Opere comemorative de rãzboi pe lista monumentelor istorice

Ion Giurcã

Conceptul de operã comemorativã de rãzboi este definit în Legeanr. 379/2003, în aceastã categorie înscriindu-se edificiile, monumentele deartã, plãcile ºi altarele comemorative, troiþele, crucile, cenotafurile sau oricealte construcþii realizate în memoria: persoanelor care au decedat în timpul ºidin cauza conflictelor armate ca urmare a îndeplinirii unui serviciu comandatsau voluntar în interesul statului ai cãror cetãþeni au fost; cetãþenilor români,internaþi civili de rãzboi sau deportaþi; membrilor formaþiunilor de CruceRoºie ºi ale corespondenþilor de rãzboi, decedaþi în timpul ºi din cauzaconflictelor armate, îndeplinind o misiune; cetãþenilor români, care au muritîn timp de pace îndeplinind un serviciu comandat în domeniile apãrãrii naþionale,ordinii publice ºi siguranþei naþionale. Înþelesul dat de cadrul normativ românescoperelor comemorative de rãzboi ºi „destinatarilor” acestora este asemãnãtor,în linii generale, cu cel din alte state europene.

Realizarea operelor comemorative de rãzboi îºi are începuturile înantichitate, în statele rãzboinice, bogate pe plan cultural ºi artistic, posesoarea unor adevãrate ºcoli de arhitecturã, sculpturã, picturã º.a., ale cãror repre -zentanþi, din proprie iniþiativã sau la cererea ºefilor de state ori a unor potenþaþiai vremii, au creat adevãrate opere comemorative, care mai pot fi vãzute ºiastãzi.

Grecia ºi Roma anticã, cea de-a doua în mod deosebit, au excelat înrealizarea operelor comemorative de rãzboi. Resursele economice ale statelor,oraºelor sau unor persoane fizice, talentul ºi arta unei categorii de oameni,materia primã bogatã ºi diversificatã, au fost factori care au favorizat ca alãturide alte opere de for public sã fie realizate cele comemorative de rãzboi,închinate, în general, ºefilor de state comandanþi militari sau, în cazuri mai rare,unor generali agreaþi de rege sau împãrat, iar în cazul Imperiului roman ºi decãtre Senat. Imperiul roman, în diferitele sale extinderi sau restrângeri teritoriale,a fost împânzit cu opere comemorative de rãzboi, dominate de arcuri detriumf sau porþi.

Necunoscute în arta comemorativã de rãzboi greacã, arcurile de triumfglorificau victoriile militare sau marcau locul de comemorare a unor evenimenteimportante din istoria Imperiului roman. Existã o întreagã tipologie a arcului

Semnatar articol

în arhitectura romanã. În cadrul acesteia arcul triumfal era un monument ridicatpentru comemorarea unui eveniment militar sau civil. Cu una, douã, trei sauchiar patru intrãri arhitecþii romani au realizat, dupã unele statistici, 125arcuri de triumf.

Pânã azi, rãmân celebre, prin valoarea lor arhitecturalã ºi simbolicã, Arcul„argentariilor” din Roma, Arcul de la Beneventum, decretat de Senat împãratuluiTraian în anul 114, Arcul lui Constantin I din Roma (312-315), Arcul luiGalerius din Salonic (304), Arcul lui Septimius Severus din Leptis Magna,Arcul lui Septimius Severus din Roma – dedicat victoriilor din orient º.a.

Tradiþia romanã a fost continuatã modest în cadrul Imperiului Bizantin,care a pãstrat, a modificat sau a ridicat alte opere comemorative de rãzboi,puþine pãstrate în prezent.

Revigorarea economicã a Europei Occidentale se regãseºte în specialîn arhitectura ecleziasticã, biserica catolicã, cu toate scindãrile produse, fiindbeneficiara unor impozante lãcaºuri, care, planificat sau întâmplãtor, gãzduiescºi astãzi importante opere comemorative de rãzboi. Un exemplu în acest sensîl constituie Londra, unde Westminster ºi Catedrala St. Paulus sunt dominatede lucrãri care pot intra în categoria operelor comemorative de rãzboi. Dacãîn primul caz, avem de a face cu mormintele regilor ºi reginelor, cât ºi unora importanþi slujitori ai regatului, în cel de-al doilea, atributul de lãcaº aloperelor comemorative de rãzboi este indiscutabil.

