voipe la colnicele voastre.

Huth inaintara in padure, iar Dinu §i comandantulidicliilor a§ternura un covor de Tarigrad subt un persalbatic, §i aprindendu'§i ciubucele, se trantira laumbra ca sa se odihneasea.

Nu trecu mult timp, §i idiclii sosird incarcati cuprovizii de ajuns pentru un regiment de soldati.

Hotil e§ira din padure, junghiara intr'o clipa totimieii, le scoase pantecele §i cosandu'i iar la loccu pielea pe den0i, intrard in padure §i rascolind

1) Aceastã poruncà data. de Satargi-Ba§a cdtre idiclii, ar trecedrept o fabuld in chua de astä-4I ; nimeni n'ar putea crede case faceaii asemenea tftlhdril de catre oamenii domne§ti pldtitica sa. 0e lini§tea §i a protege pe cei sdraci ; cu toate acesteaea a existat, §i pentru mai mare nenorocire, s'a exercitat chiarde oameni priva0, cari se imbrdcau in costum de oamenidomne§ti §i jefuiaii pe bie0i terani ardtandu-le pitace minci-noase. (Vecli eondica Arhivel No. 112 foaia 880).

cmcoif vEcHf 1 Nov/ 103

cu niste parr un jeratec compus din curpeni de vitasalbatica., in care inchisitia ar fi putut sa arza o sutade eretici, ingropard intr'ânsul pe toti mieii.

Dinu, neintelegend uimic din acest mod noti dea face fripturt, privea cu uimire pe acesti bucatariimprovizati, can, prin figurile lor posomorate si prinmiscarile ce faceaii, semdnati intocrnai cu demoniiiadului, can tortureaza sufletele condamnatilor.

In timpul acesta, o altä grupg de talhan intindeape iarba verde o masa' de panza; altil faceati ma-maliga; coceail cilia. §i curalail cepe §i ustu-roi verde pe care le asedati pe la locurile unde a-veail sa §eada oaspeth.

Pe când toata ceata talharilor se ocupa cu prega-tirea acestui ospat original, se audi un pocnet ca alunei bombe ce iese dintr'un tun. Paturica fãcu omiscare repede si convulsiva, iar seful tAlharilor, acelom cu care conversase mai nainte, veclendu'l speriatii disc zimbind:

Ce, cocoane, te-al speriat?Ba nu, dar.... ia spune'ml de unde vine acest

sunet ?Acest sunet va sa icã, cocoane, c'a venit tim-

pul s ye puneti la masa.Nu inteleg nimic.Priveste !ii ise, ardtându'i doi tâlhan ce sco-

sese un miel din mormantul de flacdri, si 11 udau cuun fel de apa compusa din yin amestecat cu usturoipisat §i cu sare.Pocnetul care te-a speriat, veneade la acest midi.

§i de ce a pocnit mielul, fratioare?

cqi-va.

104 NICIJLAE FILIMON

Fiind-ca s'a fript de ajuns.Dar ce mai fac acei doi voinici cu densul?Il stropesc cu yin §i'l infd§urá in panza", ca sa

nu'i iasa mirosul cel frumos.Conversathinea lor fu intreruptã de alte pocnete

ce urmara unul dupd altul. Talharul arunca un ochicercetator imprejurul sëii apoi strigd:

Gata, WO?Gata, capitane.Poftiti la masa, boieri! c,lise capitanul lui Pa-

turica §i lui Satirgi-Ba§a.Ei facura un semn de priimire, §i inaintara ca-

tre masa...Capitanul chema pe ajutorul sell §i'i §opti cate-va

cuvinte, iar dupa aceia, se puse la masa", §i dupdce rupse mielul cu mdinele, in mid bucati, §i puseplosca pe masa, el clise :

Ospatati, boieri dornnia-voastra, §i iertati-nedaca n'am putut sa ye slujim rnai bine.

Oaspetii talharului pusera mâna pe cate o bucatäde miel §i incepura a manca cu o pofta nedescripti-bila, adaogand din timp in timp eke o cäpatana" deceapa sau de usturoi verde, §i band yin de Cerndte§ti.

El, boieri, cum vi se pare friptura noastra? in-treba talharul.

De minune, capitane; dar ia spune'mi cum senume§te felul acesta de friptura?

Miel nabu§it, boieri domnia-voastra; miel fripthote§te.

Sa traiasca intru multi am nascocitorul mielu-

CIOCOU VEOEI sr Norrl 105

lui nabusit! réspunsera de-odata Paturica si Satirgi-Basa, cu gurile pline de delicioasa friptura.

Dupa felul acesta de bucate, se puse pe masa untproaspät cu mamaliga si oua proaspete. Oaspetiinostri mâncara si dintr'aceasta cu mare pofta; apoise sculard de la masa, si dupa ce multumira capi-tanuluf, incalecara si'si urmara drumul inainte.

Mosia Rasucita, punctul principal al calatoriei luiPaturica, era trei postii departe de Bucuresti, §i elnu facuse nici drumul jumatate; temandu-se dar casã nu'l apuce noaptea in padure, grabi mult cala-toria, si ajunse in sat pe la asfintitul soarelui.

Pe data ce se a§ega in casele boieresti, trimisepe ispravnicel sd cheme satul ca sä cerceteze des-pre asupririle ce cearca din partea arendasului.

A doua cli pe la revarsatul zorilor, curtea case-lor boieresti era plina de sateni de toata varsta ;unii tineati in 'liana pui de gdind, alth Cate o stra-china cu (Dud sail Cate o oala de unt. Toti acestiavenise sa reclame in contra arendasului, si nu asteptaiide cat scularea lui Paturica.

Nu trecu mult timp, si ciocoiul se arata multi-mei imbracat in haine arnautesti muiate in fir si

u ncu aer marg. El se asecla pe un scaun, cerucafea si ciubuc, iar dupa ce'si facu kibietul, aruncao privire severa si observatoare asupra taranilor,apoi dise cu un accent On de ingamfare : Cres-tini buni! Maria sa Postelnicul Andronake Ttzluc,stapanul nostru a tuturor, m'a trimis aci ca sa as-cult plângerile voastre si sa" ye dail dreptate, de

106 NICITLAE FILIMON

veti avea; spune't! dar toate pasurile voastre failcea mai mica temere. Iatä ca ye ascult.

Taranii detera mai intai plocoanele in mana idi-cliilor ; apoi dupa ce se scarpinara in cap §i fra-mantara caciulele in maint cat-va timp, incepura ase jelui care de care mai mult, §i toti de odata,in chipul urmator:

(Sa trae§ti, cona§ule ! bine ca te-a adus Dum-nedeil la noi, sä ve4i §i sa crech urgia in care amcaslut : ne-a saracit, cocoane, hotul de grec; ne-alasat in sapa de lemn. Mie 'mi-a luat boil §i vaca,sdrac e maica mea! pentru un izluc de §eapte-4c1de parale. Pe. mine m'a imprumutat cu doua ba-nite de malai, §i sunt trei ani de cand tot i le pla-tesc, pacatosul de mine, §i cand gandeam cal amscapat de dênsul, m'am pomenit ca'mi desjuga boiide la plug, §i mi'l vinde de m'a lasat sarac lipit.Mie 'mi-a necinstit fata cu sila, bätend'o pana '§i-aie§it din minti. Pe mine m'a injugat la carul culemne ca p'o vita, cucona§ule. Pe mine m'a span-jurat cu capul in jos, §i 'mi-a dat fum de ardei, §inu m'a lasat pana nu 'i-am dat rava§ ca'i sunt da-tor treideci de lei. Mare napaste a cadut pe capulnostru, cucona§ule!... strigard mai multi de-odatd,o sa ne ducem in lume, arenda§ul ne jefuie§te, zap-ciul ne jupoaie de piel, gazda de judet §.1 isprav-niceii ne ung cu miere §i ne leaga de copaci dene mananca mu§tele §i tantarii!...

Dar bine, buni cre§tini! de ce n'ati venit si-mispuneti mie toate acestea ? respunse Dinu cuaier de compatimire.

ciocofi vEcat sI NOVI 107

N'am indra' znit, cucona§ule. Odata. 'n viatanoastra, am bagat jalba la Maria Sa, §i in loc sane facd dreptate, ne-am pomenit cu o ceata de ar-nauti, care ne-ad rupt oasele. Nu §tim ce o sa nefacem ; o sa." trecem in ara turceasca : incaileasa..ne omoare pagaxiii, dedt cre§tinii, can se in-china tot la cruce cu noi.

In aceastá multime de jeluiton, erau vre-o patrutdranl, cari O. bdteall cu pumnil in piept, i§i smulgeaupa'rul din cap, §i sarutairi fruntea irneneilor lui Pa-turicA. Acesti jeluiton exagerati aveati niste fizio-nomii de adevdrati hotomani. Dinul ii observá §itacu ; iar dupd ce concedie gloata de satem, cu fa-gaduieli mincinoase, fdeu un semn ispravnicelului.

Ispravnicelul se apropie de densul, tinând ca-ciula in maim.

Sa''mi aduci mai pe urmä p'acel patru jelui-ton (-sari se vaitaii mai tare auditu-m'ai ?. Am audit, cocoane.

Du-te acum de chiamd pe arenda§.Sa tra.e§ti, cocoane ; este dus la tdrg.§i cand vine indarat ?

-- Pe la chindii 1), cocoane.Bine.

Cdteva ore in urma scenelor de mai sus, Patu-rica §edea pe sofa cu picioarele incruci§ate ca unosmanliii, 0 fuma dintr'un ciubuc, dulcea §i parfu-mata planta arabica numita gebel 2), avend dinain-tea sa pe cei patru tárani jeluitori.

1) Prin chindii .a.'raniI irrkeleg apunerea soarelui.2) Tutun de Arabia obicinuit foarte mult pe timpii aceia

pentru mirosul lui plAcut.

108 NICTILAE FIL1MON

Dupd ce la.sa sa, iasá din pieptul sa.'il un nor grosde fum, ce se inalta catre tavanul cameril, formand .

o mulOme de grape bizare, el privi cu atenpunepe tarani, si le olise :

Et bine, baieti, acum suntem singun, Dum-necleil stä de fata; ia spuneti'mt, de cand a venitacest arenda§ pe mosie, cum merg padurile, hanulmorile, carciumile? Sunt in .stare band, sail nu?

S'a fäcut mare firosealA 1), cocoane ; pddureacea mare cu copacil ca butea de grosi, a vindut'osi a ars'o la facere de rachitt; iar acum a thmasnumat o opritura in care nu gasesti de cat pan. §inuiele. Hanul s'a ddrimat de tot, §i ploud inteansul ;carciumile asemenea. Din hele§tea scoate pe fie-caresaptarnând cdte un car de peste, si'l trimite latarg la Ploe§ti.

Sunt adeverate tote acestea?Uite, cocoane cum te vecl si cum me vech.

Ciocoiul chiem6. un idicliii si porunci sd'i gd-teasca calul; apoi inCalecând, lua cu.sine pe tarani,impreuna cu ispravnicelul §i doi slujiton, si plecasa faca cercetare. Se duse mai intat la han si'l gasitot asemenea; apoi intra in padure §i gasind'o inadevar cu totul stricata, se intoarse acasa §i facu.foaie de ispase iscalita de preott §i de fruntasii satulm.

Pe cand se petreceau acestea in casa boiereasca,arendasul se intorsese de la targ si se informase des-pre aspra cercetare facutã in lipsa't; el era coprinsde frica, caci toate abuzurile despre care vorbiram -

erati in adev'er savar§ite de densul.1) Risipa, paguba.

CIOC011 VECHI SI NOUt 109

Astepta dar pand ce rémase Pdturicd singur;apot intrd in odaie, §i printeun compliment demnde un pa§d cu trei tniuri felicitä pe ciocoi de buna.venire.

Ciocoiul ii primi cu un aier foarte sever §i farasd'l pofteasca sa' saga saii respunda la compli-ment, ii

Bune sunt astea, Kyr Christodore? (acesta eranumele arenda§uhn). Ast-fel it] paze§ti domnia-ta le-gaturile zapisuluf de arenduire?

Da ce am gre§it, cocoane Dinule, de te-ai su-pdrat pe mine?

Me mai intrebi Inca ce al gre§it? Prive§te.Arenda§ul citi foile de ispa§d §i se spaimanta de

mdrimea sumelor ce vequ intr'insele.Ciocoiul observand ingrozirea ce pricinuise aren-

da§ului, ii lise mai lini§tit:Eu n'am ce seti fac trebuie in doua-qeci §i

patru de ceasuri sd'int respunch suma cuprinsa in is-pase, cad am porunca. salf put bumbaqir, cloud or-/ale de slujitori. Rémane la domnia-ta, sa'11 alegi dincloud una : or sa. plate§ti de buná voie, sad prin sila.

Dar bine, cocoane Dinule, me la§i sarac pedrumuri!

Nu vof sà §tia nimic despre aceasta. Plate§tebanii cu binele, sad fac pitac la isprdvniciein spinare o sumã de slujitori... Intelegi române§te?

Grecul pleca capul in jos, §i dupd ce se gandi cat-va timp,

Sa. me invoiesti sa dad mai pucin cdman pe drumuri.

sa.'t

pui

n'ani,

disc:

et'

dise:ra-

110 MCI:MAE FILIXON

Fie cum (lid- Ispa§a se ridica la o sutA de pungide bani. cat dat dintr'aceasta suma?

Doue-cleci de pungi, cocoane.Este pigin, foarte putin. Nu primesc.Fie trei-cleci, sa nu mai fie vorba.Mai jos de cinci-cleci, nu primesc nici o ldscaie.

Te multume§ti or fac pitacul?Haide, fiel respunse grecul, scotend din sin

o punga verde, lunga de doi coti, §i deznodand'ocu acea intristare ce simt amantii, carid se despartde iubitele lor. Nurne-rd cele cinci-cleci pungi de baniin mahmudele, dodecari, funduci §i rubiele; apol,dupa ce salutd pe ciocoi, ie§i din casa oftand §ijurandu-se pe toti sfintil, c4 va scoate acei barn in-doiti din pielea bietilor sateni.

A doua cli Paturica pleca din mo§ia Rasucita lacele-l'alte mo§ii ale stapanului s6u, §i dupa ce facupe la toate cate o cercetare de felul celei descrisemai sus, se intoarse in Bucure§ti cu cloud sute pungide barn, pe care le puse deocamdata pe fundul si-petului, gicêndu-'§i in sine cu o nespusa bucurie:tDoamne ajutal... Una la mana.

CAPITOLUL XIII.

Ce dal sA te fac ispravnic?

Vestea despre influenta ce din cli in cli doban-dea Postelnicul Andronake la curtea lui Caragea,se respandise atat de mult in cat mai toti cei ce

CIOCOIf VECIII SI /gout 111

yoiaü sa dobandeasca vre-o functiune publica ne-meritata saü vre un alt favor la Domnie, se indrep-tati care casa a tot putintelin fanariot; i prin darede barn isi implineati dorinta.

Catã sa, spunem caln timpii aceia, ca in toti timpil,jafurile i mancatoriile nu se faceail asa d'a dreptul.De .la Domn pana la zapciii., toti pe atunci furat. cumijloace delicate si cu iscusint'a atat de mare, in cathotul Ii asigura inviolabilitatea si nu se expuneala umilire.

Ca sa ajunga aci, toti slujbasii man si mici, isiaveati prepelicarii lor, can cautati venatul si'l adu-ceat inaintea venatorului ca sa'l jumuleasca.

Postelnicul Andronake, care facea totul pentru in-teres, nu creclu de cuviinta a lasa o asemenea fru-moasd ocaziune, fara a se folosi de densa; el dariniie pe Paturica in acest nod fel de hotie, §i

din acea cii, nimeni nu mai dobandi favorile curtei,decat prin mijlocirea Postelnicului sad mai bine prin-tr'a 1w Paturica, carele castiga de la fie-care treabaimplinita de cloud on mai .mult ca stapanu-seu.

Inteo- cli se prezinta dinaintea 1w un functionarscos de mult timp din slujba. Dupa ce acest dinurmä ii facu o multime de complimente, ciocoiulIi slise sa. seacla, si porunci sa'i dea dulceata si cafea.

Cat tinu acest tratament oriental Dinu se ocupacu mustatile sale cele negre, pe care le rasucea sile neteclea cu multa gratie ; iar dupa ce veni cafe-giul §i. lua feligeanul din mana functionarului, Dinu4ise cu o delicatie prefacuta :

112 NICULAE FILIMON

Ce intamplare fericita. te aduce la mine, ar-chon, Medelnicer?

Nevoia, cocoane Dinule, §i nimic mai mult.Nevoia? Domnia-ta ai nevoie de un om ca

mine? Mi se pare curios !...Nici de cum, cocoane Dinule. Omul nu §tie

de ach pana maine, §i de multe ori vine vremea deai trebuir4a chiar de un igan. Ast-fel vine vorba,dar te rog sa nu ye fie cu suparare.

Fereasca Dumnezeti, (=Ilse Dinu silin-du-se a ascunde reaua impresiune ce'i facuse mu§-catourea sentintd a functionarului.

Vrel dar sa afli nevoia care m'a adus in casaDomniei-tale?

Da, §i a te sluji cu ce'mi va sta prin putirqa.Asculta-mé dar.Gata la porunca, bef-mu.Parintil mei aü fost boieri mari din Craiova,

ba Inca mo§ul meti a fost Caimacam in acel orasmult timp ; tatal meü fiind om cu frica lui Dum-necleii §i cu mild de 'card, véclend nelegiuiriledespoerile ce facean Domnii Greci, s'a tras la mo-§ie §i ttaia acolo o yiqd lini§tita; dar, or cal mi§eiide Greci '1-au banuit de rdsvralitor, saü cà asa afost scris, §tiii numai ca ne-am pomenit inteo qi cudou'e sute de pazvantaleti 1) ca '1 inconjoara detoate pari1e, iar cali-va se suira la tata-mea caomoare. Bietul batran, Dumnecleti ierte! sim-find gandul navalitorilor, a inarmat toate slugile

Rebelii osta§i at lui Pazvantoglu de la Vidin.

bef-mu,

§i

sd'l

0100011 VECRI SI NOITI 113

si s'a gatit de impotrivire. Pazvantalaiii, vectendaceasta pregatire, s'ati infuriat si mai mult si ati na-valit asupra tatalui meu. Lupta a Onut pana lapranz ! multi din paganl aü cachlt, dar in cele dinurrna, prin numérul lor cel mare, a omorat pe toioameni nostri impreuna cu tatal mei"

Si ce s'a mal intamplat dupa aceasta? adaogaPaturica, cascand de ura.

Sa vedeci, cocoane Dinule. Dupa moartea ta-tãlui am fugit la Brasov, impreuna cu muma§i surorile mele ca sa scapam de sabia oarnenilorIui Pazvcinfoglu, §i ne-am intors inapol toemai dupace s'a 1initit tara.

Bine c'aV putut sa ye scapati viata, adaose Pa-turica dormitand.

Ne-am scapat'o ce e drept, dar ne-am ales nu-mai cu atat, cad la intoarcerea noastra am gasitcasele arse, -tiganil fugiti peste Dunare, si viile pa-raginite. 0 singura mo§ioarii ne mai remasese, §iam dat'o sora-mi de zestre, ca sa nu imbatraneascala usa easel parinte§ti.

Bravo, bef-mu; me bucur pfin de

0 fi precum cici, dar dand mosioara am re-mas sarac lipit.

i cu ce te chiverniseqti acum?--, Cu slujba.

La ce calem slujesti?Am slujit la Hcitmanie §i m'a scos, fiind-ca

Morala sail virtuteN. Filimon: Memoir vecM ci nout.

meu,

.cã rash

8

ilichi.

114 NICULAE FILIMON

am dat pe parlitura o multime de hoti ce se in-cuibasera la acea dregatorie.

Dar bine, bet-mu, de ce nu 'Val cautat treaba!Ce, Domnia-ta o sà. indreptezi lumea?

A§a este; af dreptate, §i efl clic ca Domnia-ta;dar cand ve'd pe fanarioti despoind pe vaduve §ipe saraci, imi vine furii de nebunie, strig ca un ie-§it din minti, §i fac tot ce pot ca sa dad pe fatatalhariile lor.

Rat, foarte rad. Domnia-ta nu intelegi nicf vre-mea, mci oameni cu care traie§ti.

Ce voie§tf sa cici printr'aceasta? Talmdceste'rm.Voiesc sã clic Ca intr'o Ora ca a noastrd, tot

ce putem face mai bine, este sa' plecarn capul in-naintea mai marilor no§tri, ca sa dobandim chiverni-seala, i sa stringem stare cu or ce pret.

Cu or ce pret?Da, bei-mu.Cu alte cuvinte sa furam, sa jefuim?§i de ce nu?Da bine, ce faci musträrn de cuget?Aceasta slabiciune sa o lasam pe seama fe-

meilor cu istericale, iar nom barbatil, sa facem Ceface toata lumea. He, he! archon Medelnicer, cunostibine cum stau lucrurile in clma de astacif: ai bani,e§ti tare §i mare; e§ti sarac, nu te baga nimem inseama. Dar sa lasam la o parte aceste nimicuri. Iaspune'mi cu ce pot sa te slujesc?

Venisem sa te rog, ca sa pm o vorba pentru

A descoperi sau a demasca pe hoti.

1)

9

mom! vEcHt 1 Noul: 115

mine la Postelnicul Andronake, ca sa me faca is-spravnic la nn judet. Sa'i spui cd neamul meii aslujit tarei de la descalicatoare, ca am §i eil cevacuno§tintä de slujba., ca me voi sili a nu nemultumilumea pe uncle voi fi, ci din potriva a aduce laude§i bine-cuvantäri Domniei-sale §i Mariei-sale lui Voda...Aide-de, ferni aceastä facere de bine §i nu te voiuita pana la moarte.

Dinu asculta aceste vorbe din urma cu mareraceala §i incredintat ca postelnicul nu cunoa§telimgabiul diplomatiei ciocoie§ti, ii Vise:

Archon Medelnicere, toate Cate 'ml-ai spus, suntdrepte §i frumoase, dar nu se cauta in cliva de as-tack. Ia spune'mi mai bine ce dai sa te fac ispravnic?

Ce-ai Vis?... Mai Vi Inca odatd, Ca n'am auolit.Am clis ca" ispravniciile se dati cu ruqfet; ai

inteles or ba?Daca este a§a, tineli ispravnicia pentru altul,

cad ell nu me voi injosi nici odata sa cumparslujba cu bani, de la o lesinatura de ciocoi ca tine !

Si postulantul indignat, ie§i din casä färä. sä salutemacar pe Raturicd.

Acesta in loc sa se supere de o asemenea insulta,zimbi §i. 4ise in sine:

Tata un nebun precum n'am mai veclut inca.Un moment dupa aceia, intra o a doua persoand,

care dupa ce fäcu ciocoiulul un compliment demnde un seraschier, ii Vise d'a dreptul:

Cucoane Dinule, am auclit ca s'a mazilit is-pravnicul de Teleorman, §i \Tit sa cer ajutorul Dorn-niei-tale, ca sa iaii acest mansup.

116 NICULAE FILIMON

A§a este, bel-mu, dar de ! sa mai vedem. Vre-mile sunt grele, isprävniciile nu se dail la fie-ciner6spunse Paturica cu voce inganata.

Noul venit, intelegend pricina care facea pe cio-col sa respunda prin cuvinte evasive, relua vorba :

Da, da, nene Dinule, te rog sa'mi fad aceastatreburara ca om sunt §i ea; mana pe mana spala§i amandoua obrazul. Intelep domnia-ta.

Vec,li a§a 'mi vine la socoteala.Dar de vreme ce ne-am inteles, sä vorbim ca

ni§te prieteni adevarati. Ia spune'mi ce o aniceri pentru atest mansup?

Oat despre mine, bei-mu, nu Va§ cere nimic,dar ce facem. Postelniculm? El nu este in stare safaca cel mai mic lucru fard interes, §i Inca interes,nu gluma!

La aceste din urma fraze, trasurile fetei candida-tului de ispravnicie luara un aspect posac. Se scar-pina putin in cap cu un aer meditativ, apoi dise :

Sa vedem pretul.Sa.'mi dal 2500 de rubiele.Nu e prea mult?Nici decum, bef-mu ; judetul Teleorman este

unul din cele mai bogate : are dece pla§i, pestecinci-spre-4ece mil de locuitori, tot unu §i unu §ischela la Dunare. Domnia-ta poti sa scoti ace§ti baniin doua saptamani, numai din plocoane. Ce spuidomnia-tal... Acest judet este un cafiana 1) impa-ratesc nesecat.

1.) Magazie de aprovizionare.

CIOCOli vEcill si woui 117

A§a este, dar uite, nu sunt invatat sä fur,'mi-e mild sa despot pe saraci !

Astea sunt slabicium care pier ca visele in-data ce te vei sui pe scauuul ispravniciel.

A§a dar, nu se poate mai jos?Nict o para, bei-mu. Vremile sunfgrele, s'aude.

de Domnie nouii, §i noi trebuie sa ne folosim acumCand ne umbld moara.

Fie dar precum c)ici. Porunce§te sa'mi aducahdrtie §i calimari.

Ciocoiul baltu de trei ori in palme, §i toate seaduserd lute() clipa; postulantul scrise biletul urmator:

«Arhon Baron!

«Vei da in ordinea mea, doua mil cinci sute derubiele aducdtorulm acestui rava§, §i le vei trece insocoteala mea> .

a CIULANESCU).

Dupa ce usca scrierea prin puOn nisip puspeste (Musa el strdnse biletul in cloud §i'l dete inmaim lui Dinu ; acesta il citii fácu o temenea saucompliment otoman, §i sculandu-se in picioare, qlindreptd catre o masa, deschise un mic sipet delemn de chiparos, §i scoase diniednsul pitacul deordnduire, investit cu scrierea §i sigilul domnesc ;apol, dupa ce trecu intednsul numele noului isprav-nic 'i-1 dete in mana clicendu'i : ( Slujba pentruslujba! Prime§te boierule, pitacul de ordnduire, du-tede saruta maim Mariei sale liu Voda, §i te a§eaclasanatos pe scaunul ispravniciei de Teleormany.

118 NICULAE MIXON

CAPITOLUL XIV

Tin'te bine, arhon Postelnice!

Credem ca lectorii noWi n'au bitat secreta intre-vorbire dintie Principe le Caragea §i Banul C. pecare am povestit'o pe la inceputul acestei scrieri.Principe le fanariot, de §i iritat foarte mult prin re-fuzul Banului de a. da pe fie-sa de sotie favorituluiség, nu putu cu toate acestea sã nu admire simti-mintul de onoare §i marele curagiii cu care bdtrd-nul boier apara onoarea fiicei sale §i pe a nAiuneiromdne.

El incd sta nehotdrit §i se gandea ce sfdr§it sadea acestei pricini, cdnd logofatul sett de taina (se-cretarul), intrdnd in camera lui §i salutandu'l pandjos, dupd obicei, ii dete in mand o scrisoare §i seretrase.

Caragea aruncd o cdutaturd pdtrunptoare asupraadresei de pe scrisoare §i preveclend din instinctca o sd cuprincld vre-o veste intristatoare, o deschisecu mare grabd §i citi cele urmatoare :

ePadi§ahul §i Regealurile aü luat §tire cã jefue§ti«tara §i surghiune"§ti pe cei mai de frunte boeri;esile§te-te cat vei putea a te drege Cu imparatia caciintr'alt chip va fi ral de Maria ta. AtAt, nu clicmai mult.

«A Mariei tale supusã sluga,cABMET MELALAILI TEFTERDAR 1).

Acesta era un amic credincios al lui Caragea, scrieatot ce augea vorbindu-se in Divan despre dênsul.

sill

Ciocon vic1 r z.Totri 119

Atat, nu clic mai multh... Si ce va fi voindoare sä inteleaga Ahmet printr'aceste vorbe laconice§i neintelese? Oare Vizirul §i Kapugi-Ba§a vor figäsit vre-unul care da mai mult pentru domniaacestei taii? Dar bine, eu le trimet pe tot anul peq-chesuri (daruri) de Cate cinci-deci mii pungi de bani;capanul impëratesc geme de berbecii, untul, mierea§i graul Valachiei; dorintele Sultana-Valide §i alelui Cdzlar Agasi, fost-ati oare ele vre-odata neim-plinite? Tara intreaga geme sub biciul §i cazneleoarnenilor domne§ti, can despoaie norodul .pand lapiele, numai ca sa sature lacomia Seraiului... Si cutoate acestea, ei tot nu Sunt multumiti. 0! de treion afurisiti Agareni! 0! neam nelegiuit!... Cum fa-ceti voi din oamenii cei mai cinstiti, unelte neru§i-nate ale tiraniei voastre, §i cand nu mai aveti tre-bninta de clen§ii Ii aruncati in gunoi ca pe ni§te vasenetrebnice. Voiti sa me mazilifi, ca sa puneti in lo-cul meü pe vre-unul dintre CalimachilVoiti poate sä me otraviti, sail sa me sugrumati?....Dar voi nu me cunoa§teti bine! EU nu sunt ambitiosca MaVrogheni, nici fermecat ca Hangerliu. Capullui Caragea nu va: fi pus in teapa dinaintea InalteiPorti! !...

Ltd starea morald in care pusese pe Caragea'citirea fatalei scrison a 1w Ahmed Kelalaili. El seplimba prin sala spatioasd a secretäriei, franiantat'de ganduri negre;_ eke odata se oprea in loc §iincruntand stufoasele lui sprancene, stringea purnniicu convulsiune §i facea gestnn amenintatoare.

In acest moment intra §i Postelnicul Andronake

.)S'utt sati

120 NICULAE FILIMON

Tuzluc, ca sd afie cele petrecute intre Caragea §iBanul C. Pe timpul acesta, Caragea se intoarsecatre u§a. Postelnicul inainta catre densul facand nein-cetat complimente pand la pdmdnt, dar cand voi s sa-rute matia Principe lui, el se trase inapol cu groaza, in-tocmai ca vêndtorul cand i se arata inainte faraveste o flard salbatica, §i devenind palid de manie

Ce vrei cu mine? spune in graba.Venisem, Maria ta, sa... sa...Spune in graba, ausli tu?Venisem, Maria ta, sa aflu ce al facut in pri-

cina despre care te-am rugat cu umi1ina in clileletrecute.

Deslu§e§te-te mai bine, ca nu'rni aduc aminte.Te rugasem, prea milostive Doamne, sa cen

de la Banul C. pe fie-sa Maria pentru mine.A ! bine (lied am chemat pe batranul boier

§i provalisit 1).§i ce respuns, Maria ta ? intreba Pos-

telnicul cu o bucurie veduta.'Mi-a respuns ca mai bine i§i omoara copila

cu inainele sale, de cat s'o dea dupa unul ca tine.Dar bine, Maria ta, ce cusur am eu?...

spus ca e§ti hot rapitor, mar§av, lin-gu§itor, §i in toate necinstit.

§i Maria ta ai credut toate aceste catigorii? 2)0 parte din mi§eliile tale le cunosc prin mine

insumi ; cat pentru ceiea ce ramane, nu am nici oindoiala, caci te cunosc ce poamd e§ti.

1) Propus.2) Desfdimari.

gise:

'i-am'ti-a

'Mi-a

CI00011 VECId SI N011t 121

Nu crede, milostive Doamne. Aceste pan vinede la vrajmasii mei, can me pizmuiesc pentru ha-tirul §i trecerea ce am la Maria ta. Apoi termi-nand aceste vorbe, se incerca sa sarute pulpana an-teriului Domnitorului, dar Caragea se retrase cu in-dignatiune, si luand un aier amenintator, ii qise:

Indarat, miselule! Nu te atinge de mine ca'tizdrobesc capul.

Iarta-me, Maria ta, ca nu sunt vinovat.Nu, nemernicule. Vol da porunca lui Vel-Vis-

tier sa cerceteze prin oamenii domnesti toate man-catoriile tale, si de vor fi adevarate, o sa te fintuiesein poarta curtii domnesti, ca sa dau pilda si la altimancatori ca tine.

Sa nu faci acest pacat, Maria ta, adaosefanariotul caVend in genunchi i atingend parchetulcu fruntea.

Un singur mijloc de scapare Ii mai remâne,Vise Caragea mai linistit.

Care este acel mijloc, Maria ta?Sa te duci la Banul ceri iertaciune.

pentru ce sd-mi cer iertaciune, Maria ta ?Pentru ca ai avut nerusinarea de a cere pe

fie-sa in casatorie.Dar bine, suferi Maria ta ca un Romeu din

ke paiaua Mariei tale, sa se injoseasca inainteaUiUi cap-gros de Vlach ?

Irru am eü socotelile mele. Iei afara si nuuita ca daca pand maine nu-mi vei infatisa scrisoarea

Un grec din suita Mariel tale.

saltSi

1

122 NICULAE FILThioR

Banulm de iertare, me voi tine de cuvent, te voidtintui in poarta.

Postelnicul ie§i repede §i se duse acasá la dênsulfoarte turburat de reaua primire ce avusese la curte;aceia ce nu putea el sa inteleaga, era schimbareacea mare ce vecluse in Caragea. «Cum clicea elin sine,acest m'andru §i trufa§ Caragea, care urd§teatat de mult pe Români, §i-§i bate joc de dân§h-decate on voe§te, cum se poate ca el sa me supuiela aceastä ne mai auclita injosire ? EA, PostelniculAndronake Tuzluc, sa"-mi cer iertdciune de la unVlach? Dar ce o sa gica caioldai, amicii mei,când vor afla ? Ei o sail bath.' joc de mine, n'o same bage in seama I... A§a este in adever ; dar iaràide nu void implini vointa lui Caragea, voi fi departatdin huzmet, §i atunci o sa fie §i mai red, cad ne-find la putere, lumea o sa rida de mine cu maimulta indrazneala.

Aceasta din urmã ideie decise pe fanariot, §.1 casa iasa mai curând din incurcatura in care il bagaseambitiunea de a deveni ginere al Banului C., po-runci sa-i puie armasarii la butca §i se duse de-adreptul la el.

Când trasura Postelnicului infra' in curtea Banului,iera pe la §ease ore dupa amiach. Slugile batranuluiboier §edead pe treptele scarii §i i§1 petrecead timpulvorbind §i riclend, iar Banul, imbracat in antereti desevaf subtire cu o libadea de pichet alb pe de-asupra

cu cauc cu cer§af alb, §edea in pridvorul (bal-conul) case], pe un colt al until pat lung, 0 citeape Tetra-vanghel. Veclend butca fanariotului intrând

§i

crocolt VECRI sI No-0 123

in curte, el rasa'. cartea din maini §i se puse in starede a primi dupd cuviinta pe favoritul lui Caragea.

Dupa. ce favoritul facu Banului cate-va compli-mente ling-u§itoare, §eclu pe marginea patului, §i. cau--rand un mijloc mai natural de a incepe conversatia,el cjise :

Archon Bane, te vei mira poate cand vei aflascopul venirei mele la domnia-ta.

Spune-mi boierule; -sa vedem.Stii ca. in clilele trecute 'ti-am cerut pe Coco-

nita Marghioala de sotie.Si eii 'ti-am clis cd nu 'ti-o clati fara voia ei.Ei bine! Archon Bane, ai intrebat'o? Ce clice?

Me prime§te de sot sail nu ?Sall spui curat: nici ca vrea sa. aucla de nu-

mele domniei tale.Atat mai bine, cam Maria sa 'mi-a poruncit

sd iail pe o nepoata a lui Calimach-Vocla din Ia§i.Sa-ti ajute Dumnecleil, boierule.A§a este, Archon Bane ; dar este ceva care

se impotrive§te la aceastä fericita casátorie, §i numaidomnia ta poti sa ridici aceasta piedeca. Maria saVoda §tie cd am cerut pe cucoana Marghiolita desotie §i fiind-ca banuie§te cd poate sa mijloceascavre-o incurcaturd de dragoste intre mine §i domniael, voe§te s'a" aiba din partea domniel-tale o scrisoareprin care sä arati ca am venit in adever la domnia-ta§i ne-am agriechisil 1) in treaba aceasta.

Banul, ffind om cu minte foarte ascutita, patrunse

1) Invoit.

124 N1CITLAE FILIMON

numai intr'o clipã siretlicul fanariotului ; dar voindsa se incredinteze i mal bine, ii respunse :

Archon Postelnice, cu mare parere de MUcu zdrobire de inimä, Ii fac cunoscut ca nu potsa-p. &it hârtia ce'mi ceri.

De ce, boierule ?Pentru cA me tern de vre-o int:amplare nepla-

cuta, si de !... eü sunt om betran.Dar aceastä scrisoare mi trebuieste; fara dansa

irm pierz norocirea.mir, Arhon Postelnice, cum domnia-ta, care

esti mama cea dreapta a Mariei sale, sä te plangide nenorociri?

Fanariotul veclend ca viclesugurile sale n'aii tre-cere inaintea batranului, caclu in genunchi i martu-Hsi tot ce se intamplase intre densul i Caragea.

Batranul neputând sã sufere lasitatea i poltrona-ria greculm, ii ise sä se ridice in sus; dar simcindtot deodata multumire a infrunta nerusinarea aceluivenetic i a'l pedepsi cu armele lui, el lua condei §ihârtie i scrise lui Caragea, aceste cuvinte:

Maria ta!(Postelnicul Andronake Tuzluc a venit la mine

facut rugaciune itt genunchi ca sal iertpentru ce facut cerend pe fie-mea de soite ;'ham iertat, Maria ta, i Dumne4eil sa'i dea bine.

Al mariei tale prea plecatal sluga".Banul C***,.

Dupa ce Banul strinse scrisoarea i o pecetlui, odete fanariotului,

§i

Me

Ǥi 'mi-a'mi-a

,

dicendu'i:

CIOCOII VECHI SI Nouf 126

Tine) boierule ; cid aceastä scrisoare Mdria.sale lui Vodä, §i fil sdndtos.

A doua cli, dupd cantarea meterhanelelor, Pos-telnicul sui scara caselor domne§ti pfin de sperantäcd a scapat de primejdia ce'l amenirqa. Dete scri-soarea stapanului seti, §i prin regealicul lui Beiza-dea Costake §i a Domni%ei Ralu, dobândi de aciinainte mult mai riare ,.influen0 la Caragea.

CAPITOLUL XV

Scene din viata socialä

pilele cele frurnoase ale toamnei din anul 1817,i§i luasera zhorul impreund cu placerile ce procuraele locuitorilor Romaniei. lama se ardtase cam detimpurib, §i ventul de la miazd-noapte incepuse dinvreme a sufla cu tarie acea raceala care amorte§tenatura, despoaie arborii §i acopere arinele §i ora-§ele cu velul intristärei §i al monotoniei.

Ora§ul Bucure§ti, atat de zgomotos §i capritiosin c,filele noastre, nu era tot ast-fel in timpil luiCaragea.

Locuitorii sei din clasa de mijloc, deprin§i demult timp cu viata orientald, cea plind de lene §ipoezie, vara se adunati la gradinile Breslea, Bar-balata, Ci§megiu §i Giafer. Acolo fie-care isnaf sailcap de familie i§i intindea masa §i, impreuna cucaznicii §i amicil, beau §i mâncati, apoi incepeati a

126 NICULAE FILIMON

invdrti hora strdmo§eascd §i danturile cele vesele,care se deosibesc foarte putin de tarantela neapo-litand §i care plac atat de mult intregului popor latin.

Era insa cu deosebire curios a privi comica gra-vitate cu care oamenii din popor executa hora dan-tul lor de predilectiune. Provocarea la dant veneamai tot-deauna din partea tinerilor; bdtrdnii §edeaur'esturnati pe iarbd verde, sub umbra cea deasa acopacilor §i fumail ; dar cu incetul o atractiune ne-invinsd se transmitea in inima oamenilor de or-cevftrstä : jocul tinerimej ca un electrism, mi§ca pebe"trânn patroni ; ei se sculail de pe iarbd, scoteaubini§ele cele lungi, i§i sumeteati pulpanele de laanterie §i se aruncaii cu exaltatie in arena dantului.Era comic a'i vedea cu ce gesturi §1 cu ce mi§cánse sileaii a dovedi junilor cum, ca nici bdtrânii nusunt tocmai de lepadat.

I§licul cu patru colturi al marelui terzibaqa 1) pa-rea ca reclama prioritatea nobletei asupra ceiciuleide kazaclig a cojocarulm subtire, care la rdndul ei,parea ca dispretuie§te caciula cu roaki a hogasie-rulul §i calpacul de bland al arrneanului ibri§imgiu.

Cdnd trecea furia dantului, toata compania sepunea iara§i pe bere §i pe rndncare §i spre a daveseliei un ton de galanterie mai mare, ei comple-tail .orgia prin feluri de glume, turnand yin in i§li-curile barbatilor §i in condurii femeilor, §i ddndu-iunii altora sa bea, ric,tend §i gesticuldnd ca ni§teneburn,

1) Starostele de croitori.

CIOC011 VEClit Sr Nouf 127

In tot timpul acesta, lautarii nu incetad a tragedin viori §i cânta din gura, sad cântece de amorpline de dulceata, destinate a produce in inima as-cultatorilor dor §i infocare, sag melodii de darq ye-sele §i saltarete.

Pe cand ins5 tineril §i batrânii de amAndou'd se-xele se desfatag precum arataram, copiii adunapin mid grupe, indopandu-se cu ciurechi 1), sim41cu brinzd, alune präjite §i floricele de porumb, §iadapAndu-se mereg din doniPle de §erbet ro§u §i

cu braga, luag §i ei parte la veselia ob§teasca.Bãieii azvarleat cu mingea §i cu ar§icele, iar feti--cele cele mid se jucag d'a ascunsele sag d'a babaoarba, alergand ca ni§te caprioare prin iarba ceaverde §i moale, spre a prinde fluturi sag a -culege

Catre seara toate aceste grupe inveselite, barbali§i femer, dupa ce i§i neteclead giubelele, §i trimiteaupe slugi inainte cu plo§cile i cu blidele de man-care, plecat pe la casele lor impartici In cete, dupaiznafurt sag meserii.

A§a trecea timpul in sèrbdtorile verei ; dar candvenea epoca cea monotond a iernel, toti ace§ti oa-meni stag inchi§i prin case §i serile cele lungi sepetreceag in tdcere ; abia daca une-ori se adunaumai multi la un loc spre a povesti cele ce se in-tamplail in cercul restrins al mahalalei, sag spre ajuca intre ci contina, inariajul sad curelusa.

Atunci insa, ca §i acurn, boierii §i oamenii cei cu

Un fel de cozopaci.

flon.

128 tIouLAE numorr

aven man, se deosibeat foarte mult de popor, inpetrecerile lor.

Boerii se plimbail in cale§ti §i butci, cu arcurilepoleite, spre a se deosebi de negutaton. Podul Mo-gopaef §i al Tirgului de afard erau cele mai de CA-petenie preumblan ale boerilor. Mese le §i petrecerilelor se faceaii in familii mai multe adunate la un loc;rar se intampla sä mg.nance la gradirn; dar §i atuncipreferau gradina lui Scufa 1), via Brancoveanului dindealu Spin §i gradina lui Be lu de langa Vdcaresti,spre a nu da prilej norodului a surprinde vre-o ne-cuviinta a lor §i a li se pierde printr'aceasta prestigiul.

Boerii cei tinen, din causa stranselor relatiuni cea.Nea.il cu fanariotii §i alti venetici depravati, con-tractasera Inca atunci o rriultime de vitiun, contrariecu totul modului de vietuire al.boierilor batrani. Sa-nia mitologica a lui Beizadea C. Caragea, facutain forma carului lui Apo lon §i cei §ease cerbi ce otrageati; contequl cel de postav alb, blanit cu samurde Moska; hangerul cel semänat cu briliantun §igugiumanul de samur cu fundul alb al acestui fru-mos Principe, precum §i rochiile cele nepretuite, §a-lurile si feregelele Domnitei Ralu intorsese atat demult capul junilor boieri §i cocoane, in cat de multeon vindeati mo§ii de mare pret ca sa imiteze luxul§i stralucirea acestor Principi risipiton. Raul poateca ar fi fost mai mic, daca. s'ar fi oprit aci ; darviata scandaloasa §i depravatiunea luand proportium

9 Aceasta gradina a devenit mai in urmä proprietate a dom-nului Campineanu.

mocon VECHI SI wouf 129

marl, infectara §i demoralizara pa.na. la un mare gradsocietatea intreaga.

Din toate relele acestea, jocul de carti fu acelacare raspândi mai mult elemoralizarea ; el saraceape boeri §i funcfmnan, §i'l indemna la hrapin detot felul.

Unul din cei mai man desfranati §i risipiton, dinacei timpi era Postelnicul Andronache Tuzluc; elfura ca un talhar de codru §i cheltuia ca un nebun.Mesele cele mai stralucite, seratele cele mai atra-gatoare, jocurile de carti cele mai darapanatoare,care faceau sa treaca dintr'o punga intealta avereasaracilor, toate acestea in casa la densul se petre-ceati. Arghira, Rozalina §i Kalmuca, frineele §i me-salinele de pe atunci ale Bucure§tilor, eraii stapftnein casa lut, ce devenise adevarat rnormânt al or-carinamor curat §i statornic, al or carii credinte conjugale.

In cliva de 30 Noembre, fanariotul facea in totianii mas& mare §i ziafet in onoare9._Sfantului Andreia,patronul sëü. Ajuns in culmea favoarei domne§ti, elvoi in anul in care am sosit cu povPstirea noastra,ca serbarea sa fie cat se va putea mai stralucita.Cu acest scop el aduse din Constantinopol tot cese gasea acolo mai scump in pe§tf, poame §i vinun,pe care unindu-le cu delicatetele gastronomice aleVerei, pastravi, miha4i §i felurite alte mancan fragede§i gustoase, pregatise de acea qi un osp4 care arfi putut sa at* dorintele chiar ale vestiOlor no§tristrabuni in lacomie Luculus §i Eliogabal,

Timpul ins& parea ca contrariaza inadins maniade lux §i opulenta fanariotului, caci la 30 Noembrie

N. Filimon: Ciocon trechl orpur. 9i

130 NICULAE FILIMON

sufla cu tarie vintul cel de miaza-noapte, aducandcu sine troiene de zapada deasa, care intunecati4iva la miaza-mare lumina soarelui; dar invitai Pos-telnicului erati oarneni de aceia ce nu se sperie defie-ce lucru. Era de ajuns pentru dên§ii sa §tie cain casa amicului lor vor gasi prilej a cornite trei saupatru din cele §eapte pacate de moarte, §i aceastaii facea sa treaca prin ger §i zapada.

Camera pregatita pentru primirea §i ospatarea in-vitatilor, era un fel de salon patrat, spoit cu var, §iin mijlocul tavanului cu un cerc de flori arabe§ti totde var, lucrate in relief, dar fara gust, nici mdestrie.Mobilierul se compunea din doua paturi de scanduriinfundate, acoperite cu saltele i perne, peste careerau intinse macaturi de lana de Brusa, cu ciucuride venetia pe margini. Langa zidul despre gradinaera un sipet mare, imbracat cu piele de caprioarä,albastru §i legat cu fier alb, iar d'asupra 1w, era unalt sipeta§ mai mic de lemn de nuc cu flori de sidef.In mijlo'cul carnerei era un scaun de brad cu treipicioare, pe care erau puse patru §fe§nice de turn-bac cu lumanari de seu inteansele §i o pereche demucari de alama cu care o tiganca frumu§ica lutidin cand in cand mucul luminarilor ca sa dea mairn ulta lumina.

In fine, pe la 12 §i jumatate ore turce§ti 1.), ince-pura invitatii a sosi. Cel d'intaiti care sui scara ca-selor lui Andronake, fu Hatmanul Costake Carabu§,june frumu§el dar fara spirit, depravat..pana la ma-

boua ore dupa amiazi.

CTOCOII VE6Iii SI ITODI 131

duva oaselôr, amic intim i párta al tutulor des-franarilor lui Beizadea Costake. Dupa dênsul, -veniraSpatarul Dirnake Pingelescu, om ce se silea cat puteasa nu desminta, pronumele set ; Camarasul StamateBirTic, Clucerul Ionita Maturica, Paharnicul Dimi-trache Mana-Lunga §i Baronul Nichita Kalicewski.Mai in urma de tot veni si Beizadeaua, intovarasitde Treti-logOfat lordache Zlatonit, un orn foarte cu-noscut pe tunpil aceia prin spiritul sat satiric §i plinde originalitate 1).

Dupa ce mosafirif se aseclard pe cele doue pa-turr, o tiganca bine imbracata §i purtand o scurteicaimblanita, cn gulerul ridicat in sus, se prezinta in-naintea lor cu o tava plina de dulcete de tot felul;dupd densa veneaalta tiganca tiind o tava cu o rnultimede paharute cu vutc a. de izma §i cate-va farfurii cumigdale curatite si cu naut prajit. Indata apol intracafegiul boierului, hnbracat cu un mintean de postavnegru cusut cu .fir, dar farä maned, spre a lasa säse vacla bratele sale albe prin carnasa de borangicsubtire i refecata cu bibilurf ; mijlocul lui, svelt §imIadios, era incins cu un sal de matase vargata alecare! extremitati atarnati cu gratie pe §oldul cel stangal piciorului, poturil sei de postav viinifl,cu turieciide fir ; imineil cei statojii §i fesul -cel rosu cu fundade ibrisim negru, aseclat pe cap cu cochetaria ceaminunata a fanariotilor, faceat din acel servitor unGanymed care ar fi putut atata gelozia vechilor ei

Acest om original, al carm nume- '1-am preschimbat aidputin, mai in urmA '§-ia pierdut mintle 0 a vietuit pana inzilele noastre inteo stare deplorabilà.

-1

132 NICIITLAE FILIMON

din Olympul lui Omer. El venea cu o tavd de argintin mana, pe care eraii depuse, in farfuriile lor defiiligrane, mai multe fagene pline de o cafea deArabia, spumoasa §i parfumata ; dupa densul intraciubucciul cu ciubucele de antep §i do iasomie dinale cdror lulele umplute afinat cu tutun de cel maiales, ie§eati nod de un fum mirositor. Intrarea suc-cesiva a acestor servitori forma o reprezintare pi-toreasca ; cunoscend foarte bine regulele jerarchiei,ca slugi de casd mare, ei se ducea mai intai la Bei-zadea Costake, apoi gradat la toti cei-l'alti, §i, 41implinead datoriile cu eleganta §i exactitate, Termi-nandu-se ceremonialul cafelei, mosafirii, ca oameniin treburi, incepeati a vorbi politica §i a discuta desprepravilile ce se pregateau pentru tard de catre Prin-cipele Caragea §i consilierii sei ; dar Beizadeaua,voind sa sparga acea conversatiune a cdrei seriozi-tate ascundea numai mincium §i 1inguiri ce'l faceailsa ca§te de urit, clise odata :

Ia ascultati boieri ! La ce am venit noi aid ?Sa punem tara la oranduiala, sail sã ne inveselim?Lasati trebile tarei pe seama tata-meti §i a sfetnicilorlui §i aideti sa bem §i sa mancarn.

Apoi intorcendu-se catre stapanul casei, clise :Andronake, qi baetilor sa puie masa.Nurnai de cat, Maria ta!respunse fanariotul

cu obicinuitul eü aer de injosire. Iar pana atunciMaria ta §i domnialor cinstiti boieri treceti in odaiacea-l'alta §i ye englendisiti dupa placere.

Invitatii trecura in acea odaie, care era mobilata.cu doue sofale turce§ti ; pe una era o masa rotunda

GIOCOli VEdilf t Novi 183

cu picioarele scurte, pe care erad arclate douesfe§nice §i mai multe perecht de carti de joc, iar pecea-Paltd erad table pentru jocul de §atrange §i pentru-cintar.

Cel mai t-nulV dintre invitati se a§eclara impreju-rul meset cu cartile. Beizadeaua insa cu HatmanulCarabu§, preferara jocul de §atrange.

Ce jucdm boiert ? clise camdra§ul Stamate Birlic,manevrdnd o pereche de cart], facem un otuz-birde englingea pdna se va gati masa ?

Mai bine o fiantarola, Archon Cdmarar res-punse Dimake Pingelescu, scoVend o pungu14a cumahrnudele din buzunarul de jos al antereulut.

tii una, boiert?addoga Baronul Kalicewski,scotend cu lene vre-o tret carboante §i cate-va ru-biele din buzunarul jiletch, cu otuz-bir §i cu panfa-rola ne pierdem timpul in zadar ; aidett mat bine safacem un stosi§or.

Dar ce dandnaie o mai Ti aceasta ca n'amauclit 'Dana acum vorbindu-se de densa ?

Stosul, boiert Domnia-voastrd, este un joc foartefrumos ; el n'aduce somn jucatorilor, §i ceia ce are§i mai bun, este cd, in putin timp, unul din cd§ti-gatori maturd tc41 bann din punga ; cuputina cheltuiald cle vreme, §til cu ce te alegi.

Bree ! da zdravan joc !Joc voinicesc I cjise Pingelescu cu entusiazm,

auch acolo sa motdim de somn toata noaptea pentrucate-va mahmudele, dodecart sad rubiele, cd§tigatein otuz-bir ! Archon Baroand, fa bine §i ne invata§i pe noi acest minunat joc.

celor-Falti

1:34 NICULAE Fl LIMON

Bucuros, boierii mei, de ce nu ? Sunt insadouë felun de stos ; unul sè nume§te curat stos §ieste cam greti; iar cel-l'alt se nume§te ce cef §i estemai lesne de invalat.

Ce Cef ! Frumos nume ! arata-ne dar cum sejoaca acest ce cei al Dornniei-tale.

Bucuros. Priviti boien, dise Kalicewski, luandin mana o pereche de carti ; unul dintre noi facecartile, iar on cate unul, sail mai multide-odata, dic celui care face cartile : Da-mi unbirlic, da-mi un dece ochi, un popa, o preoteasa saüori-ce carte alta va voi. Cel care tine cartile inmana incepe a da..,car 1, puind pe cea dintdi celulce a cerut, iar pe cea d'a doua dinaintea sa ; §i daca.cartea cerutd va cadea dinaintea celui ce a cerut'o,castiga el, iar de va cadea dinaintea celui ce facecartile, ca§tiga acesta.

Sa incepem acest frumos joc, disera mai multide-odata.

Baronul Kalicewski, vedênd marele entusiazmce aveau boierii pentru acel joc propus de densuT,simti in sine o bucurie infernala pe care o sugrumain inima sa, cam el vequ succesul planurilor salede jefuire, asigurat printr'acest mod de predare ne-cunoscut Inca acelor boien romani §i fanarioti, cealt-fel erati foarte dedati la jefuin. Lua. dar indatacar* in m'ana, i intreba :

Incepem boien ?S incepem.Luati aminte ca facBine, bine !

cei-Palti

callile.

CIOCOli VECHI SI Nov/ 135

Taieti boieri.Pingelescu taie cartile, apoi dise cu semetie :

Cinci ochi pe dece rubiele.Kalicewski incepu sa dea carti, ridend pe sub

mustata si cu sange rece :Opreste-te, striga Pingelescu am castigat, da'rni

rubielele !Poftim, boierule.

§i ii numera dece rubiele.Cei-l'alti boieri, vedend cu catä inlesnire se cas-

tigaii banii in acest nog joc, incepura a juca si ei,si atat de bine le mergea jocul, incat unii din eiincepura sa simta mila de bietul Baron, care plateaneincetat, cu cel mai mare stoicizm, pierderile sale.Dar aceasta era numai o manevra a siretului mus-cal ; caci dupa cate-va minute, toti incepura a pierde.Agitatiunea si sgomotul acestui joc infernal, facu peBeizadea Costache si pe Hatmanul Carabusi sä pa.-raseasca linistitul joc al tablelor.

Popa, pe ce am in mana ! qise Beizadeauacu mandria aceia plina de fanfaronada ce 'este par-ticulara beizadelelor din tara noastra.

Baronul incepu a da carti, fara sa se preocupecat de putin de suma ce putea sa aiba Principelein mana.

Ai castigat, Maria ta! exclarnara unanim cu sur-priza toti jucatorii. .

Beizadeaua deschise mana si gasi intr'insa cinci-deci si trei de mahmudele, care fura platite cu punc-tualitate de cdtre Baron.

136 NICULA E. FILIMON

§ease ochi pe toata suma ! clise iara§i Bei-zadeaua.

Norocul fu §i de asta data in partea Beizadelei.Baronul il lasase intr'adins sa ca§tige, ca sa'l incurce,cam la a treia carte Beizadeaua perdu tot ce ca§-tigase impreuna §i cu banii sei.

Aceasta schimbare de noroc ambiOona si maimult pe Caragea. El scoase din buzunar o pungaplina cu mahmudele §i dupa ce bai un,pahar demastica §i fuma de cate-va on din ciubuc, 4ise cuironie :

Archon Baroane, cate parale al in buzunar ?Am de ajuns, Maria ta, ca sa platesc tot ce

voi pierde, respunse rusul cu mandrie.Bine !.. ia sa'mi dal un clece ochi pe punga

aceasta.E prea mult, Maria ta.Fie dar pe jumetate.

Baronul ca§tiga jumetate din aceia ce se afla inpunga, §i. la al doilea joc o lua cu totul.

Et me prinz ca jocul asta are pe dracul in-tr'insul, zise Postelnicul Andronake Tuzluc ; au4iacolo ! sa pier4 ea qece mil de lei intr'o clipealade ochi ? §i unde pm bataia de piept si de inima ;unde pm iara§i acel indemn nebiruit de a tot cerepe popa §i clece ochi, §i a tot scoate la dodecandin punga, uitandu-te la den§ii cum se duc la dracu.

Ba sa me ierti, boierule ; banii domniel talenu s'au dus la dracu, ci in punga la mine, clise Ba-ronul.

moon TECH! sr limit 137

Tot atata face, Archon Baroane, clise Beiza-deaua cu ironie.

Asa, asa ! aaoga Hatmanul Carabus, cu unris inghesuit §i prostatic, ca sa linguseasca pe Bei-zadeaua.

Cat ai pieniut, cucoane Andronake ? intrebaTreti-Logofet Iordache Zlatonitul, sculandu-se dupasofaua unde seduse nemiscat in tot timpul cat ti-nuse jocul.

Vre-o clece mil de lei, re'spunse fanariotul cunepdsare.

PuOn, foarte puOn. Sa traiasca iznajurile §isaracimea ! N'ai de cat sa. Scott o cercatura 1) In arasaii sa dai cate-va volnicii de furat pe la hot' si ba-nil acestia vor veni la loc indeciti !...

Bravo, Zlatonitule, bravo! esclama Beiza-deaua batend din palme si radend ca un nebun.

Dar bine, Maria ta, sufen sa fia batjocorit deacest nemernic chiar inaintea Marie tale? dise Pos-telnicul ranit la biat4, cinste.

De ce te supen, Andronake? Nu vedi ca elglumeste?

Dar Domnia ta, boier Pingelescule, cat al.pierdut? intreba iarasi Zlatonitul.

Vre-o trei mii de lei.0

1) Cercatura era controlul ce facea guvernul pe acei timpicontracciilor cari luaii prin sultan mezat stringerea veniturilorVdrii. Din acea cercaturà ie§ea un reil foarte mare, cad sedescoperea abuzuri marl. Contraccii ca sa scape de pe-deapsa cumpdraii pe ceratori, iar banii ce le dedeau ii adunatot de la contribuabili.

138 ITICULAE FILIMON

A 4ecea parte din pretul cu care iti vincliobicinuit iscaliturile ce pui pe anaforalele Velitilorboieri; nu te intrista de aceasta pierdere, cad dinmila lui Dumneqea.pricinile se inmultesc din 4i in cli.

Pingelescu pleca capul in jos §i tdcu ; dar Zla-tonitul se afla in verva satirica, §i hotarase sä. bi-ciuiasca pe toti lard mild, cam nu trecu mult, §i seadresa catre Caminarul Stamate Birlic:

Ia spune-ne, Arhon Caminare, ai perdut §i

domnia ta ceva?Vre-o mie cinci sute de lei; un bagatel.Nu e nimic. 0 sa' avem vre-o cdte-va podim

lipsa la poduri, §i vre-o suta de oameni cu picioa-rele scrantite1).

Dar domnia-voastra, Clucer Maturica §i Pa-harnice Manalunga, cum stati?

Noi am ca.§tigat 2).

Veniturile podurilor se vindeau prin mezat §i StamateBerlic se afla contracciu, Aceste vellituri se compunead dintaxe puse asupra tuturor carelor ce intrau in capitald. Carulcu marfa de Lipscanie pratea banl 240, cel incarcat cu blanelesesti, bani 180; se lua 6 bani la vadra de rachiii, 12 bard'pentru vadra de yin, 45 de bani carul cu postav romanesc,30 carul cu piel de miel, 45 carul cu piei de vacd, 60 carulcu bogasid. 60 carul cu piel de iepuri, 45 carul de coase, 60carul de brasovenie, 61 carul cu musuluri de Rumen, 60 carulde arnici, 45 carul cu aba de Polonia, 30 carul cu aba detuslucI,60 carul cu sticle ce yin dinduntru, 30 carul cu sticlelese§ti, 60 carul cu postav le§esc, 60 carul cu land de oaie,60 carul cu land de capra, 60 carul cu al-am& lucratd, 30 carulcu fier, 120 carul cu butoi de vin, fie mandstiresc, or boierescsau .tardnesc.

2) Acesti doi boieri se aflad casieri la cutia de milostenie.

CIOCOlt VECID: NOut 139

Se vede cä DurnneVeti privegheaza asupravaduvelor §i asupra saracilor, cam de pierdeati §i

apoi negre§it erati sa ye bagati maturile §i

rnainile voastre cele lungi in lada saracilor, §i erasa" le luati hrana §i imbracdmintea macar pe vre-o

trei lum.Dar domnia-ta, Archon Baron Kalicewscki, de

uncle al venit cu acest joc dracesc, care o sa neaduca in stare sa ne pierdem averea, sufletul §ichiar mustrarea de cuget? Nu §tiat oare ca Dum-neVet ne-a pedepsit de ajuns pentru pacatele noastre,dandu-ne in mana streinilor care ne-au stricat toatedatinile §i obiceiurile noastre cele bune? 0!... Dece ai mai venit §i domnia-ta sa ne cufunVi in pra-pastia ticalo§iei prin jocul doinniei-tale cel saraca-cios ca §i numele ce porti!

Ei I er! nebunule, te-ai trecut, Vise Beizadeaua,atins de vorbele cele aspre ale Zlatonitului.

Nu, Maria ta, nu rn'am trecut §i nu pot sa tac,cad. sunt Roman, §i ve4 de acum unde o sa ne ducajocul muscalului acestuia. Boierimea taril, atat deiubita de norod pentru faptele ei cele frutnoase, fluacelor stalpi ai tdrn, car! aü jertfit avutia §i datchiar viata pentru Ord, o sa ajunga. sd vin4d mere'pe pod ca precupeth, iar cei mau slabi dintre den§ii,o sa'§i piarVa cinstea i sufletul, venVendu-se la ceice le vor da bani de cheltuiala la neavere! Da boe-rilor, jocul acesta o S ye piarqa...

Mu§cdrile Zlatonitului ar fi mers mult mai de-parte, daca in momentul cand voia sa reinceapa.n'ar fi intrat Päturica., invitand pe mosafiri la masa.

i

cloud,

vol

'Vs-aa

140 NICITLAE FILIMON

Beizadeaua se indrepta catre camera de mancare,urmat de toti cei-l'alti mosafin, se puse la masa 0toti incepura a gusta din bucatele cele delicate alegrecului §i a bea din vinurile cele mai alese ale%aril. Dar cand ajunsera' pe la friptura §i poame,incepura. lautarii a canta cele mai frumoase §i maipatetice cantece de masa 1).

Toti odspetii ascultail pe lautari cu mai multa sailmai putina bagare de seama; numal Caragea §iHatmanul Carabu§ pareati mai agitati de cat toticei-ralti. Aceasta se vedea din mi§carile capului, dinalterarea fetei §i mai cu seama din desele oftari ceie§iau din piepturile lor. Vinul cel tämdios de Cer-nate§ti, turnat necontenit in gatlejul boierilor, incepusa'§i faca efectul. Oaspetii no§tri, can pana aci man-cail §i beau lini§titi ca cei §eapte filozofi ai Eladei,prinsera la limba §i devenira mai sgomoto§i decatNeniii cei beti. Respectul ce aveau asupra Beiza-delii se mai slabise; unii cântaii, altii indemnati peBaronul. Kalicewski sa inceapa iara§i minunatul joc,care cu putin mai inainte le u§urase pungile; numaiBeizadeaua §edea lini§tit §i din child in cand,.aruncacate 0 vorba de spirit in socoteala bietilor oaspetican cu toata ameteala vinului, erau siliti sä sufereternandu-se de a nu atrage asupra-le urgia domneasca.

In fine cina se termina 0 mosafirii parasira casa.Postelnicul Andronake dupa ce dete cate-va instruc-tiuni lui Paturica se duse §i el la Kera Duduca.

1) Pe atunci muzica românä se compunea din aril de joc siaril dilectare numite cântece de masa.

CIOCOII VECHI SI EWA 141

CAM OLUL XVI

FA-te om de lumea nouA,SA furl clopa de pe ouA 1

Sa parasim partea de sus a caselor Postelnicului,caci nu mai are nici un interes pentru lectorii no§-tri, §i sa ne coboram in partea de jos sail mai binein beciuri ca sa vedem ce face Dinu Paturica.

Acest ambitios ciocoi, nevoind a se lasa nici decum mai jos ca stapanul seg, pregatise §i, el o cinala care invitase pe cati-va din cei mai de aproapeamid al set.

Camera in care dadea el ospatul era impodobitacu dou'e patun turce§ti infundate, peste care eradpuse saltele de lana acoperite cu chilimuri vargatede Idirnea (Andrianopole), cusute pe margini cu ciu-curl de bumbac alb ; pe langa perete erag perneimbracate cu cit tocat 1) ; prin unghiurile acestor pa-turi erag arclate pernite mici umplute cu puf, peale caror fees albe de batista, se vedeag mai multearabescuri cusute cu fir §i. matase, iar pe una din-tr'insele erag cusuti dot amora§i, tin'end in mana oghirlanda de flori, in al careia mijlac era o inimapatrunsa de doué sageti.

Zidul pe langa pat era acoperit cu un covor deBrusa, pe care stag spanzurate o pu§ca arnauteascaghintuita, legata la malina cu o panglica cusuta cufir, §i dou6 perechi pistoale bagate in tocuri de piele

1) Cel mai scump cit pe atunci.

142 NICULAE FILIMON

ornate tot cu fir. Mai in jos, tot pe acel perete,&ail atarnate doue' sabii turce§ti cu manerile de si-def, iar in mijlocul lor, era a§ec,lat un cauc oltenescde har§ie neagrgi de miel, al cdruI fund era cusutcu fir de cel bun peste postav ro§u §i lasa sd argrnein jos o funda de fir lucrata cu mare gust.

Cele doue" ferestre despre ulita erati impodobitecu mai multe glastre de flori, printre care se deo-sibeaU mai ales maghiranii, trandafirii §i cati-va en-dru§aimi ce umpleau atmosfera camerei de un mirosnu a§a placut cat era de patruncletor.

Pe langa pareti erau puse in rind cate-va scaunede Bra§ov §i un sipet mare legat in bande de fieralbe peste piele de caprioara albastrá.

La o inaltime oare-care a unuia din pereti, eraun dulap mic sapat in zid, in care se afla depusamica bibliotecd a ciocoiulin compusa din cate-vacarti grece§t §i românesti, printre care figurau: Proo-rocirea lui Vgatanghel, Filozojul Sintifia, 4lixan-dria, Tilul-Buh-Og-linda §i alte capete de opereale literaturei nationale de pe atunci, carti glumetecare prin anecdote de, spirit §i povete filozofice, fa-ceau petrecerea favorita a poporului.

Masa de mancare era arclata intre doue paturi§i imprejurata cu scaunele pe care erau sa-i §eaclaonorabilii oaspeti al lui Paturica.

Pe masa erau oranduite o multime de farfurii cumezeluri de tot felul : marinata pe stacoji, farfu-rioare mai mici cu icre proaspete de morun, licurinijupu4I, sardele muiate in untdelemn de mitilene ames-tecat cu piper §i zeama de lama]. de Mesina, mas-

CIOCOI1 VECIII SI NOLA 143

line dulci de Thesalia, gramadite in forma pirarni-dala, icre tari de chefal, zmochine de Santorini,halva de Andrianopole ; nimic din delicatetele gas-tronornice ale Orientului nu lipsea pe masa ciocoiu-lin, mai impodobita. chiar de cat a stapanulm seu.Toate aceste mezelicun erau a§eclate dupa o regulamilitara, avend la fie-care distanta de doue palmecate o garala cu vin galben de Draga§arn, cu pelinro§u din viile manastirei Bistrita, §i cu vinun orien-tale de diferite culon §i gustun, fara a lipsi papor-ni(ele1) cu anason de Chio §i cu mastica de Corinth.In fine Paturica luase dispozitiuni ca oaspetii sei sanu cerce cea mai mica lipsa intru indeplinirea gus-tului lor rafinat.

Daca cine-va ar fi veclut luxul ce domnea pe masaPostelniculm §i la vataful sea de curte, fara indoialas'ar fi convins ca ospetul slugei intrecea in toate peal stapanului, §i daca s'ar fi gandit mai serios la mi-zeriile acelor timpi de trista memorie, ar fi clis im-preund cu noi, ca fanariotul n'avea de ce sa seplanga pentru pagubele ce'l facea vataful sell decurte, cad banii ce se cheltuiail in aceste ospece nueraii ai sei, ci ai saracilor §i ai vaduvelor casluti vic-tima nesatiulin seu de aven.

Intre oaspetii de capetenie invitati de Paturica,figurau: Tudor Ciolanescu, vataful de Curte al Ba-nului Grigore B..., Neagu Chioftea de la Banul Con-stantin Bal..., Zamfir Plosca de la Isac R..., VladBoroboanta de la F..., §i alti multi, ale§i dintre co-

1) Bute lii imbracate cu papurd.

144 NICULAE FILIMON

riferil ciocoizmului i ai hotomanilor bucuresteni depe atunci.

Dupa ce se dusera mosafirii Postelnicului. pe lacasele lor si el la arnanta sa, Paturica se cobori inodaile de jos si se puse la masa cu prietenii sei.

Patru tiganasi curat imbracati, aduceau bucate lamasa, si doua igance tinere i frumusele &ail in-sarcinate a turna prin pahare nectarul care de lacaderea zeilor din Olimp incoace a luat prozaicelenume de yin si rachiti.

Una dinteaceste doua copile, lua de pe masa opapornita cu anason, i umpland mai multe feligene,dete fie-caruia din oaspeti cate unul. Oaspetii sor-bind rachiul caqura pe farfuriile cu mezelicuri pre-cum cad lacustele peste holdele plugarilur.

Dinu Paturica observa aceasta, i cu oare-care ne-rabdare, in calitatea sa de ospatator, striga cu unglas ascutit i obraznic:

AduceV ciorba, bre !Numai decat, coconasule ! respunsera Oga-

nasii plecand to0 de-odata ca sa arate mai mult zel.Dupa cate-va minute, ei pusera pe masa un castroncolc sal plin cu ciorba de stiuca, liearta in zeama devarza cu hrean; pe urma adusera doua farfuril lun-guicle cu mihalti si cu pastravi rasol, muiati in cot

untdelemn; adusera mai multe vase de cositorpline cu iachnif, cu filachii, cu morun gatit cu mas-line si foi de dafin, cu crapi umpluti cu stafidecoconare, i alte felurite mancari,. care se cliceau invechime bucate cu cheltuzalci.

Vinul asemenea curgea fara incetare i aluneca

§i

si

CIOCOII VECIU sT /gout 145

pe gatul ciocoilor, can la fie-care desertare de pa-har, strigau: sa traieasca nenea Paturica ! Nu-mai Vlad Boroboata sta trist si tacut.

Da ce, me Boroboata, de ce stai bosumflat ?Or ti s'ail inecat niscai-va corabh de marfa ?clise Neagu Chioftea, cel mai zgomotos dintre totioaspetii.

Par'ca esti o mireasa, adaoga Tudor Ciolanescu.Inchina cu nol, bre ! Fa-te om de lamea noua,

sa." fun closca dupa oue! clisera toti ciocoil de-odata.Ei bine, respunse Boroboata, umpleti un pa-

h4 sa inchin §i eu cu voi.Paharul se umplu si se dete in mana lui Boro-

boata, care ridicandu-1 in sus gise : In sanatatea( saracilor terani carora le darn fum de ardei si le«punem fierul rosu pe piept, ca sa le luam banisorn«din punga! Sa trdiasca vdduvele §i coph cei sarmani«carora le luam pdinea din gura ca sa mancam noi< Et§tia, pe§te de Tarigrad, halvale de Idirnea si sa«bern vin chipriotic !... In sandtatea Wei intregi, pe«care am lasat-o in sapa de lemn !!... >

Vatafii de curte se uitau unul la altul cu ni§te pri-vin sperioase ce dovedeau in destul cat de adeve-rate erau cele clise de Boroboata. ,Numal Dinu Pa-turica asculta. acest strigat al rnustrarei de consti-inta, fara ca sa se turbure catusi de putin, ba incael arunca asupra lur Boroboata, o privire dispretui-toare si Gland intr'un ris sardonic, curma tacerea cuaceste cuvinte :

Cinstiti boien ! Nu ye sin orisi(i lin Boroboatacaci este nebun, sarmanul. Cine stie ce baba '1-a

N. Filimon : CioccnI vechi 0 nouT. 3 0

146 NICULAE FILIMON

obrocit. 1) Sa. bem fratilor si sa lasam pe Boro-boata sa spuie la cazanii ca't va voi. Apoi intor-cendu-se catre slugi :

Aduceti, bre! vin tamdios de Cernatesti.Si de cel de Dragaseani, adaogara cei-Valti.

Sticlele se umplura cu täradioasa inteo clipa siveselia renascu in sinul oaspetilor arnetiti de beuturisi imbuibati de grasele mâncdri orientale.

Aceasta cina, compusa toata din placeri de con-trabanda, tinuse cdteva ore, si cu tot vinul ce sebeuse, nici unul dintre ciocoi nu se imbatase desa-varsit ; ei ajunsese la gradul acela al betiei, candomul devine vesel si spune adevarul fdra rezerya.Ast-fel dar, unii vorbeau, altii cântau lovindu-seunii pe altii in glurna cu gloante de paine; numaiViad Boroboxta sta cufundat in niste cugetari si-nistre, pe care le intrerupea cate odata Cu un surisarnarnic. Dinu Paturica ce'l privea csu o veditanernultumire observAnd ca acea betie tristã a oas-pelui se'u putu sa influienteze mai tare asupra ce-16r-1'a1ti tsi sa stanjineasca libera explozie a veselieilor, se scula insfarsit strigand :

Ei bine, boieri, ye vecl cam pe ganduri ; euv'ain chemat aci ca sa ne veselim, iar nu ca sa nepunem cenur in cap, si sa ne plangem pacateleca proocrocul Iona din scriptura! N'aveti bucate? N'a-yeti yin? De ce dar stati ca niste curci ploate?Mai aduceti, bre! marinata de barbuni si yin de

1) A obroci, dupa limba poporului de atunci si chiar deasta-41, este a fermeca, a dobitoci.

CIOCOII VECIII sI Nout 147

Tenedos; sa ne veselim cat ne umbla moara, ca des-tul ne vom pocai la batranete. Iar tu, cobe rea, du-tede fa cazanii la biserica, iar nu in casa meal... Au-

tu?Bravo, nene Paturica; ai dreptate. Sa se duca

la dracul acest dascal, care ne'a stricat cheful cuithicaua lui.

Da, la dracu! exclamara toti de-odata.Iar noi sa ne veselim, ca ni§te oarneni de

isprava, adaose Paturica.§i sa vorbim de treb§oarele noastre, raspunse

Neagu Chioftea, curmandu'i vorba. §titi boierl, caam cam .ajuns in vremea de apoi! Pare-mi-se castapanii no§tri ati cam bagat de seama ca le man-cam starile, §i s'ati pus pe economie. Alte dati,cand le infati§ai catastichul, nici ca se uitaa la den-sul umpleati mana de ruble, iar acum te tinecate trei, patru ceasurl in picioare §i te descoasedin toate inchieturile ca pe hotii de cai

Bine ye face, ciocarlanilor, clise Paturica riclend.Ce-ai dis? intreba Neagu Chioftea cu mirare.Am dis ? ca ye face foarte. bine, ca nu §titi

sa furati.Noi nu §tim sa furam? observa Chioftea cu

un zimbet de ironie.Da, da voi.! replica el cu siguranta, sunteti

ni§te bojogari 1).Daca este ap, apoi invata-ne, tu meseria.Bucuros. Ia spun eti'mi, boieri domnia-voastra,

ati citit vre-odata cartea numita Floarea darurilor?.1) Hoti pro§tI.

diem

148 NICULAE FILM ON

Nici n'am auclit vorbindu-se de dênsa.AveV dreptate, nu s'a talmacit inca in limba

romaneasca si. voi abia still sa scriti romaneste.Ascultai dar si pricepeti; in acea carte este o isto-rioara plina de noirna, care incepe cam asa : «A.

«fost odata un imperat de la Indiile rasaritulth sail«de prin Ora Sacizuhu 2). Acel impérat avea sapte-«cleci si cinci de copil, tot unu si unu. Ajungenddnsa la adânci batrânete, el chema pe fiul set cel«mai mare si'l 4ise sa faca un znop de sapte-sleci«si cinci de nuiele si sa'l aduca inaintea sa. Po-<runca se indeplini inteo clipa; imperatul chema«atunci pe tot]. fiii sei si le clise : Eii am imba-«trânit §i peste puOn o sa mor; a§ voi insa caainaintea morth mele, sa las intinsa mea imperd-«tie aceluia dintre voi, care se va dovedi mai tare

mai priceput. Hotarasc dar, ca acela care din< voi va putea sa rupa de-odata aceasta legatura de< nuiele, acela sa ia imperaiia dupa moartea mea.«Feciorii de imperat se privira mai intai unii pe«alcii cu mitare si apoi se cercaii pe rand si fie-« care in parte sd rupa legatura de nuiele dar nici«unul nu putu. Imperatul ii privea riclend si le clise:«Daca nu le puteti rupe de-odata pe toate, apoi ru-<peti-le cate una in parte. Copiii se suparara la«noua porunca a tatalui lor §i in putina vreme toate«nuielile fura rupte.

« Ascultal, dragii mel copil, adaose atunci im-<<paratul; acest znop de nuiele sunteti vol; dacd«vep ramanea uniti dupa moartea mea, nimern nu ye

2) Insula Chio.

as'

cIocorl VECIII SI ITota 149

cva birui, iar dacd ve yeti despdrti, va veni vraj-«ma§ul §i va face din vol acea ce facurati dinaintea«mea cu aceste nuiele».

Paturicd se opri aci §i privind chte-va momentepe tovara§ii sai cu ochi patrunclatori; ii intreba :

Ei bine, boieri domnia-voastra, cum vi-se pareaceasta. istorioard?

Foarte frumoasd, ce e dreptul, dar n'are a facenimic cu necazurile noastre, rdspunse Chioftea.

Ve in§elati, fratii mei, adaose Paturicd cu unaier de superioritate. Daca voi ati fi urmat paradigmaacestei istorioare, nu erati sd ye plangeti acum castapanii vo§tri v'ati prins cu ocaua mica.

Ei bine, invata-ne tu ce sa facem?Sa ye inv6t, cam, uite, sunteti pro§ti ca ni§te

bdieti luati de pricopseala. Voi ye adunati in toateclilele la cafeneaua de la Dorobantie. A.§a este, orba? Spuneti.

Ba a§a. Ne adundm in toate clilele precum clici.Ar fi mare folos pentru voi ca inainte de a

pardsi cafeneaua, sd puneti nart 1) la toate lucrurilece yeti targui ca sa §tie fie-care din voi cat are sãincarce la socoteald.

I) Din vechime §i pana la regulament, carnea, painea silumanarile se vindeau la contraccii cu apalt §i se insemna incontract pretul fix, si call din macelari sau brutari se dove-dead ca vind cu cantare strambe, saii articole proaste, se de-deau prin targ si se tineau de urechi pe la raspantii. Saexplicam acum ce insemneazã edarea prin targ . Aceasta tor-turd, se urma ast-fel ; culpabilul era desbracat paná la brad;mainele ii .erau legate cu o funie de care tragea un arnautal Spatariei, pe cand altul il lovea cu nuiaua peste spatestrigend tare: cGine va face ca dansul, ca dansul sa pata,.si ast-fel 11 plimba prin tot orasul.

150 NICULAE FILIMON

Vorbeste mai deslu§it cä nu te intelegem.Iatä ce voi sa vä clic; sa ne inchipuim

pentru curtea unuia dintre sta,pdnii vo§tri, se cum-para. Cate doua-ded §i cinci oca de carne pe di.Ei bine, pretul nu poti sd-1 incarci, ca'ci carnea estecu nart (pret fix), dar poti sa. incarci la suma oca-lelor, cuparând mai putine §i trecend la socotealamai multe. Cu painea faci tot a§a. Vênatul si pa-sdrile nart; curcanul se vinde un leü, pune'l§apte-zeci de parale; gasca ifiac (idem), gaina §irata se vând Cate o leifã, pune-le un leu §iDe la unt-delemn, zahar, cafea, tutun, poame, §ichiar de la zarzavat, puteti sa ye folositi in douefeluri, adicd adaogend la suma ocalelor §i la pret...

Fleacuri, nene Paturica, fieacuri! Din acestenimicuri cineva abia i§i scoate ciilnicele cheltuieli.Noua, me rog dumitale, ne trebue bani multi, star].mari, ca sa scapam de slugarie.

Si cutezati voi sa numiti nimicuri cheltuialacuhniei, acest izvor nesecat din care un om cuminte poate in scurt timp sa. faca stare buna! Bree!Da prosti mai sunteti!... Sa ye fac o socoteald cutachmin (aproximativa) ca sa. vedeti cat de mult veamagiti.

Fa-o nene Dinule, sä vedem ce bazaconif suntacestea ce tot ne spul.

Cioara! adu calimari §i bdrtie!La aceste cuvinte, un tigan care dormita langa

soba, se scula repede §i aduse numai decat hartiesi o pereche de calirnari de argint cu coada. Päturica'deschise coada calimãrilor, scoase un condei de pana

ca.

n'ail

CIOCaii vEcHf SI Noul 151

de curcd cu feluri de flan facute dinteinsul §i dupace dete pe igan afarb, urma intr'ast-fel:

Ei bine, boieri, fii cu bagare de seama, ca amfac o socoteald cu tachmin, ca sa vedett ca

vorba mea e vorba; §i ca sa nu diceti ca marescsumele, vat incepe chiar de la casa stapanului med.A§a dar scrid aci:

FOAMa curtiT mare ul

Luni, Ianu

Trei-zeci o :arale ocau

Douè-zeciMorcovi, p itrunzel,

orez

EnibaharDoi curcaniCinci clapo liPatru limbiSase ghiud ,niZece licuri 1

SardeleIcre negreArbazicApa de Fil LretApa de garlaStafide i c pconariQua pentruSareOtetStruguri siVarza pentruIrnicliul oa lenilorFac peste tptSä scadem

din cea i icarcata

)a SOCOTEALApostelnic A. TITZLIIC

Socot.dreapta

Socot.incarc.

b.rie in 8, 1817 (tokinioarA) tal. b. tal.

came, Cate 10 pa-a fac 5 7 60')itusci pentru masa . . 1

ceapa, faina . 1Per 2 30 3 90

2 3 90alte mirodil . . . 30 1

3 65 7 60

afumate 4 66 8 605 7 604 6

de Taigan 6 .8 30isturoi pentru stufat . 1 1 60

pentru boieri . . 1 1 30pentru slugi . . 2 3

2 3ochiuri si jumari . 1 1 60

12 181 1 30

mere cretesti . . . . 2 30 3 30calabalac 2). . . 1 1 60

3) 3 4cheltuiti

cheltuiala cea dreapta57 72 87 18

Ramane castig net . . 29 66

Aci incurcatura vine de la ocale.2 Se intelege slugile peste tot.3 Imiclicul este portia de paine ce se da fie-Carel slugi

pentru 0

sä ye

.

1

q.

si . . .

Cirivissi

. .

si

. . .

. . . . .

152 NICULAE FILIMON

Sa inmultim acum acest castig cu zilele, anuluisi yeti vedea ca da o surna de talere 10,785, bani90. Aceasta suma vine numai de la cuhnie; dar undepuneti domnia-voastra irnbracatul tiganilor, cumpa-ratoarea orzului, a finului, a carbunilor, a lemnelorsi altele mai multe de felul acesta, care aduce pean alti opt sati clece mii de lei, cel putM?

Toate aceste glieliruri, le stim; sunt bune, nutagaduim, dar yin cu tiraita. Noi voirn sa ne arativre un rrn'jloc prin care sa castigam sume man inputin timp, ca sa ne cumpararn mosii si acaretun,sa ne facem si noi boien ca stapanii nostri.

Eu v'am aratat mijloacele cele mai lesnicioase;aflati voi altele mai bune.

Si ce am putea sa nascocim noi mai mult decat tine, care §tii Cate in lume §i in soare?

Me lingusiti, hotomanilor; dar fiind-ca am in-ceput, cata sa si sfarsesc. Ascultati: voi stip. ca §imine, ca boerii nostri traiesc in desfranan §i se tinnumai de zavistii (intrigi) ca sa dea pe Domni josde pe scaun, creclênd ca cei noi ce vor veni ii vorpune in trebi mai man sau le vor da tara pe mamaca s'o zmulga si mai tare; iar la averile lor, ramasede la parinti, nici ca se gandesc. Ei aii mo§ii §i nule cunosc hotarele, nici venitul ce poate sa dea petot anul. Au vii fara sa le stie numerul pogoanelor;au zalhanale, helestaie, livech de pomi si cate altelede felul acesta pe care le arendeaza pe nimic; iararendash, nemultumiti cu un castig de suta la suta,scot din spinarea teranilor, derapana "padurile §i a-caretele rnosiilor, ba de multe ori instreineaza chiar

CIOCOII VECHI SI NOIII 163

din parnantul rnosiei. Toate acestea, boieri, domnia-voastra, sunt o comoard nesecata din care un vatafde curte, igchinzar, poate, n scurta vreme, sa ajungabogat ca boy din Bib lie.

§i ce trebue sã faca el ca sä se foloseasca din,toate acestea? intrebard toti ciocoii de odata, corn-placendu-se in dezvoltarile ce da Paturica cu atataelocintd.

Nimic, de tot nimic! re'spunse Dinu Paturica,räsucindu'§i rnustata suriclend cu mandrie.

Nu te intelegem.Lasaci-mé sa ispravesc si vei ir4e1ege: cand

se apropie vrernea arenduirei mosiilor, ir-qelegeci-vemai final cu arendasul cel vechi Spuneti'l ca pe toata4iva yin Cate doi, trei musterii ca sä ia rnosiile cuarena' indoita, si cä numal din pricina prietesuguluiii goniti pe toti; scoateti chiar musterii mincinosisi yeti vedea curn o sa'si deschiqa grecul pungao s'o verse intr'a voastra. Osebit de aceasta suntispasaniile de paduri, facere de hanuri, mon §i altelemai multe, din care ati putea sa castigaV sume in-semnate, numai sa §tiV sa piaii lucrul cum se cade.Asa, dragii mei, trebue ca fie-care dintre voi sa sefacd orn de lumea noud, ca sa stie a Jura cloqcade fie oud!

CAPITOLUL XVII

Muzica §1 choregrafia in timput lui Caragea

Pe cand Paturica se ocupa cu predarea acesteilectii de comunizm practic, de o data se augi ra-

§i

154 NICULAE FILTMON

sunand in spat'ioasa anticamera, amestecul unor su-nete ascutite §i inganate; o pereche de lautan in-cepuse a canta din gura §i din vion, melodia adap-tata pe versurile urmatoare:

«Cine la amor nu crede«N'ar mai aka iarba. verde;Sal calce tot fin uscat,

§i pe la timpi se auzea cate un oftat.Pui prinsoare cã este diavolul de Niculaita, clise

unul din oaspeti.El trebue sa fie! §i ciocoil atergara catre u§e

ca, sa primeasca pe confratele lor.Ei nu se in§elat, cam abia deschisera u§a, ei ye-

clura pe Niculaita vataful de la arma§ul M... sosindvesel in fruntea lautarilor.

Nenea Niculaita! exclamara toti.Et., bre! §i cu mine!... Ce gandeati voi c'o sä

scapati de mine? Uncle e procopsitul de Dinu seimultumesc de cinste.

IV cer de o mie de on iertaciune ca.' nu te-amproscalisit la masa.; sunt vinovat, ce e dreptul; darm'am gandit ca aveti ziafet pentru coconul Andreide la domnia-voastra §i, credeam ca n'o sa poti veni

Nu este nimic. Porunce§te tu numai sa'mi aduca§i mie de mancat §i de beut.

La un semnal al lui Paturica, masa se umplu dinnot de bucate §i de vinun proaspete.

Vataful Arma§ului incepu Sa bea §i sa ma'nâncecu o mare pofta, iar dupã ce se cam ameti §i den-sul, incepu sa vorbeasca §i vercli §i uscate.

ciocoit vEcH1 sx Noui 165

tit1 voi una, bre? zise el. A. dat norocul pestemine. Boierul a hotarat sa'§I faca case noi §i m'ainsarcinat pe mine cu stringerea celor trebuincioasepentru ziddrie.

El! §i ce iese de acolo? zise Paturica." cu unaier de invidie.

He, he! unul e Niculaita nu sunt dol. 0 sa'mifac o pereche de case s'a. le intreaca pe ale Arma-§ului; saraiuri bre! nu gluma.

ajute Dumnecleti! qiserd ciocon.A.§a .sa fie! D'aceia am §i ell gust de veselie.

Am venit ca sä petrecem; aideti dar sa tragern undant d'ale tatare§ti, adaoga Niculaita sugend un pahar cu yin.

La hora! repeta cu zgomot adunarea intreaga.Paturica chierna pe un tigan, §i dupa ce ii §opti

cAteva cuvinte la ureche, infra' §i el in hora ce se§i incepuse.

Era foarte curios lucru a vedea pe ciocoii no§tricu pulpanele anterielor ridicate in brill, ca sd lasepicioarelor libertatea de a lucra dupa cerintele jocu-

cu ceak§in ro§ii; cu me§i §i cu papuci galbeni;incin§i en taclite arclate ast-fel in cat le acopereapantecile i o parte din piept; cu fermenele de pos-tav de diferite fete, asate pe spate; ra§i la cap §icu fesurile puse cam pe ceafä.; era curios lucru,cern, a privi efectul grotesc al acestor costume diz-gratioase, mai ales cd poza jucätorilor, plecati campe la spate, §i aierul lor ae gravitate in dant, ii fa-ceali cu mult mai ridicoli de ceia ce eraii in realitate.

Vinul, vorba §i in cele din urma, sunetele lauta-

Sall

lull

4i-

156 NICULAE FILI MON

rilor, de§teptase in oaspetii lui Paturica un gust depetrecen, care nu poate fi nici odata complect, andin mijlocul barbatilor, lipsete femeia, cea mai pla-cuta dezmierdare in asemenea cazuri.

-- Petrecerea fara femei, este ca nunta fara. lau-tan! clise Chioftea, cu o aprindere ce se vedearaspêndita in trasurile fetei sale.

Da! dal... Ne trebuie papuci ro§ii! adauseracei-l'alti.

Lasa, c'am luat eU masun §i pentru aceasta,raspunse Paturica:

A§a este ; dar noi vrem lucru bun, iar nu tei-lange din Scaune ".

Taceti c'ail sa" ne vie tot pui§on ale§i: ArghiraRozolina, Kalmuca... 2

Bravo, nene Paturica! Sa trae§ti cat turnulColtil!