Catedrala St. Paulus are în interiorul sãu Memorialul Ducelui Wellington,învingãtorul lui Napoleon Bonaparte la Waterloo ºi Mormântul AmiraluluiNelson, iar în subsol un impresionant numãr de cripte, adevãrate opere de artã,cu incontestabilã valoare artisticã ºi simbolicã pentru Marea Britanie, de la 1066pânã la al doilea rãzboi mondial inclusiv.

Westminster Abbey ºi St. Paulus sunt considerate pe bunã dreptate mausoleenaþionale, probabil neegalate în lume.

Francezii, rivali seculari ai englezilor, au avut o palidã încercare de aprelua modelul artei comemorative, nu neapãrat de rãzboi, a britanicilor.

Începutul secolului al XIX-lea a marcat o nouã etapã în epoca come -morativã de rãzboi, nu atât din punctul de vedere al realizãrilor în domeniularhitecturii ºi sculpturii, cât, mai important, al simbolisticii.

Napoleon Bonaparte, inspirat din arhitectura romanã, a comandat înanul 1806 Arcul de Triumf, inima de atunci ºi de azi a Parisului, în jurul cãruiagraviteazã vechi ºi noi edificii ºi realizãri arhitecturale, adevãrate opere alecreaþiei umane individuale ºi colective. Dacã arhitectural Arcul de Triumfdin Paris aduce nou doar elementele de basorelief, simbolic este de o absolutãnoutate. Este, cred, prima operã comemorativã dedicatã unei colectivitãþi,

240

Titlu articol 241

unei elite militare. Nu mai puþin de 558 nume ale generalilor Imperiuluifrancez creat de Napoleon se regãsesc pe zidurile interioare ale arcului.

Aºadar, cu Napoleon Bonaparte, începe epoca realizãrii operelor come -morative de rãzboi, dedicatã celor cãzuþi pe câmpurile de luptã. Totuºi,sfârºitul primului rãzboi mondial, a marcat momentul în care operele come -mo rative de rãzboi cunosc o dezvoltare fãrã precedent, în special în stateleînvingãtoare.

Arcul de Triumf ºi Mormântul Eroului (soldatului) Necunoscut suntedificii ºi opere comemorative de rãzboi la Paris ºi Bucureºti, cãrora li s-auadãugat un numãr impresionant de mausolee, monumente, busturi, osuare,troiþe, cruci, cimitire ºi morminte individuale.

În România, Societatea „Cultul Eroilor” în perioada interbelicã ºiAºezãmântul „Regina Maria” în anii celei de-a doua conflagraþii mondiale,au avut ca principal obiectiv al activitãþilor, construirea unui impresionatnumãr de cimitire ºi de opere comemorative de rãzboi, activitate în care aufost angrenaþi numeroºi arhitecþi ºi sculptori care au realizat adevãrate operede artã.

O privire asupra operelor comemorative de rãzboi din România, de laRãzboiul de Independenþã pânã în prezent, evidenþiazã patru etape distinctede realizare a acestora:

- între 1878 ºi 1916;- perioada 1920 – 1945;- perioada 1945 – 1989; - perioada de dupã 1990, pânã în prezent.Prima perioadã cuprinde intervalul de timp în care operele come -

morative de rãzboi realizate sub domnia lui Carol I, la care m-am referit într-ocomunicare susþinutã în anul 2006 ºi publicatã în lucrarea Monumentul IX, aufost dedicate eroilor din Rãzboiul de Independenþã a României.

Dintre toate monumentele independenþei realizate, regretabilã este distru -gerea Monumentului Independenþei, inaugurat în anul 1913, în Parcul Bibescudin Craiova, demontat ºi topit în anul 1948.

Operele comemorative de rãzboi dedicate eroilor din Rãzboiul deÎntregire, numeroase, cu o diversitate de stiluri arhitectonice, au supravieþuitcelui de-al doilea rãzboi mondial ºi perioadei comuniste.

În perioada comunistã au fost realizate un mare numãr de operecomemorative de rãzboi, din pãcate unele cu valoare scãzutã.