Nu trecu mult §i se aucli un sgomot de träsurain curte. Paturica asculta cu atentiune §i incredin-tandu-se bine, clise cu enfaz ciocoilor:

Iata, boen domnia-voastra, yin §i kiramele 3,§i ca sä nu ramdi mai pe jos de cat nenea Niculaita,v'am adus §i muzica nemteasca

i Pe timpii aceia §i chiar mai in urma se numiau tAlanite,femeile cele mai degradate §i mai ordinare; mahalaua Scau-nelor era cartierul femeilor de felul acesta.

2 Acestea erau Aspasiile §i Ninon de Lenclos din timpii luiCaragea; mai cu seama Arghira prin rara ei frumusete deve-nise un ac magnetic, care tfagea la sine pe to0 junii; unilsustin ca chiar Domnitorul Caragea ii da vizite secrete.

3 Kiramo pe române§te insemneaza cdoamna mea , cucoanamea ; la inmulit kiramele, adicd cucoanele sau doamnele.

moon vEclit sI Nola 167

Aferim, nene Paturica! Tu nu fad lucrurile pejumdtate.

U§a camerei se de§chise §i intrard mai intdi treifemei imbrobodite la cap cu tulpanuri albe §i infa-§urate cu ni§te scurteici captu§ite cu bland, ra sdpoata invinge asprimea gerului. Aceste femei, dupáce salutard pe ciocca §i schimbara cu dên§ii cdtevaglume, i§i scoasera bldnile, §i'§i descoperira capetele.Scotênd acele imbrobodeh ce le dab, infati§area unorfemei ie§ite din haremurile turce§ti, ele ramasera cufetele ast-fel precum le facuse Dumnecleu, adica ti-nere §i placute ca ale unor zine,

Arghira, cea mai frumoasa din toate, purta o pe-reche de' matasarie ca arderea Itioskiz cu trei ran-dun de mangeturi pe poale, cu mdnecile strâmte §icu pieptul inchis. Era incinsa cu un colan 1) de ca-navãt ro§u, cu paftale mici de aur; capul il aveaacoperit.cu un fes alb cu funda de matase neagra,§i legat cu o panglicd alba'. cusuta' cu fir ale careicapataie, inodate la partea dreapta a capului forma('o floare de o forma originald; picioarele ei erati in-cd4ate cu ciorapi de Lipsca foarte albi §i pantofide saftian negru cu funde ro§ii de matase; la gatavea §i trei §iruri de mdrgean ales, iar la urechiatdrnati o pereche de cercei lucrati in aur §i dia-mante; pe deasupra tuturot ve§tmintelor purta o fer-mend de catifea neagra, scurtd pana la talie §i cu-sutd cu fir in manga.

Kalmuca era imbracata mai tot asemenea cu de-

1 Co lan se numeste incingaitoare.

158 NICULAE FILIMON

osebire numai ca. avea capul gol §i doua coade pespate ca fetele marl; iar Rozalina, credincioasa tra-diOunilor patriei sale, purta costumul german al e-po -el aceleia.

Indata dupa densele intrara cei opt-spre-elece .tiganice fOrmail muzica nerneasca a Niculescului 1) can,dupa ce se puserd in reguld, incepurd a suna maiintdi rnarsu1 zis al lm Napoleon §i alte piese muzi-cale de recreatium foarte la moda pe atunci: apoiincepura a canta menuetul 2).

Ciocon, luand pe rind damele la joc, se detera cufurie la toate exercitille choregrafice obicinuite intimpii aceia. Monotonul menuet, dantul clasic al sa-loanelor europene, saltatoarea cracoviand .a. Le§ilor,

1 Dupa informarile ce am, in timpul lui Caragea existau douamuzici europene in tara: una a lui Nicolescu, in Bucuresti, sialta a lui Chrisoscoleu la Buzeti. Fie-care din membrii ce al-catuiau aceste corpuri armonice aveau cate un naT'asedat di-naintea buzelor, cu care executau melodia sau tertiele si sce-tele armonice ale piesei puse in executare. Osebit de acestinstrument accesoriu, fie-care artist ir parte era obligat a sunaeke un instrument de coarda, adica violina prima, violina se-cunda, viola, violoncel si chiar contrabas, tobe mart si tobemici; numai maestrul direjetor era aparat de aceasta datorie ;el suna numai violina si indica celor-l'alti timpul muzicei sidiferitele nuante de efect.

Sunetul ce producea aceasta adunaturã de instrumente nucorespuudea in mare parte la tot ce se cere de la o bunaorchestra din dilele noastre; cu toate acestea servea de mi-nune pentru muzica de dant!

2 Pe timpul lui Caragea .erau la moda multe danturi streine;balurile ce se dedeau prin casele boierilor celor mail, incepeauprin poloneza, dupa care veneau: tampeta, matranu, manimasca,valt, mazurca, englezul, cracoviana, etc.

CIOCOII VECHt $1 }IOU' 159

cotillionul frantuzesc, valtul Nemtilor §i ecosesul,adus din fundul Britaniei; toate eceste danturi et-nografice detera prilej pe rand oaspetilor no§tri, dea'§i arata maestria; dar se vede ca. aceste inovatiistreine nu erati 'Inca destul de popularizate in tarala noi, sail ca ciocoii no§tri nu le prea §tiau jucabine, caci ei se obosira numai de cat, §i ca sa facadiversie, zisera lautarilor sa cante pristoleanca, chin-dia §i jocul nurnit: ca la usa cortulta sail zoralia.Atunci sä fi ve'clut zel §i infocare! Case le Postelni-cului rasunail sub papucil invitatilor vatafului seu.Rasetele femeiilor, chiotele de yeselie, vorba zgomo-toast a barbaplor, sunetele ascucite ale muzicei, iz-birile cadentate din picioare ale dar4uitorilor ; toateacestea formail un sabat infernal al cami echo sepierda in apartamentele pustil ale Postelnicului An-dronake, ca un vuet cobitor pentru stapanul absent.Abia aproape de ziva se sparse petrecerea de laDinu Paturica, §i invitacii lui se dusera pe la casele lor.

CAPITOLUL XVIII

Ce n'aduce anul, aduce ceasul

§tim cat de reti fu rasplatit Gheorghe, vatavul decurte al lui Andronache Tuzluc, pentru-ca se ridi-case cu devotarnentul pAna a-'§i compromite pozi-flimea, spre a scapa pe stapanul se'u de prápastiain care-I tira Dinu Paturica §i Kera Duduca. inurma gonirel sale, sta nenorocitul june §i se gandeaprin ce mijloace sa-'§i dobandeasca hrana sa §i pe-abatranei sale mume.

160 NICULAE FILIMON

A mai intra vdtaf la vre-o casa mare, ii era cuneputinta, caci firea-1 facuse onest §i nu putea sasufere talhariile slugilor. 0 singurd speranta ii mai.ramasese. El cuno§tea bin& limba elineasca, scriafoarte frumos române§te, mai §tia §i ceva din legile§i datinele terei; hotäri dar a se da de la braslacondeiulm, §i fiind-ca nu cuno§tea pe nimem, sefacu jalbar.

Aceasta carierd, de§i nu-i aducea un venit cu caresa-§i Intimpine toate necesitatile vietii, el insã eramultumit de dinsa, caci il scutea de umilire §i ilfacea stapan pe vointa sa.

Intr'o c,li, pe când se afla §egend pe scaun la u§aVisteriei, a§teptand sd-i vie ceva de lucru, de-odatase apropia de densul un boier batrân §i cu fatafoarte dulce, carele, privindu'l cu o bunatate ce eraun dar firesc al interlocuitorului sell, il intrebã cuun interes invederat:

Tinere logofetel, ia spune'mi cum IV mergtreb§oarale?

Nici bine, nici reu, boierule, respunse junele,sculandu-se cu graba §i dand scaunul batranulul.

Va sa clica painea de toate clilele, §i nimicmai mult.

Cam a§a boierule.Dar bine, cum de nu te-ai alaturat pe langa.

vre-o casa boiereasca, ca sa te procopse§ti?La aceste vorbe, junele lasa sa iasa din pieptul

seil un suspin, care fäcu multà intampinare bole-rului.

Oftezi, fatul meti; spune'mi, ce ai?Gheorghe

cioCofi VEC111 SI NOUI 161

ridicã ochii in sus §i intalnind pe al batranuluiplini de blândete, lua curagiii §i 4ise:

clis, milostive boierule ca de ce nu intruin vre-o curte de boier ca s m pricopsesc! darmai de-una-cli am iesit dintr'o curte boiereasca in caream slujit cinci am de chle, si in loc de pricopseala,m'a dat pe poarta afara cu urgie!

Si eine este acel nemilostiv si fara omenieboier ?

Este Postelnicul Andronake Tuzluc, cel maide aproape al lui Voda-Caragea. La numele acesta_fruntea bdtrdnului boier lua o expresiune de nemultumire; dar cu toate acestea el mai adaoga:

Se vede ca nu'l ascultai, ca de! voisunteV cu mintile cam sburatoare.

'L-am iubit, boierule, ea pe un parinte, sim'am supus lui ca lui Dumnecleti!

Ei bine, pentru ce dar te-a gonit cu atataasprime?

Pentru ca' am voit sa'l scap de la pierdere.Si din ce primejdie voim sa'l scapi?Voiam sa'i scap averea din ghiarele unor

han care il inseala, ii saracesc si ii necinstesc.Ia spune'mi cum te chiama ?Me numesc Gheorghe, boierule.Asculta-mé, Gheorghita, clise boierul, privin-

du'l tot cu mai mult interes, voie§ti sa intri in slujbamea?

Mai intE sa bine-voiti spune eine suntetisi voi vedea.

N. Filimon : Ctocoll vech i noui. 11

'Nft-at

tinerit,

a'au

Mi-

162 NICULAE FILIMON

Eu fatul meü sunt banul C***, §i flu pe pacecã nu te voi rasplati ca Postelriicu!

Primesc cu toata inima, milostivul meU stapan.Ea nu te vol intrebuinta in slujba de vataf,

ci te vol numi gramätic al meil, caci imi trebuiaun asemenea slujba§, §i nu §titi de ce mi s'a parutmie ca vei fi bun §i vrednic.

Bunatatea ce arao catre mine, me face sa'rnipierq mintile. Pronia cereasca v'a impins sa'mi tin-deti mana de ajutor, respunse tanerul cu ochii plinide lacrimi de recuno§tinta si luand cu infocare §irespect mana batranului boier spre a o saruta.

Sa lasam acestea la o parte ; ia arata'mi sa'tive4 condeiul 1).

Gheorghe lua o coala de hartie §i se puse a scriacea scrisoare complicata care prin trasuri fine §irotunzite, superpunea in cloud trei caturi diferitelelitere ale until cuvent, in cat ochiul trebuia sa fiedeprins spre a descifra acel tainic §i maiestrit dedal

Foarte bine, aferim ! Acum pune'ti calimarilela bria §i vino dupa mine.

Ei ie§ira impreuna din palatul Visteriei §i se du-sera la casa Banului. Nu era aceasta intaia data,cand bunul boier §i mai toti boierii romani luau incurtile lor tineri fat-a prptectie §i le inlesneati mij-loacele de a-§i face, prin munca §i meritele lor,cariera in lumea aceia unde favoarea §i banii faceautotul.

Doue lum fura de ajuns lui Gheorghe, ca sa-§i

3) Arata'im cum scrii

o

?,

CI000111 VECIII SI NINA 163

arate capacitatea §i onestitatea sa, iar Banul §tru casä prquiascd aceste rare §i nestimate

Aceasta se dovedi mai ales intr'o i când Banulchemd pe Gheorghe §i-i clise

Archon gramatice; ia acest pitac domnesc §ite du de-'1 da in mana lui Vel-Vistier.

Gheorghe se duse la Visterie i dete pitacul inmdria Vistierului, dar cat de mare fu mirarea luicând aucli pe Vistierul cd este orânduitSame§ la casa lefilor §i recomandându-1 amploiatilorde fata. cu cele mai lauddroase cuvinte.

El facu matanie pând la. pamint §i saruta mânaVistierului ; apoi intorcendu-se la Banul, ii facu §iJul cuvenitele multun j se a§ecla in slujba.

Ocupatiunea lui cea mai mare era de a ingriji caserviciul ce i-se incredintase sa*-1 indeplineasca cucon§tiinta §i sa-1 imbunatateasca pe cat iertail legilede pe atunci ; dar aceasta ocupatiune nu-1 impiedicade a'§i implini cu exactitate datoriile de servicia §ide recuno§tinta catre Banul C. protectorul sea.

Osebit de aceste calitati, el era respectos catrecei mai man de cat densul, fárd a-i lingu§i; iar catrecei mai mici, bun §i amabil, fdra a intrebuinta aceapopularitate trivial'a care in dilele noastre, deprindepe atati oameni slabi de minte a fi impertinenti, subcuvint ca sunt independentr.

Nu trecu mult §i aceste darun fire§ti, acest zel laservicia al tinerului same§ ajunsera pana la auclulDomnitorului care voind a se arata ca protege me-ritul §i virtutea, Domnitorii, ati cdte odata aserne-nea slabicium ! onord pe Gheorghe cu rangul de

calitati.

:

clicandu-i,

164 NICITLAE FILIMON

Medelnicer, pe care mai in urma '1 schimbä. treptatpana la cel de Serdar ; ast-fel dar junele functionarrealiza in scurt timp o avere pe care o invidiaU chiarfeciorii de boieri.

Toti amicii binelui se bucurati de progresele ceel facea; Banul C. insa impingea bucuria pana laun fel de pasiune. Conversatiile ce tinea cu prieteniisai, mai tot-d'a-una aveati de subiect meritele ce dinqi in i dobandea Gheorghe prin activitatea cu careii servea tara sa. Casa si masa banului erail pusela dispozitiunea protegiatulm seu, carele, sprearata marea sa recunostinta catre batranul boier, iiiubea si se supunea lui rand la sacrificiU.

Aceste onori ce pe toata cliva se repetail in casaBanului, nu remasera neobservate. de juna Maria.Ea incepu sa se ocupe cu nevinovatie de omul aceladespre care se clicea atatea lucruri bune i frumoase;

atentiunea ce dete favoritulm tatana-saU, o facusa descopere intr'insul tot ce poate sä. insufle simtiriduld i atragatoare. Bunatatea inimei sale se vedeascrisa pe figura-i franca i placuta ; blandetea ochilorsei facura adese-ori pe juna fecioara sa se turbure,iar junele nu putu remâne nepasator la aceste semneale unui amor nascend.

Dar atunci pacea Ii luã sborul din inima Marielsi din a lin Gheorghe, mica familiaritate ce se for-mase intre densii din relatiunile lor, incepu sA dis-para ; ei evitat intilnirile, dar cand intamplarea iipunea pe unul in fata o confuziune nein-teleasa ii domina pe amandoi, in cat nu stiaii ce sáfaca si cum sa iasa din acea situatiune nedomeritä.

a-si

§i

.

celui-l'alt,

VECIll Si NOIT1 165

Multe nopV trecural fara ca somnul sä poata inchideochii junel copile; cat despre Gheorghe, lucrul mergeamai bine, cad el, de §i o iubia cu focul primuluiamor, dar ocupatiunile lur cele multe §i variate, IIfaceag sa" uite cae-va ore din çi, suferirqele pasiunelsale celei fara speranw pe data insa ce se apropiade locuin0 Banului, inima lut incepea sa sirn0chinurile arcletoare ale imur amor, care devenea cuatat mai puternic, cu cat el prezinta mat putine pro-babilitati de un rezultat fericit.

Locul de predilectiune al lui Gheorghe era kio§-cul din gradina; intr'insul I inea el carcile de ci-tit §i hartiile sale. Pe data ce se scula de la masa§i 1§1 termina datoriile sale catre Banul, se suia inkio§c i ramanea acolo meditand asupra tristei salepozi-tium. De multe on focul amorului ii aducea pinala nesocotitul proiect de a fura pe juna Maria, §i ase ascunde cu densa in vre-o parte mai puOn cu-noscutd a Wei. Dar aceste ratacin copilare§ti dis-pareag inaintea sirrqului de onoare §i datorie. Etbine, 4icea el, sa fac aceasta fapta osandita de bu-nele obiceiuri ; dar ce va dice lumea and va aflaca un om gonit de nenorocire a fost ajutat §i ca-patuit de un boier cu inima milostiva, iar el, dreptmuttumire patat peril cer albi §i omorit faravreme ? Nu! Nu vor savar§i aceasta nelegiuire! Volfugi cat se va putea mar mult de intalnirile mele cuMaria, §i daca nu vor putea sa sugrum in mineaceasta patirna, voi parasi casa facetorului meg debine §i m voi duce unde me va indemna Dumne-cleg...

maul

'1-a

166 NICULAE FILIMON

Maria, patrunsd de nevinovata sa iubire, simteao mare placere a urmari pe Gheorghe cu ochii sicu imaginatia el; dupa ce el pleca la Visterie, ease suia in kiosc i privea cu mare interes locul undesedea el, cartile pe care citea si in fine ori-ce objectpe care il atingea el.

Intr'o cii pe cand se afla in chiosc cu femeilesale, o mica suflare de vent risipi vre-o cate-vahartii de ale lui Gheorghe, Maria se repedi sa leadune, dar mana ei se opri fara voie pe o hartiede Venetia cu marginele poleite, pe care eraii scriseversurile acestea:

Sus pe cer sunt multe stele;cCdmpu'i plin de floricele;Dar nici una dintre eleNu'i ca chipul puicii mele!

Maria citindu-le se simti transportata de bucurie,stringend hartia, o baga in buzunarul jermenelii.

Dupa cate-va ore, ramaind singura, ea reciti de maimulte on acele versuri, i Ii plazmui o multime deinchipuiri frumoase, a caror conclusiune fu convin-gerea ternemica ca versurile erau scrise pentru den-sa i ca Gheorghe o iubeste. Singura ideie ce oturbura era ca nu se credea asa de frumoasa pre-curn o descrise Gheorghe in versurile sale. Modes-tia el nu'i permitea sa creada ca este mai frurnoasade cat stelele cerului i florile pamantului; cu toateacestea amorul propriu i cochietaria, aceste viciurice le poseda 'Ana la un oare care grad chiar fe-meile cele mai oneste, facu pe noua noastra Erosa'si indrepteze pasii catre oglinda uncle dupa ce

§i

ciocoli vEclit st Nout 167

schimbã de mai multe on vestrnintele §i se priviintr'insa zimbind §i gesticuland, se retrase plina desperantä ca poate fi iubita de frumosul ei Leandru.

Banul Preocupat de grijile cash §i de neputincabatrAneOlor, rämase mult timp in nestiinta desprena§terea §i cre§terea cea repede a acestui amor. Darstãngacia inamoraplor si mai cu seama intristarea cese vedea pe fata Mariei când lipsea Gheorghe deIan* densa, desteptara oare-cum banuielele batranu-lui. El insa. ca om, intelept ce era, rämase in oare-care asteptare, pftna ce timpul §i imprejurarile ii vadicta mdsurile ce va urma sa ia, §i se ingriji numaide a chiema pe o femeie bdtrand, credincioasa acasel §i a 'i ordona ca sa privegheze pe fat& de a-proape.

Pe cat timp amorul acestor juni ramase in perio-dul suspinelor al privirilor melancolice, al nalucirilorfantastice §i al viselor de aur nerealizabile, ei puturaal ascuncla de privirile oamenilor; dar toti §tim caaceasta pasiune este teribila: este intocmai ca unvulcan, in a cdruia inima geme balaurul de foc §ide vapaie, carele se luptã neincetat cu stancele ce'lacopera §i care spargandu-le in fine, se revarsa cuflacan §i cu unde mistuitoare peste tot ce'l impresoara.

Era o cii frumoasä de toamnd, Banul irnpreuna cuGheorghe se duse la biserica"; Maria, dupa ce i§ifacu rugaciunile dimineth, intra in gradina ca sa seplimbe cu cloud din femeile sale. Fata ei era palidaca a unei flon batutä de vântul iernei. Ochh el ceinegri §i plini de viata altà-data; erau acum stin§i deveghere §i de lacrimi. Ea strabatea aleile cufundatä

168 NICULAE FILIMON

in visurile inimet, si Cate o data se oprea in loc §iprivea grupele de iasomit si vitele ce se incolaceaupe arbori, format-A' figuri fantastice si gratioase. Fe-meile observand starea in care se afla copila si ne-voind sa't turbure gandurile, ramasera mat in urmasi schimbara intre d'ensele vorbele urmatoare:

At! ce diet tu, Stanco? Mie mi-se pare ca cu-conita are zmeti? Nu vech tu cd slabeste din di indi?... A ajuns ca o scandura.

Ce spilt tu, fa nebuno? Nu are nici zmeu, nictlipitura.

Ce are dar?'I-a cadut dragostea pe grarnaticul cuconului.

Asta e totul.Ce sput tu, fa? Pe coconul Sheorghe? Da stie

sä aleaga... Nu e proasta fetita.Asa e, precum dict; dar sa vedem boierul o

s'o dea dupa densul?Da de ce se n'o dea? Ce are cuconul Gheor-

ghe? Nu e frumos? Nu e pricopsit? Audi acolo!Conversatia lor se intrerupse prin venirea Banului

de la biserica.Maria, curn veclu pe tatal-seu intrand in gradina,

i§i compuse oare-cum fizonomia si it saruta mftna curespect; dupa aceia ea dete ordin sa aduca cafeauasi dulceata in kiosk.

In timpul acesta, batranul suia cu gravitate scarilekioskului urmat de Gheorghe si de serdarul D***,arnicul seu de casa.

Ferneile adusera tavile cu dulceata si cafea, sidetera tuturor, incepand de la Banul; apoi se du-

mocon irECHI SI Nouf 169

sera, ca sä. dea loc ciubucciilor sa'§i faca §i ei ma-rafetul lor.

Cat cinu aceasta cerernonie, Gheorghe §i Mariat§i aruncati din timp in timp cate o cautatura deamor cu a§a de pufma ingrijire in cat Banul bagade seamd §i se convinse de fatalul adevar, pe caremult timp il crecluse mai mult o chimera a sa, §ica sa nu surprinza cineva turburarea ce'l pricinuiseacea descoperire, el parasi kio§cul urmat de Ser-darul D*** §i de fiesa.

Gheorghe intelese totul §i ingaIbeni ca ceara.Pus acum in lupta cu amorul §i datoria, el cautatermenul de mijloc, ca sa iasa din aceasta teribilaposiciune ; a mai r6manea in casa facetorului seude bine, ii era cu neputinca, caci peste putin ar fidevenit ingrat ; a o parasi era pentru densul o lo-vire fatala, caci nu ar fi mai putut sa vaza pe Ma-ria, soarele viqei sale, §i-ar fi zdrobit toate speran-tele unui viitor splendid ce abia se deschise di-nainte-i.

Nefericitul tiner se lupta mult cu ideile acestea :dar in sfar§it se hotori a face sacrificiul cerut deonoare §i de recuno§tinka. Lua hartie §i condei, §i

scrise Banului aceasta scrisoare :«Blagorodnice §i de bun neam al meu stapan §i

binefacator !»«Cand vei citi aceasta urnilita scrisoare, vei §ti ca

prea pleata domniei-tale sluga a parasit curtea dorn-Mei-tale, ca sa." nu plateasca cu reti facerile de binece ai revérsat .asupra'l. Milostivite stapane! sunt inaceasta lume de§arta, nenorociri care doboara pe

170 NICTJLAE FILIBION

ornul cel mai tare. Intr'o nenorocire ca aceasta amcaclut §i eil, nemernicul, 0 ca sä nu ajung a mâncacu nevrednicie pamea domniei-tale, iatd, me departezcurat si nepatat de nici-o nelegiuire. Singura rugd-ciune ce cutez a'V face, este sa nu blestemi pome-nirea mea, caci sunt nevinovat.

prea plecata §i umilitá sluga a domniei-taleGHEORGHE SARDARULD.

Dupa ce strinse §i pecetlui scrisoarea, chiema peun fecior de'i aduse o cdrutd, pe care o opri la por-tita din dos a gradinii, ca sa nu afle nimeni ce voiasa faca; isi card apoi bagagiul, si pana a nu parasicasa Banului, dete scrisoarea in mana slugei c)icandu-i:

Cand me va chiema boierul, sa'i dai aceastascrisoare.

Gheorghe ie§i din curtea Banului, coprins de in-tristare, iar cand ajunse la o mica distanta, priviinapol, si zarind kioscul ur de petrecuse cele maifrurnoase clile ale vieei sale, ochii lui se umplurade lacrami.

Sä venim iaras1 la Banul.Nefericitul batran, traznit ca de fulger de ne-

asteptata §i fatala incredintare ce dobandise, se in-chise in camera sa, unde petrecu toata qiva, fard saia nirnic, spre restabilirea sanatatii sale ruinate desuferinte. Catre seara el intra in gradina cu scop dea chema pe Gheorghe si a'l dojeni pentru marealui cutezare. Nerabdator de a afla pena la ce gradse ridica nenorocirea sa, porunci sd chieme numalde cat pe ingrat; cat de mare fu insa mirarea lui,

mom' vEcal SI wouf 171

cand Ii spuse sluga Ca Gheorghe a parasit curtea,lasandu'i o scrisoare. Lud scrisoarea, o cifi de maimulte on .§i apoi ridicand ochii catre cer, clise cuentusiasm: Ce suflet ingeresc, ce suflet mare,Dumnezeule! Dar cu toate acestea, ce pot face lao asemenea intamplare?... Fata Ii iube§te; el o ni-bete pe densa: nu mai ramane alta de facut de catsa." chiem preotul.sa'i cunune... Dar bine!... Ce oclica boierimea cea mare a tern?... BaiatuI e intelept,e procopsit, are inimd buna, dar este ie§it din pros-time; lumea o sä afle aceasta §i o sa me Lc deIsul grecilor lui Caragea; pare ca aucl de acum pe

acei clefetitori clicend: «Ama cap si la Banul! Malde-una'zi nu voi sa" dea fie fie-sa clod PostelniculAndronake, boier simandicos si om al luf Carageasi acum o dc slugif afflict boierh Cum voi astupaeü gura lumii, pe care nurnar negrul pa.mant o as-tupa? Dar nu! Ce'mi pasa! Voi da pe fie-mea luiGheorghe §i cand me va intreba cine-va 11 voi rés-punde: Gheorghe e om cinstit si drefit, i boierialul nu dat' o nici averile ca'stigate din asuprireasciracilor, nici lingusirea! Noi n'avem boierimo§tenire ca alte neamuri streine de prin Europa.Letopisetele noastre §i archondologia ne arata curatca Stefan Voda, Mihaid Voda §i alti Domni Moldo-veni §i romani aü boierit, pe campul de bataie, pemai multi opincari cu inima de boieri; de ce darsa nu 611 pe fie-mea lui Gheorghe care '§i-a ca§tigatmica lui boierie prin munca i istetimea mintei sale?...,Banul, luat de vartejuI acestor idei liberale §i uma-,:itare, trimise sa chieme pe Gheorghe; dar el ple-

sä.

'1-acle'

172 NICULAE FILIMON

case cu cloud ore mai inainte la Moldova, unde cre-dea ca va gasi o alinare durerilor ce'l consumati celputin un refugia in contra relei ispite.

CAPITOLUL XIX

Avertismentele

Unul dintre regil Ispanie! ridicandu-se la derrini-tatea de imparat al Sacrului Imperiti 1), nu mai pu-tea sarmanul om nici sa manance nici sa doarrna inpace din pricina poeOlor, care il zdrobisera sub po-vara odelor §i a sonetelor ce neincetat ii prezintau;cam sa nu fie cu suparare, aceasta tagma de lite-raV pe care Platon a dat'o afara din republicasa de la inceputul lumii §i pana in ziva de asta-41,a fost cam lingu§itoare §i vanitoasa.

Inteo cli nefericitul imparat se plimba prin frurnoa-sele gradim ale Escurialului 2), preocupat de grijileimperiului; dar tocmai cand se pregatea bietul cre§-tin sa mu4umeasca lui Dumnedeti ca '1-a scapat celputin de poeV de-odata se infa0§a inainte'l un indi-vid uscat ca un schelet §i cu mustaOle §i sabia maimare de-cat ale vestitului Cid 3).

Nu trebui multa pricepere imperatului spre a cu-noa§te cu cine are a face, cam schimonositul individ

1) Imperiul german, numit §i al Romanilor.2) Palatul regilor Ispaniei.3) Un erou ispaniol.

ciocoit VECHI SI riouf 178

purta vestmintul de licentiat in litere, fericire ce sar-manii regi din c,lilele noastre nu o mai aa.

Complimentele cele ridicole §i retorica cea afec-tatd cu care poetul nostru citi cornpozitiunea sa, adu-sera' ilaritatea pe fata imperatului, §i'i dete curaj saasculte peste cinci sute de exametri latini, furati ne-gre§it din poetii Cedarilor.

Dupd ce poetul se ridica de la pamint plin depraf, cad 41 citise oda in genunchi, numai ca saarate ca poetii nu sunt de loc 1inguitori, strinse per-gamentul §i Ii dete imparatului, dicendu'i: (Sire!prime§te aceastd poemd ce cuted a ye incredinta,cd este e§ita din propria mea inteligentay. Regeleatinti ochii asupra poetului, §i vedend vestmintelecele sfa§iate §i unsuroase, scoase o pungd plind cupistoli de aur 1), §i punend'o n mdria literatului, c,lisecu zimbet comic: «Primeste, domnule licentiat,aceasta pungd, §i afld de la mine cà tot este vechiin lumea aceasta > .

Ne servim de aceastd mica istorioard ca sa ardtamlectorilor no§tri ca. avertismentele nu sunt o invetiuriea guvernelor constitutionale, ci din contra., ele suntvenite pe pamant mai de odatd cu omul.

Sa. deschidem cartile religiunilor antice, §i vomvedea pe stdpanitorul Cerului trimitend la avertis-mente §i expediandu-le la adresa lor cu mai multaiuteala decdt registratorii de la ministerul din laun-tru. Printr'unul veste§te pe primul om sa iasa dinparadis, cad mancase din fructul oprit in contra aver-

Moneda ispanica.5)

174 NICULAE FILLNION

tismentulul ce i se dedese. Prin altul vesteste pepatriarchul Orteu sail Lot, sa iasa din Sodoma, cacivoia s'o arcla, pentru ca locuitorh ei nu numai canu voisera sa ia in consideratiune avertismentele cele trimetea, dar cercaserd a dezonora pe ingern cele aducead acele avertismente. Printr'un al treileaavertisment stapanul universului vesteste pe Deuca-lion sail Noe cd o sä inece pamentul, si if ordonasa faca o corabie de trei sute de coti in lungime side cinci-deci in latime, in care sa intre el cu fami.Ea sa cea foarte numeroasä, luand cu densul Cateeapte perechi din vieWitoarele cele curate, spre a

servi la crearea unel lumi noud fdra sa le pese catde putin autorilor cosmogeniel, de Buff on, Linen§i Cuvier, can ne aratä peste o sun.' trei-deci demil de patrupede, pasari, insecte si reptile, pentrua caror conservare in nurnarul indoit si inseptit, s'arcere negresit o flotila cumpusa din cateva corabiide linie si fregate.

Pogorandu-ne din cer pe parnant, gasim cd aver-tismentele au jucat si joaca un mare rol in trebileomenirei. Ast-fel dar, Sultan Mahmud, marele stapa-nitor al celor credinciosi si necredinciosi aflase dinoare-care avertismente secrete, ca. principele Caragease apucase la batranqe sa invete muzica vocala, sica'i placea foarte mult sa cante vestitele peane aleEteriei grecest, si fiind-ca aceste cantece incepuse.a supara inaltele urechi ale marelui Senior, escitadorirqa lui de a avea cu on-ce prq capul muzican-tulth Domnitor; cat despre corp nu facea nici o di-

ciocofi VECHI SI NOM 776

ficultate: putea sa ramâna in Bucure§ti sail or undear fi dorit principele.

Spre acest sfir§it dar, se incepu mai intai o co-respondenta intre sultan §i principe, §i alta intre a-cest din urma cu amich sei din Constantinopole ;ve'clend insa Turcul ca nu ese la socoteald cu aver-tismentele, incepu, dupd obiceiul turcesc din aceitimpi, a trimite la capugil, fieKhegif qi imbrohoriiimperate§ti ca ceara capul.

Printul insa avea un cap foarte frumos, §i o barbaatat de poetic i delicioasa, in cat cel mai sfantdintre toci sfincii patriarchi '§i-ar fi dat fericirea ra-iului, numai ca sá o poata purta cate-va cjile lipitade fälcile sale prea sfintite. Nu'i venea dar netedbietului Caragea, sá trimita capul Sultanului, §i casà. scape de suparari, facea nevNuti pe toti trimi§iiimperate§ti, strangand tot intr'un timp avutii insem-nate ca sa o ia. la sanatoasä, cand ii va veni bine.

Aceste simptome, ce prevesteau o mare criza poli-tica, nu ramase mult timp ascunse minpi cei agerea postelnicului Andronake §i a lui Paturica. De aceiaamandoi se sileail a stringe bani cu ori-ce pret, ca sase poata lupt a. in contra nenorocirilor ce puteailsã'i ajunga prin caderea protectorului lor.

In timp dar de cate-va luni, iscusitul Paturica, facuo multime de ispavnici §i judecatori, schimba.egumeni, starui sa nu se departeze din funcpune unepiscop ce abuzase foarte mult de datoriile sale, faraa mai nurni zapcilicurile, polcovniciile de poterd §icdpitaniile de jude ii dedera §i ele un ca§tig bunicel.

Sa nu perdem din vedere ca cloud parti din aceste

sa'i

caV-va

176 NICULAE FILIMON

hrapiri le lua Paturica, §i numai a treia parte o dafanariotului, din care mai lua §i un bun bacqiq in-sotit de cati-va aferim §i bravo.

Trecuse nu an de dile de cand Paturica deveniseconfident al sail, §i prin isteOmea §i insinuirile sale,realizase o stare bunicica pe care o avea trecutainteun catastif de care nu se despartea nici-odata.

Intr'o seara el se afla singur in odaia sa, §i seplimba cu pa§i rani invartind in degete ni§te matannde chihlimbar ca sã goneasca multimea gandurilorce'l preocupail. Fata lui palida §i. amenintatoare, lasasa se vada suferinta morala de care sunt chinuititoti aceia ce se imbogatesc prin fapte ru§inoase.

In fine el se opri in loc, §i. dup.. ce se mai gandiputin clise : qEste cu neputinta. ! Costea Chioru,de §i este cel mai mar§av §i mai calpuzan dintretotl grecil din tara romaneasca, dar ce'mi pasa !...El nu va putea sa'mi manance mo§ia cad am in-scrisul lui care da pe fata ca mo§ia Postelniculuipe care ail cumparafo de la Sultan mezat, este amea, §i el nu este de cat un vechil pus din parte'mica sa nu clicä lumea ca cumpar mo§iile stapinuluimen cu barn furati de la densul. Sa vedem acumala ce suma se ridica micul meti capitala§. Sa pu-nem mai intai mo§ia Rasucita, care papa astazi afost a prea iubitului meti stapin iar de maine in-colo va fi a prea supusei sale slugi ; al doilea, amo suta pungi de barn la Baron Sachelarie, §i altiatatea la Caminarul Polizache cu dobanda cinci lapunga; al treilea am cloud vii in Valea Calugareasca.Toate acestea aduc pe an un venit de lei §ai-zeci

CIO Coll 17ECth si NOW 177

de mil. Bravo Dinule! Bravo baiete! Ala este intea-devar, dar sunt o sluga, o sluga boiereasca, meseriacea mai umilitoare din toate rneserfile tarei.

Tot omul este stapan pe vointa §i pe gusturile sale:plugarul dupa ce asuda toata cliva lucrand pamintul,seara se intoarce la umila 1w coliba cantand §i ga-se§te langa femeea §i copiii sai rasplatirea ostene-lelor sale; negutatorul multumit de micul seu ca§tig,cum apune soarele i§i inchide pravalia, §i dandu-secu incredere in bratele desfatarei este fericit; numainoi ciocoil de prin curtile boiere§ti suntem ursiti lacea mai aspra robie. Noi nu trairn decat ca sa du-cern inainte -blesternul lin Cain ucigatorul de frate,tremurand la glasul stapdnilor no§tri, precum trernurael cand au4ea glasul lui Dumneclea strigandu'i:

Caine, ce-ai facut pe fratele tea ?, De cefolos ne sunt noua rnacarile cele bune, cand nu leputem gusta in lini§te ? Ce pretue§te o casa bineincalclita i un pat moale §i frumos, cand noi dor-mim pe picioare ca pelicanii, said cu ochii deschi0ca iepuril spre a fi gata la poruncile stapanilor no§triin orce ceas al noptid ... Dar asta viata plina de chi-nuri va inceta odata ! Mo§ia cea mare a grecului aminghitit'o §i nu rn'am inecat.

Viile din valea Calugareasca i le-arn hrapit faracea mai mica greutate; a ramas acurn cele doua mo-§ii din Buslaa §i casele ; bun e Dumneq.ea §i pen-tru dansele, §i atunci voi lasa pe fanariot cu pungamai u§urica decat a unui nefer din Spatarie, §i cu su-fletul incalcat cu blesternele saracilor, din ale cdrorasudori '§i-a strins acele bogatii.

N. Fili mon : Ciocort vechY 0 /lour. 1 2

178 NICULAE FILIMON

Dupa ce Paturica termina aceastii filoclofie ciocoiasca, scrise un rava§ §i ii trimese lu Costea Chioru.

CAPITOLUL XX

Teatru in tara româneasca

De va fi existat teatru iri ara noastra inainte deCaragea nu §tim, istoria nu ne spune nimic, chiartradiOunile populare nu ne arata nimic deck veni-rea unor scamatori arabi §i turci, can -scoteati pan-glice din gun, infigeati ace prin rnu§chii mainilor,varsau mei pe nas, §i scoteaa din cap o multimede caciuli 1).

In timpul lui Caragea, veni pentru prima oara, unintreprindator de diorama, §i cladi un teatru de scandun in curtea Banului Manolache Brancoveanu 2).Acest teatru optic tinu cat-va timp, iar mai in urmaDornnita Ralu cladi la Ci§meaua ro§ie o sala de bal,in care se adunau boierii §i cucoanele de petreceaunoptile cele lungi ale iernei.

Putin insa dupa aceia, veni in Bucure§ti un an-trepenor de teatru melo-drarnatic cu o trupa formataast-fel in cat sa poata reprezinta tragedii, drame,comedii §i chiar opere.

Arti§tii cei mai principah ai acestei companil erau:Gheorghe (directorul) pentru rolurile cornice, madame

1) De la acm scamaton a rtmas o vorhapopulard alta caciula .2) Dupa unii acest teatru a fost clãdit pe locul Slatineanului.

GI00011 VECELI SI NOIII 179

DUll pentru rolurile fortei de femeie, dernozela Di llipentru rolurile de juna amanta, iar domnul Steinfelsera prim amant forte.

Repertoriul lor se compunea din cele mai frumoaseproducOuni dramatice §i opere muzicale ale §coliloritaliana §i gerrnana; dar piesele care intampinati oprimire mai favorabila in publicul teatrului nostruerati: Saul, Ida, Pla-de Tolome, Briganzif i Faust,precum §i operele Gazza-Landra, Moise in Egipt,Cenerentola, Flauttd magic, Idomeneu §i cate-vaaltele 1).

In timpul acesta, natiunea Elena se pregatea sarupa lanturile ce de patru secoli o .Vnea in sclavieBarb* cei luminati §i mai patrioti ai acestei natiuni,se adunasera din toate partile in Romania §i in ta-rile vecine cu densa, §i formasera din Bucure§ti uncentru de operatiune al mai multor comitete ce In-

craü in unire pentru binele patriel lor.Intre barbacii inscri§i in registrele cornitetului re-

voluponar Elenic din Bucure§ti, figurau: AtanasieCristopolu, noul Anacreon al grecilor moderm,covache Rizu, poet on mare reputatiune, Scufa, caremai in 'urma reprezinta pe Grecia libera la mai multecurti ale Europei, doctorul Cristali, Constantin Bu-zati §i Logofatbil Gheorghe Serurie.

Ace§ti oameni in adever man §i inzestrati cu inimigeneroase cunoscend cat de mult cpntribuie§te tea-trul la formarea inirnei unui. popor primitiv i lapregatirea lui pentru fapte eroice, se gandira a in-fiinta un teatru in limba elineasca.

1) Cele trei opere dintth sunt de Rossini, iar cele-l'alte de Mozart.

18o ITICULAE FELIMON

Ca sa poata dar a realiza aceasta ideie ce Onteala pregatirea junilor eleni din principate pentru sfintalupta a independentei clasicului pamant al Eladiel,formara repertoriul lor tot din piese pline de patrio-tizm, virtute, abnegatiune si ura in contra tiraniei.

Prima productiune ce se reprezenta pe scena acestuiteatru fu Moartea luf luliu Cezar de Voltaire, tra-dusa in elineste de Logofatul Gheorghe Serurie.Succesul et fu splendid, iar intiparirea ce lasä ininima spectatorilor, fu atat de mare, in cat dupa ie-sirea din teatru, multi dintre elini intonau peplanul razbunarei i l mortei.

Dupa aceasta piesa urmara: Mania lui Achil corn-,Crzstopolu ;pusa de Atanasze rimoleon de Zampeliu ;

Zaira §i Mahomet de Voltarie; Orest_fillip II de Alfieri; Polixeni de lacovache RizuAristodem de Monti._

Cel ce voieste sã afle daca aceste piese at pro-dus sag nu efectul lor, sa intrebe campiile Draga-sariilor din Romania si pe ale Greciei sclave pe a-tunci, i ele vor raspunde aratandu-i un popor libersi un regat nog inscris pe harta Europei.

Actorii care au luat parte la reprezentarea acestorproductiuni teatrale, erag mm toti studenti din §coalaElineasca; iar cei ce s'ag deosebit .mai mult pringeniu si talent au fost C. Aristias, Theodor Gazi,Constantin ,,S'omache, Doctorul Formion i GheorgheMasi&

La inceput toate rolele femeiesti se jucag de bar-bati, si mat cu seama de tinerul C. Aristia, al ca-mia fizic si dexteritate se conformag mai mult cu

keropa,§i

CIOCOII VECHI ql NOM 181

caracterul femeiesc, dar mai in urma s'a gasit o fe-meie anume Marghioala 1), care a prirnit cu mareplacere sa joace aceste role in toate piesele reper-toriului.

Junii romani ce'si faceau studiile .1a §coala Eli-neasca, veclend pe straini realizand intr'un timp atatde scurt, o institutiune de cea mai mare necesitatepentru o natiune, luara hotararea a'i irnita.

Spre acest sfarsit se alesera cati-va din cei maicu talent si in putin timp ridicara, pe scena fairnoasatragedie a lui Euripide_ numita Ecuba 2),

Aceasta piesd. ce pentru prima oara da ocaziunelirnbei romane a intra in templul muzelor, avu unsucces nu tocrnai satisfacetor din cauza geloziei sia rivalitatilor. Dupa densa se reprezinta Zgoircitulde Mo liere,-3) si alte cate-va productiuni, apoi.incPta.

Revo14a lm Tudor Viadimirescu, care dete na-tiunei Romane drepturile ei -cele stramosesti, o da-toram in mare parte ideilor de libertate si eroizm,culese de junii -romani din piesele : Moartea luiCezar, Achit, Timoleon qi Ecuba.

Cat dura aceste turburan politice in care Romaniicu armele in maim zmulsera de la tiranii lor dreptulde a fi guvernati de principi romani, teatrul statu

') Aceasta femeie, romana de origina, era sotia SerdaruluiDumitracbe Bogdanescu.

2) Tradusa din eleneste de A. Nanescu, unul dintre juniiactori. romani. Rolul Ecubei dinteaceasta opera s'a jucat asaspun contimporanii de I. E. Radulescu, care dorind ca repre-zentatiunea sa iasã intru toate bine, implinea si rolul de sufler.

8) Tradusa de Herdellus, amic al lui George La2Ar.

182 NICULAE FILl MON

inchis. Melpomene qi Talia ') pdrasird marginile Da-nubiului, §i se a§e4ara in patria lui Leonidas, ca saaprin4a in pieptul descendentilor lui focul cel sacrual libertatii, care purified pe natiuni de lepra sclaviei.

Dupa revolutiune veni la domnie Principele Gri-gore D. Ghica.

Acest Domnitor Roman, de §i avea marea do-rinta ca sa aduca tara la cel mai Malt grad de fe-ricire, dar ranele ei eraii muIte §i vindecarea lorreclama timp indelungat §i sacrificii colosale.

El dar, ca un adev6rat parinte al natiunei, studiecu seriozitate pozitiunea terei, §i incepu opera re-generaril prin imbunatatiri de prima necesitate : re-gula finantele terei sleite de domnii fanarioti §i in-vaziunile precedente; combatu abuzurile amploiati-lor, inzestra capitala cu pavagiii de piatraz infiinta§coale in limba rornând 2) §i. poate cd ar fi fdcut

1) Muza tragediel si a comediei.2) In acesti timpi se forma o societate secretA al careia capi

si zelosl sprijinitori erau Constantin Golescu si I. Eliade.Iatd si programa acestel societal): :I. coala din St. Sava sa se fmplineasca si sd se inalte la

gradul de colegiu. DupA modelul acesteia sa se creeze altain Craiova.

II. Crearea scoalelor normale in capitala fie-cdruI judet prinelevil esiti din colegiu.

III. Crearea scoalelor primare in fie-care sat.IV. Fundarea de jurnale sau gazete in limba romand.V. Incuragiarea spre traductiuni in limba patriel si tiparirea

acestora.VI. Formarea unui teatru National.VII. Staruirea spre a ie.si din regimul fanariot prin reforme

intelepte sau reinoirea primelor institutiuni ale tereI.

clocoit weld st wont 183

mai multe imbundtatiri daca resbelul Turco-Rus nu'lda jos dupa scaunul Dornniei.

Guvernul provisoriu rusesc, de §i in aparenta searata ca dore§te luminarea Románilor, in fond insafacea tot ce putea ca sa introduca confuziunea spi-ritelor §i ignoranta, 1) dar la 1834 numindu-se Alec-sandru Dimitrie Ghica domn tereiz Romanii din toatepartile incepura a se de§tepta din letargia in carese afiail pana aci. «Curierul Românesc,, singura foaiepe atunci, prin articolii sai plini de patriotism, in-cepu a chema pe Romanii cei inteligenI sa depue

altarul patriel renascute rodul ostenelilor §i aiveghierei lor.

0 societate filarmonica se infiinta. Fondatorii eifura : I. E. Radulescu, L Câmpineanu §i C. Aristia.Cel dintdi contribuia cu doi galbeni pe luna, lucrariliterare cu sacrificif tipografice pentru imprirnareade piese teatrale, prograrne, in§tiintari, etc. ; celal doilea cu patru galbeni pe luna, iar Aristia cuun galben pe lund, i indatorirea de a da lectiumdramatice cdte §ease ore pe fie-care di.

Dupa §ease Juni" de lupte gigantice in contra di-ficultatilor de tot felul, societatea isbuti a pune in

1) In tirnpul guvernului provizoriu s'a facutio Mica. incercaredin partea lui Aristia pentru desteptarea gustului de teatru.El a reprezentat cu scolaril sth pe dunius Brutus» si cOrestde Alfieri, iar mai in urma pe eZaira de Voltaire. Pe celedoue dintal in limba elena, iar pe cea din urma in limba fran-ceza. Dintre junii scolarl s'au distills mai must (asa se (lice)C. A. Rosetti care a reprezenlat pe Egist, tiranul din tra-gedia gOrestD cu o ferocitate atat de naturald in cat a spai-mantat pe public i chiar pe Aristia profesorul seu.

e

de

184 NICULAE FILINOlg

scena Mohamet de Voltaire, cu luxul si ingrijireaputincioasa in acei timpi.

Piesa in fine, reui de minune. Pub licul, acuzatasta-di ca nu este in stare sa inteleaga productiunileclasice, se entuziasmase ant de mult, iri cat cereaprin manifestari sgomotoase reproducerea piesel.

junii elevi.ce se distinsera in aceasta piesa au fost:Nicu Andronescu in rolul lui Mohamet, Ioan Curieinteal lui Zopir, Diamandi Nicolae a jucat bine peZeid §i Ralica Michaileanu pe- regina Pa lmin ; darinamicii romanilor prev6e,lend moralitatea si patrio-tizmul ce putea sa inspire asemenea piese in inimapoporului, intrebuintara toate mijloacele si suira pescena comedii si fraze imorale care conrup spiritulsi inima I).

: 1) Iata ce zicea in aceasta materie raposatul B. Catargiuintr'un articol facut in urma reprezentarel drarnei : Misantro-pia §i Pocainta de Cclebue.

«Lasati dar, voi fil ai acelor mari domnitori ai lumii, lasatibufonaria si satira pe seama acelor suflete inghiesuite, peseama acelor duhuri sarace. Parintii vostri au fost mari, sivoi nu puteti fi mici. Vrei ca actorul roman sa arate ceeace este? Fag sa traiasca in elementele stramosilor sai ; Slava,Amorul, Generositatea, Patriotizmul, Razbunarea, Trufia, Drep-

gtatea, iata ce'l trebue lin ca sa fie mare. Dal tragedii san-geroase si drame scrise cu lacrimi, si le va juca bine. Nu'ida farsa, el nu stie sa fie bufon ; el n'a stiut a se slugari sia se maimuti. Nu'l vei vedea nici-odata sa'si stie rolul, pentruca mei place nici in gluma a fi mascarici.cPriviti teatrul ca o scoala de moral, si veV afla pe actori

.mandri de a fi profesorii norodului, §i yeti vedea si actoribum. Facetipe actorul roman sa mearga singur, multumit de

((sine, inecat in lacrimi pe amvonul seu, sa invee, O. induplice

CIOCOII VECHI SI NOUI 185

Efectul moraf ce produse reprezentarea lui Ma-hornet fu necalculabil; venitul societatii filarmonicese indeci; nurne'rul membrilor ei se ridica pana laseapte-deci indivicji, intre can figurau cei mai nobilisi mai inteligenti barbati ai socrietatii noastre. En-tuziasmul merse asa de departe in cat unii dinasociati, i chiar dintre particulan in sacra si pa-triotica lor esaltare, incepura a dota societatea cudotatiuni téstamentare 1). Dar inimicul cel neimpa-cat al fericirei noastre, vedend toate aceste ma-rinimoase aspiratiuni ale Românilor cdtre civilizare;Wa mai intdi gelozie intre capii societatii, apoiintre I. Campineanu Si Principe le Domnitor, iar dupaaceia, prin coruptiune i intriga, reusi a distrugeacea societate, care de ar fi existat 'Ana acum, ne-gresit ca arta dramatica §i literatura noastra ar fiajuns la mare grad de cultura.

Mérul discordiei care aduse aceasta nenorocire,fu o medalie de aur proiectata de societate, a seda membrilor societatii care ar fi meritat mai mult.Se dice ca Campineanu ar fi dorit sa i se dea nu-

csá mi§te inimile, sa se siniVa fericit si mandru de profesia sa..Nu'l tarati in sila -a pune peruca bufonulut in cap, a'l facego caricatura si a'l umili spre a se scalâmba inaintea unuigpublic, care si el e tot roman, si singur ru §tie pentru cegnu'l plac scalambaturile.

gAceasta este.rnisterul teatrului socotit in adeverata lui in-osemnare, si ast-fel a fost socotit si intre cel vechi.

B. CATARGIU.

1) C. Manu dete primul semnal, inzestrand societatea cudoua mil' de galbeni care iumultindu-se prin dobanch, se Ivorfi intrebuintat la cladirea teatrului.

186 NICULA.E FILIMON

,mai lui .acea medalie, §i de aceia- incepuse a luaton de dictator; pe de alta parte iara§i Principe leGhica, veclend cu ochi rai crescenda popularitatea Campineanului §i temendu-se a nu ajunge prin-tr'insa la tron, aduse lucrurile ast-fel, in cat I. Eliade§i C. Aristia i§i detera dimisiunea, §i printr'aceastatotul se spulbera in vent.

Patin ceva in urma, se facura noi incercari pentrureinfiintarea societatii Filarmonice. C. Aristia fu in-sarcinat cu -aceasta lucrare. El conduse lucrurile cumare silinta §i amor propriii; ve4end insa ca.' teatrul§i literatura erau numai un pretext, iar adevaratulscop era intriga politica, se retrase.

Dupa trecerea de ca-va timp, iara."§i incepurd ase ivi simptome pentru redeschiderea teatrului na-tional. De astã data insa. Domnitorul insu§i se pu-sese in capul intreprinderii, cu scopdupd martu-risirea contimporanilor de a paraliza influenta Cam-pineanului §i a surpa tot-de-odata §i teatrul.

Spre implinirea acestui scop, chiemä iara§i pe C.Aristia, §i'l propuse DirecOunea teatrului cu salariade galbeni cinci-cleci pe lurid §i tot venitul repre-zentatiunilor. Este insa un proverb, care clice: «Cines'.a fript cu ciorba, se ,teme §i de iaurtl.

Bietul Aristia se fripsese de doua on cu ciorba,§i ceia ce i se ofera acum, nu era nici iaurt, niciapa rece. Spre a scapa dar, de aceastä noua ama-gird, ceru de la Domnitor sa i se dea inscris deofertcle ce ii facuse:

Aceasta dorinta nu i se implini de Domnitor subdiferite pretexte intre care intra §i acela, ca nu vo-

0Q0II yECIII si Voui 187

ieste -sa se declare pe. fata protector al teatrului, casa nu atingd susceptibilitatea Campineanului.

Aristia prirni si se fripse pentru a treia oara, cacidupa suirea pe scena a lui Saul de Alfieri- cu unsucces gigantic, in care se distinse foarte mult juneleCurie, incepura persecntii indirecte care aclusera ca-derea definitiva a teatrului 1).

La anul -1844-1845 Constantin Carageali,al lui Aristia, parasi capitala Moldovei, unde in-treprindea arta dramatica cu mai mare succes, §i

insotindu-se cu C. Michaileanu, i prin concursuldoamnelor Anesti Croeibace, Ldscarescu, Ralita Stoe-nescu i Calioppe Carageali, deschisera iarasi teatru.

CAPITOLUL XXI

Femeea a scos pe om din ral.

Lectorii nostril cunosc planul lui PaturicaDuduchi d'a ruina pe fanariot, n'ati insä nici o ideiedespre ingenioasele lor mijloace prin care isi puneallin lucrare intunecoasa lor intenciune. Este dar dedatoria noastrd a da aici cate-va probe despre vi-cleniile acestor doui sireti.

Cunoastem cu totir cd luxul este cel mai teribilagent al coruptiunei: pentru densul femeia cea mindra

usure de minte calcd in picioare credinta juratasotului ei, vtstejeste onoarea sa si a familiei, i§i facecopiii nefericiti, cade in ura i dispretul societatei,

Cea mai mare lovire data.' teatrului, fu oprirea lui Mornolode a mai inchiria sala pentru reprezenta0uni române.

elev

§i

§1 at

188 NICULAM FILIMON

in fine face totul §i se pierde in prapastia celor. maimari crime.

Acest flagel inventat de Satan, ca sa piarda peom prin femeie, de§i se introdusese in tara. la noide catre fanarioti, cu scop de a ne face sa pierdemsimplitatea §i viata cea aspra, ce ne da iaria de ca-racter, dar el fiind foarte costisitor, se intinsesenumai in clasele cele avute, iar poporul de jos ra-masese neatins. Dar invasiunile, ce neincetat calcara'ara, introdusera cu incetul manufactura Europeana,care se compune . in mare parte din. diamante §iaurfnii fal§e, precum §i din postavuri i matasariiarse, cu care negucatorii cei fara con§tiinta in§elau,§i saraceau norodul-').

1) Ca luxul a corupt in mare parte societatea noastra numat este ludoiala. Dovada la aceasta, dam ordinul principelutAlexandru Moruz dat catre rnarele Camaras, prin care oprestepe nnustort de a mat aduce, flude, lino, ma.tasaril si alteobiecte de lux, cam aduc vatamare si sdräcie norodului IataaceL ordin Domnesc.

Io Alexandru Constantin Moruz, Voevod fi Domn (cirez no-meineftz

Duni. vel. Camarasiu, primind Domnescul nostru pitac, sachiemi pe tott lipscanit la Camara, si sd le dal porunca dam-niel mete pentru flude si linas, sadetica in cusaturi si basmale,se sunt lucrurt cart pricinuesc o cheltui al a zadarnica si o stingerede obste; ca ate dintr'acestea se afla acurn la pravaliile loracelea numat sd si le vindd nepopriti, iar de aci inainte sastie ca fara de a avea voe sa le deschicla si sa le vinza, seva pecetlui, si facandu-se zapt la camara Domneasca se vascoate din ara domniet mele afard, si mat mutt nu vor fi in-gadui0 a le deschide si vinde aid. Drept aceia ca sa nu alba'pricina de indreptare cä n'au stiut, sa le araAl porunca Dom-

CI00011 VECHf NOITi 189

Reul acesta Merse crescend neincetat, iar in tim-ph lui Caragea ajunsese la culme. Luxul acum Iiavea proselith sei in toate -clasele societatin femeilenu mai visaii de cat diamanticale, -stofe de matase

alte secatun de acestea, pentru care era in starea sacrifica tot.

Deschiderea clubulw de la Cisrneaoa Rosie, siprefacerea lui mai in urma in sala de teatru, deteo intindere si mai mare luxulw. Toata societateadorea sa Vada tragediile i operele germane repre-zentate de Gherghei. Nu era familie in care sa nuse vorbeasca despre teatru, i mai cu seama despregateala cucoanelor. Femeile ii martirizau barb*,iar junele i junh pe parincii lor, ca sa le cumperevestminte now, diamante i parfumarii. In darn seopunea bietul calemgia la pretentiunile femeii sale,in darn, ii repeta de o mie de on, ca dintr'o leafade cinci-deci lei pe luna 1) nu poate sa ie greuta-file tamalei i sa faca si lux, caci femeia puneamainile in soldun i ii respundea prin aceste cuvinte:

niei mele hotaratoare ca sa o §tie; a§ijderea sã arati durn-neata porunca aceasta la vel Vame§ al Carvasarali ca de acuminainte or cate de acest fel, numite mai sus lucruri zadar-nice, va gasi intre marfurile ce aduc lipscapii pecetluindu-lede faca cu stapanul acelei marfi sa le trimita la Camara Dom-nil mele. §i insu'mi u Domnul am poruncit.

1794 Martie 12.(Dupd Condica Archivei cu No. 112 ro§u, foaia 219 verso).

§eful de masã pe atunci se platea lei 50 pe 1Rnascutea via .din vindrici §i individul seu de podvezi §i angaril ;platea Inca la primirea ordinului de oranduire lei 5, sub nu-mirea de havaiet (COndica archivei NO. 121 foaia 20-26 ro§ie).

§i

§i'§i

sr

9

190 NICI7LAE FILIMON

Calicule! daca n'ai stare, de ce te-ai insurat?Sa-mi faci rochie de inaltq, §i sä-mi cumperi §icercei de Lipca, auch tu? C'apoi imi fac eii... lute-lesu-m'ai?

Nenorocitul sot tacea §i privea cu sufletul plinde intristare pe sotia sa irnbracata intocmai ca celedintai cucoane, fara sail aduca aminte ca a contri-buit cat de putin la stralucitul lux al sotiei sale.

Iriteo seara Postelnicul Andronache, in contraobicciului seti, se afla acasa la densul. El §edea peo sofa furnendu'§i ciubucul cu o flegma demna deun osmanletu §i vorbea din când in cand cu Paturica.

A§a, Dinule draga, gicea el, sa ne mai ma-suram cheltuelile ca nu mergem bine. Ce Dumne-cleu! Eu ca§tig pe tot anul aproape la patru sutepurigi cu barn, §i cu toate acestea vii neincetatde'mi spui ca n'avem bani §i ma silesti sa fac im-prumutan.

Foarte bine te-ai gandit milostive cucoane,numai este cam tarclid. Datoriile s'ail marit foartemult prin neplata dobanclilor; Costea Chioru vinein toate clilele de-mi cere dobanda §i. capetele;gramaticul lui Baron Meitani asemenea, fara amai adaoga, ca de rnulte on intampin cheltuelile curthdin mica mea ief§oara de caleangin, pe care 'mi-atidat'o blagorodnicia voastra.

Dar bine Dinule, imi aduc aminte ca chiar inluna trecuta am ca§tigat peste o suta pungL-de barnde la slujbele ce am dat la unii alfn prin mijlocireamea; ce s'au facut ace§ti bani ?

S'au cheltuit toti, milostive cocoane.

cloco31 'swirl F xouf 191

Ei bine, pe ce ? fa-me sa inteleg.Asta este foarte cu putinta; sa aduc catasti-

ful sa vecli.Ciocoiul se pogori jos in camera lui si se intoarse

intr'o clipa tinend in mani o carte mai mult lungade cat lata, pe care deschic,lend'o, citi cu 0 manieracancelarica:

Catastih de desolipsie 1) al caset Dumnealui Ma-rtha postel nic Andronache Tusluc.

Leatul 1818, Septembrie 1

P r i HI i t 1

Talere.barn

20,000. De la seaVte ispravnici ce ail luat pita-cele din mana mea.

6,585. Ipas de la alte husmeturi date prin mine.3,567. Ipac de la nail capitarn de potera ce 'si-au

luat pitacul tot prin mine.-'),600. Arenda mosiei Pleinsurde pe leatu 1818.1,250.90 Ipac de vin4are a2,500 vedre vin, vadra

pe barn seai-cleci.2,500. Din vinclarea padurei de pe mosia Chi-

nuelile.3,500. De la igumeni pentru volnich si alte madele.2,000. De la episcopul Ramnicului pentru prefa-

cerea unui zapis de datorie.1,700. Ipac de la episcopul Buzet.

') De dare sau luare.

192 NICULAE FILIMON

297.30 De la doi nemti ca sa aiba vole a juca pela balciun ; la o para cinci 1).

50,000. Fac peste tot primirile.

Cheltuiti pe leatul_1818Talere. ban

3,980. Cheltuiala cuinii, care §e vede trecutacondei in catastihul

1,560. Lemne pentru iarna trecuta.800. Carbuni.600. Fan §i orz.380. Imbracamin tea -ciganilor.

1,800. Facerea until han la mo§ia Chinuielile.400. Dregerea butcel §i a radvanelor.

15,000. La doue ziafele, unul la Sf. Andrei §iunul la Sf. Vasile.

12,500. Dav giuvaergiului pentru diadema de dia-mant §i alte giuvaiericale date cocoaneiDuduchi la Sf. Andrei.

1,000. Chiria caselor cocoanei Duduchi.250. Ipac simbria slugilor dumneaei.

3,000. Ipac simbria arnauOlor.8,000. Giuvaieruri, blane de samur, cacon §i

de belchita, icumasurt de rochii co-coanel Duduchi de Sf. Vasile.

250. Daci iamacilor §i calemgiilor ceaü venitde Craciunul domnesc 2).

Jocul Rolinei, pe care poporul nostru 11 numea ela o pan:cinci» §i baba rusu te imbraca, baba rusu te dezbracd».

Dupg. obiceiul de pe atunci, condi6.rii §i logofetil de Di-van se duceau cu Cr5ciunul la Domnitor i pe la to0 boierircei man.

6)

StolUiculm.

.

.CIOCOLl VECHI SI NOIJI 193

250. Dap meterhanelif, idicliilor, Justagilor §ialtor tagtne de slujiton bacqiq de Sf.Vasile.

19.360. Dap blagorodniciei voastre pentru buzu-nar in mai multe rendun.

1,200. Simbriile slugilor casei.200. Baciqul lor de Sf. Vasile.

65,670. Fac cheltuip..50,000. Se scad primip.16,670, Cheltuip mai mult §i can s'au luat cu

dobanda de la Costea Chioru.

Fanariotul asculta cu luare aminte socotelile ce'linfaka Paturia", dar cand ajunse la incheiere §iveclu luate de vent cele una suta de pungi de barn,§i o datorie noua de 16,670 lei cu dob"anda ovre-iascd, ofta din adancul inimel ; dar in momentul candse gatea s'a faca oare-can bagan de searna. §i mus-tran vät4fu1ui 8611 de curte, ajunse la urechea sazgomotul unei trasun ce se oprise la scara case-lor sale.

Paturia. ie§i sa vacla pe vizitator §i revenind anurqape chera Duduca.

Duduca! exclama fanariotul cu surpriza.Da, milostive stapane, dumneaei.Lasd-me dar singur, §i te voia chema la tre-

buinO,Paturica pleca capul in jos §i ie§ind din camera,

se intalni fatd in fata cu Duduca, careia ii §opti :Sa te veg, acum este timpul) .

Lasa pe mine, respunse ea cu un accent ceNiculite Hlimon: Ciocoa vechl 0 noul, 13

--

194 NICULAE FILIMON

se stinse pe frumoasele ei buze, precum se stingeo armonie de tonuri musicale purtata pe aripelevintului din locuri departate; apoi intra in iataculgrecului si sedu pe sofa langa densul. VestrninteleeI simple dar bine taiete, coafura cea impanata curoze i micsunele, parfumerite cu care era stropita

mai pre sus de toate, gratiosul aer ce avea inacea seara, aratau pana la evidenta necesitatea ceavea ea de a incanta si a ameti pe fanariot maimult ca tot d'auna.

Scopul ei era deja pe jumatate irnplinit, caci fa-nariotul, cum o vezu, deveni palid si inceputremure fibrele de emotiune.

Dumnecleule ! Cat esti de frumoasa, Duduco,exclama el cu ochii rataciti, i cercand cu manatremuratoare sa apuce pe a frumoasei cochete.

Rizi de mine, cucoane Andronache; eu nusunt atdt de frumoasa. precum dici.

Nu, Duduco, ill spun adeverul.Greaca se pleca si'l saruta pe obraz cu un trans-

port de amor prefacut, lua mana 1w intr'ale sale sio acoperi de sarutan, apoi cadu in niste meditatiurn,pe care fanariotul le talmacea in multe chipuri, dartoate in favoarea amorului sail.

Mai multe scene de un amor delicios se petrecuintre dênii, dar cand greaca creclu ca a sosit tim-pul de a da lovitura decisiva, se prefacu ca cadeintr'o adinca intristare, ofta cu o prefacatorie ce nus'a vec,lut palm acum chiar la cei mai laudati actoridramatici ai teatrului nostril, si varsa cate-va lacrianmincinoase.

sa).

CIOCOlf VECHi 3I NO Ed 195

Fanariotul o privi cu extaz §i durere de inima, cacidin nenorocire o iubea pana la nebunie. In mornenteleacestea vicleana femee scoase o gevrea alba dinbuzunarul unel scurteici blanita cu cdcom alb, §i i§i§terse ochii, apoi imbrati§a pe fanariot §i incepua'l saruta cu buzele ei rumene §i arzatoare ca focul.

Aceste fine prefacatorn puse pe fanariot intr'opozitiune foarte critica; el nu §tia la ce sa atribuielacrimile §i furiile de amor ale amantei sale.

Greaca incepu iara§i a ofta §i a lacrima.Ce ai, Duduco, de plangi §i. oftezi, o intreba fa-

nariotul cu un aier in care se vedea disperarea §icuriozitatea. Spune'mi cine te-a suparat?

N'am nimic; nu m'a suparat nimeni.De ce plangi dar? De ce oftezi?Plang nenorocirile mele.§i care sunt acele nenorociri? Nu te imbrac?

Null daft de mâncare §i. casa? Insfar§it nu te iubescmai mult decat pe mine? Nu vecli ca amorul tellm'a zalisit, am ajuns ca Manea nebunul?...

Prefacatorii barbate§ti §i nimic mai mult.Nu, Duduco, pe viul Dumnecleii te iubesc din

toata inima.Daca m'ai iubi, m'ai lasa §i pe mine sa me

due la plimbal'e, la teatru nemtesc §i la comedie;nu m'ai tine inchisa ca p'un papagal, §i imbracatacu trentele astea ca o preoteasa de mahala.

Dar bine giuvaiericalele ce ti-am trimes la 4iliamea, cuina.prile de rochn, §alurile; toate acesteale nume§ti trente? clise fanariotul ofensat §i. atins denemultumirea amantei sale.

196 NICI1LAE FILIMON

Nu sunt trei4e, dar nu sunt la moda.Sa le schimbam si sa luam altele la moda.

La aceste vorbe, Duduca incepu sa riga cu hohot.Dar ce rich? intreba fanariotul.Auc li acolo, sa le schimb! Da slava Domnului!

nu sunt nici condicareasci nici teleloaicd.Dar 6ine, Duduco draga, e pacat sa §acla de

geaba in sipet.M'am gandit ed la aceasta si le-am vindut pe

toate la Tolba ovreica 1).Si acum?N'am alte haine decat acestea ce le vech, §i

cerceii acestia de tumbac (bronz).Si ce ai Fins pe dansele?Mai nimic, o mie cinci sute lei.

0 mie cinci sute!... dar §tii tu, Duduco, ca acelelucruri costisead peste o suta pungi de barn ?

Teleloaica 'mi-a clis ca pietrele sunt proaste.Grecul remase pe ganduri, apoi dise :

Ei bine, Duduco, cu ce o sa ie§i acum in lume?Cu vestmintele ce vech pe mine.Sa te fereasca Dumneded de una ca aceasta.

Amoreaza Postelnicului Andronache nu va purtanici odata rochi de mauild §i de bogassiii.

Greaca, multumita foarte mutt de ambiOa in careadusese pe amantdl ei, schimba vorba.

Am auclit, dise ea, ca teatru nerntesc este foartefrumos, §i nenAoaiCa cea tindra a inebunit lumea;se mai dice iarasi ca hatmanul Carabu§ moare dupa

1) 0 neguVatoreasa de haine vecla din timpul lui Caragea.

CIOCOIE VECILI SI }DMA 197

densa. Cand. o sa me duci sa o ved §i eu? Ai ?Spune'mi?

0 sa vie vremea, scumpa mea.Am audit ca dilele astea o sa parastiseasca

dtaliana in Algich, bucata cu cantece. 0 sa meduci sa o ved §i eil?

Da, da, o sa te duc, ingana fanariotul aprinsde gelozie.

Sa ve4 si et cocoanele §i boierii cei mari.La dicerea boieri, gelozia fanariotulut se irita §i

mai mult; el se temea sä o expuie vederii lin bei-zadea C. §i a capioldaqilor lui, caci h. §tia cat eraude stricati.

Duduca se prefacu ca voie§te sa plece, dar inmomentul cand isi lua remas bun de la amantul ei,u§a camerei se deschise putin, §i lasa sa se vadacapul cel ple§uv §i fata cea Plina de viclenie a luiCostea Chioru bogasierul.

Kir Costea! dise Duduca cu o surpriza pre-facuta.

Da, plecata sluga a Mariei sale Marelui Pos-telnic §i a d-tale, prea stralucita coconita, respunse§iretul, lasand sa se vada cat se putea mai bine ocutie cu giuvaericale, §i cate-va §aluri §i cuma§e dematäsarii.

Ce ne aduci nou, chir Costeo? exclama fa-nariotul cu gravitate.

S'a trae§ti, archon Postelnice! Am desfacut.astädi taxidul de marfa ce am primit de la Tarigrad,i dupa datorie am venit mai intaid la inaltimea ta

ca sa'ti alegi cell va placea.

198 NICULAE FILM(ON

Aferim, chir Costeo, sa traiesti; dar ia spu-ne-mi ce ne-ai adus ; deschide'ti cutiele sa vedem§i noi. Ai, da-te mai incoace !

Costea Chiorul deschise cutia pe care o adusesecu dênsul, si incepu a desface marfile, pronuntândcu inganfare numele fie-carei matasarii sag giuvae-rica: asta este hataia de Venetia sadea, hataia jib-rantin, Camohas de Venetia cu fir, camohas sadea,catifea cu aur sadea de Venetia, Sandal ciaqes,canavet, tafta, atlas vergat §i cu fiori, hares pungiuc,fesuri, tuneslii, basmale de Triest, din Franta si din En-glitera, tulfian mosc, alagea de Triest, §al de Indiaciceacliu, §al boza:ter mai cu flori prin colturi, gearde India, sangulie, briuri caragialar cusute, cutnit,alagea, §i gazii de Prussa, suvaele de Hale1).

Greaca privea cu ochil scânteietori matasdriile deVenetia, de Franta si de Brussa, §i când ii plaiceavre-una, faces lui Costea Cate un serhn de intele-gere, iar el punea la o parte materia aleasd. .

Ceva giuvaericale frurnoase §i ieftine, exclamäDuduca cu o voce tare, §i fãcând un nog semn deintelegere negutatorului.

Avem, stralucitd cuconita, de cele mai fru-moase, dar sunt cam scumpulete.

Nu te teme despre pret, adaose Postelnicul,cam atins la mandrie, scoate tot ce ai mai bun, siapoi platim cu bani peqiin (gata).

Aceste cuvinte umplura de bucurie pe amandoi

3) Vecli catalogul vamilor din timpii lui Caragea, ce se aflitrecut in condica Archivei No. 121, foia 210.

cilarit

cmccuf limit qf Nod 199

arnagitorii. Costea Chiorul incepu sa scoata dintr'ocutie coliere (ghiordane) de diamant §i de rubinecercei de brilant, inele de smarald, rubin, briliant,§i matostat, facand fie-carui obiect Cate o lauda ne-meritata.

Duduca alese un colier de diamante, o perechecercei de briliant, cate-va inele de rubin §i smarald,vre-o cate-va caofite (ace) de aur cu pietre scumpe§i clece bucaV de matasarie din cele mai scumpe.

MIA' sa vedem, duduco draga, ce ti-ai ales. Eaca sa. Kate §i mai mult ambitiunea lui, clise cu unzimbet inrautatit: .

Ia lucrurile ce am ales, dar...Dar ce? respunse fanariotul ofensat.Costisesc prea mult, nu sunt pentru mine.Aceste vorbe me supara Duduco. Ia or cell

place; ia chiar toata marfa lui Costea, ca sä veclica pentru amorul tell sunt in stare sa jertfesc chiarvia0. mea... Apoi intorcendu-se catre Costea, ii oise:

Fa socoteala Costeo, §i spune'ml ce'l suntdator?

Numai decat Maria ta. §i scotend un petic dehartie din sin §i un condei de pana din calimarilede alamd ce purta la braii, se prefacu ca scrie §isumarise§te; iar dupa ce cratina capul de cate-vaon, ca sa arate de card irnportarqa era suma ce aveasä pranune, clise:

Giuvaiericalele §i cuma§ele de rochii costisescuna... suta.... doua-cleci pungi de bani.

A! a! E foarte scump, nu iaii nimic, esclamagreaca luand un aier de o sublirna prefacatorie.

200 NICULAE FILIMON

pe toate, adaose fanariotul, §i intor-c'endu-se catre negutator, ii dise cu mândrie:

Vrei platesc acurn in barn nacht, sau sa'tifac zapis cu diorie? )

Bine ar fi sa'mi plate§ti in nacht, dar ca sanu te superi primesc §i pe datorie; sa'mi dai insao polita cu nume deschis catre Baron Sachelariesau catre Caminarul Politache, §i totul se va ispravi.

Bine, fie cum dici.Polio se scrise §i se dete in mana lui Costea, care

o primi facendu'i inchinaciuni pana la pamantIn momentul and se termina aceasta infernala

talharie, un gemat ragu§it se audi in camard. Ni-meni nu baga in searna, afara de Duduca, care de-veni palidd ca un cadavru.

Acel gemat ce semana cu urletul de bucurie aldemonilor când fac sa cada un sfAnt in lanturile lor,era expresiunea infernalei bucurii a lui Paturica, careprin stratagema de acum a Duduchii, devenea. sta-pan pe tot ce'l ma ramasese bietului fanariot.

Duduca §i Costea ie§ird amandoi din casa fanariotului multurnitt de treburile ce facusera.

1) Cu termen.

Tine-1e

sa'1

CIOCOII YECIII I NOUI go1

CAPITOLUL XXII

Italiana in Algir 1)In mahalaua numita in vechime Popa Dirvaqiar

acum Biserica Alba dupa podul Mogosoaiei, fata infata cu casele cele mari ale Desliului 2) se afla petimpil lui Caragea o piMa in mijlocul careia cladiseDoamna Ralu o said de club care mai in urma seprefacu in teatru. Acest edificiti avea lungimea de

1) Subiectul acestel opere se compune din fabula urmatoare:Corsarii Algiruluiintf'una din expeditiunile lor, prinsera o co-rabie florentina, in care gasira o multime de obiecte de marepret si cate-va sute de calatori, pe care ii facurd prizonieri.Intre acesti nenorociti era si o dama frurnoasà impreuna cuun genfilom batran numit Don Thadeo, carele ii facea curtede mai mult timp, dar in amor nu dobandea decat ura fru-moasel dame. Ajungend in fine corsath la Algir, impartirdpradile intre ei, dand o parte Deiului, una armatorului cora-biei, si pe cea de a treia echipagiului. Fruinoasa damd si DonThadeo ce trecea de frate al ei, fura infatisati inaintea luiMustaia Deiul Algirului, carele inamorandu-se de dansa ca unsmintit, dete ordin sa o transporte in harem, iar pe presupusulel frate il onord cu rangul de mare Cannacatnp si se serveade densul ca sa comunice frumoasel femei infocatul sau armor.Intr'o di Deiul hotari sa termine 'acest amor de capriciu.Chiama dar pe un sclav favorit si ii dete ordin sa introducala densul pe streina ce'I insuflase atata pasiune c iar lut DonThadeo ii vise cã pe data ce'l va face semn printeun stra-nutat repetat de trei op., sa iasa afara. Dama veni; Deiul sesimti aprins de un foc neobicinuit; stranuta de trel on, darDon Thadeo aprins si mai mult de gelozie, nu voi sa iasaafara, cu toate amenintarile Deiului. In fine comedia se ter-mina, ca Deiul si Thadeo sunt amagiti de frumoasa dama, iarea paraseste Algi-ul impreuna cu Liudoro vechiul et_ am.autpe care'l regaseste intre sclavil din Algir.

2) Astazi ale Slatineanului.

202 ICULAa FILIM ON

opt-spre-clece stanjem, iar latimea de noua i cate-vapalme; privit insa din punctul de vedere al stiluluisi al altor amanunte architectonice, nu prezinta ni-mic insemnator. Interiorul lui se compunea dintr'osala de spectacol i cate-va camere situate la dreaptasi la stanga salei. Inteuna dintr'insele se tinea dul-ceti, rachiuri i bauturi re'coritoare pentru trebuintapublicului; iar in cea de a dthia, sedea slugile boie-rilor pe timpul reprezentatiunei.

Sala teatrulm, propriu isã, avea trei randuri deloji tapetate cu postav rosu i impodobite cu per-dele de chembrica cu ciueurl albi. La dreapta erao sofa imbracata cu catifea rosie pe care sedeaDomnitorul, iar mijfocul salii era acoperit cu lavitecaptusite tot cu postav rosu. Scena se deosibea derestul saln printr'o cortind pe care era de.semnatApollon tinend o lira pe genunchi. Intr'un spatiamic ce despartea scena de public, erati o mult'imede scaune i pupitre destinate pentru muzicantiice compuneaft orchestra de pe atunci. Iluminatiaera in adever curioasa, caci in loc de lampadarlampe, teatrul era peste tot iluminat cu lumanari deseu puse in sfesnice de tinichea, .spanzurate injurul sälii 2).

1) Band mid pe care pun artistii notele in timpul execu-tarei. Aceasta numire mai servä i spre a dernonstra gradulde perfectiune al artistului de ori-ce instrument.

a). In timpul Domniei lui Grigore Voda. Ghica, trecênd pela nol Marchizul de Ribopiers Elciul Rusiei la Constantinopole,Domnitorul luã mèsuri spre al face o primire mai distinctA.Ast-fel dar intre alte tratari ce'l facu, 11 invitã i la un bal

i)

§i

CIOCOII VECHI SI NOIR 203

Pretul intrarei era regulat in modul acesta: Lojilede mijloc se platea cate un galben §i erati lasatepe seama boierilor celor marl, a consulilor si a al-tor persoane de distinctiune ; lojile de jos §i celede al treilea rand se plateau cu 4ece lel. §i eraucomune pentru toti cei ce voiati a le inchiria; iarparterul se platea cate trel lei de fie-care persoand.

La 8 Septembrie 1818, pe fatada teatrului desprecare vorbiram, era lipit un afi§ scris in tipografiaboierilor Clinceni. Acet afi§ anunta inaltei nobilimi§i respectabilului public de pe atunci, ca in searaacelei 4ile era sa vacla opera ataliana in Algin) decompositorul Ioachirn Rossini.

Aceasta opera fiind anuncata de mai multe on. §iinca neprezentata, atatase foarte mult dorinta pu-blicului de a o vedea. Amatorii dar de teatru ye-nisera cu doua ore inaintea deschiderei teatrului

public dat in onoarea lui. Marchizul se duse la bal mai multca sã observe gradul de civilizatiune al societatei noastre;dar mAtAsdriile, §alurile §i mai cu seamA diamantele ce vedula damele romane, 11 surprinse, cad' numai diadema, cerceil§i ghiordanul cocoanei Z*** M*** costa peste un milion. Dinintamplare Marchizul 41 aruncA privirea §i asupra iluminatieisalii, §i vedu cu destula surprindere ca era iluminata cu lu-maari de seil. A doua di venind la Curte §i Lind intrebatde cAtre Domnitor, de a petrecut bine sau nu, Marchizul rés-punse cã luxul cocoanelor noastre este egal cu al noblete1din Petersburg, numal un lucru nu 'mi-a placut, dise el born-nitorului.

Ce lucru? 1ntrebA Vodd Ghica cu nerabdare.Lumandrile cele de sea, al cArora fum strica aierul sAlii.Cat despre aceasta, ai dreptate, archon Marchiz: dar la

noi numai Domnul are voie O. arzA lunianari de ceara., cei-Patti cata sa arda de sed.

204 NICULAE FILIMON

spre a'§i cumpera biletele de intrare ; §i ca sa fugade uratul ce pricinue§te a§teptarea, unii se plimbaiiformand mici grupe §i discutend despre diferite ces-tium de care se interesau, iar altii formasera unmare cerc imprejurul afi§ului, §i comentau muzica§i intriga piesel cum se pricepeati. <E tragedie,ceau Ba este comedie , respundeatiafara de cati-va invatati, cari laudand cuvintele< drama giocosa in sims material, afirmail cu aro-ganta ca nu este nici tragedie, nici comedie, ci jal-nica priveli§te cu jocurl §i cantece!...

In timpul cand se petreceau toate acestea, pepiata §i inaintea teatrului, se deschise o u§e §i seveclu capul cel ple§uv §i fata cea galbena §i recea neamtului casier. Privitorn ce pana aci a§teptaalini§titi cum veclura pe casier, navalira tott de odata §i incepura a cere biletele cu un zgomot foartemare.

Neamtul insa i§i vindea marfa sa cu sange rece§i dupa regula, fara a se turbura cat de putin decererile ce i se adresaii in numele celor mai mariboieri ai arii! dar cand au4i strigend; <Loja ma-relui Postelnic Andronake Tuzluc taie numai decat biletul §i'l dete cu atata grabire, in cat eraaproape sa uite sa ceara costul ei.

In fine pe la §eapte ore §i jurnetate, dupa. amiac,liportile teatrului se deschisera ; publicul incepu aintra inauntru salutat cu temenele de arndutii ceforrnau garda de onoare, §i in putin timp lojile §iparterul se umplura de priviton.

Directorul teatrului, fiind in§tiintat la timp, cd in

cli-

al0r,unirrr

moor/ vEoul F Nov/ 205

acea seara era sa vie §i Domnitorul impreuna cutoata ecpaiaua (suita sa) osebit de alte infrumuse-tan de ocazie ce facu, dete ordin a se ilumina tea-trul cu lumanari de ceara, care de §i producea olumina foarte slaba, era insa de ajuns, ca sa facaa scanteia in mii de culori diamantele §i alte pietrenestimate gramadite pe cerceit fuliile §i ghiord a-nele cocoanelor ').

Intr'una din lojile cur0i, sta Beizadea CostacheCaragea impreuna cu doi fanarioV §i. cu HatmanulCarabq, favoritul §i neseparabilul seu arnic. Acestfrumos §i libertin principe privia prin toate lojile casa gaseasca vre-o frumusqe necunoscuta Inca dedensul, spre a o face victima placerilor sale. Dupace facu un giur de privire peste tot teatrul, ochiilui remasera infipti asupra unei june femei, care pelanga o rara frumusete §i eleganta, avea §i un costumdin cele mai la moda §i mai bogate. Ea era imbra-cata cu o rochie de catifea patlaginie, cu pie* ri-dica.ti §i cu manecile strimte dupa moda de atunci.Mijlocul il avea incins cu un colan.tesut in fir sirmei, 2)iar in mijlocul pieptului avea o mare floare de dia-mant, care fiind pusa pe rochia cea de culoare in-chisa, stralucea cu mai multa tarie. Gaul ei eraacoperit cu simizet de blonduri de Olanda §i cu unghiordan (coliet) de zmaragde §i safire ; in urechilesale cele delicate eraii atarnaAi ni§te cercei de diamantmari §i stralucitori ; pe cap avea un fes alb de Tri-

1) Flori de .diamante sau briliante.2) Fir de cel mai bun.

206 NICULAZ FILIMON

poli, legat imprejur cu o sangulia alba cusuta cumatase §i fir, ale careia extremitaci formaii un fru-mos nod in care erati infipte doue flon de diamant.

Dupa ce Beizadeaua o privi cu multa luare amintese intoarse catre Hatmanul Carabu§ §i ii (Pe :

Costache ?Aucl, Maria ta.Cuno§ti tu pe cucoana aceia ?Care, Maria ta ?Aceia 'care §eade in loja de langa a Cor-4trIui

Prusien esc.Carabu§ privi cu luare aminte locul indicat, apor

respunse cu Mare lini§te :0 cunosc, Maria ta.Cine este, spune-mr?Este fata lui Michale Ciohodarul.Sa vedem, pare ca'mr aduc aminte ; cum aI

clis ?... Fata lui...?Fata Ira Michale Ciohodarul din Isvor, §i acum

tiitoare a Postelniculur Andronache Tusluc.Da, da! imi aduc aminte, o cunosc.Ver fi voind poate sa o visitezr, adaose Carabu§

cu acel interes, ce mi§ca pe toti junii cer demorali-zati, cand li se prezinta noi ocaziuni de desmerdansirroale.

'Ti-am 4is ca o cunosc si credeam ca inte-legi noirna acestur cuvint laconicesc.

Pe car d se petrecea acest discurs intre Beizadea§i favoritul sett Sileam Ceauqul crulir domne§ti,intra in teatru §i anunta venirea Domnitorulm.

Vestea aceasta facu sa se nasca un freamat in

CIOCOU Went SI NOUI 207

tot publicul care a§tepta venirea principelui cu aceanerabdare §i curiozitate proprie mu1imei §i gloatelorsocietatii.

In fine principele intra in teatru cu aerul seu demarire; pe care fanariotii §tia foarte bine a'l irnita.Pubhcul striga de trei : «Sa traiasca Maria SahApoi se linisti.

Reprezentarea incepu prin frumoasa uvertura scrisa.de celebrul Rosini in momente de o fericita inspi-ratiune, §i merse inainte pana la fairnosul tertet dincare se formeaza finaThl primului act, dupa a cairuiaterminare cortina se lasa, iar publicul din parter §ichiar din loji e§i afara ca sa se racoreasca.

Dupa o mica pauza, clopotelul dete semrialul in-ceperil actului al doilea. Spectatorii se arclara pela locurile lor §i se pu-sera a asculta cu mare aten-Pune frumoasele melodii ce se coprind §i in acestact ; dar pe cand representatia ajunse la §cena incare Mustafa Deiul A1giru1u trimite pe'sclavul Lin-doro va cheme pe Isabela; iar lui Thadeo, Caima-carnul sëü, ii gise Ca pe data ce se va prezinta fru-moasa streinä §i 11 va aucli stranutand de treisa iasa afara.

Pe acest timp doi Condicari de divan ce §edeaupe o lavita §i ascultaii opera, incepura a vorbi intreden§ii i a ride ca ni§te nebuni.

Este curios dar foarte adeverat, qise le§inandde ris unul dintre cei doi Condicari, adresandu-secatre cel-l'alt.

Despre ce este vorba, respunse cel intrebatzimbind fara sa se §tie pentru ce?

on

on,

208 NICULAE FILDION

prive§te te rog mai cu bagare de seama laceea ce se petrece pe §cena, §i vet vedea ca searnanaca doue picatun de apa cu ceea ce se petrece incasa Postelniculut Andronache Tuzluc.

Si ce se petrece in casa acelur boier ?Lucrun man neni§orule, gugurnanil ne mai

auclite ! Vec,11 pe cocoana aceia care §eade in lojade l'anga Elciul Prusiet ?... Uita-te bine la densa ;vech cat e de gatita : diamantele §i rubinele suntaruncate pe densa cu lopata, par'ca e brezaie, sauteleloatca.

Et bine, o vecl.Acea femeie este tiltoarea Postelnicului An-

dronache Tuzluc.Bravo. E frumoasa de minune.A§a este precurn 4ici, dar eu unul m'a§i lipsi

de ,asemenea frumusete §i fericire.Da de ce, ber-mu?Pentru ca l'a lasat in sapa de lemn ; l'a acut

sa'§i vincla doue mo§ii 'Ana acum, §i mult putince'i-a mai re'rnas o sa se strige maine poimaine lamezat de catre datornici.

Sarmanul om ! poate ca '1-o fi iubind, §i dragosteaamete§te pe om

A§1 ! nu mai crede, nu'l iube§te de loc ; §i

pentru mai marea ocara a bietulut om, s'a ingraditcu vataful lut de curte, §i'l toaca starea fard mustrarede cuget.

Ciudat lucru ! Dar ..ia spune-mi, cine este acelvataf de curte ?

L

CIOQIni yncill qx /gout 209

Este un oare-care Dinu Pafurica.) un opincarde la Secueni, si un siret de n'are pereche.

Dar bine, mei frate, cum s'a alaturat el pelanga Postelnicul ?

A venit in curtea rin cu picioarele goale sitrentäros ; bietului om i s'a facut mild de densul,'1-a imbracat, '1-a dat la §coalã sa invete carte gre-.ceas0ä, '1-a boierit §i '1-a pus in husnzet ; iar el dreptmu4ut'nire pentru toatd aceste parinte§ti facen debine, 11". mänâncâ starea si'§i bate joc de cinstea lm.

Curios lucru ! Dar bine, nu s'a gasit cine-vasd'i deschidd ochii, §i sd-1 scape de aceasta pra-pastie spaimantatoare ?

Nu still 46i1; §titi insa ca. 01 unul de a§ fidintre cet mai de aproape prietem al. lm, tot n'ascuteza sa-i dati sfat in nzadectua aceasta.

§i. de ce sä nu'l faci acest bine ?Pentru ca m'a§ invrajbi cu densul.Nu inteleg nimic.Ascultd, mei frate ; omul dacd apuca sa cada

la o patimd oare-care, poate al sfatuiascd toatalumea, chiar Dumneden de ar veni §i 'i-ar dice sa'sivie in simtiri, el nu -Tar asculta, ci va merge inainte,pana ce va da in prapastie.

Un mic sgomot ce venea despre u§a teatrului,dete ocaziune unuia din spectatori a se ridica dupdlavita.", §i a privi in partea in care se aflarä cel doicondicari. Acel om era Postelnicul Andronache Tuz-llic; el audise tot ce se vorbise de densul §i voindsã cunoasca" mai bine pe cele doue persoane, ce se

NiC1711110 Filitatill : CiOCOIT year fi IWO. 14

210 NIG ii LAE Filmic*:

-ocaziune,ocupa de trebile sale, se servi de acea

ca sa'i poata privi in faca.

CAPITOLUL XXIII

Slugile boiere§tiPe and floarea s'ocietatet din Bucuresti petrecea

in sala teatrului, ascultand muzica lui Rossirki, si pri-.

vind magnificul fast al lui Caragea si al copiilor se'i,intr'o camera alatun cu sala teatrului eraii adunatetoate slugile boieresti si asteptau acolo iesirea boie-rilor din teatru, ca sa le ajute a se sui in butci sia'i duce la casele lor.