De remarcat, cã opere comemorative de rãzboi de pe teritoriul României –cimitire de onoare, mausolee ºi osuare, cuprind locurile de înmormântare îngropi comune sau separate ale osemintelor militarilor români, cât ºi ale celor

Semnatar articol

din statele aliate ºi beligerante care au participat la lupte pe teritoriul þãriinoastre.

În acelaºi timp, în special în ultimii ani, prin grija Oficiului Naþionalpentru Cultul Eroilor, în baza unor acorduri internaþionale sau înþelegeri cuunele state, au fost realizate cimitire ºi parcele de onoare pe teritoriul unorþãri, unde a acþionat armata românã, români din armata austro-ungarã sauacolo unde au fost internaþi prizonieri de rãzboi români.

Pe adresa de internet a instituþiei se regãsesc suficiente date legate derealizãri ºi proiectele de viitor, care nu sunt puþine ºi nici simplu de realizat.Remarc doar realizarea Cimitirului eroilor de la Þiganca în Republica Mol -dova, lucrãrile în curs din zona Moscova ºi Cernãuþi. De fapt, pentru data de18 octombrie era planificatã inaugurarea unei parcele de onoare la Cernãuþi.

Pe teritoriul României, pânã în prezent, Oficiul Naþional pentru CultulEroilor a identificat peste 4800 opere comemorative de rãzboi, dintre care 382sunt înscrise pe lista monumentelor istorice din anul 2004, reprezentând 7,9%.

Apreciem cã existã o disproporþie majorã între numãrul operelorcomemorative de rãzboi identificate ºi cele înscrise pe lista monumenteloristorice. De asemenea, credem cã procedura ºi corectitudinea inventarierii ºiclasãrii operelor comemorative de rãzboi pe lista monumentelor istorice nus-a realizat cu respectarea criteriilor stabilite, existând multe elemente desubiectivitate.

Structurile descentralizate cu sarcini în clasarea monumenteloristorice, nu au luat în considerare, în multe cazuri, realitatea din teren.

Câteva exemple le apreciez necesare a fi date:- jud. Arad – din 158 opere comemorative de rãzboi – 4 pe lista monu -

mentelor istorice;- jud. Argeº – din 270 opere comemorative de rãzboi – 5 pe lista monu -

mentelor istorice;- jud. Buzãu – din 147 opere comemorative de rãzboi – 1 pe lista

monu mentelor istorice;- jud. Cluj – din 147 opere comemorative de rãzboi – 4 pe lista

monumentelor istorice;- jud. Dâmboviþa – din 165 opere comemorative de rãzboi – 4 pe lista

monumentelor istorice;- jud. Dolj – din 178 opere comemorative de rãzboi – 8 pe lista

monumentelor istorice;- jud. Giurgiu – din 193 opere comemorative de rãzboi – 9 pe lista

monumentelor istorice;- jud. Gorj – din 157 opere comemorative de rãzboi – 2 pe lista

monumentelor istorice;

242

Titlu articol 243

- jud. Ialomiþa – din 111 opere comemorative de rãzboi – 2 pe listamonumentelor istorice;

- jud. Iaºi – din 174 opere comemorative de rãzboi – 9 pe lista monu -mentelor istorice;

- jud. Mureº – din 141 opere comemorative de rãzboi – 1 pe lista mo -numentelor istorice.

La polul opus se aflã, poate ºi aici cu unele aspecte subiective:- jud. Vrancea – din 66 opere comemorative de rãzboi – 53 pe lista

monumentelor istorice;- Bucureºti – din 45 opere comemorative de rãzboi – 40 pe lista monu -

men telor istorice.Din punctul de vedere al Oficiului Naþional pentru Cultul Eroilor, cazul

judeþului Vrancea ºi al Municipiului Bucureºti, pare una normalã. În aceste condiþii, o reevaluare urmatã de o clasificare corectã, normalã

a operelor comemorative de rãzboi este necesarã. În formularea acestei cerinþe,plecãm de la ideea cã acest lucru trebuie realizat în acord cu Ordinul Minis -terului Culturii ºi Cultelor nr. 2260 din 18 aprilie 2008, prin care s-au aprobatnormele metodologice de clasare ºi inventariere a monumentelor istorice.

În acord cu acest ordin, Oficiul Naþional pentru Cultul Eroilor a elaboratNormele metodologice de evidenþã, inventariere, evaluare ºi clasare a mormintelorºi operelor comemorative de rãzboi, plecând de la ideea cã evaluarea unui mor -mânt, parcelã ºi cimitir de rãzboi trebuie realizatã în baza urmãtoarelor criterii.