Camera aceasta era foarte sp4ioasa si mobilata cupatun de lemn invelite cu rogojini. Un mangal dearama plin cu carbuni aprinsi slujea de incalgit, siun felinar cu patru lurninan spanzurat in mijloculcasei, procura lumina tretuincioasa.

Intre slugi exista de mult timp un fel de ierar-chie intocmai ca cea din casele boierilor: hoer esteMarele Ban, tot boer este si pitarul si §etrarul; darBanul si cei de seama lui sed la masa cu Voda, pecand boiernasii cei mici tremura de frig prin salisau aprind ciubuce boierilor man.

Feciorii de pe la boierii cei man plecand de laaceasta regula de distinctiune, ocupau in patun lo-curile cele mai bune, iar cei-l'alti sedeau unul langaaltul inghiesuiti ca sardelele in butoaie.

Feciorul Banului X.** dupa ce umplu ciubucul

CIOCOIt VECITI SI 110111 '211

stapanului seu §i se infa§ura in giubeaua imblanitacu samur tot a stapanului seu, 'se tranti in pat cunepasare §i se puse a furna ca un cadiu. FeciorulVornicesei G: intoarse maloteaua stapanesei pe dos§i se imbraca cu densa, apoi dupa ce facu un felde perna din §alul §i sanguliile ei cele de mare pret,puse capul pe densele §i se lasa in bratele somnu-lui. Cati-va din fecion, ca sa goneasca urituf, ince-pura a juca carti pe fundul iIicului Marehn ClucerT.*., iar remasera cat-va timp intr'un felde nemi§care arnestecata cu o u§oara somnolenta.

ast-fel se numea feciorul Banuhu X.*.terminand fumarea ciubuculm, tu§i de doua-trei oncu ifos boieresc, apoi Vise celor-Falti

Stiti una, baieti? mie sete; cine facecinste ?

Eu, respunse unul dintre feciori.Bravo Dumitrache, bravo! ai semne de pro-

copseala, adaose Ionita vesel.pentru aprobarea pro-pun erei sale.

Are dreptate sa faca cinste, clise un alt feciorcu aer de gelozie invederata.

Da de ce ?E! e! Sa traiasca stapana-sa §i coconul Cos-

tache...de ce sa traiasca, spune-ne §i noua ?

Pentru Ca Dumitrache al dumnea\ oastra, Du-mitrache al eu cinstea, este mijlocitorul lor, dar osa sparga dracu opincele, §i par'ca veV pe Dumi-trachita al dumneavoastra batut la falava san zdro-bit cu lopuzul.

'mi-e

cel-Faltl

[snit?,

212 NICULAK FILIMON

Si de unde tii toate acestea? intrebdMe intrebi de- unde §tia ? E! e!

tot ce se vorbeste pan casele boieresti; cunosc chiarcele mai. ascunse sfaturi ale boierilor.

Dar bine cum le afli toate acestea?Asta este uschiuzarldculSpune-ne i noud cum faci tu de afli toate

tainele boieresti ?Cat despre casa stapanu-met, §tia tot ce se

petrece inteinsa; cad cum vine cate un boer streinsaü alt-cine-va, eü intru dupa densul i Ca sa nu sebage de seamd siretlicul meü, une-ori me prefac cd mutun scaun de la un loc la altul, alte on netezesc ma-caturile pe pat, umplu ciubuce, sau pun apa proas-pata in caramfile. In timpul acesta boierii vorbescde verch i uscate, fdra sa le treacd prin minteascult; eli insd le bag toate la cap si me folosescde densele la. timp.

Ei bine cu stapanu-tea fad precum ici, darcu cucuoana lui ?

Mult mai bine; m'am imprietenit cu fata dincasa spune toate tainele stapanesi.

Buna i aceasta; dar ia spune, cum afli tainelecelor-l'alte case boieresti? A ci sa te vedem!

Me duc ii toate dude la pivnita de la Sldtari,unde gasesc pe toti feciorii de la casele boieresti;aduc numai de cat o arthneasci 1) de yin chiltlibei-

dan cate un ichilic 2) la "toti fraii, apoi in-

1) Ardmeasà este mésura ocalei sail a jumètätii de oca, fã-cuta din tinichea sau din alt metal.

2) Ichilic se nume§te ine'sura de 50 dramuri.

fried.

§i'mi

rift,

Ionita.baietl. Ea

si

=cm yEcirf sr Irdur 213

cep havadisurile; §i §tim cu totii ea in adunarilenoastre nu se vorbe§te de cat de trebile altora. Eafac ca filosoful: vorbesc putin §i ascult mult, adicaimi. fac capul ceaslov de havadisurr, fail ea altiisä afle ceva de la mine.

Ia spune acum de unde §til tu ca o s'o pataDumitrache?

Aseultati: Asta-di m'am dus cu coconul la Mi-tropolie ci, dupa obiceiul meti am intrat in canta-larie §i am audit cu urechile mele pe Logofatul Mi-tropolitului luand tacrir vizitiului; ca maine o sa ye-deti §i pe nenea Dumitrache inchis la Spatarie §ibatut la WO.

Pune'ti pofta'n cui, nene Tudorica, re'spunseDumitrache cu nepasare. 'Mi-am luat ell' mésurilemele, adaose el. Cum oi duce pe ciocoaica 1) acasa,imi strang catrafusele (bagajele) §i o apuc la sa-natoasa.

Iar pand atunci sä bern vinivirul care ni'l arfagaduit, esdamara mai multi dintre feciori, lingen-du'§i buzek de pofta bauturei.

Da! da! £sa hem, de ce nu? gise Durnitrache tran-tind pe pat un dodecar.

lath.' baeti din partea mea, adaoga el; mai pu-neti. §i voi ceva, §i sa4 tragem o mancare de car-nati §i o bautura de yin, sa ne tiue urechile.

Aferim Dumitrache, aferim! exclamara toti cio-coil deodata, apol doi dintre den§ii luand banii, sedusera sa cumpere yin §i carnati.

1) Boierii numesc pe slugi ciocoi, iar shigile dail acest epitetboerilor..

214 VICULAZ FILIMON

in fine ateste clemoralizate slugi mâncar4 i beuracit-va timp, iar dupd ce se cam ameOrd de yin in-cepurd a petrece pe socoteala stapanilor lor.

Ce am audit me Gheorghe Ca stapanu-teil setine cu sora-sa? Adeverat este me, on minciuni?

Foarte adeverat; ba inca ii toaca starea mairer.1 de cat o ta1ani0. de earciuma.

Dar stapAnu-teil cum merge cu cdrOle? diseindreptandu-se cdtre feciorul Vornicului I.. F...

RèÜ neni§orule, red de tot. A remas saiac ii-pit, n'are nici cu ce sä plateasca imiclicul 1) slugilor.

Dar bine me, ce a fácut ata.-ta. banet ce 'i-aretinas de la tata-seil?

A dat tot in carti.Da stapana-ta, mei Tomo, cum. merge?Foarte bine; in lume se arata ca este cea mai

evlavioaset muiere, par'ca" ar fi o calugarita.; dar in-tr'ascuns, joacd pe bietul cocon tonturoiul.

Ai fugi d'aci, nu te cred!Crede spui eii; a prins'o alaltaieri cu Hat-

rnanul Cardbu§1.Ce Spui me, Tomo !... Ei, §i cum a prins'o ?Coconul aflase de mult viele§ugurile ei §i se

prefacea rd nu §tie nimic, ba Inca a chemat pe Hat-manul Cardbu§ §i 'i-a dis, sd'i lase femeia in pace,cam la dimpotriva, ii va face una, de'l va pornenicat va trai.

Hatmanul, luAnd toate acestea drept glume, IF,31

urma dragostea cu cocoana §i mai inainte, dar opäti cat se .poate de bund.

1) Portia de paine si mâncarea ce se dä slugilor pe fie-care

ce'r

di.

ciocott VECHT st Nouf 215

Coconul scoase vorha afard ca pleacd la o mo§ietocmai peste Olt,.§i ca sa se dea mai mult cred6-mant acestel ndscociri, chema pe vizititi, §i fata cucucoana ii porunci sa dea careta la neam% s'o dreagd,sa potcoveasca caii §i sã ungh hamurile. Cand toateacestea furd gata, porunci sal friga un curcan, WIcumpere icre, ficurini §i ghiudenuil; umplu §i cate-vaclondire cu yin §i rachiii §i le puse la scatolce i ; insfar§it acu atatea pregatiri in cat nimern nu se maiindoia despre cdldtoria sd, iar dupd aceia se sui incareta §i pleca. Cocoana cum il vedu e§it pe poartascrise un rava§ Hatmanulin Carabu§,- ca sd vie in-data*. Eatmanul veni §i petrecu toata diva in oftari§i ifmbrati§dri, iar colea pe la dou'e-spre-dece ceasuri1)se desbracl de hainele sale, §i se imbrdca cu anti-riul de noapte al coconului ; apoi dupa ce'§i aprinseun ciubuc cu caimac §i trase dinteinsul de cate-vaori, se sui in pat langd cucoana. Dumnedeu insanu'i ajuta, caci tocmai cand era dragostea mai marese pomeni cu coconul in rnijlocul iatacului cu uniatagark in mand, par'cd ie§ia din pamant. Bietul Ca-rabuy inmarmuri de fried.", iar cocoani ii veni i§terico.Cocunul stete putin pe ganduri, apoi dise : «Binemth Cdrabu§, ast-fel rèsplate§ti tu- priete§ugal §i in-crederea mea ? Nifti-am dis eti, §i mai deunddi salibagi minOe in cap, §i ami 1a§i nevasta in pace ?...Nu respuncli nimic ? A§tedpta dar hoc de cinste cas-niceascd, cd te-oi invaa eu minte !

picend aceste vorbe, deschise u§a putin §i incepu

1) Opt §i jumatate europene§ti.

216 NI el:31AR F1M M 0 N

sa strige : Gheorghe, Ioane, Iordache!.., N'apucasa sfar§easca, §i nurnai de cat veni vätaful, vizitiul§i doi Ogani.

Ce porunce§ti cocoane, ciiserá ei intrand incasä somnoro§i §i zapaciV.

Luata .pe cocona§ul §i ducetn in sacnasia.Numai de cat, cucoane. Ei luaia pe bietul

Carabu§ de subfioard §i'l duse teiretqf grapiqi in sac-nasia.

Coconul remand singur cu cocoana, incruci§a mai-nile la piept, §i cletinand din cap dise:

Bune sunt astea, Elenclqo draga ? Asta esteresplatirea care'mi dal pentru stradaniile mele, pen-tru dragostea mea ? Sa piei din casä teilanifo, campe viul Dumnecleii te omor Dupa aceia trecu insacnasiit infuriat §i trase o batae teapana lui Cara-bu§, apoi il despuie in pielea goala, il unse cu pa-curd peste tot trupul, §i dupa ce'l puse o perechede coarne inchise cu lacat ca sã nu le poata scoateif dete branci din curte- afard.

Era pe la un ceas din noapte. Lumea furnica pedrum. Cum vèclu dar pe Hatmanul negruca un bi-vol §i cu coarnele in cap, incepu a'i da cu huideoin cat bietul om ne mai §tlind ce sa facd, o luà lafuga §i se ascunse sub podi§ca de la sfantu Ilie depe podu Calicilor ; dar nici acolo nu-1 lasara in pacecainii mahalaln prin latratul §i urletele lor cele gro-zave.

In sfar§it, ie§i de sub podi§ca §i porni Care streajela o vie a sa, ca de acolo sa." trimita sd'i aduca hainede primineala §i cele-l'alte.

ciocOn VECHI ql /gout 217

Ajungand la vie incepu a bate cu tdrie in u§avierului, care aflandu-se tocmai in somnul §i

nevoind sä se scoale, trirnise pe un argat sa vaclacine bate la u§e. Argatuf dupa ce se scArpina incap de mai multe on se duse sd deschidá darcum veclu pe Hatmanul in starea in care se afia,incepu sä sbiere ca un neibeideiios §i inchise u§a curep ecliciun e .

Dar ce a/ neghiohule, striga." vierul supa-rat stricase somnul.

Ce sa am ; iaca a venit dracul sa ne ia.Ba te-o lua pe tine nevoia§ule. Deschide u§a

amp. tu, §i vecp cine este ?Da nu ti-am spus criei omule, cã este dracu?

Vierul sari necajit din pat, §i imbrancind pe ar-gat clise

Gine bate la u§e ?Eu Ioane.Cine e§ti tu? respunde.

Sunt stapanul tell; nu me cunosti ?Vierul deschise u§a, dar o inchise iarãi cu repe-

creclend ca." a veclut pe dracul in adever.Ci deschide odata me Ioane, nu me tine in frig.Nu deschid eü di-acului.Dar eu sunt stapanul tea, nu sunt dracul. Des-

chide cä mor de frig.Nu deschicP ca e§ti dracul cu glasul boierului.

In sfth-§it, dupd mai multe zbuciumän, vierul ii

deschise u§a §i 11 primi in casa, iar dupd aceia pusecazanul pe foc imbaie ca p'un copil mic, apoi

d'intar,

u§a:

diciune,

me,calsi

:-

§i'l

218 NICUL A E FILIMON

. .trimise la curte aduca st, un fierar ca sa'iscoata coarnele.

Ce spur tu mei, Tomo ! exclamara ciocoir cumirare, adeverate sunt astea ?

Adeverul curat, fratilor.Bre ! dar asta seamäna a basmu.

Abia se terminase povestirea aceasta, i deodataintra un seirnean spdtaresc. si (Ilse cu glas resunator :cS'a spart teatru, copii ; aide, iesiti de strigati ca-lescile stapanilor vostrih.

Un om onest s'ar fi scandalizat privind pe aceleslugi nerusinate cu ce graba se dezbracati de hai-nele boterilor si cum se sileail a le scutura de prafsi a le netezi ca sã nu se cunoasca reaua intrebuin-tare ce suferiserd ele in timpul reprezintarii.

In fine, privitorir se duserd toti pe la casele lor ;teatrul se inchise, 1,3 i totul intra. inteo perfecta

CAPITOLUL XXIV

Cochii vechi

Costea Ghiorul, primind biletul lur Paturica, des-pre care am vorbit inteunul din capitolele prece-dente, se imbraca indata cu giubeaua, i luand depe masa un ratastif de dare si luare> se duse cumare iuteala ca sa se intalneasca cu complicele

Ajungend la poarta caselor postelniculur, Ii ridicagulerul giubelei in sus i lása caucul pe ochi, ca sa. nufie cunoscut de slugile curtit ; apor dupa ce arunca.

lini§te.

sal

set.

CIOCOLi VECHI F NOW 21g

o privire repede peste toata curtea, §i se asiguraCA. nu 1-a vequt nimeni, intra in galeria beciurflorde sub case, §i de acolo in odaia lui Paturica.

Ciocoiul se afla in momentele acelea résturnat pepat, §i absorbit de meditacium ; dar cum audi sgo-motul u§ii §i vedu pe Costea intrAnd, se scula depe pat ca sä-1 primeascd.

Bine ai venit kir Costeo, ii dise el cu un su-rfs sift

Bine te-am gasit, cocoane Dinule, respunse§iretul negutator, compuinduli trasurile fetei dupaimprejurare:

Ja spune-mi cum mergi cu al*eriqurile?Dupd. vremi, cocoane Dinule.Stii la ce te-am chemat ?Nu §tit, dar imi inchipuesc cd pentru rafuirea

socotelilor dintre noi.Bravor kir Costeo!... Al ghicit. SA incepem dar.SA incepem !

Ciocoiul inchise u§a pe dinauntru, scotend un Ca-tastif dintr'un sipet, dise lui Costea :

SA paravalisim mai intAiii condeile ca sd ve-dem dacA se potrive§te catastiful meii cu al du-mitale.

Costea deschise catastiful sèil, si citi toate tArgue-lile facute de Kera Duduca §i de Postelnicul. Pätu-rica veclend cd se potrive§te cu insemnarea sa gisecu un aer de incredere :

.Destul kir Costeo, nu mai citi ca te cred; apoiscotand de sub brAii doue hârtii indoite dise c

Iata fbaia de socoteala iscalita. de dumneata,

-

220 NICULAE FILIMON

iata §i tcFliereaua prin cari fad cunoscut cã toatamarfa vinduta al prirnit-o inapol prin mine.

E foarte adeverat.Et kir Costeo, ia spune-mi acum cat o si-mt

cen la suta pentru ca al. luat parte Ta acest ali§veris(daravera) prefacut.

Costea incepu sa-si rèsuceasca mustata cam puspe gandurr, apoi dupa ce privi pe ciocol cu uu zimbetperfid dise :

SA' impartim pe din cloud.Ce at dis !... Pe din doua ?...Da; pe din douë.Dar bine, asta e furti§ag, nu mai e neguta-

torie.Ba furtisag nu gluma, cu deosebire numai Ca

hotul cel mai mare nu sunt eU, ci d-ta si Kera Duduca.Paturica neasteptandu-se la atata obraznicie din

partea lui Costea, se cam uimi, dar insine, dise :

Ta lasa glumele la o parte Kir Costeo, §i

spun cu ce te multume§ti pentru trebrara aceasta?Am dis odata.Dar bine mth omule, nu e prea mult? sa-tr

dau doue-deci si. cind la suta.E prea putin, cocoane Dinule. Asta-r treaba

de pu§carie, si dumneata scapi cu una cu alta, darpe mine me a pan targ cu capul ras, i me ducela ocna parasita.

Fanariotul scoase banir ca sa rafuiascä socoteala,dar Paturica 11 intrerupse dicend :

Dar bine, despre mosie nu-mi vorbe§ti nimic?

viindu-§i

CIOC011 VECI31 SI xou1 221

Asta'i aka treaba. Da-mi lei dece mit ce am chel-tuit in rusfeturr, §i iata zapisul adeverit de Mariasa §i de Hatmanie.

Dar ia spune-mi cui ai dat acele rusfeturi?Am dat, me rog dumitale bun,. lei cinci mil

starostii de negutatori ca sa nu amane vindarea.Am dat lui Telal-ba§a lei 1,000, ca sa nu iasaterii multi sa ne strice chilipirul. E!... am dat zara-fului (casierului) de la Cochii vechl lei una mie, casa nu-mI faca zadufuri (greutati) la numeratoareabaniloi-; doué mu de lei am dat havaietul mezatului,iara cinci sute i-am dat bac§i§ imacilor"§icalemgiilor. Fá acum socoteala §i vedi.

Bine, fie prebum dici. Adu §eapte-deci de pungide bani §i zapisul mosief.

Bucuros bei-mu. Si pe data Ii numera banii,dandu-i §i. zapisul in mand.

Acum sa vorbim despre cele-l'alte cloud mo§ii,ale Postelnicului ce se vind maine la Cochil vechi.

Cbstea scoase orologiul, §i vedend ca arata patruore tufce§ti, dise :

Pe maine cocoane Din tile, caci e cam tarcliti§i me ia streaja.

-- Dar unde ne vom gasi maine ?La Cochii VedaBine.

A doua qi era sa se facd marl vingleri prin me-zate. Starostea de negutatori venise foarte de di-

1) Starostea de neguVdtorI era ales dintre boerinaql; el pre-sida adunarea negutatorilor ce formad pe atunci Cochil vechisad Tribunalul de Comert, gi avea dreptul sã poarte barbd.

1),

mil.-

cei-l'alti

222 NICULAE FILIMON

mineata la stärostie i ca un bun amploiat ce era,Ii puse in regula hArtiile tuturor obiectelor ce era sase vincla in acea di. Negatatorii ce compuneati Con-siliul starostiei erau alesi dintre lipsacani, giuvaergii,argintan i cojocan subtin, oameni cu cunostintespeciale despre pretul obiectelor ce se vindea lamezat..

In cliva aceasta qrati puss spre vindare mai multemosii intre care figurau i cele doue ale PostelniculuiAndronake Tuzluc ; patru vii lucrdtoare, doue viiparaginite, sease perechi de case, diarnandbaleblanani.

indarea incepu de la haine i giuvaericale. Aerulresuna de glasul cel tare si tipator al telarilor canfaceau din caraghioslac i datoria functiunei lor unce identic. Acesn narnern fara pudoare, cei mafmulti armeni §i greci de origina, voind sa dea uiraer comic meseriel lor, strabateau piata, facend ges-tun cornice si strigend din toata puterea plamani-br: doue sute de lei bin iuI boierului X.*.; osuta d e lei maloteaua cocoanei Areci ? !... Areci?!_.odata... de doue on... cine da mai mult?

Era foarte trist pentru un om cugetator a privicum aceste obiecte de mare pret treceail din sta-pAnirea boierilor intr'a ciocoilor pricops4i de densii,can le cumparau cu preturi foarte scadute, si leplateau cu banii furati de la stapanii lor.

Printre multimea de curiosi, adunata acolo maimult ca sa-si petreaca timpul de cat -spre a cum.-para ceva de la licitatie, figura si Costea Chioruimpreuna cu Paturica. Em §egura cdt-va timp ;

si

E.**.

CI0e0f1 VECIII SI NOIII 223

dar cand veni rendul mo§iilor a se striga la mezat,Costea dise lin Paturica :

Cocoane Dinule, facem vre-o trebu§oara asta-dr?Me mai intrebi? doar n'oi fi venit aci de flo-

rile mërului.A§a cred §i eq; dar voiam sa §tiU, caci mai

am §i alte trebi de facut.El bine, ia spune-mi, ce o sa-mi ceri ca sa

imi cumperi mo§iile stapanului meu?Cinci la punga, dupa invoiala cea veclie.Te-ai _dedulcit de la mo§ia -Resucita, dar nu

este in toate dilele Pa§ti.El bine, fie patru.A§a imi mai vine la socoteala,Sa facern inscrisurile ?Sa le facem.

Costea intra intr'o pravalie, §i facu inscris.ul acesta:(cDoue mo§ii §i anurne : Pleinsurile si Chinuielile

«din sudul Buzeti ale Postelnicului Andronake Tuzluc«le-am cumparat pentru dumnealui Marele Pitar Dinu«Paturica cu. banii dumisale, iar eu ,sunt numai ye-c chil din parte-i> .

Costea Bogasierul.

Poftim boierule, dise Costea, &and inscrisulin mana lui Paturica; da-mi acum banil, §i lucrul eispravit.

Ce barn imi ceri ; nu §tii ca sunt Same§ laHatmanie? Vin'o maine sa-v dau tescherea ca s'aprimit pretul acestor mo§ii.

Vol face precum porunce§ti.

224 NICULAE FILINON

Dupa' ce ace§ti talhari puserd la cale neru§inoasalor speculatk, se despartird. Paturica" se duse laHatmänie, iar Costea re'rnase la Cochit Veda ca sacumpere

CAPITOLUL XXV

Marea HAtmAnie.

Hatmahul cel mare era executorul tuturor decrete-lor domne§ti §i al hotärdrilor Divanului, relative laimpliniri de datorif, clironomif, vincle'ri de mo§ii, case

altele de felul acesta. Hatmanul mai era dator ainfali§a pricinile de judecati 'inaintea Divanului. Incazul ace,sta el sta pe picioare Orland in maim unbaston de argint, semn al dregatoriei sale; iar andparerile boierilof divaniti erati impartite, lua i elparte la desbatere de o potriva CU judecaorii.

Personalul cancelariei acestei autoritäti era compusde un Same§, insarcinat cu pastrarea banilor ce sedepuneati acolo §i cu tinerea corespondentei, un Con-dicar i ati-va scritori, §ease zapcii pentru impliniride barn §i infatisari de pricini in Bucure§ti, §i ateunul din fie-care judet tot cir asemenea indatoriri.Osebit de ace§tia, Hatmania avea un stog de sluji-ton §i mumbaqiri cu cari se slujea la implinirl debarn §i executium.

Mumba§iri eraii pe atunci aceea ce este asta.-41 execu-tiunea politieneasca.

mosiile.

si

0I00011 VECHI x Xouf 225

Localul se compunea din opt camere, ce 'formauo casa cu doua randuri; in. rindul de jos sedeau

mumbasirii, iar in cel de sus era cancelariaHatmaniet aseclata in felul acesta: una din cele mailuminoase camere era destinata pentru marele Hat-man, alta pentru Same§ impreuna cu cei-l'alti am-

iar in cele-l'alte dou6 se pastrau banitImpliniçi §i obiectele de pret lasate in depozitul Hat-mantel.

Odaia Hatmanului avea un pat lung si ihfundatsi impodobit cu asternuturi de cele obicinuite petimpit de atunci; mai aved si cate-va scaune pentrutrebuintele persoanelor ce veneaii sa reclame ajuto-rul acestei dregatorit in diferitele br interese.

Mobilierul Samesiet se compunea dintr'un pat foartemic pe care §edea Sarnesul i o masa rotunda pecare scria el.

Langa unul din peretii camerit -se afla o lavitalunga pe care sedea Logofeth §i Iarnacii trebuinciosipentru scrierea poruncilor §i trecerea in condici abanilor Hatmaniei; iar in fundul acestei camere eradou6 141 vecht pe care §edeau cati-va copil luatipe pricop'seala si se exersat la scris dupa modelulacesta.

1,Cel ce se sileste la invelaturd §i cu gandurile«zburatic, aceluia pott sa' 4ici carne cu ochi, iar«nu orn. Iproci.p

Pe la doue ore turcesti un zgomot ce se faceaprin curtea Hatmaniei, anunta venirea Same§ului la

') Doud ore turce§ti, fac noua §i. jurnatate europene§ti.Niculae Filirnon : Crocoir vecla iti nour, 15

slu-jitorii

-

i

aa ser,

226 MCULAE FILlIVON

cancelarie. Condicarul, logofetii §i iamacii in§tiintandu-se despre aceasta, i§i strinsera giubelele _la piept §ipuind mana dreapta d'asupra inimei, primira. pe bo-ierul Same§ cu capetele plecate plina la pamant.

Curn intra Same§ul inauntru, 1§1 scoase giubeaua§i o clete unui slujitor carele o scutura o puse peun scaun ; alt slujitor ii trase din picioare cizmelecele 14" de piele de tap ; iar dupa aceia Same§ulse sui in pat §i scoase dintr'o mica ladita cate-vaplicuri pe care le puse pe mica sa mescioara §i in-cepu a le desface pe rand §i a cauta printeanselecu o nerabdare v'eduta.

Hartia ce cauta el, era o jalba data de Banul R.G. catre principele Caragea in pricina unei pietremari de srnarald, care, fiind pusa in pastrarea unuibancher §i mai in urma la Hatmanie, se schimbaseprin vicle§ug §i se pusese alta proasta in locul ei.

Dinu P_aturica in calitatea sa de Same§ al Hat-mamel cuno§tea fuarte bine istoria schimbare" aceleipietre, caci era el insu§i autorul acele" hotil; voindinsa a ridica de asupra sa responsabilitatea aceste"fapte, scoase calimarile de la brau §i scrise Mitro-politului pitacul acesta:

Cu fieasca evlavie sarut blagoslovitoarea drevtaa prea sfintiei tale parinte Mitropolit.

Din coprinderea acestei jalbi ce a dat catre Ma-ria Sa, Dum. biv vel Ban R.*. G.* pentru o piatraverde, care -find in depositor' la mai multe maini,se clice ca s'ar fi schimbat puindu-se in locu'i altamincinoasa.

si

CIOCOlf NECTII NOW 227

«Ci dar din porunca Gospod 1), iata trimit preasfintiei tale acea piatra ca s'o aibi in pastrare, §i saam sinetul sfintiei tale de primirea ei. §i

Sunt al sfintiei tale plecat fiu sufletesc i slugacVel Hatman,

Acest pitac fu infatisat Mareim Hatman, care 11subscrise fara cea mai mica observaOune, si ordona

trimita la Mitropolie impreuna cu piatra cea-mincin oasa.

In momentul cand Paturica iesea din camera Hat-manulth plin de bucurie, ca i se pusese in sigurantadespre relele urmari ce ar fi putut sa aiba hotiasa, i se prezinta inainte un individ, care dupa imbra-caminte i alte amanunte, semana a fi boier de Ora.

Noul venit se apropie de Paturica, facand nein-cetate complimente silite, iar rand ajunse in apro-pierea cuvenita, scoase* din buzunar o jalba si o detein mana lui.

Ce ceri Boierule printeaceasta jalba, dise Pa-turica cu aier de autoritate.

Cer de la cinstita Hatmanie-sa'mi sloboaza lei§ase nii pretul viei mete, ce s'a vindut la Cochitvechi de buna voia mea.

Asa este, boierule, precura 4ic1, respunse Pa-turica (land fesul pe ceafa i scarpinandu-se in capcu nepasare, dar poate sa se iveasca ceva datornici,si noi trebue sa cercetam cu bagare de seama aceastamadea, ca sa nu cadem in respundere.

Domneasca..

I

sal

228 NICULAE FILI MON

Si in cat timp s'ar putea savarsi aceste mara-feturi ale cinstitei Hatmanii?

Se cere timp indelungat bei-mu. Trebue sastrige pristavul in Bucuresti, sa facem un tacarn depitace catre zapcil hatmänesti de prin judete, si dacadupa o luna de la darea acestui mezam 1) nu se vaarata nici un datornic, vino si'ti primeste banii.

Dar banii acestia imi trebuesc acurn, cam suntfara Itusmet de 'atata timp, si n'am cu ce sa'mi hra-nesc nevasta si copiii. .

Asta nu este treaba mea. Un slujbas credinciostrebue sa se supuie mezamului,

-- Asa este boierule réspunse jeluitorul puind cumare it.4ea1a doué-cleci rubiele sub hartiile Samesiei,dar cand vei vrea dumneata treaba se face, caci slavaDomnului, nu sunt om pierdut.

Paturica, care intrecea la vedere chiar pe Argus,nu numai ca" v'eclu rubielele, 'dar putu chiar sa le nu-mere din vedere, cu toata iuteala ce intrebuintasejeluitorul in punerea lor sub hartii; se prefacu insa canu vede nimic, apoi luand un aer mai bland clise :

Aide I fie dupa vointa dumitale; o sali tac acesthatar si de vol pa0 ceva, vei da seama la Dum-ne4eu.

Logofete Radule, adaoga el intorcandu-se catresubalternii séi, ia condica de amaneturt si trece baniiboierului la partida plaOlor. Iar el se scula din patsi se duse in camera, de unde se intoarse peste pu-lin cu o punga pecetluita; puse pe jeluitor sa sub-

') Reguld, ordin sail lege.

CICYC011 VECIII SI NOUt 229

scrie de primirea banilor, iar dupa aceia ii dete pun-ga clicend:

Tata boierule banir dumitale, ast-fel precumprimit de la starostie. Prive§te bine pecetea; vechde are vre-un cusur, ca sa nu avem vorbe la urrna.

Jeluitorul lua punga §i ie§i plin de incredere caa scapat numal cu cele doue-deci de rubiele ce de-dese Same§ului, dar se 'amagea, cacr abia ce iesidin cancelaria Hatmaniei, fu inconjurat de condi-cad, logofetei, iamaci §i slajitori. Condicarul cereasa2i plateasca pentru trecerea in condica, logofetiipentru tacamul de pitace, ce erau sa scrie, dacas'ar fi ivit vre-o pretentie asupra banilor ce prirnise ;iar iamacii §i slujitorii negasind nici un fel de pretextCa sa scoata i ei ceva din punga nenorocitului im-pricinat, cereau in numele protectorilor bor. Unuldicea: «flemi $i mie ceva cam sunt al mareluiHatmanD ; altul, --(Da'mi ca sunt luat pe pricop-sealg- de dumnealui Same§u), etc.

In fine dupa ce astupa gurile tuturor acestorobraznici §i demoralizati amploiati, pardsi localulHgtmaniei, blestemand §i dand tuturor rgilor pe totiamploiatii tare', care in loc sa protege societateade la care se nutresc §i se inavutesc, o speculeazain§ile §i o pun in disperare prin neterminatele lor§icane.

Dar nenorocirea bietului om nu era complecta,Cam Paturicg, ca hot perfect ce era, nu facea nici-odatg hotia pe jumatate; el lua acasa la densul top'banii ce se depuneau in pastrarea Hatrnaniei, §i iischimba la Costea Chioru pe barn tgiati sag calpi

fi-am

230 NICULAB FILIMON

iar dupa aceia cosek pungile intr'un . chip Cum sanu ramaie nick o urma de violaré.

Jeluitorul dar ajungend acasa, deschise punga §igasi banik pe deplin, dar and ii trase la cumpana

gasi pe unik lips iar pe altil calpi i fara nick ovaloare. Sermanul om vedendu-se furat in toate mo-durile, ofta din adincul inimek. dar nu lua nici omesura contra despoiatorilar sek, cack ca §i in tim-ph de astadi,.amploiatik furau sub protectiunea le-gilor.

Dar in Hatmanie nu se depuneaa numak bank, ci,de multe on se lasa in pastrarea el diamanticale §ialte lucrun de mare pret, pe care Paturica le fal-§ifica in folosul sea §i in paguba acelora ce cautaaasigurarea averek lor la un guvern corupt pana lameduva oaselor.

In qiva aceia, mai venira §i alti nenorocitl impri-cinatk, pe can Päturica ik jefui binirr §i fara ceamak mica mustrare de con§tiinta; iat dupa aceia, i§kpuse iqlicul in cap §i giubeaua pe umeri, §i plecafoarte vesel de ca§tigul sea din acea di.

Ajungend acasa la densul, o alta bucurie nea§-teptata era aproape sa, zdrobeasca mica saCostea Chioru isbutise a cumpera cele doua mo§ikde la mezat, §i'l trimesese un rava§ prin care il in-§tiinta despre aceasta. Un alt rava§ de la Duducaif vestea despre fuga fut. Caragea.

Aceste doua §tin importante, facu pe ciocok sase esalteze de bucurie, §i iata cauza: de la scenaintamplata in teatru, and acek dok condicari des-coperisera Postelnicului Andronake toate hotiile

ii

inimä.

lui,

CIOCOII VECRI SI NOVI 231

Postelnicul de§i nu crecluse ca un copil serinancrescut §i inaintat de dênsul ar fi putut sa ajungacu nerecuno§tinta pdna la gradul de a'l saraci §i a'lnecinsti; cu toate acestea, o mica banuiala tot ré-masese in sufletul lui.

Paturica ins a. simtise furtuna ce se ridica asupracapului sea, §i luase mesuri de asigurare atat debune, in cat pe cale legala ar fi putut sa se impo-triveascd la toate prigonirile ce 'i-ar fi venit dinpartea stapanului sea; dar Postelnicul era favorit allui Caragiea §i acest din urma §tia pe din afara ce-lebrul L'état c'est moi al lui Lildovic al XIV; n'aveadar, deck sa primeasca o reclamatiune in contra luiPaturica, §i Tar fi aruncat in ocna parasita pe toata.viata.

De aceia faimosul nostru ciocol, cum citi rava§ulDuducai, clise in sine en un fel de aprindere?Caragea fuge ! adeverat sa fie oare? 0! de s'ar ade-veri aceasta a§ crede ca Dumnecleti il indeamna safuga numai ca sä scap de ocna, §i sa me fac boiermare. Cu starea fanariotului am sfar§it; maine ii voilua §i amureaza, si atuncI solia mea in casa acestuivenetic va fi implinita cu desavar§ire.

CAPITOLUL XXVI

0 scents. dramaticilPrincipe le Caragea veclend ca petitorii de dom-

nie atatasera asupra'l ura regealurilor, in§tiintat ia-ra§i din corespondintele ce tinea cd Tarigradul, Ca

232 N1CULAE OLIMON

Alexandru Voda Sutu era aproape sa ia domniahotari a fugi in Europa impreuna cu familia.

comorile ce adunase din sudorile de s'ange alenefericitilor romani.

Temerea insa ce avea de a nu descoperi Sulta-nul fuga sa, si a trirnite ostiri sa'l princla ii faceasa ascuncla acest secret de toata lumea; i ca saamageasca si mai bine pe inimicil sei din -tara, adunadivanul in toate ilele i dezbatea proiecte de re-forme intocmai ca un dornn suit pe tron de cate-va 4lle.

Cu toate acestea, conferintele secrete ce Onea cuconsulul rusesc i austriacesc, neobicinuita activitatece se urrna in serviciul seil particular, iar mai cuseama desele intrari i iesin din Palat ale celor maiinsemnaV capitalist ai orasului destepta bänuielilepoporului, care de si vedea in toate acestea apro-pierea unui eveniment, dar neputend sa'l ghiceascase rnulturnea comenta fie-care dupa capacitatea

interesele sale.Ast-fel se afia starea lucrurilor cu cate-va

inaintea *fugh lui Caragea.La 29 Septembrie 1818, Caragea pofti la curte

pe toti boierii, si le vorbi cu multa gra0e; iar dupAsavarsirea ceremoniel sarutaril de mând 1), se puse

Acest vechr dar umilitor obicei ea desfiirqat de princi-pele Alexandru Ghica prin ofisul de maT jos:

Nor Alexandru Dimitrie Ghica Voevod, cu rnila lui Dum-nedeu domn a toate tarer Românesti.

cVechiul obicer a fost consfintit sdrutarea de m'ana ca uncdeosebit semn de' cinste si de supunere catre Domnul tèrii.

erei,si

a'lsi

qile

1)

CI0001.1 VI Sold 238

in butca sa de calatorie i pleca, farä sa spuie cui-va undo se duce 0 cand o sa se intoarca.

Patna ore in urma acestin eveniment, pe toateclidurife Bucure§tilor, era lipit pitacul acesta:

«Cu mila lui Dumnecleti Io _loan Gheorghe Ca-ragea Voevod I Gospoclar Zeinli Vlahscea.

«Dumnea-voastra.velitiloboiert al divanulti dorm-Diet mele.

«Cum vetr prirni, acest pitac al domniet mete, sa«ve, adunati la Mitropolie, i sa. faceti cunoscut tu-«turor boierilor Hale §i ca eu am lasat«scaunul domnier pentru scoposuri c'e nurnal mieemi se cade a le §ti ; iar dupa actia sa alcatuiti«caimacamia §i sa cautati trebile tarel cu osardie

dreptate; i pentru M mai byna. paza a lini§tei«locuitorilor, sa faCett niektup 2) catre.muhafizit 3)Serhaturilor duo'. marginea Dunarii, ca sä ye dea

lajutorul trebuincios. Tolico _pisah Gos25odsvon2irl»George Garagea.

Leat 1818 luna Septembrie 29.L P.

4

Socotind domnia mea drept destoinicá dovadä de acel cu-venit respect indeplinirea datoriilor din yartea fie-cdruia, su-

4punerea la praVill gi la poruncile stapänirii, adeverata dra-< goste eatra. persoana noastrã, care nu suntem la indoiala caIse vor pazi cu scumpetate de cdtra totl.

(Nor desfiifom pe viitorirne acel obicei al sArutdrii de manS.gSfatul administrativ este- poftit a da aceastd a noastr g. dom-

4neagcä punere la cafe in Cunoqtinta(Sub-saris) Alexandra Glaca Vv.

Anul 1834 Iulie 21 NO, 5 Ora§ul Giurgiu.1) 'Rale i mazili se intelege boieri in functil i WA. functii.2) Raport, ardtare satl peti0e.9 Guvernatoril militari al fortAretelor dupS tnalul Dunarif.

vsciff

Mazi I-)

e§i

234 NICULAE FIL1310N

Aceasta instiinOre, te da pe iata" un secret poli-tic, care turmentase cat-va timp pe taci locuitorifBucurestilor, fu citita cu mare lacomie, dar impre-siunea ce produse ea fu cleosebita; favoritii isi zmul-geau perul din cap de disperare, cam prin cadereaprotectorulm lor pierdeaU pentru tot-d'a-una acelehusmeturi grase, ce le inlesnea o viatä de satrap.Numai negutãtorn si clasele muncitoare primira nou-tatea fugii lui Caragea cu indiferinta ; si aveail drep-tate, caci ei, ca victime seculare ale lacomiei Dom-nilor fanarioti, se interesau foarte putin a sti dacaasupritorul lor se numeste Caragea sat

Din toV locuitorii orasului Bucuresti, numai doutindivich impingeau simtimentul intristarii si al bu-curiei [Yana la esthemitate. Acestia erau PostelniculAndronache 1 uzluc si Dinu Paturica. Cel d'intaiu,dupa o viata de sultan ce traise atat timp, se des-tepta acum intr'o mizerie complecta. Sermanul om !in viata lui sernanata cu atâtea placeri nu cugetasenici o data ca fericirea o sa'l paraseasca vre-odata.

Amici adeverati nu avea, caci timpur trecutei salefericin intinsese mana si isi deschisese punga nu-mai desfranatilor si lingusitorilor; iar pe oameniicm onesti ii tratase cu asprime si dispret; incotrodar intorcea privirile, nu vedea de cat visele salecele de aur, ce indulcise atAt de mult trecutul vie-tel sale, prefacute acum intr'o asprd mizerie, care'lstrdngea cu tarie in bratele ei cele topite ple su-ferinte.

0 singura speranta ii mai remdsese, dar §i aceianu era de cat o nalucire amagitoare. El isi adusese

upt.

=coil vEar1 i Irma 235

aminte de duduca §i de Paturica §i 4ise in sine cuun zimbet plin de melancolie: «Dumnecjeu nt'a pe-depsit in adever penfru pacatele mele, dar nu m'aparasit cu totul. Pe Paturica Tam crescut in casamew, 1-am invetat carte §i '1-am procopsit. Pe Du-duca am acoperit'o de daruri §i alte faceri de bine;-ei dar se vor sili a me face sa uit pierderea trecu-tei mele

In momentul insa, când bietul fanariot cerca sase consoleze de marea sa pierdere prin aceste ama-oitoare iluziuni usa camerei se deschise si intra un,

aprod- al Hatmaniii, care ii dete pitacul urmator :

MAREA HATMANIE

(Durnnealui Postelnicului, Andronachel.«Starostea de negustori rrin anafora de la .27

«ale curgetoarei luni Septembrie face cunoscut aces-ctei hdtmAnii, ca suma ce a Fins din, venclarea mo-«§iilor dumitale, §i anume Plkisurile §i Chinuelile,c nu ajunge ca sa se plateasca intreaga suma ce« et dator lui Costea Bogasierul §i altor ipochimeni,ccerere facend ca sa se Ven4a si casa in care te«afli locuind, ca prin tertipul acesta sa se despagu-cbeasca toti datornicii. Ci dar Hatmania te pofte§tecca sa vii a sta fata. la Cochii vechi, unde este acse face vênclarea, spre a null rëmâne cuvint de«tagall .

1818, Sept. 19. Vet Hatman.Procit vel

fericiri.

)

Pita,

236 IncuLAE FILIMON

De §i prin acest pitac se dedea cea mai din urmalovitura starii fanariotulw, ei. insa II citi cu singerece, apoi batu in palme ca sa vie sluga sa'l im-brace, dar nimeni nu se arata ; bath de al doileacu mai multa violenta, §i abia dupa trecere de cat-va timp se infati§a inainte'l un randa§ de la bucatarie.

La vederea acestui individ murdar, Fanariotul seumplu de mânie, apoi dise slugei cu un accent brusc:

Cine te-a trimes aici, mojicule, §i de voesti?Apoi de, cocoane, audii batend din palme, §1

de, venii eu ca...-- Dar unde este arnautul, jupaneasa, Logofatul

Dinu, ai ? Unde sunt ? De ce ai venit tu de labucatarie, sa'mi ineci pieptul cu mirosul teti de ceapa ?

A§a e cucoane, ai dreptate, dar de, §th caQmul, n'am venit de florile mèrului, o fi ceva lamijloc.

Spune-mi curand ce este?Apoi de cucoane ce sa" fie?... Daca a fugit

toate slugile din curte §i am remas numai eu sin-gur singurel...

Cum se poate una ca aceasta?Stiu §i eü cocoane?Dar bine, cum au fugit ei fara sa-§i primeasca

simbriile?E, e! Cocoane; dumneata sa traie§ti, §i le-ail

primit, ba Inca mai cu asupra.Fanariotul, audind aceste uvinte, tresari ca un leU

ranit fara veste; el i§i aduse aminte de ce'l spuseseGheorghe vataful de la curte despre Paturica, §ide vorbele celor dow condicari din teatru, §i ofta

ciocoa VECIff gi wom 237

cu amar, dat era prea targiu; voind insa ca sa aflepana uncle ajunsese lasitatea lui Paturica, se adresaiaräi catre sluga :

Ett nu pricep nimic din ate imi spul; e§tibeat ?

0 fi s'asta cocoane, dar eu sput adevernl.Dar bine, eine le-a platit simbria ?Logofatu Dinu.Dar el n'are nici bani, nict porunca din par-

te'mt sa plateasca.Sa vecli cucoane cum merge §iretenia: Logo-

fatu Dinu s'a sculat pe Ia cantatul cocosilor, i ne-aspus ca dumneata at rnofludit; apoi ne-au intrebatce simbrie avem sa primim si ne-a platit la tott,unora in balm gata, iar -altora le-a dat lucrun deale easel.

Urmeazá pand la sfarsit, 4ise fanariotul tre-murand de manie si de dicperare.

Dupa ce a platit la tott, a scos armasarit §itelegarii din grajd, -§i puindu'i la butca dumitale ceera inearcata cu calabalacurile sale, s'a pus ihteensa0 a ie§it pe poarta, iar eu am rémas strangmult put-in ce am, §i o sã me duc §i -ea incolo.

Destul, destul, iest afara!Sluga ie§i, iar Postelnicul se imbraca singur nu-

mai de cat §i se duse la Curtea Domneasca sa in-talneasca pe spatar, ca sa se planga contra hotiilorlut Paturica, dar i acolo ii astepta o alta desamagire.

Obicinuit din timpul sea de rndrire ca toi sa'lsalute §i lingurasea, credea in vanitatea sa, cava fi tratat tot cu asemeni onoruri §i dupa caderea

--,.

amip'aici

---

sal

238 NICULAE FILMION

lui Caragea, dar se amAgea. Guardii de la poartaDomneasca care alta data ii faceail temenea panala pament, acum nici ca voira a'l privi. Ajurigand

anticamera Caimacamiel, intalni mai mulfe grupede boieri §i amploiati, dar ei in loc sa'l salute cain trecut i sa-i faca acele lingu§in umilitoare, pu-sera capetele in jos §i se prefacura ca nu'lfine, intra in odaia Spatarului, facu o multime deternenele de tot felul §i pline de cea mai mare in-josire; dar Spatarul, voind sa-§i rezbune asupra'lpentru insolentele ce sevar§ea cand se afla la pu-tere, se prefacu ca nu'l vede, §i incepu a vorbi cualta persoana venita de mai inainte.

Acest rece dispre al Spatarului, incurca in ade-ver pe fanariot, dar nu-1 descuragia : el facu putinzgornot ca sá. atraga atenOunea rnarelut functionar,care voind sa se desfaca de densul mai curand, ii

c)ise cu nepasare :Ce te aduce la mine archon Postelnice ?0 mare nenorocire, efendim.Nenorocire!... Si chiar la dumneata, can e§ti

cel mai mare prieten al norocului ! Asta nu e decrequt

Fanai iotul simti toata greutatea acestor sarcatme,dar continua povestirea nenorocirilor sale.

Da, archon Spatare, adaoga el, e mare neno-rocire, o talharie ne mai auclita.

Si a cutezat talharii ca sa calce casaorn ca dumneata Curios lucru !

La aceste cuvinte fanariotul ingalbeni, caci ince-lesese tot veninul satiric ce co4nea intr'insele dar

ved. In

unui...

In

CIOCOII VECH1 SI NOUI 239

tacu. Spatarul veclend cat de mult lovise amorul pro-pria al bietului fanariot, si voind a-i face poz4iuneamai suferita, ii clise :

Ia spune-mi boierule, cunosti pe hov.?Da, archon Spatare ; este vdtaful meu de curte

pe care 1-am scos din trerrce si 1-am procopsit.Si cum se numeste el?Dinu Paturica.Cunosc un om cu numPle acesta dar el este

Same§ la Hatmanie.Acela este, nu te inseli.EI bine ce voesti sa faci cu dênsul?'Sa-1 bagi in puscarie, sa-i tai urechile nele-

giuitului, sa-1 pui in teapa! clise fanariotul cif oagitMiune ce-1 facuse sa-§i piarcla min*.

Asta este foarte lesne de facut pentru un om cadumneata, dar nu si pentru mine.

Dar de ce, arhonda?Pentru ca Dinu Paturicd este boier cu caftan,

§i se afla in husmelul .erei.Va sa dica sa remaiu pagubas?Ba nu boierule, dar trebue sa luam lucrurile cu

uzul subpre, si cand vei dovedi ca este adeveratceia ce-mi spui atunci il voia pedepsi dupa villa.Atat de a cam data si lasa-me caci am treaba.

Fanariotul iesi din odae disperat de cruda iro-nie cu care fusese tratat de Spatarul, si se duse sapranzeasca la unul din amicii sei, iar dupa ce indpta,lua drumul ce ducea la Kera Duduca, cu scop de aa se consola prin gracioasele eI mangaieri de in-semnatele pierderi ce suferise in asa scurt timp.

240 NICULAE FILIMON

Ajungand la poarta, batu de trei on, dar nirneninu veni sa-i deschicla. Suparat de aceasta contrarie-tate, impinse cu tarie in poarta, ea insa se deschisefoarte lesne. Intra in nauntru turburat de o multimede cugetari triste, privi ferestrele easel, dar in locullurninei ce alta data II incanta vederile, de asta datanu veclu de cat un intuneric foarte gros. Trebue safie §i aci o tainA, clise el in sine, indreptandu-se catrelocuinta Duduchi, dar in loc sa fie primit de dênsadupa obiceiti, II e§i inainte o tiganca batrana tinendun sfe§nic in mana.

Undo este cocoana Duduca, bre ? intreba fa-nariotul Cu manie §i impacienta.

S'a mutat d'aicea, cocona§ule.Cand §i unde s'a mutat? Spune cioara de graba,

ca te omor.Spui coconasule, mancate-a§i.Spune curind.Asta-cli a venit boieru Dinu, §i a vorbit ca

veun ceas cu dumneati, apoi s'a dus §i dupa cat-vatimp ne-am pomenit cu vataful de Arabagil ca vinecu sase care, §i incarcand tot din casa, a luat dru-mul spre Sf. Nicolae din tiganie.

Adev6rat este ceia ce imi spui ?Foarte adeverat, cocona§ule.Dar Duduca ce s'a facut, dupa plecarea carelor?A mai §equt pana ce a venit coconu Dinu cu

butca dumitale §i a plecat cu dumnealui.Ei bine, n'ai putut tu sa o intrebi unde se duce?Am intrebat'o cocoane.§i ce ti-a respuns ?

CIOCOLI VECHI SI NOW 241

Mi-a spus cd se duce sä. se cunune cu coconulDinu.

Cand?Asta-di.Unde?Nu §tiil.Spune cioara nu tagadui, ca-ti resucesc gatul.Nu me lua iute cocona§ule, ca me zapacesc.Spune-mi curind.La biserica Lucaci.La ce ceas?La doue-spre-dece din noapte, dar sa nu-i spui

cocoanei, ca-mi pune coarne.Fanariotul privi orologiul, §i veqend ca se apropia

gra cununiei, e§i pe poartd §i alerga cat putu ca saintampine rail.

Cand ajunse la biserica Lucaci, ceremonia cunu-niel era pe la temeiul ei, sau pe la ( Isaia dantuie§te >dupa cum dice proverbul. El intra in biserica numaiin anterit §i in fermenea, caci giubeaua §i-o sco-sese din causa marei caldun. Foca sa de fel brunadevenise intocmai ca a unui faur de fer din causaprafului ce se pusese pe densa in grozava alergare;ochii sei alta data negri §i incadrati cu un alb per-fect, acum eraU ro§ii ca sangele §i exprimau ferociatigrului iritat pana la cel mai inalt grad.

Cum intra in biserica se repedi cu furie asupralui Paturica §i a Duduchi, can vedendu-1 atat demult iritat §i gata a-i sugruma cu mainele sale celerobuste, intrarã in altar, §i se pusera sub aparareainviolabild a religiunei. «40 a! talharilor, dise el.

N. Filimon: Ciocotl vechY ft nova. ICI

242 NICI3LAE FILIMON

V'ati ascuns in altar, ca sa. scapati, dar sunt in«stare sà. ye hräpesc chiar din bratele Int Christos,sati din ghiarele Satanei, ca sa-rni sting focul Ces-

cbunarei in sangele vostru cel marsav?» Si de odatacu vorba, se repecli spre altar ca sa sasie victi-mele sale.

Opreste-te boierule, strigara cu uimire preotii,oprindu-i intrarea in altar.

pe nelegiuitii can mi-au mâncat starea,si-au batut joc de cinstea mea ; ye dk,

cam in starea de apelpesie in care me aflu, dati focbisericei de se duce pomina. i voi yeti da seamainaintea lui Dumnecleu.

Da bine boierule, ce red facut acesti oa-meni? Spune sa stim i noi!

Ce reu facut, c,licetl voi? Ei bine as-cultati si yeti afla :

El se numeste Dinu Paturica, i e fecior deopincar. Eu 1-am luat de mic copil in casa Inca;1-am crescut i 1-am procopsit, iar el drept multumire

resplatire mi-a mâncat starea i m'a lasat in sapade lemn. Pe densa am luat-o asemenea in casa mea,am acoperit'o cu diamanticale, salun i matasarii cape o domn4a, dar ea nemernica s'a unit cu acelta.lhar, i tocmai acum cand imi pusesem toata na-dejdea mi-au luat tot din casa si m'auparasit. Acum dar, and cunoasteti nelegiuirea lor,dati-mh, sau intru cu sila trecend peste trupurilevoastre.

0 lupta grozava se gala intre disperatul fanariotintre preotl. Aceasta lupta dura numai cate-ya

<

Dati-misi dacimi-i

i-ati

mi-aii

§i

inteinsii, ei

i

CIOCOlt VECHI SI NOUI 243

minute, caci fanariotul, slabit moralice§te §i fizice§tedin cauza moliciunei §i a beuturilor ce-i dadea sabea vicleana Duduca, nu putu sa reziste mult timpunei teribile crize morale ; el dar ridica ochii catrecer §i clise : «Dumne4eule ! pedepsit de ajunspentru pacatele mele, nu me lasa nerazbunat !>> Apoi6* jos fard simtire de unde nu se ridica de catca sa duca inainte o viata. mizerabila. El era lovit dedambla §i i§i pierduse

Patin in urma acestel scene, Paturica. §i Duducatraversati ulita Baltdretului, ca sa se duca acasa laden§ii, unde ii a§tepta cina §i cele-l'alte veselii nuntiale.

CAPITOLUL XXVIII

Blestemul pArintesc

Scena petrecuta in biserica Lucaci, produse unmare zgomot in societate. Cat-va timp nu se vorbide cat de inebunirea Postelnicului Andronache,§i mai cu seama de marturisirea lui prin care de-clara pe Paturica de autor al tuturor nenorocirilorsale. Este insa un proverb romanesc care 4ice :«Timpul face §i desface». Societatile urnane, acestamalgam compus din fiinte bune i rele, intelepte§i nebune, pline de curiositate §i impasibile, bizare§1 natange, de multe on se alarmeaza de fuga unuiprincipe, de caderea until popor in sclavie, sail defalimentul until bancher.

In asemenea cacluri, mulOmea se aduna in grupe

m'ai

mintile.

244 NICULAE FILIMON

pe ulite §i in locurile publice, rationeazd asupra eve-nimentului, vorbe§te cu zgomot, declama. §i se in-furiazd. Jurnali§tii fac articoli fulgeraton §i plini desemnul mirarii §i al intrebarii, prin care se silesc ada faptului o importanta de o mie de on mai marede cat are el in realitate ; dar pe data ce trece timpulcerut pentru satisfacerea curiositatii publice, o taceremormantala se respande§te asupra faptului; principelecagut remane cu oasele sdrobite de cadere, poporulsclav geme cu lantul de brate, iar creditorii falituluifraudulos, se multumesc cu 4ece la suta din capete,fara ca societatea sa se turbure cat de putM. Iatace este societatea in vanitatea el; de aceia Pauricaca om intelept ce era, la.sa lumea sa vorbeascã ce'iva placea §i cat ii va placea, iar el i§i regula casa§i interesele sale cat putu mai bine.

Starea luf se compunea din trei moii, cloud vii§i o casa pe una din cele mai frumoase ulite aleBucure§tilor. Daca el s'ar fi gandit mai bine la nes-tatornicia §i ticalo§ia lucrurilor omene§ti, negre§it cas'ar fi oprit aci, §i ar fi petrecut o viata dulce §i ii-nitita; dar el era ambitios §i ambitiunea nu aremargini. De ce folos ar fi fost avutia pentru densul,daca fi lipsit acea pozitiune sociala, care ar fiputut sa'i deschicld u§ile boierilor celor man, §i sa'lfaca egal cu den§ii ? Iata ideile ce preocupau pePaturica in primele clile ale emanciparel sale dinclasa vatafilor de curte.

In timpul acela sosi §i cartea viiru1uj Dervi§ Med;met, prin care facea cunoscut boierilor §i poporului

erocort vEcirl sr Nom 245

roman, ca Alexandru Sutu s'a numit Domn al TerelRomane§ti.

Paturica, voind sa profite de acest eveniment, maiintdi se informa despre starea lucrurilor §i dupa ceaflä numele tuturor persoanelor ce inconjuraa penoul domnitor, incepu a se duce des pe la curte,§i prin lingu§iri pline de baseta, dobandi cu incetulfavoarea tuturor. Casa lui devenise un loc publicuncle se ddunati toti parazitii Bucure§tilor, caci dinnenorocire aceastd lepra a societatei exista §i peatunci, cu deosebire ca, parazitii din clilele noastresunt favorizati §i pu§i in slujbe.

Fanariotii veniti din Tarigrad cu Alecu Voda Sutu,gaseau in aceastä casä un tezaur de toate cele maiincântãtoare placeri. Vutcele §i cafelele cple mai bune,ciubucele §i narchelelile cele umplute cu parfumatultutun al Siriei ; jocurile la noroc cele mai despuie-toare §i femeile cele cu ochii mai fermecatori de catai Vasiliscului ; toate aceste puternice baterii de co-ruptiune, erat adun ate in casa lui Paturica. In fineori-cine intra in acest palat fermecatoresc, ie§ea in-cdntat de placerile ce gusta intr'insul, iar mai cuseama de buna primire §i de ingrijirea cu care eratratat de gentila §i mult iscusita fanariota.

Paturica §tia tot ce se petrecea in casa sa, darin loc sd se de§tepte intr'insul simtimintul de onoare,din contra, el se bucura cand vedea pe fanarioti of-tand §i facend ochi dulci femeei sale.

Aceste infamii il facurá sa fie foarte bine primitla curte, iar mai in urma ii procurara rangul demare Stolnic §i functiunea ispravniciei de streini,

246 NICULAE FILIMON

care'l puse in relatiune cu consulul rusesc §i austria-cesc, doue mine noi de exploatat.

Inteo 4i, el dadea masa mare protectorilor §i

noilor sei prieteni. Toate dispozitiunile se luasera casa multumeasca cu desavar§ire pe oaspetl. Cornulabondentei coprindea mai putine bunatati in corn-paratiune cu cele ce se vedeati pe masa parvenitu-lui. A§ dori sa descriii numerul oaspetilor, impreunaCu calitaple morale §i fizice ale fie-caruia in parte,dar asta se atinge de epopee, §i 'mi-e frica sa nume tranteasca Pegas. Me marginesc darpovestirea unui incident, care turbura acest ospdtmaret, §i umili foarte mult mandria lui Paturica.

Pe cand multimea fanariotilor manca §i bea inonoarea lui Paturica, un sgomot de trasura se aucliin ulita. Acest zgomot venea de la o carucioara detara fara coveltir (neacoperita). Ea era trasa de dolcal slabi ca ni§te iezrne, §i condu§i de un baiatimbrdcat terane§te. In lauiltru ei a a§ternut fin pestecare era pusa o scoarta (covor) ro§ie cu vargi, pecare §edea un boerana§ de provincie, imbracat cuanterill de dimie verde, cu caravam (nadragi) depanza alba de casa, cu tarlici §i iminei ro§ii in pi-cioare, cu libadea de aba alba impodobita cu gai-tan negru, §i cu un cauc ascuOt indesat pe cap.

Daca cine-va ar fi calculat varsta acestui boierde tara dupa peril sei cei albi ca zapada, negre§itcd '1-ar fi dat de la §apte-cleci pand la §apte-geci §icinci de am, §i nu ar fi gre§it ; judecat insa dupafalnica tinere a corpului §i dupa frageclimea fetei

Liumai In

cloccat vEclli SI Noir' 247

sale si ochii cei plini de inteligenVa i mandrie, Tarfi luat drept matur, dar nu betran.

Cum ajunse caruta in dreptul caselor lui Paturica,boieranasul clise vizitiului : Opreste Stane. Carutaincetd de a mai misca, iar boierul se dete jos intrain curte, si de aci in sala de jos a caselor.

Privirea lu se opri mai intai asupra multimel dearnauti si de feciori ce iritraU i eaU, finend in mainifarfurii pline de cele mai gustoase bucate ; dupdaceia observä cele-l'alte amanunte ale casel si re-mase uimit de luxul i boga0a ce coprindea intr'insele.<Oare nu me voi fi amagit ! cugeta el in sine, astaeste casä de boier de protipendada, la saltanat dom-nesc». i ca sa se incredinteze daca nu era un visceea ce vedea, opri pe un arndut, clise :

Ia spune'mi, dragul meti, ce boier sade in casaaceasta ?

Arnautul, luand pe bietul batran drept cersetor,ii clise cu ironie :

Sä vii Sambata mosicule, ca asta-ch nu faceboierul rnilostenii. .

Ia lasa milo6tenii1e la o parte, si respunde-mila ce te-am intrebat, c,lise boierasul cu un glas aspru,ce indica supdrarea ce'l pricinuise umilitoarele ex-presium ale arndutului.

De ce nu, dacd voesti. Aici locueste mareleStolnic Dinu Paturica Hale Ispravnic de streini.

Dar saraiurile acestea i cele ce se coprindintr'insele, sunt toate ale lui ?

Da, ale dumnealui.Apoi daca este asa, spune'l c'am venit sag

§i 't

248 ITIOULAE FILIMON

\red, cd sunt multi ani de and nu '1-am veclut.Si cine sa'i clic cd e§ti ?Spune-t cd sunt tatal dumisale, §i me numesc

Treti Logofat Ghinea Paturica ot Bucov sud Saac.Arndutul privi pe batran cu mai multa bagare de

seama, dar saracia ce se vedea intiparita pe vest-mintele cu care era imbrdcat il opri de a anurqamandrului sea stapan un tata atat de umilit §i trentaros.

Batrinul sinrci aceasta, §i infuriindu-se de nebd-garea in seama cu care il privea arnautul, clise:

Ascultä mojicule, du-te numai de cat despune stapanului Veil ca am venit sal véd, sailarata-mi odaia in care se afla, sa intru eu d'a drep-tul. Osti d' aci ! (fugi d'aci!).

Aceste cuvinte ale batrinului, fiind pronuntate cuvoce tare, patrunsera pana la auzul lui Paturicd, ca-rele incelegend dupa accent cd persoana ce in-treba de dênsul era tatal seil, ie§i in sala §i ordondarnautului sal goneascd.

Dar bine cocoane Dinule, cum pot cuteza ellsa dati afara pe un om care se nume§te pdrinte aldumitale ? réspunse arnautul con fusiat.

Da fiule, sunt batrinul tett tata. Nu me cuno§ti?Auzi acolo obraznicie ; un cer§etor de uliO, sä

se numeasca tata al meti! da:ci'l afara pe brand, au-4it'ai voi? Ea nu am tata. Apoi se retrase in ca-mera ca sa nu turbure petrecerea amicilor sei.

Batranul auclind pe fiul sell pthnur4ind aceste omo-ratoare cuvinte, i§i pierdu mintile; faa lut deveniteribila §i ameninOtoare ca a unei fiare salbatice,care voe§te a sfa§ia pe cel ce a ranit'o.

CI00011 VECHE SI NOIJI 249

In paroxismul dar al furiei sale, se repecli in ca-mera ospatului §i puindu-se fata in fata cu ingratulsed fill, 4ise: «Ce nu me cuno§ti, fiule? Acest trup«uscat de batrinete §i de saracie nu este el care«dat viata? Aceste maim sbarcite de munca, nu«sunt oare ele care te-a mangaiat in copilaria ta,«§i 'ti-a pus in mana condeiul cu care te-ai pro-«copsit §i ai ca§tigat aceste bogatii? Nu te gande§ti«nenorocitule ca savar§esti un pacat osandit le-<gile firei §i de obiceiurile politice§ti? Iuda a vindut«pe invetatorul sell, dar nu s'a lepadat de tatal seu!«Riul cel maret §i inconjurat de verdeata, tagaduie§te,«el oare umilitul izvor din care i§i are inceputul ?<Inca odata, te rog fiule, vino in bratele mele sa te«sarut, §i dad bine-cuvintarea mea cea de pecurma, caci sunt batrin §i poate sá mor fara sa temai veclh>

Paturica care nu vedea in acele momente de catumilirea sa in fata celor mai de frunte boieri aiDomniei, porunci de-al doilea §i cu mai multa as-prime ca sa.-1 scoata afard din casa.

Batrinul veclend atata impetrire de inima clise cuun aer profetic: <Dumnecled care cunoa§te §i vedeotoate, sa ajute, fia blestemat ce e§ti! El care«te-a inaltat atat de mult te va pogori mult mai jos;de cat unde te aflai. A ceste bogatii ca§tigate prin

ti le va risipi, cum risipe§te ventul prafulede pe arie. Cum me gonesti tu pe mine, sa te«goneasca ingerul Domnului in toata viata; sa nu< aibi prieteni in nenorocire, sa umbli din casa in«casa cer§ind paine ca sa'ti astamperi foamea §i o

d.-

salt

nu'ti

«nelegiuiri,

250 NICULAE FIL1MON

ctreanta ca sa-ti acoperi goliciunea; sa lingusesti toateetarafurile, si totl sa'si batã joc de tine. In chinu-«rile boalei tale, sa nu aibi pe nimeni care sà te man-gaie, si in vedeniile tale ati stea inainte toatefat-ã de legile tale. Amin. Fie, fie !...pDupd ce batranul rosti acest teribil blestem, puse

mdinile la ochi si iesi din casa fiului set cu repe-diciune; iar Paturica Ii continua ospatul fard sa seturbure cat de putin de amarele imprecatiuni ale pa-rintelui séti.

El se ocupd de noile sale cunostinte si de folo-sul ce putea sa." traga" dintr'ensele; dar tocmai pe candse ridica cu ambitiunea pAna la cele mai inalte dem-nitäti ale terei, un nor politic veni sä intunece pu-in sperantelor sale.

Inca din anul 1814, Nicolae Scufu, grec din ora-sul Arta (in Peloponez) si Riga Palamide, formaserdo societate cu scop de a pregati pe Greci pentruliberarea patriel bor. Aceasta' societate isi avea co-respondentil i comitetele lor in Odesa,Galati si Bucure§ti ').

Membrii comitetului din Bucuresti cunoscend in-semnatele servicii ce ar fi putut sa aduca. Alecu Vodauu revolutiunei grecesti, ii propusera sã intre §i el

in societate, dar uu refuza. Prin aceasta conduitdneasteptata a principelui, secretul societatei puteasa fie descoperit, si s'ar fi pus in pericol viata ce-lor mai insemnati barbaci ai miscdrei. Mijlocul dar

1) Vegi istoria principatelor dunarene de Palauzoff §i istoriarevolutiunei grecesti de Ioan Filimon.

soarele

Kisinan,

cIocoil VECHI SI NOUI 2E51

cel mai propriti, spre a evita aceasta nenorocire, fuinveninarea lui Voda la 19 Ianuarie 1821 prindoctorul Cristali, prin medicul sea particular.

Acest eveniment de §i contraria oare-curn planu-rile ambitioase ale lui Paturica, dar el in loc sa dis-pere, astepta cu sange rece prefacerea ce putea saia lucrurile; si fiind-ca nu putea sa prevacla cele ce&au sa se intample, lingusea pe toti fara excepOeca faca popularitate.

Revolutia lui Tudor Vladimirescu, ce isbucni adoua ci dupa moartea lui parea venita intr'-adins ca sa dea ocasiune lui Paturica a arata lumeiduplicitatea i lasitatea caracterului sea. El se gandifoarte mult asupra acestei mi§cari, iar mai cu seamaasupra foloaselor, ce ar fi putut trage dinteansa.Ast-fel dar, pe cat timp revolufnmea se cornpuneadin Tudor Vladimirescu, Macedonschi i cata-va pan-dun, el tinea d. partidul boierilor, i calomnia im-preund cu densii pe acei bravi care isi pericolauviata spre a da Orel drepturile ei cele vechi; iardupa ce revolutiunea triumfa i sili pe boien a orecunoaste si ai jura credinta, atunci Paturica de-veni cel mai fierbinte aparator al ei o esploatacat putu mai bine; dar intrarea lui Ipsilante in Ora

proclamatitmea lui cea mareata facu pe ciocoisa'si schimbe politica. dpsilante in taral... clise cio-coiul in sine; un fecior de Domn cu o multime deviteji dupa densul i ajutat de Muscah! Asta e o mi-nunata intamplare, i cauta sa me folosesc de densa.0 sa me scriü intre mavrofori!... Dar bine ce va4ice atati prietern ai mei ce se afla intrati in osti-

Sutu,

sa'si

§i

§i

8um,

252 NICTILAE FILIMON

rea lui? E! si ce'n-n pasa mie de densii? Ei suntniste calici can s'ad sculat cu razmirita impotrivaimparatiei, ca maine yin turch §i '1 risipesc ca pepun de potarniche; in vreme ce Ipsilante de si estesi el apostat, dar este sprijinit de prea puternicaimparape a Rusiei. 0 izbandä sa faca numai si pareca'l vecl Domn in .card §i rasplatind cu galantomiepe toti care 'I-ad ajutat. Me void duce dar la den-sul si vol pardsi pe acesti calici ce cantà toatä cliva:< Ah! sabia lui Traian intr'o mana de roman) §i lechiorae =tele de foame.

Dupa ce ciocoiul se impa.ca cu con§tiinta sa inprivir0 lasitatei ce voia sa comita, si dura ce isifacu toate dresurile cu unul dintre consul', poruncisa inhame armasarii la butca si se duse la Colin-tina ca sa se prezinte inaintea lui Ipsilante.

Trecusera cloud ore de când el astepta rândul dea intra la prir4u1, dar acest timp nu-I pierdu in darn,caci lega relatiuni de prietesug cu capitan lordache,Constantin Duca si Vasile Caravia.

Iii momentul insa când e 1 oferea acelor talhari dedrumuri ziafeturile cele mai delicioase ca sa doban-deasca favoarea lor si printeansa pe a lui Ipsilante,usa camerel de audienta se deschise, si iesi secre-tarul principelui, carele facu semn lui Paturica saintre in launtru. .

Ciocoiul isi scoase cizmele cele de saftian rosn siramdind numai cu mesh, isi puse o pereche de pa-puci galbeni de Tarigrad, 41 stranse giubeaua lapiept si intra in camera lin Ipsilante, unde dupa cefacu cAte-va complimente pline de lingusire, voi sa

CIOCOII VECHI 1 NOUI '253

sdrute haina principelui, dar fiind-ca principele re-fuza cu delicateta acest act injositor, ciocoiul sarutaciucuril patului pe care §edea Fanariotul.

Savarsindu-se aceasta ceremonie, Paturica se traseputM dandarate si luand o pozitiune umilitoare clise;

SA. traiesti Maria ta intru multi ci. fericiti am!EU sunt stolnicul Dinu Paturica Hale ispravnic destreini, si am venit sa me inchin Mariei tale ca osluga. plecata ce sunt, si sa primesc stralucitele po-runci ce te vei milostivi a'nni da.

Fanariotul fiind informat foarte bine despre Patu-rica, se uita drept in ochii lin', si dupa ce'si terminaobservatiunile sale fizionomice, dise cu un zimbetrece si ironic:

Am audit, arhon Stolnice, cd WI om desteptsi cu pricepere in treburile tarei.

Laude Maria ta; fac si eu ce pot ca un ommic ce sunt.

Am mai audit ca dar asta nu e treaba mea;se dice iarasi prin lume ca fiind Same§ la Hatmanie,s'ar fi pierdut o piatra verde de mare pret... Darnici asta nu me priveste.

Nu crede Maria ta! astea sunt defaiman ce yindin pizma, caci am prea multi vrajmasi.

Ai dreptate archon Stolnice, tot ce e mare epizmuit. Dar sa lasam la o parte toate acestea, sisa vorbim ceva despre interesele noastre. Te rogciteste acest ravas, si de odata ii dete o bucata dehartie stransa in forma de ravas.

Paturica privi rävasul si recunoscu forma descriere a unuia dintre consulii puterilor streine.

254 NICULAE FILIMON

Cite§te'l archon Stolnice, nu te sfii, lise Ipsi-lante veclend pe ciocoi incurcat.

Paturica deschise de-al doilea rava§ul §i citi fra-zele acestea:

Ilustre Principe!Cunoscend greutatea misiunei ce aveti a implini,

ocred ca ye aduc un mare serviciii recomandandu-veope stolnicul Dinu Paturicd, care prin iscusinta §.1 cu-ono§tintele ce are despre trebile tarer, ye poate ajuta«in multe imprejurari. El trebue sä. vie astd-di sail«maine la Inaltimea Voastrd, cgci '1-am vestit prinoosebit bilet din parte'mi. Informatiunile ce 'ti-amodat in trecutele (Pe despre acest boier, sunt destulode precise, ramâne la Inaltimea voastra sd profitati«de marele lui talentel.

Sunt al In..N.

Acest rava§ raspândi multa lumina asupra nein-telesei pozitiuni in care pusese Ipsilant pe Paturicaprin mu§catoarele lui cuvinte. Ciocoiul inteleseseimensele foloase ce putea sa' traga servind intereselceapului eteriei grece§ti. Strânse dar rava§ul §i-1 detecu mult respect in maim prirqului, carele dupd ce11 rupse in mici bucati clise:

Ei bine archon Stolnice, eu am s4 imparta-sesc o taina care poate sa te ridice la märire i bo-,gatie, daca me vei sluji cu credinta, dar care ne-gre§it te va pierde daca me vei in§ela sau me veivinde; ai auclit?

mom VECHI SI NOUI 256

Spune-mi, Maria ta, ce am de facut §i respunqcu capul ca nu vet fi nici in§elat nici vindut.

Asculta archon Stolnice. Cuno§ti pe DomnulTudor ?

II cunosc Maria ta.Il cuno§ti bine?Foarte bine, Maria ta.Spune-mi dar, ce fel de om este?Este viteaz §i drept, Maria ta.Astea sunt darurile ce poate avea; eii voiii sa

afiu cusururile lui.Are §i cusurun.Care sunt acele cusurun, spune'mi?Este mândru §i furios la mânie.Aste 'ml plac; dar ia spune'mi, iube§te banii?Nici de cum Maria ta.Dar muerile?Nici pe dênsele. .

La aceste cuvinte, prin care Paturica fail voia safacea panegiricul omului pe care voia sa'l vinda, Ip-silant remase uimit. Viteaz? dise fanariotul in sine;drept! ne-iubitor de bani §i de femei! Iata calitaticare poate sa faca dinteinsul un Caton, un Brutus.Prin vitejie el i§i va face un nume mare in toatacara! Prin dreptate va dobândi iubirea norodului; eldar va fi mare §i puternic! iar eu voiu fi mic! EuAlexandru Ipsilant, fiu de principe §i general de bri-gada; ea care am stat cu capul ridicat inaintea luiNapoleon: eu care nu am tremurat in fata morcii,ce venea asupra'mi din milioane de gun de foc, same ved silit a pleca capul inaintea lui Tudor? Asta'i

256 NICULAE F1LINION

cu neputinta! Ce voi face dar? Vol porni numai de-cat la Cotroceni, ca sa zmulg din pieptul i inimaprotivnicului meg acele virtuti care asta-sh chiarfac mai iubit i mai respectat de cat pe mine!... Darbine, eg am jurat sa me lupt in contra necredinciosi-lor, iar nu sa vers sangele crestinilor!...

Dupa ce trecura aceste ganduri sinistre, ce sfisiagfara mila pe fanariot, o liniste se respandi pe fatalui, i un zimbet usurel se arata pe buzele sale.

Paturica, care examinase cu multa luare amintefata fanariotului, stia ,acurn ca i densul care eragpasiunile ce'l sfisiag inima, cu toate acestea el stain picioare nemiscat tinend intr'o mama' i1icuI §i cucea-l'alta giubeaua strinsa la piept, fara sa lase ase vedea pe fata sa de cat nepasarea §i nevinova-.tia reproduse cu cea mai mare fineta.

EI bine, archon Stolnice, exclamd fanariotul,imi spuneai ca Domnul Tudor este cam furios ?

Ba furios cum se cade, el socoteste pe un omca pe un pui de vrabie.

Ce spui, archon Stolnice, sa fie oare adeveratceea ce gici ?

Chiar eri a spanzurat pe unul din eel mai defrunte viteji, numai i numai pentru ca s'a dus cuvre-o neferi i aü spart o carciuma din DealulSpirii.

Si '1-a omorat, ?

Ca p'un pui de gaina, Maria ta.Ei bine, ce slice ostirea lui despre aceasta?Nemultumirea se vede zugravita pe toate fetele,

dar nu cuteaza nimeni sa-i faca bagari de seama.

il

cati-va

ai

CMC011 TECH/ SI Nom 257

De ce ?Ffind-ca se pomenesc cu gachi lui esiti ca din

pament §i totul se ispraveste intr'o clipa.Ipsilant se puse iarasi pe ganduri. De asta data

insa fata lui era acoperita de o veselie sinistra; else scula de pe pat §i neteclindu-§i cat-va mustatile,Oise lui Paturica :

Asculta archon Stolnice, dar baga de seamala ceia ce am sa-ti spul, cad d'aci atarna fericirea§i nenorocirea ta.

Ascult, Maria ta.Doue sabii pot sa intre intr'o teaca ?Nu, Maria ta.Dar o tara poate fi stapanita de doi Domni

de-odata ?Nici asta nu se poate, Maria ta.Ei bine! tara româneasca are asta-cy doi Domni

sail cel putin cloi petitori la domnie : unul este Tu-dor §i cel-Plat sunt eil. Me intelegi ?

Te inteleg, Maria ta.(Unul dar dintre noi trebue sa piard, §i acel unu

este Tudor, Maria ta?El insusi, §i aceasta o cer de la tine. Revasul

consulului chce curat ca e§ti cel mai intreprinOtorsi mai indemanatec dintre boieri; fa-mi dar aceastaslujba' §i te voiil face cel mai bogat dintre toti.

Gata la porunca, Maria ta, dar n'ar fi reilsa-mi areti si mijloacele prin care sä pot sa.vAr§iaceasta mare fapta.

Mijloacele dici?... Dar tu insuti mi-ai spus cäel este mandru §i nesocotit la manie. Stramosul nos-

Nieulae Filimon: Ciocod mail V iota. 17

258 NICULAE FI ;AMON

tru Adam a pierdut raiul numai pentru nerabdare;de ce dar el sa nu-si pia* capul, cand are douedin cusururile cele mai de capetenie?

Te iMeleg, Maria ta.Du-te dar in lagarul lw, si indeamna pe win

din ostasi la nesupunere, iar pe alOi la jafuri si sil-nicil; apoi fa ca sa le afle Tudor pe toate acestea ;si fii sigur ca cu cat spinzuratorile se vor inmultiin lagarul lui, cu atat noi vom izbuti mat bine. Cuno§tiputerea mea, stii ca sunt ocrotit de marea impe-rape ; lucreaza pentru mine §i norocirea ta e facuta.

Sa traiesti, Maria ta, esclarna Paturica facendo temenea pana la pamant, dar a§ vrea sa still sieu plecatul Mariei tale rob, cu ce o sa me aleg dintoate acestea ? Maria ta esti luminat si cu praxis si§tn mai bine de cat mine prin cate primejdn am satrec eu, nemernicul, ca sa savar§esc poruncile Ma-riei tale.

Ipsilant se gandi putin, apoi lua pana in mana §iscrise pe o coala de hartie cuvintele acestea :

Eu Alexandru Ipsilant, principe de nastere si ge-neral de garda al nebiruitei ()still rusesti, me in-datorez a resplati pe boierul roman Stolnicul DinuPaturica, pentru slujbele savirsite de densul eterieielinesti, nurnindu-1 de o cam data ispravnic pestedoue judete din cele ce se afla acum in stapanireamea; iar daca milostivul Dumnedeu imi va ajuta

« sa stapânesc tara intreaga, il \Toni face caimacamal Craiovei.

A. IPSILANT .

cmcou VECHI sI Nout 269,

Tine hartia aceasta si silestete cat vei puteasa impline§ti poruncile mele; iar cand lucrul va fisavdrit, vino cu densa sa'tt iei resplatirea.

Paturica saruta mana fanariotului si se retrase.

CAPITOLUL XXIX

Un suflet nobilLa extremitatea despre miac,la-noapte a mahalalei

Otetarilor, era pe timpil lui Caragea o ulita infun-data, strimta si neincetat plina de norm. In aceaulita se aflati mai multe casute invelite cu trestie,in care locuiati numai sacagii si carutasi. In mijlo-cul acestor bordeie mizerabile era o cash, care prinarchitectura el de ordin otoman §i prin mica gra-dina compusa din arbori roditori si flori, atrageafoarte mult bagarea de seama a trecatorilor

Curtea acestei case era ingradita cu uluci de ste-jar ascutite la virf §i foarte inalte, iar in partea des-pre fatada ulitei, avea parmaclicuri cioplite §i a§e-clate cu mare gust. In rnijlocul ingradirei era o poartacu doue canaturi, invelita cu streasind de uluci ma-runtele, ca sa o apere de stricaciunea ploilor. Invirful acelui inveli§ erau doi capriori in forma desceptru, avend fie-care la extremitatea de sus uncoco§ lucrat in lemn foarte gros, iar pe fatada stal-pilor erau sculptati doi §erpi tinând cae un merin gura. .

Casa era de zid, cu un singur etaj si impartita

260 NICULA E FILMION

in cloud camere §i un pridvor. Invelitoarea et erade olane, iar la cele cloud puncturi unde se unescdoliile, avea cate o ba§ica de pamant srnaltuita cuvirful in forma de pasere.

Usa principala ce conducea inauntrul easel eracompusa din mai multe bucati de lemn lustruite curandeaua si legate de captusala principala prin cuiede fier alb cu capetele rotunde si lustruite.

Langa pridvor era o gradinita formata din cate-vavite legate in forma de bolta, un corcodus, doi zar-zari si cati-va persici, printre care era cate-va brazdedespartite intre densele de bucati mici de caramichfoarte frumos aseclate. Aceste brazde erau pline degaroafe salbatice, ochiul boului, lemnul domnului silimba mie1ue1ului '); iar pe langa ingradirea de tres-tie a micei gradim si pe prispa caselor erail arqateo multime de oale cu maghirani, indru.saimi si alteflori scumpe de pe atunci. In unul din colturilecurtei era un put cu roata langa care se formaseun lac de apa ce servea de scaldatoare cator-varate romane§ti §i lesesti.

Interiorul caselor era ast-fel aranjat: una din celedoue camere servea drept camara pentru conserva-rea proviziunilor, iar cea de a doua, destinata pen-tru locuinta, era pardosita (pavata) cu caramicli vop-site cu vopsea rosie §i avea doué paturi turcestiacoperite cu saltele, perne si macaturi de cit. Aproapede ferestre era o masa de brad aLoperita cu o pano,la

1) Nurne de flori ce se cultivau pe atunci i chiar acum pringradinele meseria0lor.

crocon vEclut qr Nouf 261

alba' cu marginile de borangic galben, pe care eraupuse cate-va cari una peste alta, hartie de scris §io pereche cabman de alama; iar sub aceasta masase vedea un i§lic invelit in hartie groasa, o perechecisme turce§ti de saftian ro§u §i o strachina cu oud.

Pe peretele despre resarit erat doue icoane a§e-zate pe o bucatd de stofa. Langa densele se afiao sticlutit cu aghiazma, un manunchiu, (buchet) debusuioc uscat §i cate-va spice de grau; iar in fataacestor obiecte de devociune, era spanzurata o can-dela ce ardea neincetat dand o lumina slaba §i me-lancolica. Tavanul acester carnere era de grin4i §i

uluci de §tejar frumos lucrate. Langa un alt perete§i cam aproape de tavan, era o culme pe care ste-teau atarnate: un anteriu, o giubea blanita, ni§taciac§in de §al ro§u §i cate-va rochi. Osebit de acestemobile ce indicaram, mai era in aceasta camerao lada de Bra§ov, cate-va ulcioare cu apa de 13'ut§i o soba oarba, d'csupra ca'reia era pusa o tava cutacâmul dulceth §i al cafelei ; iar in firidele de josse vedead cate-va gheme de Lana §i o donicioaraCu fuse.

In unul din cele doue paturi zacea un orn ca depatru-cleci i cinci de ani, dar care dupa sbarcitu-rile fWi §i peril capului cei carunti, semana sa fiede o etate mult mai inaintata. Acest nenorocit aveacapul rezernat de o perna, §i parea adancit intr'unsomn foarte greu.

Langa pat §edea o femeie batrana, care se in-deletnicia facand caci§ori §i bibiluri de matase la

262 NICULAE FILIMON

manecile unei camasi, acintind din candin cand ochii asupra suferind.ului.

Era pe la doue ore din noapte. Tristul cadru cepuseram inaintea lectorilor nostri, fiind luminat nu-mai de palida lumina a candelei, devenea mult maiatingator §i mai interesant. In momentul insa candbatrana se silea sa alimenteze slaba lumina a cande-lei ca sa poata lucra mai cu spor, se aucli cate-valovituri in poarta curii. Batrana se duse sa des-chiqa, i dupa cate-va momente se intoarse cu unjune frumos, bine inbracat i cu ochii plini de o bu-natate ingereasca.

Doatme ? dise streinul, adresandu-se catre ba-trana.

Abia dete Dumnedeti de adormi, ca n'a inchisochii de trei nopti.

Din ce pricina ?Apoi de, mama, still si- ?

§i ce a acut in acel timp de nedormire ?Ce face tot-d'auna : se posomoraste, striga, iT

rupe hainele dupa densul, apoi pare ca. se linisteste,dar de-odata sare tremurand si imi Ascunde-me!scapa-mé de acesti ticalosi, ce voiesc sa' me ornoare !

§i de cine se teme el ? Ce i se naluceste ?0 mie de bazagonii, mama, dar aceia ce'l face

sa se infurieze i mai mult, este aducerea arnintedespre un vataf de curte si o tiitoare a sa, cari i-amâncat averea i 1-a lasat pe drumuri.

As dori sa buna mea batrana, daca vinecine-va sa'l vada sau sa'l ajute cu ceva.

Nimeni, boierule.

pieptia i

CI00011 VECHI SI Not! 263

Dar bine cine-i plateste chiria casei, manca-rea, cautarea si cele-l'alte ?

Toate acestea le-am intampinat singura panala un timp, dar tocmai cand sfarsisem de cheltuialasi me duceam in targ ca sa-mi vinc,1 maloteaua, unboier tin'er ca dumneata, me lua la catare, apoi apro-piiriclu-se de mine, imi Vise :

Nu cumva esti dumneata baba Iana spitala-o-ioaica ?

Eu sunt boierule, ii respunsei,In ce mahala locuiesti ?In Otetari.In ulia infundata, nu este asa ?Intocmai precum jici, boierule.Vino dar dupa mine, ciise el. Eu II urmai pana

la o bolta de lipscanie, unde intrand impreuna cumine, 4ise stapanului boltei : <Da acestei femei leiuna suta, si sä urmecli ast-fel pe fie-care lima panala o alta pormica a mea . Apoi apropiindu-se demine, imi Vise incet : «Sa'l cauti bine pe bolnavulce'l ai in casä, cam o sä viü cdte odata sa-1 vech.Sfarsind aceste cuvinte, iei repede din bolta si sefacu neveclut

Cunosti pe acel june boier?Nu-1 cunosc, caci n'am avut timp sa'l privesc

bine in fa0; dar on cum va fi, DumneVeu sa'i deabine si sa'l noroceasca, cad de nu venea el in aju-torul sermanului bolnav, nurnai DumneVeu §tie ces'ar fi intamplat.

Dar bine bolnavul era odata bogat, ce s'a facutstarea lui?

261 NICULAE FILESION

Am cercetat mama, §i am aflat cd 'i-a vin-dut'o datornicii la Cochit vechi, §i 1-a lasat numaicu hainele de pe dênsul.

Dar casa lui; acea casa imbel§ugata?...Tot s'a vindut.§i cine au fost acei nelegiuiti care a cutezat

sa lase pe drumuri pe un om cu mintile ratacite §istrein in aceasta tara ?

Apoi de mama, mai §tiu §i eV... Lumea vor-be§te multe.

ce Vice lumea ?vice Ca el a avut o- Pitoare, §i ca ea s'a unit

cu vataful lui de curte, §i '1.-a mâncat toata. averea.Ticalo§ii §i nememicii !... Dar am auclit vor-

bindu-se §i despre un bogasier... lipscan... cevacam a§a.

11 cunosc §i pe acel ticalos, e bun de pus in-ceapa.

Da de ce ?Fiind-ca m'a lasat pe drumuri. Stransesem §i

eii in tinerece cate-va paralute ca sa am la batra-nete, §tii povestea vorbii: «bani albi de cille negre»§i. el mi 'i-a mâncat, m'ancal-ar cacofenele.

§i cum ci 'i-a mâncat, ia spune'mi ?A facut inoflusluc rnincinos §i. m'a lasat pe

drumuri, nu Tar mai lasa de la inima.Dar bine n'ai dat jalba la stapanire?Ba am dat, dal-ar prin -targ cu nasul faiat.§i. ce ai ales ?Nal Rimic mama ; din doua mii§oare de lei,

Si

mocce VECHI qt Nout 263

m'am ales numai cu doua sute, din care 'mr-a oprit§i havaetul judecatei.

Ia spune'ml, cum il chearna pe acel hot de§treang ?

Costea.0 fi Costea chiorul, bogasierurEl este mama.

Tinerul each' inter) adanca intristare, apoi dupai.,

ce arunca o privire asupra bolnavulm, clise in sine :«Unul zace in pat lipsit de minte §i sarac, cel-l'alt«moflus mincinos §i gata a merge la ocna pe toata«viata, numai cel de-al treilea, §i cel mat reu din«toti, se bucura inca de roadele nelegiuirilor sale ;«putin insa §i voiu aucli §i de numele lur !)

Pe cand streinul se afla absorbit in aceste tristegandiri, bolnavul incepu a tipa §i a gesticula dinmdini strigand cu glas rag4t §i tremurator : «La-«sati-me nelegiuitilor! Nu ye e de ajuns ca m'ati«saracit? Voiti acum sa-mi luati §i viata ?). Apor des-chiclênd ochii sei inflacarati de manie, incepu a lovicu pumnii paretii easel, creclend ca love§te aceleurnbre imaginare ; iar dupa aceia incepu a striga :«Luatl de langa mine aceasta muiere desfranata,«cam privirile ei me ingheata ! Nu vedeti voi ca ea«Voie§te sa me sugrume cu prefacutele ei imbra-« ti§ari ?

Lini§te§te-te boierule, clise streinul sarind depe scaun §i alergand catre bolnav ca sa'i dea aju-torul necesar in acele teribile momente.

Dati-mi un pahar de apa ga'mi racoresc pieptul,

,

266 NICULAE FILDION

clise nenorocitul bolnav cu vocea mai de tot stinsä,§i sdrobita de oboseala agoniei.

Apa cea rece cu care fu adapat §i stropit bol-navul, produse un mare efect. El deschise ochii §i'latinti asupra facatorului seu de bine, apoi lasand sacurga dintr'in§n doue §iroaie de lacrinu, clise cu glaslini§tit dar intrerupt de suspine :

Tu aici !... Tu la capul meti ! Dar acesta estelocul lui Dinu pe care '1-am procopsit, iar nu'al teUpe care te-am isgonit fara mild, din curtea mea !

Tinerul lua cu transport mana suferindului §i

udand-o cu lacrimi §i sarutari, clise :Am voit stapane sa te soap din mana acelor

talhari, dar Dumnecleu nu 'nu-a ajutat.Iar eti ticdlosul drept multumire pentru binele

ce voiai sa'mi faci, te-am scos cu urgie din curtea mea.cat tinu aceasta §cend atingatoare, bätilna stete

in picioare privind cu bagare de seama trasurile fetei§i glasul streinulm, apoi se apropie de patul bolna-vului §i ii clise cu o privire plina de uimire :

Stapane ! Acest june atat de milostiv. §i cuinimä bund, este boierul cel necunoscut, care deatata timp ne dã mijloace de vietuire ; banuelilemele nu me amagea, acum 11 cunosc cu desavftr§ire :este grtnaticul marelm Ban C***; este Serdar Gheor-ghe zaraful Vistieriei. Sã ingenuchern inaintea acestuiinger §i sa'i multumim pentru mila ce a aratat Ca-te noi.

Necunoscutul, veclendu-se descoperit, §i nevoindcsa. stea cu fa0 la o scena ce'l atingea modestia,ie§i din casa cu repegiciune §i se duse la ale sale.

0100011 VECH1 SI NO Ca 267

Buna bdtraná. nu se amdgea de loc in aprecie-rile sale.

Persoana cea rnisterioasd era in adever Gheor-ghe Serdarul acel june pfin de virtute, care pdrasicasa Banului C*** §i Ii sacrifica arclatorul amor ceavea pentru fiica acehn boier, numai ca sal nu rés-plateasca." feu bine-facerile ce primise de la densul.

El se refugiase in Moldova, creclend cd schimba-rea aerului, privirea frurno§ilor munti din acea tard§i deosebirea obiceiurilor, vor .stinge cu incetul fia-cdrile arnoruluf ce'j ardea pieptul §i. inima.

Ajungend dar in capitala Moldovei se infati§ainaintea lui Mihai Voda Sutu, care din putinele cu-vinte ce schimba cu densul, descoperind rarele luicalitati. §i profunda cuno§tinta ce avea despre limbaelineascd, ii oferi postul de secretar particular al sea.

Junele primi aceastd cinste domneasca, sperandcd prin ocupapune i§i va mic§ora suferintele, dar seamdgea; caci marea incredete ce din c,Ii inardta principele, onorurile ce primea de la boieri-mea moldoveneascä, caftanul de mare Comis §i da-ruriIe domne§ti cele bogate, in loc sa'i mic§orezesuferintele din contra i le marea mai mult.

In fine pardsi Moldova §i se intoarse iara§i inBucure§ti, dar aci avea sa intâmpine noui :

Maria, fata Banului C., zdrobità §i densa de patimaamoruluf, cdcluse la o boald care ii ameninta viata.Batranul ei parinte, ve4e'nd acest rai care voiardpeisca." comoara fericiref sale, se sfätui cu cei maiinvetati doctori dupa ace timpi, §i dupã povata lor

41 ii

lovir,

268 NICULAB FILIMON

se strdmuta cu locuirrta la una din mosiile sale demunte.

Gheorghe, afland despre toate amanuntele aces-tei imprejurari si necutezdnd sa se infatiseze inain-tea Banului, nici sa vesteasca pe Maria despre so-sirea sa, caclu int'o addnca melancolie, care negre-sit Tar fi tftrat la mormant, daca schimbarea epo-cei nu aducea cu sine o mare schimbare in pozi-Ounea sa.

Singura mangdiere ce'l mai remasese dupa atâteanenorociri, era de a contempla din departare chios-cul din gradina Banului, acel local in care vecjusepentru prima oara soarele trecutei sale fericiri, si aface bine celor nenorocici. El dar aflase jalnica starein care adusese Paturicd pe Comisul AndronacheTuzluc, vechiul sea stapan, §i il ajuta in secret.

CAPITOLUL M.

Lagarul de la Cotroceni §i trAdarea

Tudor Vladimirescu, ludnd stire ca Ipsilante aintrat in tara, is] impar0 ostirea in doua parti : din-tr'una formd mici garnisoane pentru apararea ma-nastirilor din Valahia mica, in care isi avea depuseprovisiunile necesare pentru hrana ostirei ; iar cu oparte compusa din sease mil de panduri alesi sidoue ma cinci sute de arnat4i comandati de Mace-donski si Prodan. lua calea catre Bucuresti, si seaseqa in mana ;tirea Cotrocern, si pe campia din-

clocod vEcrif §i Notil 29

prejurul ei, formând din aceasta localitate un lagarfortificat, din care observa miscarile lui Ipsilante,pe hoeri si politica turceascd.

Dupa regulele stabilite de acest capitan, intrareain lagar a oamenilor particulari nu era poprita nicicliva nici noaptea daca ei cunostea cuvêntul de ordin.

Dinu Paturicd, profitand de aceasta neingrijire,inca de la sosirea lui Tudor, vizita neincetat laga-rul, si prin manierile lui insinuitoare, dobfindi ami-cia si in'crederea tuturor capitanilor armatei, si chiarpe a lui Tudor.

Ast-fel sta lucrurile cu câte-va c,lile inaintea intre-vederei lin Paturica cu Ipsilante, in care se stabilivenclarea liberatorului Romfiniei.

A treia cli dupd incheierea acestui pact infam,pe la doua ore turcesti din noapte Paturica incinseiataganul, puse doua pistoale la brdu si alte douala ciochina selei, apoi incaleca pe un armasar silua drumul catre Cotrocem urmat de un arnaut ar-mat cu o qiqinea bosnegeasca.

Era pe la 20 Martie, timpul cel mai nestatornical climei noastre : un intunerec des acoperea fatacerului, vêntul austrul sufla cu repecliciune, glasulpase'rilor de noapte unit cu frearnatul sinistru alcopacilor, fac6gaii o armonie infernala, iar ploaia cecadea in torente, complecta acest cadru fioros.

Cei cloth calatori infasurati in ipingelile lor isiurmaii calatoria privind acest desordin al naturei cunepasarea si bucuria ce, in liniste, simtira demonii,Ond cel a tot putinte deschise zghiaburile adâncu-lui ca sa piarcla o lume nedemna de amoarea si in-

'270 NICULAE FILIMON

terrciunea sa. Dar când ajunsera in dreptul caselorlui Buluc-Ba§a Giafer, Paturicd clise tovard§ului seude calatorie:

Sa fie oare adeve'rat tot ce mi-al spus? res-punde!...

PI ecum me vec,h §i te ved, cocoane Dinule.Nu me min0 tu oare ?IV jur pe Dumnedeti §i pe sfantul Gheorghe

ajutatorul meti.Ciocoiul multumit pe acest juramdrit, ce tOt-deauna

e sacru pentru hoti §i bigoti, inaintd conversatiunea :Ia mai spune'ml Inca odatd, cate spargeri de

case s'au fdcut ?§eapte, stapane.In ce mahalale ?La Biserica Alba din Postavari §i la Spirea

din deal.Jaful a fost mare ?S'a luat peste tot ca la doua sute mii lei afara

de argintaril §i borfe.Cdte femei s'au siluit ?Dece, dintre care doua au murit neputand su-

feri pana in sfdr§it caznele arnautllor §i ale pandurilor.Dar uciderile curn au mers ?Trei carciuman, doi bacani §i un boierna§i.Le §tie acestea Domnul Tudor ?Nu numai ca le §tie, dar a §i spanzurat azi

dimineata cinci dintre cei ce au savdr§it aceste fapte.Spui Adeverul ?AdPverul stapane; §i daca nu me crecp, poV

sa'i vecp cu ochii, caci sunt spanzul'ati in gradina

CIOCOU VECHI SI NCEIJI 271

Brancoveanului, si acea graclina este in drumulnostru.

Sã mergem dar sa vedem.Paturica i§1 indrepta calul catre gradina Branco-

veanului urmat de complicele set, intra inteinsa §imerse cu curagia pând dinaintea unei fantani oco-lita de salch, apoi se opri in loc §i privi cu sangelecel mai rece nefericitele victime ale ambitiunei sale.

Acum crecli, cocoane Dinule? gise arnautul.Da, respunse Dinu; as dori insa sa stiu prin

ce mijloace ai savarsit aceastä mare fapta?Foarte, lesne, cocoane.Curn?M'am strecurat m. ordia (lagarul) pandurilor cu

mestesug, le-am spus ca sunt dintre mavroforii luiIpsilant; ei ail inceput sa me intrebe despre multe,dupa obiceiul ostasilor. Atunci am inceput si eu salaud pe Ipsilant, si sa'l ridic pana la cer; le-am spusca avern Cate trei-cleci de lei pe luna si tain imbel-§ugat de carne, paine §i yin. Bie0i olteni, auclindaceste laude, remasera cu gurile cascate. Le-am maispus ca, ostasii lui Ipsilant sparg biserici, necinstescfernei i Ipsilant se preface ca nu stie nimic, «si ast-fel precurn ve spui, le cliceam eii, nu e nefer in os-tirea noastra care sa nu aiba Cate un pungoi plincu rnahmudele si dodecarih Dupa ce le insirai verclisi uscate, luai vre-o doi-spre-clece dintre ei si mepusei pe beutura, apoi catre seard mar venira altidoua-cleci si plecaram impreuna dupa jafuri; iar dupace s'a savarsit toate nelegiuirile, silniciile §i omoru-

. rile ce ti le-am povestit m'arn dus la capitanul Oarca

272 NICULAE FILIMON

§i 'i-am spus tot ce se petrecuse; el a spus lui Dom-nul Tudor, §i cele-l'alte le vequram amândoi.

Bravo- Nastase, e§ti un mare om.Intrevorbirea acestor doi talhari putea sa urmeze

mai departe dar fu intrerupta de vocea santinelelor,ce pacleati prima rack' a lagarului.

Starati mare, strigara pandurii olteni veclendpe Paturica §i pe sluga lui. Cuvintul bre! sail yechitin la pamant ea pe brabeti.

Suntem oameni burn voinicilor, gise Paturicavoind sa se incredinteze despre starea morala a san-tinelelor.

Cuvintul, intelegeti vim, sau dam foc flintelor!..Si de-odata cu vorba indreptara pu§tele spre den§ii.

Gorju, re'spunse Paturica multumit §i nemul-tumit de curagiul §i statornicia oltenilor.

Pe cine cautati in ordie ?Pe capitan Urdareanu.Aide intrati.

Paturica dete scar]: calulm §i inainta in lagar.Rana ce Paturicä. va gasi pe capitan Urdareanu,

noi vorn atrage bagarea de seama a lectorilor no§triasupra starei morale a trupelor lui Tudor Vladimi-rescu, caci de la moralitatea §i disciplina o§tirei de-pinde succesul bataliilor §i cele mai stralucite faptede arme.

0§tirea lui Tudor, ca toate o§tirile de aventurieri,nu avea §i nici ca putea sa aiba acea disciplina ri-guroasa ce o intampinam in arrnatele regulate. Dis-ciplina 0 moralitatea nu se pot stabili in cinci-§ase

=cod wait p /gout 273

lurn, §i armata lui Tudor nu avea o vechime maimare deck a0easta.

Trebuia dar ca Tudor sa fie mai putin aspru cuni§te juni Ce parasisera dulceturile vietei lini§tite, casa se lupte pentru liberarea patriel lor, lipsiti de multeon 6hiar de hrana §i alte necesitati ale vietei; el insaservise in armata rusa i mo§tenise de la dênsa aceaasprime fanli exemplu, care fu principala cauzd apierderei sale: spargerea unei pravãlii, siluirea uneifemei §i alte desordine de felul acesta §i chiar demai putina importanta, asprul capitan le _pedepseacu decapitarea sau spanzuratoarea; dar aceste cru-dimi, in loc t a produca ofectul dorit, ele aduseraura intre Opetenie §i osta§i, iar rezultatul acesteipasiuni deveni funest pentru amandoua partile i).

Suntem in lagdr, sa mergem inainte.Inteo casuta de scanduri invelita cu trestie, erat

patru juni capitani legati de mult timp printr'un a-mor de acela ce nu se gase§te decat in cadrele mi-litare. Doui dintr'en§ii fumaiir-unul citea pe o carte,iar cel-l'alt mangâia un caine de vanat, ce §edeaincolacit la picioarele sale. Fe.tele lor erau coprinsede acea intristare profunda, ce vine din meditatiunidureroase. Tacerea ce domina in acel loca§, trist in-tocmai ca inimile celor ce locuiaU intr'insul, se rupseinfine; unul din junil osta§i clise

Ei bine, tovara§i, ce hotarire luati voi?Dar tu, ce hotarire ai luat?

Vedi Cioranu pag. 50 §i Istorla revolutiunei eline§ti deTricupi i Ioan Filimon.

Niculae I ilimon : Ciocogi veGh i 'tour. 1 8

celor-l'alti:

1)

274 TN1CULAE FILIMON

Eti unul nu iscalesc inscrisul, i intample-se on-ces'ar intampla.

Dar bine, tu nu te temi de mania Domnulu] Tudor?Nu me tern de loc, pentru ca d'or iscãli sau

n'oi iscali, tot una face.De ce?Fiind-ca iscatind, platesc cu capul on-ce neo-

rinduieh vor face pandurn de sub capetenia mea ;de nu voi iscali, mai red, cdci Tudor me va span-zura ca pe un nesupus!...

Bine clici tu, m Ienescule.Au4i acolo! relua Urdareanu ce tAcuse pan'aci.

Auch vorba, sd respundem nol de faptele neferilornostri; dar am veclut ostirea lu] Cutusof, ostire im-parateasca, cu hasna mare de barn, cu zaherele dupadensa, du dofton, cu sp4ern; i cu toate acestea .osta§ii spargeati pravalii, furaii fete si flu li se taiacapul, nic] ii punea in spAnzuratoare precum puneTudor pe neferii nostri, ce nu sunt de cat ni§te co-ph dupa cum s'a putut fara cea mai micacunostinta despre datoria ostäseascA.

Urdareanu are dreptate, clise Ienescu reluandvorba. Noi n'am descarcat 'Ana acum nici o puscain vrajrna§ii tare!, §i vre-o cAte-va sute dintr'ai nostriaü caclut jertfa manie] lui Tudor. Asta este o zaveratainica impotriva .vieter noastre si nimic mai muh.Pentru aceasta ne-am parasit noI parintii i pacini-cite indeletnicin, ca sa ne omoare.ca pe niste vite?

Ce trebue dar sa facem? rostira toti capitanilde-odata, atintind ochir asupra Ienescului i stringendrnanerele iataganelor cu convulsiune.

adunati si

CIOC011 VECHI SI NOIII 275

SA nu iscalim neomenosul inscris ce ni se cere.SA nu'l iscalim, repetara tinern osta§i.Jurati?Juram !

In momentul când cei patru apitani intoarserafetele catre rds.arit §i ingenuchiail sd jure, o loviturase aucli in u§a casew

Cine este ? intrebd Ienescu puind mâna pe ia-tagan.

Oarneni burn, respunse o voce de afard.Numele voastre.Capitan M'acedonski, Buluc-ba§a Prodan §i Stol-

nicul Dinu Paturicd.Vol sunteti? intrebd Ienescu deschiclend u§a.Da bine, ce faceti voi aci singuri? intrebara

noii veniti; me tern cd ye sfatuiti ceva impotrivastäpanirei, adaose Macedonski cu un zimbet intunecat.

El nu creV una ca aceasta, clise PäturicA sum-

du-se a da fetei sale un aier de incredere.Nici eli, adaose Buluc-ba§a Prodan.Ia sä lasam la o parte aceste secaluri,

venim la lucrul cel de capetenie, Vise Macedonski.Ia spuneti Wieti, cum vi s'a parut omorurile dealaltdieri ?

Care omoruri? intrebd Päturica prefacendu-seca nu tie nimic despre densele.

Cei doi cdpitani §i trei pandurt spAnzurati deDomnul Tudor in salciile din gradina Brâncoveanului.

Sermanii §i pentru ce 'i-a spanzurat?Pentru lucru de nimic, pentru cä vrea §i poate.

i sd

276 NiCULAE FJLIMON

Si fiMd-ca suntem pro§ti de ne supunem unthgade, respunsera cei patru capitani.

Aveti dreptate copii, clise Macedonski, dar ceo sa facem? el este stapan §i noi slugi : trebue darsa ne supunem.

Nu este adeverat capitane, clise Ienescu.infuriat.Noi ne-am sculat ca sa ne luptam pentru drepturiletare.' ; sa ne trimita dar in potriva turcilor, care auintrat in tara ca sa murim ca ni§te viteji, iar nu sdne omoare cu moartea cea mai ru§inciasa.

Capitan Ienescu are dreptate, 4ise Paturica ye-c,lend intrigile sale reie§ind pe deplin. Aceasta tira-nie numai e de suferit; §i daca nu \Teti lua mdsuri,sa §tit.i cu hotarire, ca toti cati sunteti aci vett Muriin spanzuratoare.

A§a este! Stolnicul Paturica are mare dreptate,rosti adunarea intreaga.

0§tirea lui Ipsilant, pe or unde trece, arde §ijefuie§te, §i cu toate acestea, Ipsilant n'a spinzuratnici un capitan, nici macar un nefer pana acum, adaosePaturica.

A§a este precum clic!. ; dar ia invata-ne ArhonStolnice, ce trebue sa facem, ca sa scapam de aceastafiara selbateca ?

Nimic mai mult, de cat sa ye alegeti alta ca-petenie.

Dar bine, noi am jurat sa-i fim supu§i §i cre-dincip§i, clise adunarea intreaga a capitanilor.

Ati jurat, replica Paturica cu un zimbet plinde amaraciune '§i dispret, dar nu §titi voi ca jura-mintele nu sunt de cat ni§te marafeturi nascocite de

CIOCOII VECHI g NOM 277

Domni si capeteniile noroadelor ca sa despoaie sisa omoare pe supusir lor mai cu inleznire si faratemere?

Ce voiesti dar sa facem?-- Faceti ce veti voi; lasati pe Tudor sa ye taie

ca pe vite.Aceste din urma cuvinte, find pronuntate de Pa-

turica cu un mare dispret, ascuns sub masca nevi-novatiel, produse un efect stranin in inirnele capita-nilor ; cei mai maturi dinteinsii erau pentru calcareajuramantului si alegerea altor capetenii; iunir din con-trä tineau mult la juramant, dar eran de parere safaca o revolutiune, prin care sd sileasca pe DomnulTudor a le da garantii solide, pentru incetarea var-sdrii de sdnge pe viitor.

Aceste ider furd discutate cu zgomot mare ; par-tidele incepura a se incrimina si a se arneninta unape alta, si poate ca ar fi vérsat chiar sange nevi-novat, dacd nu intervenea Paturica, care ,vedea inaceasta atitudine zadärnicirea viselor sale cele am-bitioase.

Opriti-ve fratildr, clise el intrând in mijloculinfuriatilor capitani. §i unii §i altii aveti dreptate darintelepciunea cere sd alegem un mijloc prin care saputem ajunge la luarea me'surilor de asigurare pen-tru viitor: Mijlocul acesta il cunosc nurnai eil.

Arata-ni'l si noua.Bucuros, daca fagaduiti cd yeti urma pove-

tile mele.Fagaduim, clisera toti de o data.Sa asteptati seapte clile, si daca 'Ana atuncr

-278 NICULAE FILIMON

Tudor nu va mai omori pe nimem, sa ne adunamiara§i aid §i sa chibzuim despre cele ce trebue safacem; iar daca in cursul acestor §eapte i1e orno-rurile va urma ca in trecut, atunci sa parasiti peTudor §i sa ye alegei de capetenii pe Macedonski§i hagi Prodan. Ve rnultumiti flacai, or ba?

Ne rnultumim.Din toata. inima?Din toata inima.Atunci dar, faceti amandoue tarafurile cate un

inscris §i dupa ce le yeti iscali sä mi le dati mie inpastrare, ca dupa trecerea celor §eapte i1e, sa ne,adunam iara§i aici, ca sa pedepsim pe cel ce-§1 'vacalca cinstea §i iscalitura.

Sa se faca inscrisurile, clise Macedonski, si-lindu-se sa ascuncld bucuria ce simtia in inimä.

Inscrisurile se facura §i se detera in mana lwturica, ir dup.' aceia chiemara douf panduri §i-itramisera sa" aduca de mancare §i bthturd.

Cina durd mai mult de doue ore, §i pot incre-dinta pe lectorii no§tri, ca nu avea nici cea mai micaasemanare cu cina celor §eapte intelevti ai Eladel;iar pe la miezul nopii, oaspe0 i§i luard itmas bununii de la altii, §i se dusera fie-care la locuir4a sa.

Paturica incaleca pe armasar §i se indrepta spreBucure§ti urmat de complicele sèü. Bucuria lui eranemarginita din cauza marelui rezultat ce dobandisecu atata inlesnire.

Ei Nastase, gise el arnautului, aruncand cate-vapriviri in laturi ca sä se asigureze despre vre-o cursace i s'ar fi putut intinde de inimicii sel; ia spun e-mi

Pa-

CIOCOTI ITEM' Fp xout 279

cum ti-ai petrecut timpul cat al lipsit de langamine.

Band si mancand cocoane, sa fie cu iertaciune.Si cu cine a facut toate acestea ?Cu arndOi lui Buluc-basa Prodan.

Ia spune-mi ce mai clic eT despre mersul trebilor?Ornorurile de alaltaeri i-a turburat foarte mult

cocoane ; unii vor sa fuga la Ipsilant, altii la Buluc-basa Sava, si sunt foarte putini cei cari voiesc samai remaie in ordia lui Tudor; apoi unde mai pui

blestematele de inscrisuri ce...Ce inscrisuri sunt acelea?Domnul Tudor cere inscrisã chezasie de la

top* capitanil, pentru purtarea neferilor de sub as-cultarea bor.

Si ei o sa dea ?Vai de el de vor da.Da de cc?Pentru ca maine seara o sa se cake patru

case boieresti.De unde §tii tu aceasta?0 stit, fiind-ca i-am indemnat eitAferim Nastase ! dar i-a spune-mi, o sa se tie

ei de cuvint?Negresit, fiind-ca o sa fiti cu densii i o sa.4

tit de scurt.Sileste-te Nastase cat vei putea s'o scoti la

cale cu bine si vei avea de la mine o sutd de mah-mudele bacsis.

tii ce cocoane Dinule ? Fa."-m6 mai bine Pol-covnic de judet, §i nu'mi mai da acele rnahmudele.

Prea iute mergi, dragul meti Nastase.

§i

280 NICULAE FILIMON

Ba nici de cum, cocoane Dinule. Muruz Vodaa facut pe Arnautul seti Ispravnic; de ce oare Dom-nia ta sa nu me fact pe mine Polcovnic ?

Fii cu mints §i te voi face.Conversatiunea calatorilor nostri treCu de la o

cestiune la alta, §i numat atunci se lntrerupse candcaii se oprira ca din instinct la portile caselor IuiPaturica.

Arndutul descaleca de pe cal, §i deschise poartdstapanulut seu, carele särind cu iuteafa dupd fru-mosul armasar, se duse drept in iatacul seil de dor-mit ca asi aline printr'un dulce somn agitatMneace'l pricinuise marele seti succes.

Acum vino tu Morfeil, care inchich cu dulceataochii plugarului ostenit de munca dilei, i pe al ti-nerei mume ce veghiaza langa capul micului el co-pilas ; veniti §i voi vise amagitoare, care deschidetiavarilor minele de aur ale Americei, si prin inchi-puirl magulitoare usurati suferintele sclavilor, §i facetipe devoti sa guste din fericirea paradisului. Pardsitiintunecoasele voastre loca§uri si veniti in cameraacestm infam, ca inchidett ochit prin narcoticavoastra suflare ; dati-i vise frumoase, faceti sá dis-para de pe fruntea lui acele incretituri sdpate de in.famie §i crima. Dar me tem cä voi nu yeti puteasa'l adormiti, cam pasitmea, care musca fara milddin rarunchit lui, este mult mai mare de cat magicavoastra putere. Este setea de marire care indeamnape Cesar a trece Rubiconul inarmat, ca sa infigapumnalul in inima republicei rornarie ; este mandria§i rezbitharea care sili pe tiranul Hipias a veni in

sa'i

mom vEcm si Nord 281

patria sa cu Persil lui Dariu, spre a o face sa treacaprin foc i prin sabie !... El va fi maine stapAnabsolut peste o parte din tard, §i daca fatalitateava voi, poate sa devie biciul terel intregi.

Ciocoiul avea in adever mare necesitate de re-pauz, ca sa'si restabileasca puterile fizice slabite deatatea sguduiri morale; dar somnul nu putea sa in-chida pleoapele ochilor sei, cu toata silinta ce intre-buinta, ca sa poata adormi un moment macar.

Orele noptei sunt foarte lungi pentru cei ce nuau somn, si mai CU seama pentru aceia a caroraconstiinta este patata de crima.

Paturica, veclend neputinta de a dormi, cerca a sedistra prin lectura ; lua dar o carte de pe masa, sideschidend'o citi din intarnplare, aceste cuvinte :(Nedut-am pe cel lara de lege inaltându-se ca ce-edrii Libanului, putin insa si el nu mai era, puterea0§i rnândria lUL perise cu sunetub). Acest verset dinpsalrnii regelm poet, ce facea aluzie la densul, IIfacu sa inchidd cartea i sa puie mAna pe alta, dardeschidend'o i pe aceia, dete peste maxima aceasta:§i ce va folosi omulm de va castiga toate avutiile

dumei acesteia si Ii va pierde sufletul Trânti cumanic i aceasta carte, si sculAndu-se de pe pat in-cepu a se preumbla prin camera cu fata descom-pusa de nedormire.

Noaptea in fine se pregatea a parasi emisferulnostru. Un zgomot de cdrute si voci ornenesti anuntadesteptarea poporului i punerea lin in rniscarea obici-nuita de toate

Ciocoiul se plimba neincetat cdutând in osteneala

?»

282 NICULAE nLIBION

corpului somnul ce-1 pardsise, dar de o data urechialui fa lovita de vocea nasala §i ascuptd a unui pre-cupet, care canta inteun. fel comic cantecul acesta:

Ipsilanti feld-mar§alDaca pierde vindrar

«Ofiterii cei mai marl«Bragagil i covrigari,.

Nu §tim care va fi fost adeve'rata impresiune ceproduse in spiritut ciocoiului aceste versuri, care cumulta concisiune descria atat de bine pe 'capii ete-riei grece§ti; §tim numai cá un zimbet de fiard sèl-batica aparu pe buzee sale, §i se pierdu cu iuçealafulgerului.

Sunt crime care inspaimantä pe cel mai mar§av§i mai degradat talhar, dar Paturica avea o naturade fier ; el se afla in preziva vinctêrii celui mai marebarbat al Ronnaniei, §i cu toata grozavia acesteicrime, con§tiin0 lui nu era inca turburatd; §i dacaii vOuram nelini§tit, acesta este efectul acelui neas-tampar, ce simte tot omul ambitios cand reu§e§tein planurile sale, iar nu ale remu§carii.

In fine dupa cate-vo momente de cugetari adanci,el se puse pe pat §i adormi.

CAPITOLUL XXXI

Alexandru Ipsilant §1 Eteria greceascaRevoluciunea grecilor din Elada §i din cele-l'alte

provincii ale imperiului Otoman, privita din adevè-ratul ei punct de vedere, este plina de severitate §i

moon vEcirt si NOUI 283

de o lugubra maestate. Cand grecii : batrâni §i ti-neri, femeil §i copil, luara armele in mdini, nu ofacura' aceasta pentru desfiintarea unei apasa-toare oare-cum, mci pentru gonirea unui tiran or-dinar care intdrclie dar nu distruge cu totul progresulunu popul. Ei se ridicasera ca sa se libereze de sel-baticele orde otomane, ce de mai multi secoli le violaconsoartele, le panga'rea religiunea §i ii omora dupacapricia prin cele mai nesuferite torturi1).

`Qs 7COTe 7taXX71X.Ciptg. wi CoilLsv 'c Tee ateva ;

Movaxot, 'aavXtovrapta, 'c Tacf.clzatc e Tapouvi;Er1Xtocic v& xatonto6p.sv, vdt 3x67rwitsy ;aazt&,

.Na psi)volLev Toy óa,.ov ita notpt axXa6La;Na xavalLsv nompEaa, aaacpcot %at TovEtc,'fob; cpaou; Tok 'amok Xt.5 'ay.); cm-few:Eq.Kcemicepa !Ica; ens6Oep7 l CuA,

Clap& aapivta rAvon; axXa.6ta xcd. ccuXaxii.TE a' 64sXst va C-irrg; xcd va 'Oat '; axXa6ta;

toxiaou ir6c ai cpEvouv xce i;Spa ' t cponti.A6fgvnlq, apayoutlavoc, BeC6pic aiv GM*,'0 'thpavvo; aai.xo.); cth 10.11.EL Va xa.OU.

AouXe6st; OX' si; 6, r z.v ao6 7r1,13r6c rstcrA(Cst 7riXtv tO con va

Planul acestei revolutiuni era sa r6scoale toatepopoarele din Orient, §i la 4i hotdritä sa se arunceasupra Turcilor §i sa'i sdrobeasca' deodatd.

Intre comandirii ale§i de comitetul revolutionar

1) Ca sa convingem mai bine pe lectorii no§tri despre su-feritAele acestui popul in adevér martir, dam aci un fragmentdintr'o balada greceasca trasa din colectiunea de cantece po.pulare tiparita in Athena de N. Anghelidi.

tty

Vac

pc

jAp,Kt' atiti 7r1.

legs

o

284 NICULAE FlLIMON

ca sa puie in lucrare aceasta mi§eare, de la careatarna liberarea saü desavarsita peire a Greciei, era

Alexandru Ipsilante.Consiliul revolutionar, bazat pe sentimentele pa-

triotice ale acestui june, §i pe experierrca lui in artarezbelului, ii incredintase una din cele mai greleparti ale intinsulin plan de revolta.

El dar cata sa treaca Dunarea prin Romania, easa revolteze populaOunile slave din Turcia, si pusin capul lor sa strabata Bulgaria, Tracia §i Mace-donia, spre a se uni cu Green din Elada, EpirThesalia, si a combate impreund i cu succes ar-matele otomane puse in confusiune prin aceasta ge-nerala insurecOune.

Planul era bine combinat i poate cä r fi reusit intoata intinderea sa, daca armata lui Ipsilante ar fiavut disciplina §i moralitatea ce s'ar fi pretins dela niste oameni can luasera armele in maini pentruo causa ata't de sacra. Dar aceste virtutisaU cel puOn erau foarte ran in armata lui Ipsilante.1)

1 Ca sd nu trecem de calomniaton, punem in fata lectorilornostri prodamatia lui Ipsilante, data care armata sa, cAnds'a vedut silit a o pdrasi si a trece in Austria. Dintr'acest do-cument necontestabil se poate convinge fie-care cd armataitiiIpsilante era in mare parte compusd din tAlhan de drumun,

traddtori:

Proclamatia Principolui Aloxaudrn Ipsilanto Malt la fnga sadin Rominia

«Resbelnici! Nu! nu mai voiesc a profana acest sacru«onest nume chemandu-ve pe voi ast-fel. Turmã fricoasd detoameni! TrAdarile i actele voastre sedioase me silesc a ye«pdrasi. De aci inainte ori-ce legaturd intre voi si mine este

si..

si

lipseafi,

tall si

si

moot vEcni §r Nout 285

Sa mat adaogam i disprecul ce avea Grech asupraromanilor -si sclavilor, plus ideile *de pan-elinisrn, ceIpsilant §i capitanit lin le manifestau cu ataa usu-riata in fata acestor popult pe can trebuia sa't lin-guseasca, si ne vom convinge despre trisul resultat,ce avu micarea Grecilor in principate.

«rupta. Atdt numai ca'ml va r6mdnea in fundul sufletulut ru-«§inea cd v'am comandat. Vol ati calcat juramintele §i atisvindut pe Dumnegeu §i Patria, m'ati vindut §i pe mine chiaran minutul in care speram a invinge sau a mini cu vol.«Ast-fel dar ye pardsesc. Adresati-ve Turcilor, can singun«sunt demni de ideile §i tendintele voastre. Parasiti padu-rile, coborati-v6 din munti, aceste aziluri ale fricei voastre,

g§i mergeti la Turd sa le sarutatl mainile incd fumegande degsacrul satige al supremilor preoti, patriarhi, episcopi §i q mieg de alti frati de ai vo§tri inocenti, masacrati fail mild. Darggrabiti-v6 a ye cup-11)6ra sclavagiul cu viata voastra, cu pre-gtul onoarel femeilor §i copiilor vo§tri.

gIar vol, umbre ale adeveratilor elini din sacrul b ataliongcari cu trädare ati cdqut victima fericirel patriei voastrea Vouá recuno§tinta compatriotilor vo§tri. Putin va trece 0se va indlta Coloana, ce va face nemuritoare numele voastre.«In litere aprinse sunt insemnate §i in fundul inimet mele

«numele amicilor mei, cari 'mi-ail ardtat pAnd in sidr§it incre-derea §i sinceritatea lor. Aducerea lor aminte va racor totde-a-una sufletul meu.gDau dispretulul general, dreptatei legilor §i blestemulut

compatriotilor pe calcatorul de juramânt §i vincletorul Ca-gminar Sava, pe §pionii §i pe cel d'intdiu ce inlesnira dezer-gtdrile, pe Constantin Duca, Vasile Barla, Gheorghe Manu fa-«nariotul, Grigore Sutu fanariotuI §i pe depravatul toy r.pa'6Xbytov

gNicolae Scufa.Asemenea ridic §i lui Vasile Caravia titlul de camarad de

larme, pentru nesupunerea §i necuviincioasa hii purtare .Ramnic, 8 Iunie 1821. Alexandra 1fisilant

(Vech Istoria României de Palausoff).

286 NICULAE PI LIMON

La 22 Februarie din anul 1821, Ipsilant trecu inMoldova §i se declara liberator al natitthei grece,iar dupa aceia dete mai multe proclamatiurn princare asigura pe Moldoveni, cd pe cat timp va staarmata sa acolo, nu vor suferi nici un r6i1 de ladensa; dar faptele deterä o aspra desrnincire acelorfrumoase proclamatiuni; caci pe data urma asasina-rea negutatorilor Turci din Ia§i i Galati §i jafurilecele ne mai auclite.

In fine armata eteriel, marita prin corpul lui Va-sile Caravia §i Iordache intra in tara ro-mâneasca, iar la 25 Mai ajunse la satul Colintina§i forma acolo cuartierul ei general. 1)

Militia eteristilor era compush din corpurile i desparti-rile acestea:

Inta Jul corp de sub comanda lui Nicolae Ipsilantse alcituia din:

Tagmatarchia lui Duca 1,930Hiliarchia lui Orfano 300Despartirea lui Ghica din escorta lui AL Ipsilant alcã-

tuità din slavl 60Despartirea luI Manu 150

Costa Balticos 60Caloiani 100

Cazacil 2002,800

Al doilea corp sub comanda lui George tpsilant:Tagmatarchia lm Caravia 350Hiliarchia lui Colocotroni 275

Vasile Tudorov 350DespArtirea lui Michail 180Ulanii lui Tarcovski 70Escorta principelui Cantacuzen 50

1,275

Olimpie,

,

1)

cmcoff vEcHt x gout 287

Ipsilant primi inchinaciunile boierilor, ale cleruluipe ale t'uturor tagmelor ostar§ta §i negutatore§ti.

Lingu§irile insa ce i se facea in toate clilele de fa-narioti i cati-va. Romani corupti, ce voiaü sa ex-ploateze eteria in interesul lor, amqise foarte multcapul acestui capitan; dar tocrnai cand bietul omse obicinuise cu viata §i pompa domneasca la careincepuse sa aspire, primi trista §tire ca. Turcii auintrat in tara prin mai multe parti, i ca se indrep-teaza asupra'l cu forte considerabile ca sa'l zdro-beasca de odata.

Aceste §tiri nefavordbile indemna pe Ipsilant sa-§iridice lagarul de la Colintina §i sa-1 arze la Te'r-go i§ter_loc foarte priincios pentru aparare i ma-nuirea intrigelor sale in contra lui Tudor Vladimi-res'cu.

Dupa ce arza o§tirea in lagar fortificat cu §anturi,tramise despartiri mid de. arnauti ca sa coprincla

stramtorile muntilor, -spre a se putea refugia fa cascand o§tirile turcqti ar fi invins pe ale sale, se deteapoi cu totul la realisarea planurilor sale celor am-bitioase.

Al treilea corp al Olimpianului Iordache :Arnautif 1,500

Al patralca corp al lui Cimlnaru Sava :Arndutil de sub comanda lui Sava 800

» Deli ba§i Mihale 120Ghencea 100

1,020Is* Xóxoc sad batalionul sacru 450DespdrOrea Moldovenilor 300

§i.

A

.

28t3 NICULAE FILIMON

Intr'o cli el se afla singur in camera sa absorbitin meditatium, dar cand se de§tepta din acea mo-mentana uimire, veclu pe Paturica stand cu mainilela piept si smerit ca un calugar.

Fanariotul il fixa puOn, apol it clise fara pream-bule:

Ia spune-mt, archon Stolnice, cum rnerg trebilenoastre?

. Foarte bine, Maria ta._Talmaceste-mi, ce intelegi dumneata prin acest

foarte bine?Hartiile acestea te vor pliroforisi mai bine de

cat mine Maria ta, respunse ciocoiul cu aer trium-fator si presintand lut Ipsilant cu rnandrie inscrisurilecapitanilor.

Fanariotul le citi cu multa nerabdare, apoi dup.ce privi pe Paturif.a cu un fel de admirare ameste-cata cu dispret, clise :

Incep a crede, archon Stolnice, ca elciul carete-a sistisit la mine, n'a cunoscut bine darurile ceat; dumneata esti un om mare, intreci in istetiechiar pe Neselrode al Rusiel; dar esti cam!... adaosefanariotul cu aer batjocoritor.

Ciocoiul suferi aceasta umilire cu sange rece pre-facut, ba inca facu §i cate-va complimente ca saascunda si mat bine turburarea sa.

Dar daca omorurile vor inceta? adaose Ipsi-lant, atunci aceste inscrisurt vor ramanea hartie alba;at, ce clici ?

Zic, Maria ta ca omorurile s'au savar§it ; doi

mocral VECHI F NOM '289

arnauti de ai lui Prodan spanzurat la putul depiatra dupa podul Calicilor, doi in dealul Spiri §iunul dinaintea lagarului de la Cotroceni.

Dar capitanil cu inscrisurile, ce qic despreaceasta?

Nimic pe fata, dar intr'ascuns a §i ales decapetenii ale lor pe Macedonski si Prodan, si acumnu asteapta de cat vreme cu prilej ca sä ornoarepe Tudor.

Foarte bine, dar ei poate sa-§i schimbe gandul.Nu, Maria ta; sunt atat de bine incredintat

despre aceasta in cat a§ putea cheza§ui cu capulmeti, ca. de asta-data ei se vor tine de cuvint.

Astea sunt vorbe, archon Stolnice ; eü cu-nosc foarte bine pe romani. Ei ii fagaduiesc asta4itotul si maine nu da nimic.

Ai dreptate, Maria ta, sa te indoe§tr, fiind-canu cunostr inta.mplarile din urma.

Care intarnplari, vorbeste ?Omorurile din urrna.Altele proaspete?... spune-mi de graba ?De la rédicarea lagarului din Cotroceni si

pana la Golesti, a spanzurat peste trei-sleci de pan-duri, tot baiett tineri unul si unul.

Ce spui archon Stolnice ?... S'a intamplat toateacestea ?

Ai rabdare, Maria ta, cà n'am sfar§it, esciamaciocoiul rnandru de triumful

Vorbe§te, caci mor de nerabdare.Dupa ce ajunse la Gole§ti, afla prin iscoadele

Niellial3 Filimon Ciocod vecla nour. 19

s'ati

ft

290 NICULAE FILIMON

(spionii) sale, cd patru din -cei mai voinici capi-tam ')niivoiescsadeaInserisurile cerute, §i nurpai decatspanzura pe doi dintre den§ii in niste salcii; in sfar-sit daca Maria ta voiesti sä te incredintezi i maibine, cd m'arn Onut de cuvent, da-mi pe capitanlordache cu doue sute de ornauci §i 41 jur ca'ti voladuce pe Tudor legat cot la cot.

Bravo, archon Stolnice ! acum te inteleg.deschiclend usa, chema pe gramaticul séti §i Ii clise :Spune lui lordache sa ia doue ortale de arnauti a-le§i, §i sd se duca la Gole§ti cu dumnealui, §i saimplineasca cu stra§nicie or ce-i va porunci.

Grainaticul pleca capul rand la pament §i ie§iimpreuna cu Paturica.

CAPITOLUL XXXII

Cu rogojina in cap §1 cu jalba in protapRumania, ,aceasta tard manoasa §i impodobita de

naturd cu toate darurile, a fost ursitä de soartd sasufere toate relele fizice §i morale : cutremurile depament, inundarile riurilor, epidemiile omoritoare,incursiunile hordelor barbare, jafurile domnilor fa-nariov §i spoliarea sistematicd a o§tirilor ru§e§ti ;toate aceste flagele pustiitoare pareati create defatalitate numaf ca sa nimiceascd aceasta nenorocita

1) Ace0i patru capitani se -numea : Joan Ooarca, Ghi0 Cu-Ene Enescu i Than Urdareanul. Doi dintre el cunoscênd

gandul lui Tudor scapara prin fuga, iar pe '1-a span-zurat. (Vezi Cioranul pag. 83-84).

tut,eeld'alti

CIOCOU VECHI SI NOM 291

:Ord. Dar ea a rezistat cu barbat're la toate lovirile,§i a mers pe calea insemnata er de provedinta pur-tand pe umen crucea martiruhn ca mantuitorul lump.

Au fost in adever timpi cand suferintele zdro-bise curagiul romanilor. lnamicir no§tri, creclend caluxul §i moliciunea introduse de den§n, aü stins ininima poporulur roman simtimintul de nationalitate§i libertate, saltau de bucurie ; dar se amasgeau; cactromanul se de§tepta tocrnar la timp, i cu armelein mana, le proba ca este Inca viu §i gata a se luptapentru drepturile sale.

Revolutiunea de la 1821, ce este ea oare, dacanu vocea disperarer ridicata in contra apasarer ? Oarenu arata ea de ajuns pe un popor via §i hotarit amuri sau a trai pentru libertate?

Dar sa ne oprirn aci §i sa ar6tdm lectorilor no§tripozitiunea tèrer inainte §i dupa izbucnirea acesteirevolutiuni sociale.

Desele navalin ale o§tirilor lui Pasvantoglu §i alealtor pa§r rasvratitr in contra imparatier turce§tr, spai-mantase atat de mult pe locuitorn terer, in cat itfacuse sa devie un popor aproape nomad gata intot momentul a'§i parasi locuinta §i rodul ostenelelorca sa-§r scape viata in crapaturile mUntilor, sau pestehotarele èreI, unde nu putea sa-r ajunga iataganulmanafulur §i lacomia de barn a tanariotulm.

Rezbelul ruso-turcesc, inceput la 1806 §i termindtla 1812, slei tara §i pe locuitorn er atat de mult,in cat comandirir armatelor ruse§tr, supusera. chiarpe preoti §i diacorn a le ola proviant §i care de transport ;ba Inca pentru ru§inea ornenirer s'au verlut in acea

292 NICULAE FILDION

campanie fapte care indigneaza pe tot omul cu inimadreapta. Comisarii de aprovizionare ru§i dupa ce cacereau mai multe provizium de cat le trebuiaii, apoila plecarea lor le vindeall inapol sarrnanilor locuitonstricate, 0 cu pretul intreit mai mult de ceea cecostaii.

Dornnia lui Caragea, de §i pe la inceput prorniteaceva pentru u§urarea terei, dar mai in urma caslu0 dênsa in gre§alele domniilor trecute : functiunilecele mai insemnate se dadea grecilor veniti cu DomJnul din Stambul, iar boierii romani eraii dispretuiti§i exilati. daca cutezaa a'§i apara onoarea.

Veniturile terei se vindeau in total la favoritiigreci, can despoiau fara mila pe nenorocitii locui-ton. Dreptatea se vindea pe bam, 0 cand se in-tampla vre-o judecata intre un fanariot §i un roman,on cat de lamurit ar fi fost dreptul romanului, pro-cesul se ca§tiga de fanariot.

Aceste man §i ne mm auclite nedreptati silira peJianul, Gruia §i altii, a se face talhan de drurnun0 a'§i re'zbuna, ornorand pe fanarioti §i pe ciocoiiparveniti, 0 ajutand pe seraci.

Iata jalnica stare in care se afla Ora inaintea re-voluOunei, dar ea deveni mai rea sub revolutiune ;caci daca sub un i_g_i_yern legal se comiteau atateaabuzuri, oare cate nu s'ar fi putut comite cand oparte din tara se guverna de o caimacamie slaba0 fara prestigiil, alta de Ipsilant, iar restul de TudorVladimirescu ?

Dinu Patunca ca om dibaci in jefuin §i marica-toi, preveguse cat de man trebun putea sa faca.

0I00011 VEClit 1 NOUI 293

intr'o asemenea stare de lucrun, preve4use in fineca a sosit irnperat'ia ciocoilor, §i se pregatea a sefolosi de densa.

Ast-fel dar dupa ce acest monstru comise faracea mai micA sfiala toate crimele, dupa ce facu sase verse atAta sange nevinovat pentru realizarea am-bitioaselor sale planun, el vendu chiar pe TudorVladimirescu, omul cel mai mare al Romaniei, pre-cum arataram in capitolul precedent.

In cliva dar cand el fagadui lui Ipsilant ca'i vaaduce pe Tudor legat, se puse in fruntea cohorteide asasini §i se indrepta catre satul Go le§ti. Ajun-gand acolo se sfatui mai intai cu Iordache, Ghen-cea §i Farmache, capeteniile arnautilor ce't dadeseIpsilant pentru executarea tradarii, apoi dupa aceiaintra in lagar §i atata revolta. In fine Tudor fu prins§i dus intre arnauti la Campu-Lung, iar de acolola Targovi§te uncle mai in urma fu asasinat.

A. doua (1.i dupa implinirea acestei grozave &A-dan, Paturica se infati§a inaintea lui Ipsilant cu acelaier de impertinenti propniii asasinilor platiti, §i dupace facu inchinaciunile obi§nuite fanariotului dise :

Sa trae§ti, Maria ta! Tudor Vladimirescu nullva mai turbura lini§tea de acum inainte.

Da de ce ?Fiind-ca el nu mai trde§te.Talmace§te'mi, archon Stolnice.Asta noapte, eii, impreuna cu capitan Caravia

§i cati-va arnauti, l'am luat din temnita §i l'am duspe malul iazului, apoi dupa ce l'am taiat in mid

--

294 NICULAE FILIMON

bucati l'am aruncat in putul de langa gradina luiGeartolu.

Ipsilant lua dupe masa o hartie indoita i dand'olui Paturica, ii lise : Slujba pentru slujba archonStolnice». Tine acest pitac ; printr'insul te oranduiescIspravnic la Prahova §i Sacuieni, §i daca Dumne-(lea imi va ajuta, precum nadajduiesc, te voi faceCaimacam a Craiovei.

Ciocoiul facu trei temenele pand la pamant,sarutd mana lui Ipsilant cu o recuno§tinta prefacuta,apoi ridicandu-se in sus esclama cu voce declamata:

Sa trae§ti intru multi aril Maria ta; ajuteDumneclea a te pune pe scaunul stramo§ilor Marieitale pentru fericirea noastra a nernernicilor Marieitale slugi.

Destul, archon Stolnice, destul; du-mi-te acumcu Dumneclea i te sile§te sa faci fericirea locuito-rilor acestor doua judete ce 'ti-am incredintat; darbaga de 5eama sa nu'i faci prea fericii, me inte-

Cam poate sa se intample vre-un reti.Or cat era de prefacut Paturica, tot nu putu sa

resiste acestor cuvinte pline de ironie §i cu douaintelesuri; plea. dar capul in jos ca sa ascunza in-tiparirea ce'l facuse, §i dupa ce mai facu o mataniepana la pamant se duse.

Dupa cate-va clae, de ospete §i veselie date ami-cilor sëi pentru ridicarea sa la aceasta mare §i ba-noasa functiune, el pleca sã ia in posesiune jude-tele pe care devenise stapan. Pe atunci ca §i in4iva de astacli erau la tnpda proclamatiile §i profe-siunile de credinta. Ipsilant da pe toata cliva Cate

§i

sa'p

ti

CIOCOII VECH si Nouf 295

una, Tudor Vladimirescu asemenea, fara a mai vorbide pitacele caimacamiel 1w Calimach Voda, ce selipead pe diduri in toate dilele.

Ciocoiul ajungend la Bucov, locul na§terei sale,porunci sa adune pe toti boiern din amandoua ju-detele, toate isnafurile §i pe opincari; iar cand mul-timea celor chemati umpluse curtea Ispravniciei,el se arata in privdor (balcon) i le citi aceasta pro-clamaOune:

Frati, hoieri, negutatori §i opincari.«Durnnezeieasca pronie milostivindu-se asupra

eacestei nenorocite patril, m'a ridicat la vredniciade ispravnic al acestor doua judete. Durnnedeu

ecel a tot puternic §tie mai bine de cat voi toti«bovul1) cel ferbinte ce arde in inima mea pentruIfericirea voastra. Sa §titi dar cu hotarare fratilor,«cä pe cat timp voi fi cu voi, nimeni nu va fi«asuprit cu o para mai mult peste ceia ce hota-«ra§te nezamul. Ludele §i cele-l'alte iraturi ale sta-epanirei, de acum inainte se vor implini de catreoameni cinstiti §i cu frica lui Dumnedea; mitue-

dile §i rnancatoriile vor lipsi cu totul. Cei nepas-ctuiti sa vie la mine, §i '§i vor afia dreptatea; caciedoresc ca razele sa strabata pana in bordeiul celeticalos al opincarului. Amin, fie, fie.»

Coprinderea acestel proclamatiuni §i mai cu seamaaccentul dramatic yi gesturile ritorice§ti cu care opronuntase Paturica, facu o mare intiparire intre au-ditori, caci el nu cuno§teau Inca adeveratul intelesal proclamatiunilor.

Dragostea sail amo-rul.

(

li-

1)

290 NICULAE FIL1MON

Primile dile ale administratiei lui Paturica furaconsacrate in scoaterea amploiatilor celor vechiorinduirea altora, can sa corespunza cu intenciunilesale. Intre acesti noi ciocoi alesi de Paturica, dupachipul i asemanarea sa, era si unul numit NeaguRupe-piele, pm nascut sa fie calaa, si care se sileaprin crudimi ne mai audite a nu '§3 strica reputa-fiunea pronumelui seu. Pe acesta ii alese Paturicade implinitor al tuturor jafurilor ce facea.

A descrie cu dearnanuntul despoierile i caznelece suferia locuitoril de toate clasele, de la acestmonstru, ar fi o lucrare de care pana noastra s'arindigna. E deajuns a spune cà numai birul se im-plinea de la sermanii sateni de Cate trei on si patruon pe un trimestru : taxidarii luau intreita decivalapentru oerit, ierbarit, tutunarit i vinarit; i cand sa-teni1 nu mai a veau cu ce sa plateasca, ii ungea cupacura i ii lega de copaci ca sa'i intepe viespele

apoi le vindea dobitoacele i dupa ce '1saracea cu desavirsire, ii inchidea in cosare ca sanu poata reclama la stapanire.

Intr'o di Dinu Paturica sta inchis intr'o odaie im-preuna cu Neagu Rupe-piele i incheia socotelile tri-mestriale. Suma adunata se ridica la o Ofra de patruon mai mare de ce s'ar fi cuvenit dupa lege.

Putini barn, Neagule, foarte puOni, dise ciocoiul;eu credeam sa'mi aduci trei mil pungi de barn.

E!! cocoane Dinule, multumeste-te i pe atat.i de ce a§a, cand am fi putut sa strangem

mai mult ?

si

tintarit,

crocort VECHI sr /omit 297

Dar bine cocoane Dinule, de unde erarn saadun atati barn.?

De la taran1, nerodule! sa'i legi cot la cot sisd le prajesti piepturile pe langa foc si vei vedeacum o sa scoata la barn.

Toate acestea le-am facut, ba inca §i mai multe?'i-am spanzurat cu capul in jos, le-am batut tepuside trestie pe sub unghii, le-am luat chiar vitele §ilucrurile din case §i le-am vindut : ce voesti sa mai fac :

Ta spune-mi ce ai facut cu cele doue sute devaci care le (-ere Ipsilante ?

Am urmat poruncei ce 'mi-al dat? am luat opt-4eci de *slujitori cu mine, si. in puterea garbaciuluisi a trantelelor, am strâns opt sute de vaci in locde doue sute.

Bravo Neagule ; si cu ce pret le-ai cumperat,ia spune-rni ?

Cate lei trei de vita.Iar dupa aceia ce ai facut?Am trimes dou6 sute lui Ipsilante ; iar pe

cele-l'alte le-am vindut iarasi teranilor cu ate leicinci-spre-clece una.

Adu banii 'ncoace, 4ise Paturica cu o laco-mie nedescriptibila.

Neagu Rupe-piele incepu sa numere banii §i Pa-turica sa'i stranga cu lacomie ; dar când se aflauamandoi ocupati cu liquidarea acestei ingrozitoarehotii, oare-cine batu in usa camerei cu multa violenta.

Paturica strânse banii in graba ; apoi clise :Cine bate la use ?Eii, cocoane.

298 NICULAE FILIMON

.ce vrei, spune ?

Iti aduc o §tafea de la Ipsilante.Ado 'ncoace.Poftim cocoane, adaose Nastase Arnautul

Ciocoiul deschise up §i lua §tafeta din mana luiNastase Arnautul, care devenise acum polcovnic dejudet, apol citi §tafeta, §i o trânti pe masa.

Se vede cd. nu sunt bune mujdelele din aceastd§tafeta, clise Neagu Rupe-piele.

Nici de cum, respunse Paturica distract. Inncere doue sute mii de lei.

Dar bine Ana sunt tret clile de când 'i-amlt

ti-mis barn.

Imi mai scrie iara§i ca Turcif ail intrat in Ora,§i asta nu'rni place de loc.

§i mie asemenea.Ia spune Neagule, cum am face um, sã sca-

pam aceste doue sute mu . de lei din mâna lui Ipsi-lante ?

Sa nu'i trimetem.Ba sa.'i trimetem, dar sa gasim vre-un tirtip,

ca sa'i luam inapol ; ia cautd tu un marafet, de, sa,te vecl ?

La aceste cuvinte Neagu deveni palid ; el intele-sese intunecoasa cugetare a lui Paturicd, §i cu toatáfieritatea caracterului seii se inspaimanta.

Ai gasit mijlocul Neagule ?Da, cocoane Dinule.Ia sa vedem ?

Pe de o parte num6rând ',Dann in mftria. trimisu-

CI00011 VECHI SI NOM 299

lur §i ludnd te§chereaua de primire, iar pe de alta,doi fldcal il a§teapta in padure, ir da... §i...

ne aduce banil inapor. Aferirn Neagule.Cat tinu acest regim de terorizm ciocoiesc, neno-

rocitil locuiton din aceste doue judete detera. jalblneincetat contra tdlhariilor lin Paturica: dar aurulciocoiulur paraliza toate mesurile stapanirel. In finerevolutiunea cdclu. Grigore Ghica Voda se ordnduiDomn, iar Turcir, se retrasera peste Dunare.

Aceste schimbdri politice indemnara pe erani ase scula cu mic cu mare §i a se infa0§a cu jalbdla Domnie.

Era o priveli§te jalnica pentru un om cu inimda vedea pe nenorocitii teram in numer de patrucincr sute, imbracati in trente, descul% ve§tech lafacd, §i cu ochir stin§i de sardcie §i alte suferinte :ba inca unir dintr'inOr purtau pe corp chiar sem-nele torturilor abia cicatri7ate, iar cer de tot schilo-diVi erau transportati in care cu bol.

Ei intrard in Bucure§tt pe la opt ore de dirnineatd,tocmai pe când dornnitorul se afla in divan, §i casa atraga mar mult atentiunea publica, unul din-tr'in§ir facu un sul de rogojina, §i ddndu4 foc lapartea de sus, il puse in cap, apor scotdnd jalbadin san, o puse in varful until proop lung, §i intrain curtea domneasca.

Zgomotul ce produse aceastä procesiune maritafoarte mult prin multimea norodului atras de curio.-zitatea lucrulur, ajunse pand la auclul Domnului, careie§i in pridvorul palatulur, §i primi jalba din protapchiar cu mdna sa.

tj

300 NIVULAE PIM-MON

Domnul dete jalba marelui logofat sä o citeasca,§i pe cand acesta arata cu voce tare toate nelegiuirilelw Paturica, el le constata pe figurile i in stareade mizerie m care erau ajun§1 nenorocitil jeluitori.In fine mania lui ajungend pana la indignare, strigaca un :

Sa vie 'ncoa Spatarul.Spatarul se prezinta maintea Domnitorului.

Archon Spatare, qise 3hica sa trimiti. ((pa-tru-sleci de arnauti la Bucov, ca sa ridice pe acel

onelegiuit Ispravnic, sa'l pecetluiasca, i sa'l bage< in ocna parasita. Iar dumneata archon Logofat, savingi toata averea acelui talhar, i sa despagube§ti

ope ace§ti séraci .

Terann auclind cele poruncite de Domn, ridicaramainele spre cer i incepura a striga : cSa trae§tiointru multi am Maria ta! Dumnecleil saiti re's-«plateasca cu bine mila ce ai araat Care noi,

robt ai Mariet tale,.Domnitorul arunca asupra lor o privire plind de

arnor parintesc §i dupa ce ii incredinta Inca odatãca le va ;ace dreptate, intra iara§i in divan.

CAPITOLUL XXXIII

Ocna pArAsitä

Intr'o dimineata din luna lui Maiu, doi slujitoride judet strabatea plaiul ce ducea la ocna Telega,calm pe cal inici de munte. Ace§ti cal de §i erau

leti

ne-«mernicil

mewl vEciu si Noul 301

mai slabi de cat cah iezme ai lui Alexandru Dumas,avea insa §i ei calitatile lor, caci suiaa fara ostenealacele mai repech dealun §i, conducea pe calareti pemarginea celor mai adanci prapastii fara a'i expunela cel mai mic pericol.

Unul dintre cei doi slujiton era june §i purta laspate o flinta haiduceasca, iar la brau avea doue"pistoale man turce§ti; cel d'al doilea era mai inaintatin varsta; trasurile fetei sale pline de asprime, oChiisei sangero§i §i sprancenile celt dese §i zbarcite,ar6ta pe omul crud §i gata a savar§i on-ce nele-giuire. El avea o geanta cu scrisori atarnata de gat,§i. un cutit mare arriautesc pus la brail.

Era pe la opt ore ale diminetei; soarele sta infiptcu mandrie pe bolta cea albastra a cerului, §i aruncade acolo dulcea sa lumina' asupra muncilor plini dezapada §i a campiilor inverclite, iar razele lui stra-batend prin norii de abun, compu§i din roua noptii,formail o multime de curcubee tricolore ce incantaupnvirea.

Cintisa §i. pietrurlul faceail sa re'sune colniceleprin vocea lor ascutita dar plina de dulceata: cio-carliile se inaltail in aer intocrnai ca ni§te mici bombe,apoi se opreati in loc batend din aripi, umpleaU aerulde melodioasele lor cantan. Prepelitele, aceste ino-cente §i fricoase pasan, ce se nasc §i mor in iarbaliveclilor §i in frunzele cele dese ale dumbravilor,prin vocea lor monotond, dar ritinica, parea ca servade regulator al cadentelor acestui concert divin.

In aceste momente, cand natura intreaga pareacd inalca rugi de multumire catre creatorul ei, cei

302 NICULAE FILIMON

doui slujitori de si dedati cu asemenea sublime spec-tacole, nu remasera nesimOtori la privelistea ce-I in-conjura. Ei se oprira pe loc §i privira In tacere mag-nifica panorama ce le absorbise simtirile, iar mai inurma unul din 61 rupse tacerea:

De multe ori am trecut prin plaiul acesta, meiBadeo, dar nici odata nu mi s'a parut atat de man-dru ca asta-c,h. Muntit par ca 'noata in para de foc,pasarile ciripesc cu mai multa dulceata de cat altedati, chiar apele Doftanei par ca dorm. Ce man-drete 1

Asa este mei Vlade, toate sunt precumdar nu simt nimic; 'mi-e inima inchisa.

§i de ce mei Badeo?De multe mare !

fi mancat lupul vre-o vita, sail te-o fipradat zapciu?

Nu mi s'a intamplat nici una din cateCe al dar de se4i bosumflat?Ia inë gandesc la bietul coconu Dinu, fostul

nostru ispravnic, ca sunt trei luni de cand seadeinchis la ocna parasita.

Lasa sa seacia, ca prea era nemilOstiv i hrapi-tor ; tipa judetul in mana 1w ca broasca in gurasearpelui.

Asa este me, da de, e pacat si de densul!Pacat? Dar bine ai uitat cum ardea i caznea

pe saraci? Nu stii 4icetoarea romaneasca ; dupafapta i resplata?

Ai dreptate mei Vlade, a facut in adevarmulte nelegiuiri, dar '1-a pedepsit Dumnedea de

clici.

ClOCCIII 'NIECE' SI NOITI 303

ajuns. 'Ti-aduci aminte, cand pleca cu cercetareaprin judet? Ce mandru era mare! §i Cat de bineil eclea calare pe bidiviul seil cel roib §i pintenog !1).Par'ca era Fat-frumos din poveste. Ei bine me Vladema'§ prinde cu tine p'o vadra de yin, ca sal vecliacum nu '1-ai mai cunoa§te.

Si de ce mei Badec) ?'L-a mancat necazul §i ocna parasita.Ce spui tu me?... Se vede dar ca este reu in

ocna parasita?Nevoie mare mei Vlade! Ea de a§ fi ca Voda,

in loc de a osândi pe talhan la ocna parasita, le-a§tdia mai bine Papetele.

Da de ce mei Badeo?Pentru ca este de o mie de oni mai bine sa

ornon pe om dintr'o lovitura, de cat sa'l ucidi cuincetul. Am vequt pe Radu haiducul pe care '1-abagat Caragea in ocna parasita, era §tii colea voinicdin patru-zeci, rupea piatra in mana; dar dupa.' ce a§eclut numai §ease luni in ocna parasita, nu '1-am maicunoscut; ii crescuse barba de trei coti, ochii ii lu-ceau ca de strigol, surclise §i ologise.

§i a mai trait mult me Badeo ?Sa vecp. Intr'o cli m'am coborat in ocna sa'i

duc de-mancare, §i 1-am gasit cu dintii rAnjiti §izgarcit ca un ghem in culcu§ul seu de paie; il stri-gai odata, de douà on, de trei on §i nu'mi respunse,il mi§cai cu mana, dar ce sd vech? El murise!

I) Taranii numesc bividiu or-ce cal frumos si iute la fugá.Simtul ins'a cel adevdrat al cuvintulul insemneazd; cal piticde Arabia.

804 NICULAE FILIM ON

Murise!Ba inca negniiit i nespovedit ca un caine.Sermanul, ce pacat !

Cei doi slujiton Ii urmara mai mult timp cala-toria absorbiti in povestirea lor, dar caii de odatase oprira; atunci et veclura cu oare-care surpricla càse aflau dinaintea Camarasiei ocnelor.

Camarasul se plimba in acel timp pe prispa ca-selor, absorbit cu totul in fumarea ciubucului sea.Slujitorii descalicara dupd cai, i dupa" ce ii salu-tara, ii dete poruncile si se retrasera. Unul insä din-tre densii facu un semn de in-Hegere camarasului,apoi intra impreuna cu densul in carnara§ie, §i dup.ce se asezara unul pe pat iar cel-l'alt pe o lavita', in-cepura aGeasta intrevorbire:

Ei bine Neagule, clise Cdmdrasul asecldndu-sepe pat, ce 'mujdele Imi aduci despre bietul coc6nupinu ?

Foarte bune, arhon Cdmaras: am cloud scri-son, una de la Contu, iar cea de a doua de la unboier, pe care nu'l cunosc. Eu crecl ca Contul a iz-butit sa scoa0. porunca Domneasca de iertare, aice

Poate, dar eu unul nu crestSi de c e asa ?Fiind-ca cunosc prea bine pe oamenii cei

marl; ei ne lingusesc pe noi astia micn numai candau trebuina de noi, iar ctind ne ved cachiv in ne-voi, ne da cu piciorul ca la niste vase n trebnice.

On-cum va fi insa, te rog dal aceste doua

dim?

sa,

ciocon VECRI Si NOIri 305

scrisori mai in graba, §i eü voi veni maine de di-mineata sa iaü respunsul.

Acest slujitor ce se interesa atat de mult pentruscaparea lui Paturica, eia Neagu Rupe-piele, vesti-tul mumbasir, prin care ciocoiul Ii savarsea toatedespoierile i crudimile sale pe cand Se afla Isprav-nic ; el scapase de urgia domneasca numai prin fuga

deguisare, iar acum se facuse purtator al cores-pondentei dintre Paturica i cate-va persoane mandin Bucuresti ce se incercati a'l scapa din ocna.

Sa dicem acum cate-va cuvinte i despre ocna pa-rasita de la Telega :

Ocnele de la Telega sunt situate pe, o campieinconjurata de dealun acopei*e cu padun i udatade riul Do ftana ce o traverseaza.

PLqun'le din care se scoate sare se impart in ocnelucratoare, i ocne parasite. Aceste din urma se nu-numesc ast-fel cam sunt lasate in nelucrare, une-oripentru ca mineril le cred exploatate de ajuns si setern sa nu se surpe peste dên§ii, iar Cate odata dincauza ca se ivesc izvovea de apa, ce impiedica lu-crarea.

In timpul domnilor fanarioV exista la Telega maimulte gun de ocne parasite, dintre care una serveade inchisoare pentru talharii cei mai vestiti prin omo-run i crudimi.

Aceasta, temniVã subte.xana avea o intrare Wrath.sustinuta de toate paqile cu ghizdun de lernn in-tocrnai ca ale puturilor din care se scoate apa.Aceasta forma patrata, tinea pana la o prof unditatede 10-12 stanjem, iar de acolea in jos se largea

Niculae Fiimon : Ctocoit vecht op. tund. 20

si

B06 NICITLA.E FILIMON

gradat in circonferinta, §i cand ajungea la profun-ditatea ceruta de §tiinta mineralogiei, devenea unhaos inspairnantator I). Paretii ei erati umegh si demulie on pica apa aerul era iute, infec-tat de miazme omorator; o lumina palida abiastrabatea cate o data spaOul nemesuratel adancimica sa mareasca §i mai mult grozavia acestui mor-mant teribil.

Talharii condamnati a locui in acest iad pamin-tesc, era tot din cei osaaditi de Divan la moarte,§i ale caror sentinte le preschimba Domnitorii Inmunca perpetua ; dar nici unul din cali se inchideaacolo nu putea sa traiasca mai mult ca doui sautrei am, caci umezeala §i aerul cel inecator le curma

In fine daca faimosul vers al lui Dante:Lasciate ogni speranza voi ch'entrate2).

s'ar fi putut scrie unde-va, negre§it ca acel loc nuar fi putut sa fie de cat pe portile ocnei parasite,caci ori-cine intra acolo ii pierdea speranta de amai ie§i viu vre-o data.

Iata loca§ul in care se afla de trel luni Dinu Pa-turica, acel om mandru §i ambiPos, care comisesetoate la§itatile §i crimele cele mai ingrozitoare nurnaica sa ajunga la marire. Ar fi creclut el vre-o dataca o sa paraseasca atat de curand palatele sale cele

1) Oamem speciah in mineralogie m'a incredinOt cä adân-cimea ocnelor de sistema veche, nu se intindea mai mult de150 155 §i maximum de 160 metre.

2) Dante. Infernul. Cantul III, versul IV.

i

CI00011 VECHI SI NO1A 307

luthinoase, mancarile cele alese §i acea multime delingu§itori, care se supunea orbe§te la toate capri-ciele lui, §i se credeati fericiti cand puteaa sa fureate un zambet de multumire dupa fata lui ceavera ? Dar averile lui cele nenumerate, dar sotia §iflu sei, speranta batranetelor sale, pentru a caror fe-ricire poate ca saver§ise cea mai mare parte dinnelegiuirile sale, ce vor fi devenit toate acestea?Vorn vedea.

Primele 4i1e ce petrecu in ocna parasita fura preadureroase pentru densul. Intunericul cel mare, sin-guratatea, patul seti de paie §i mancarea cea putinbranitoare, ii adusese intr'o stare grozava de pa-roxism §i de furie, in cat urla ocna de vaetele §itanguirile lui.

In darn chema somnul ca sa'i aline durerile fizice§i morale caci el fugea de la densul, sau de §i veneaCate odata sa inchic,la ochn lui cei slabiti de lacrirm,dar la sgomotul unei pietricele sau a unei picaturide apa ce cadea din peretn ocnei, fugea §i'l lasaiara§i in prada turburarei §i a disperarei sale. Dardupa ce trecu cat-va timp el incepu a se mai obipuicu noua sa locuinta §i deveni mai lini§tit, ba incadupa scrisorile ce scria pe la protectorn sei, i rés-punsurile incurajetoare ce primea, incepuse a speraca peste putin va parasi ocna, ca sa se mute iara§iin palaturile sale. Cu toate acestea reul ocnei in-cepuse sa roaza cu incetul acea organizatiune ro-busta: reumatizmul ii coprinsese tot corpul, ochh i seumflase, facultatea au4ului i se paralizase, §i o tuseviolinte ameninta din ce iri ce mai mult existenta lui.

se-

308 NICULAE FI LIMON

Aceasta era starea fizica §i morald in care se aIlaPaturica, in diva cand primi cele dou6 scrisori cei le adusese Neagu.

El §edea lungit pe patul se'il de paie, §i a§teptacu nerabdare ora pranzului, ca sa'§i astampere foameace incepuse a'l turmenta. De asta data insa, cama-ra§ul ii trimise por(iunea inaintea orei fixate. Patu-rica v64end dinteaceasta schimbare ceva extra-or-dinar §i poate chiar in favoarea sa, se repedi cufurie asupia coplui cu merinde ce se cobora incetlegat de o sfoara. Cautd inteensul §i gdsi done' scri-son pe care le lua cu o nerabdare nervoasä, §i apro-piindu-se de felinarul ce sta atarnat deasupra patuluisell, deschise mai intth pe una dintr'insele §i citicuvintele acestea :

Cocoane Dinule /

icCu destuld malmire te vestesc ca.' cocoana Du-cduca sotia dumitale, a luat tot din casa §i a fugitcm un Turc peste Dunare, lasand pe.bie0i copila§itpe drumuri. Mo§iile, viile §i casele durnitale s'au,,vindut la Sultan-mezat, iar banii s'ail trimes cu ome domnesc, ca sa se impartà la taranii ce se dice cag 'I-al saracit and eraI Ispravnic. Vei §ti iara*i cägbatranul dumitale tatä a murit de inimä rea, pentrutafrontul ce 'i-al facut, and ai pus arnautii de '1-agdat afara din casa v.

Al dumitale de aproape prieten §i frate,

S***

CIOCO1I VECHf SI NOITI 309

Iata §i coprinderea celei de a doua scrisoare :Dinule !

«M'am dus de mai multe on la Voda sa'l rogtpentru tine, §i '1-am gasit tot-d'auna neinduplecat,ciar in cele din urma 'mi-a spus'o ritos, ca o sa te(lase sa putrecle§ti in ocna parasita ca sa sluje§ti de4<pi1da §i altor hotomani ca tine. Voda a 4is aceasta.

N***

ceste doue scrison.fu pentru Paturica 0 loviturdde traznet. Averile sale castigate prin nenumeratecrime §i la§itati, acum erau risipite ca praful in vent;sotia fugita, copiii lasati in voia intamplarei, elchiar condamnat a muri cu incetul in fundul ocneiparasite, chinuit de durere §i disperare.

Ar fi fost o mare fericire pentru densul dacaaceste §tin teribile '1-ar fi omorat de odata, sau 'i-arfi paralizat inteligenta cam ar fi scapat de toate su-ferirgele morale §i fizice; dar providenta in decretelesale cele nepatrunse de mintea omeneasca, voise a'ilasa neatinse toate facultatile, ca sa guste §i el acelvenin amar cu care adapase b ocietatea atata timp.

Dupa ce se mai alinara dureroasele impresiuni celäsase in inima lin acele fatale scrison, el caqu pepatul seu cel de paie §i incepu a plange cu amar§i a se lovi cu pumnil in cap de disperare.

Se slice ca hopi si talharn sunt superstitiosi sifara curaj la loviturile soartei. Nu §tim pana la cegrad poate fi adeverata aceasta maxima; §tim numaicd Paturica, acel om de fier, care in furia ambitiu-nei sale disprEluise mustrarea de constiin0 si chiar

310 N1CULAE FI LIMON

pe Dumnecled, acum devenise atat de fricos in catcel mai mic sgomot ii facea sa tremure.

Une-on i se parea ca vede umbra tatalut sed e§inddintre stancile titanice ale ocnei, §i clicendu'i cuvoce mormantala : «Fiji nelegiuit ! prive§te starea in«care m'a adus rautatea i mandria ta ! Dumneged(pe care dispretuit atata timp te veste§te prinmine, ca sa'i mantue§ti sufletul prin cainta, caci

«trupul tell nu va maI esi cu viata de aici.Alte dati iara i se parea cä vede oamern span-

zurati, cu limbile iesite afara din gura pline de sange,§i femei slabe §i urate la fata, mancandu'§i copiii§i dandu-t §i lut sa guste din carnurile lor reci §iputrede, ca unut pricinuitor al mortei lor.

In momentele unor asemenea oribile alucinatium,mintea ii parasea cu totul, capul i se inflacara, iirodea mainile de disperare i striga cu o voce ra-gusita §i tremuratoare : cStafiile ! stafiile! sariti cres-tim bunt! nu me lasati ca me strange de gat

«aceste umbre ale lui Satana, ; apoi deschiclendochii sei cei inflacarati si retaciti de teroare, 'se re-peq.ea dintr'un loc intr'altul §i incepea iara§1 a striga :«Luati de langa mine pe aceste fernet schiloade,«caci mainele lor cele uscate §i sa.ngele ce varsa«din gun me ingheata de frica! )

Dar toate rugaciunile lui erad in darn, nimeni nu'lauclea, nimeni nu venea sa'i racoreasca fruntea sacea plina de sudon, sad sa'i stinga acea sete infer-nala, ce'l usca gura §i pieptul.

In fine dupa o existenta mizerabila de §eapte luni,i§i dete sufletul in spasmun i parasit de toata lumea.

'l-ai

CIOCOIt VECHI SI NOM 311

A doua i dupd- moartea acestui monstru, popu-latiunea Bucure§tilor se afla intr'o mare agitatiune.Cauza ce pusese in micate pe ace§ti adeveratistra'nepoti ai Grachilor, ) venea de la vestea ce serespandise, ca in acea di era sa ses dea prin targun falit fraudulos, iard dupa aceia sa'l tintuiasca di-naintea pravalier lui, ca sa serve de pada poporului.

0 mulOme de curio§i de toate etatile §i claselesocietatei inundati piata Sf. Gheorghe cel nou, iaro alta grupa destul de numeroasa intrase in curteaSpatariei i ,u toate cá timpul era ploios in acea

§i vêntul nordului sufla cu tarie, ei insa infrun-tau cu barbatie §i ploaia i frigul, numai ca sa poatavedea acel spectacol barbar ce'l dilecta atat de mult.

In fine logofatul Spatariei vedend nerabdarea §icuriozitatea gloatelor, se arata inaintea rnultimei,ciii cu voce tare hotardrea departamentului de Cri-

. minalion, prin care condarnna pe rnofluzul mincinosa fi batut la spete prin toate iieile negutatore§ti§i a se tintui de urechi in fata pravaliel sale.

Dupa ce se termina citirea hotararet, patru Ar-naup spatare§ti intrara in ternnita i scoasera pe ne-fericitul falit cu capul ras, desbracat Ona la mijloc§i cu mainile legate una lfinga alta cu o funie lunga

Tiberiu §i Caiu Gracus erau fii ai lui Semproniu Gracus§i at Corneliel fiica lui Spicion. Ace§ti adeveraV patrioti ro-maul vèglênd deplorabila stare in care ajunsese Roma, patrialor, din cauza rêzbelului social, se incercara a o ajuta ca sascape din peire, dar amandol caqurã victime ale furiel popo-rului. Mai multi scriitori de romante s'au servit de nurneleacestor doi celebri romani, numai ca sa arate populatiuneacea fluctoasa a Romel cei vechi.

§i

q.;

312 NICULAE FILIMON

iar dupa aceia unii dintre Arnauti apuca funia decapatai i incepu a trage pe pacient dupa sine, pecand alti dout pu§i unul d'a dreapta §i cel-l'alt d'astanga pacientului, 11 lovea pe spinare cu nuele desalcie.

Sangele, ce sarea din pielea nefericitului om ruptaneincetat de lovituri §i Opetele lui de durere, pro-duceau diferite impresiuni in inima poporului : fe-meile §i oamenh cei milo§i cel'eau iertarea lui, iargloata cea mare in care intrail §i cei saraciti prinfalimentul cel fraudulos, simteau o nedescriptibilabucurie p .ntru tot ce suferea pacientub §i la or-cegernat de durere, et 11 apostrofa cu cuvinte de aces-tea : Bine îi face talharule ca ai seracit lumea!Sa'i dea la nuiele pana ii va cadea toata carnea

«dupa spinan fara a mai nunii §i pe unii care stri-gau : Sa'l spanzure sau sa'l pue in teapa .

Vederea torentelor de singe §i pofta de razbunareiritase atat de mult pe popor in cat daca s'ar fi

aflat la aceasta privile§te barbara vre-unul din aceifilozoh urnanitan, negre§it ar fi creclut ea se afla inRoma gladiatorilor, in Roma martirilor, §i pe Ro-mani fi luat drept acel mizerabil §i degradatpopol al Romei imperiale, care suferea sclavia §iumilirea fara sa murmure, §i se revolta numai atuncicand ii lipsea painea §i circul.

Aceasta procesiune ingrozitoare trecu mai intaipe piata Sf. Gheorghe cel nou, de acolo intra in

Poporul Roman din timpul imperiulm era a§a de demo-ralizat, in cat se revolta numal când Ii lipsea painea §i spec-tacolele, §i strigau panem et circensem .

fi-ar

t)

CIOCOII VECHI g NOTTI 313

ulita §elarilor si iesind pe la Curtea Veche, mersespre Sf. Gheorghe cel vechi, iar de aci intra inulita cea. strimtd din dosul Baratiei, unde era sa sepetreaca cea mai ingrozitoare parte a acestei ori-bile drame.

Poporul ce parea satul oare-cum de ceea ce ye-cluse pana. aci, pe data ce se in§tiirqa ca a sosittimpul tintuirei, navali cu furie asupra loculm undeera sa se sévar§easca aceasta barbara fapta. Curio-sitatea era atat de mare in cat unii din multime intrauprin sila in casele §i pravaliile negutatorilor, ca sapoata privi mai bine executiunea, iar alth se suiauchiar pe acoperisul caselor cu riscul de a cadeasi a se zdrobi.

In momentul insa cand esecutorul ridicase pe pa-cient in verful picioarelor si se Tregatea sa'i tin-tuiasca urechile la stalp, clopotele de la cate-va bi-serici incepura a suna, §i o psalmodie trista ajunsela auqul multimei.

Aceste Cantu], iesea din gurile cator-va preoV §iCantaretl, ce petrecead la mormant un cadavru aseclatintr'un cosciug modest si purtat de patru postelniceipe un pat mortuar compus din lemn simplu si cap-tusit cu chembrica verde.

.

Poporul, ale caruia sentimente se schimba foartelesne, cum aucli cantarile preotilor si veclu cortegiulfunerar apropiindu-se, incepu sa se traga inapol curespect ca sa-i irilesneasca trecerea, dar aceasta bu-n'a-vointa fu nefolositoare, cam din partea opusa aulitef venea o caruta de tara cu dom cal, in care

314 NICULAE YILIAION

era asemenea un co§ciug inchis §i un preot carecitea cadavruhn dintr'insul rugaciunile de odihna.

Aceste doue procesiuni mortuare, neputendu-sevedea una pe alta din causa poporuluz.ce era adunatin centrul u1iei, inaintara una contra alteia pana lalocul executiunez §i se oprira, caci ulita era atAt destrarnta in cat era cu neputinta a trece una pe langaalta, sag a se intoarce una din ele inapol, spre aputea trece cea-l'alta.

In fine Ba§ Buluc-Ba§a al Spatariez, insarcinat cuexecutarea hotararez, ve'clend aceastd incurcatura,facu semn executorului sa-§1 termine lucrarea. Un.tipat ascutit si nervos repetat de mai multe on,anunta poporuluz ca -cintuirea s'a terminat. Gloateledisparura intr'o clipa ; totul intra in tacere, numazcele doue procesiuni stetea una in fatadinaintea falitului tintuit.

Ar fi is cine-va, ca intre mortiz din cele doue co§-ciuge §i negutdtorul cel tintuit existã o legatura fataldsau o ura neimpacata. Ez bine, aceasta legatura existain adever, cam cadavrul cel purtat pe patul mortuar§i insoOt de preoV. §i cantarev era al PostelniculuiAndronake Tuzluc ; cel d'al doilea cadravru, tras dedolli cal de sat in acea caruta rnizerabild era al luzDinu Paturica ; iar mofluzul cel cmtuit era CosteaChioru, care de §i cam tarqiii, lila insa o asprä r6s-platire pentru toate crimele ce savar§ise.

Iata cum i§i terminara cariera vietel ace§ti trei sce-lerati. Intamplarea voise ca ci sa se mai intaIneascalinca odata, inainte de a se prezinta luz ,Dumneq.en

celer-Palte

CIOCOII VECHI SI NOUI 515

spre a'si da seama de relele ce savarsisera pe acestpamant. .

Cat despre Kera Duduca, am aflat inat in urrnd,cä ea voind sa faca pe cocheta in casa noului etbarbat fu descoperita de densul si trimisa inainteaCadiului care ordona sa o coasa intr'un sac §i apolsa o arunce in valurile Dunarii, dupa coprinderealegilor musulmane.

EPILOGDin opincar Mare SpAtar

La 23 Aprilie anul 1825, locuitorii Bucurestilorerati cuprinsi de frigurile veseliei si ale placeret; etserbaU cliva Sfantulw Ghe,orghe, vechiul patron alRomaniei. U14e1e mart si mici erau maturate si stro-pite cu apa.; pravaliile negt4atori1or si casele boie-rilor eratt impodobite cu ramun de salcie si iarbaverde. Un cer senin si un soare dulce de primavaravenea sa complecteze acest cadru magnific ce pre-facuse ora§ul intr'o gradina improvizata.

Podul Mogosoaiei era plin de privitori de arnan-doue sexele si din toate clasele societWi, bine in-vestmintati si cu fetele zimbitoare ; ei se indreptaucatre mändstirea Mihaig-Voda unde era sa se savir-seasca intr'acea c,li. nunta domneasca.

Pe amandoue laturile ulitei de pe podul Dambo-vitet ce ducea la Mihaid-Voda, erat bra41 infipti inpamant, §i impodobitt cu panglice si beteala de fir.

316 NICULAE PELIMON

Inaintea acestor brach erati dou6 rinduri de catanespatarep imbracate cu mintene, poturi (nadragi)ghebe scurte, impodobite cu gaitane tricolore ; iarpe cap purtati caciuh cu fioace albastre, §i drepttoata armatura aveau câte o pu§cd pusã pe umen§i cute un pistol la brati.

La spatele acestor osta§i se formase pe amândouèpartile piramide. de curio§i cari a§tepta cu nerdb-dare trecerea alaiulm domnesc. Dar a§teptarea nufu lungl, cam putin se am-CU inaintea lor spectaco-lul ce le atitase atat de mult curiozitatea. Alaiulsosea.

Acest cortegiu princiar era orinduit ast-fel-:Avantgarda se compunea din breasfa Agiei alca-

tuita din calareti polcovnice§ti calan §i armati, Vel-Capitan de eazaci cu steagul §i tobo§arul sea tal-pa§ii dorobänte§h pede§tri cu tobele, chiverele §i

cimpoaiele lor ; Vel-Capitan de dorobanti cu zapciiisei §i cu cati-va din breasja armeneascd, cu steag§i tobe dupa den§ii ; poclan pede§trii cu topoarelepe umeri, cazacii agie§ti pede§tri, cu cimpoaietobe ; vênatorii asemenea, capitanil de agie inarmati ;ciau§ul z1giese §i logofatul agiesc ; polcovnicul depoduri cu polcovnicul. de ciocli ; polcovnicul de va-natori cu polcovnicul de Tirgovi§te ; apoi mareleAga cu podoabele lui dupa obicei.

Dupa ace§tia venea breasla spatareasca alcatuitadin lefegii eu steagul, calari; Marele Capitan de le-fegii cu zapciil, Bu&iucul, tobo§arii §i särmaciuli)

') Sarmaci se numea nn fel de gârbaci sau bid de s'aring.

si

CIOCOII VECKI i /cold 317

seii; seimenia calm inarmata §i imbracati in haineroi. §i motura galbene, Ba§buluc ba§a cu steagulcel mare cu tobe §i qar»zact ; scutelnici spatare§tainarmati; apoi Marele Spatar.

Dupa den§ii venea breasla'Marehn Portar cu toataecpaiaua (suita) sa; Marele Arma§ cu steagurile ta-re], cu trambitele §i cu arma§eii sél; apoi ven-ea ca-reta domneasca trasa de §ase arrnasari vineta cu dotciohodari pe capra, doi in coada §i a1i §ase impre-jurul caretei, tota imbracati in haine ro§ii cu fir §icu i§lice rotunde de samur.

Ir aceastd caretä §edeaii un june i o tinera fata.El era inve§tmintat cu anteriii de suvaf alb cu var-gulite de fir bun, avea fermena de buhur ca paiulgraului i giubea de zuf albastru deschis. Peste mij-loc era incins cu un brn de tulpan alb, iar in capayea fes ro§u de Tarigrad. Juna fata era imbracatacu rochie alba de tulpan §i incinsa peste mijloc: cuun cordon de pangfica' ro§ie ir cheiata cu o cata-rama ferecata cu diamante; pe cap purta o diadernade briliante §i beteala; la gat avea un giordan derubine, iar in urecha cercei de smarald inconjuratde diamante. Amandoi ace§ti juni erad de o frumu-sete rard, i dupa privirile furi§e ce'§i aruncati unulaltuia, semanaii, a fi cbprin§i de un amor infiacarat.

Careta mergea in pasul cailor ocolita de cioho-dad, iar dupa densa venea restul alaiului compusdin tagmele acestea: Calemul Arma§ier cu ftore §itreti Arma§ cu ecpaiaua lor, in mijlocul carora eraMarele Arma§ cu haine muiate in fir, steagul celmare al tar-el, lautaria §i trarnbita§ii domne§ti, Uruc-

318 NICITiAE FILIMON

Bairam, Tuiurile, sacagiii domne§b. §i salahoril cubetile in maim; apoi cei doi-spre-clece cal dot/10qtimpodobiti cu cioltare (valtrape) de fir §i cu calcanede argint suflate cu aur, si cu pene de strut in frunte.Acesti cal erau condusi de comi§i domnesti §i in-conjurati de ciohodari.

Dupa ace§tia veneaU comisii, rachtivanii sicalart, imbracati cu capoturi rosii §i purtand

in maim semne domne§ti. Apoi veneati treti logo-fat cu treti vistier, ftorii logofat cu ftorii vistier, iarin mijlocul lor era marele comis cu ciauii §i ca-fiugiiiimparate§ti, insotiti de calarett Turci si Romani.

Dupa densii venea ecpaiaua domneasca §i se in-cheia cortegiul prin ortaua ciohodarilor si a satira-silor, capitanil agiesti si spataresb, tufeccii, MataragiIamac, Saral lainac, Jcioglanzi cu Agaua lor, Pei-cii §i iar in urma venea tagma Di-vanului purtand topuzul, sangeacul si semnul Dom-niei _de copiii din casa purtand prapuriletarel.

Pe când acest a1a defila pe ulita Mihai-Voda cuacea pampa si marire cunoscuta numai la curtileorientale, Grigore Voda Ghica impreuna cu mitro-politul tarei, doamna cu boierii cei mari sisei, asteptau in usa bisericii sosirea mirilor. In fine,ci sosira i intrara in biserica unde se sävdr§i ce-remonia religioasa a cununiei cu mare magnificenta;iar dupa savarsirea cununiei, domnitorul gice gine-relui cu glas tare si majestos; Iata te cinstese cncaftanul de mare spatar i te fac caimacam al Craio-vei ca sa resplatesc bunatatea sufletulut teü i sluj-

pos-telnicii

inconjurat

biniplii

CIOCCilf vECIii V Notrf 319

bele ce ai facut Orel; fil fericith June le facu ma-tanie §i saruta mana domnitorului, apoi se retraseplin de bucurie ca'§i ajunsese tinta aspiratiunilorsale, iar juna lui sotie caclu pe bratele parintelui eiobosita de nea§teptata fericire §i'l sarutd rudna cufierbinteala.

Acest sot fericit era Gheorghe, fostul vataf decurte al comisului Andronake Tuzluc ; era acel Junemarimos ce '1-am vNut sacrificêndu-se ca sa scapepe stapdnul sell de saracie i de rusine. El veneasd arate Romdnilor ca este de ajuns ca omul sa fiebun §i inzestrat de natura cu virtuti i inteligenta,§i fie conditiunea sa on-cat de obscura la inceput,el va ajunge la marire. Cat despre juna sa sotie,ea este frumoasa Maria fata Banului C. care de §iiubise pe Gheorghe cu multa pasiune, dar preterasemai bine moartea decat o fericire treckoare .,i do-bandita prin calcarea datoriilor sale de buna fica;suferintele §i disperarea lor erau acum resplatite deajuns.

SFAR§IT

sts

11111111111111111111111111111111111111111111111111111111011111111111111111111,2---.=______---=---,..-....-.......,........-...-.............1.=..--.........--,.....-....................-...___-___--.==.....=.....,

====

, n11111H11111111/11111MH1111111H11111111111111111111111H11111111111111111:

.

In Editura MINERVEI" ail aparut:

Biblioteca Fopulara Minerva

=-,-_.___=____-___-----==-_=....,-_--I..4.1....=-----------_--------__E-

_-....--....-,..===......==..---......

.

...15 Bani numeral

__ __..

No. 1, 2 si 3. Istoria popular& a Romani lor.n 4. - Cfintarea Romaniei.

5. - Istorla popnlari a Literat. Romine.II 6. - Revolntia hi Tudor Vladimir...n 7. Pierderea Basarabiei.., S. - Unirea Princip. si Domnia lai Cnza.

9. -- Mihail Kog !Unice:Mu.10. - VaslIe Alexandri.n

19 11. Stefan-col-Mare.II 12-13. Mihaifi Viteaznl.*4 14. - RevoIntia lni !feria.n 15. TreI Scrisori.91 16. Cum si ne crestem copiii.

17. - PAstrarea saultatii.., 1S. - Ce sA cetim.,

.

Biblioteca scriitorilor RominiCotinend: -

V. ALEXANDRI : Opere complete. Vol. I. PoesiT.

N. BALCESCII : ) ) Istoria Romdnilorsub Mihaiii- Yawata

P. ISPIRESCU : » " Legende sail BasmeleRom (bailor

N. FILIMON : >, Clown" meld fi lima.

GR. ALEXANDRESCU : Neer if Prozd

Pretul fie-cArul volum: 1 Left 50 Bani.

,

IMO

MI1

1 !,

=

I

I

=

).

)

.MM

Ms

MP

yaw

4

fro

=

=...

..

.,

..-

---"11111111111111111111rea

Ankh