- numãrul militarilor înhumaþi;- structura pe naþionalitãþi a militarilor înhumaþi;- modul de organizare ºi tipologia mormintelor de rãzboi;- valoarea memorial-simbolicã a mormintelor de rãzboi.În acelaºi timp, se apreciazã cã evaluarea unei opere comemorative de

rãzboi trebuie sã se realizeze în baza urmãtoarelor criterii:- vechimea;- valoarea arhitecturalã artisticã ºi urbanisticã;- modul de organizare ºi tipologie;- valoarea memorial-simbolicã. Pentru o evaluare corectã a mormintelor de rãzboi, se propun califi -

cative clare, concrete, pe baza urmãtoarelor criterii:- numãrul militarilor înhumaþi: - peste 1000 – excepþional; - între 501 – 101 foarte mare; - între 101 – 500 mare; - între 51 – 100 mediu;

Semnatar articol

- între 11 – 50 mic; - sub 10 – foarte mic.- structura pe naþionalitãþi: - multinaþionale – foarte mare; - naþionale – mare.- dupã modul de organizare ºi tipologie: - mausolee – valoare excepþionalã; - cimitire de onoare – valoare foarte mare; - parcele de onoare – valoare mare; - osuare ºi gropi comune – valoare medie; - morminte individuale – valoare micã. - valoarea memorial-simbolicã a mormintelor de rãzboi poate fi:

excepþionalã, foarte mare, mare, medie ºi micã.Referitor la operele comemorative de rãzboi, calificativele acordate sã

aibã la bazã urmãtoarele criterii:- dupã vechime:

- pînã în 1881 – excepþional;- între 1881 ºi 1918 – foarte mare;- între 1919 ºi 1939 – mare;- între 1940 ºi 1948 – medie;- între 1949 ºi 1989 – mic;- dupã 1990 – foarte mic.

- valoarea artisticã, arhitecturalã ºi urbanisticã sã fie apreciatã cu califi -cative: excepþional, foarte mare, mare, mediu, mic.

- dupã modul de organizare ºi tipologizare operele comemorative derãzboi sã se împartã în:

- Mormântul Ostaºului Necunoscut, arcuri de triumf, memoriale derãzboi, panteonuri ºi sanctuare – valoare excepþionalã;

- complexe funerare, monumentale sau sculpturale, ansambluri, parcuricomemorative, biserici – valoare foarte mare;

- alei comemorative, grupuri statuare, capele – valoare mare; - monumente, statui, busturi, obeliscuri, altare comemorative – valoare

medie; - porþi, fântâni ale eroilor, plãci comemorative – valoare micã.- din punct de vedere al valorii memorial-simbolice, operele comemo -

rative de rãzboi pot avea valoare excepþionalã, foarte mare, mare, medie ºi micã.Luarea în calcul a acestor criterii, faþã de care este de dorit ca Ministerul

Culturii ºi Cultelor sã-ºi dea avizul favorabil, ar avea ca efect, din punctulnostru de vedere, o clasificare obiectivã, corectã ºi un numãr mai mare demorminte ºi opere comemorative de rãzboi pe lista monumentelor istorice.

244

Titlu articol 245

Apreciez cã acest lucru nu îl avem în vedere din punct de vedere exclusival efectelor de ordin financiar, pentru întreþinerea sau reamenajarea acestoradeoarece, conform Legii 393/ 2003, Oficiul Naþional pentru Cultul Eroilordispune de un buget propriu pentru întreþinerea mormintelor ºi operelor comemo -rative de rãzboi ºi are dreptul sã atragã resurse financiare în acest sens.

Apoi, multe opere comemorative de rãzboi sunt în evidenþa ºi grijastructurilor din Ministerul Apãrãrii Naþionale ºi Ministerului Administraþieiºi Internelor, care, din fericire, acordã suficientã atenþie îngrijirii mormintelorºi operelor comemorative de rãzboi pe care le au în inventar.

O includere a cât mai multor morminte ºi opere comemorative derãzboi pe lista monumentelor istorice ar avea ca efect atât accesarea de fonduriprin Ministerul Culturii ºi Cultelor, cât ºi un sprijin în rezolvarea situaþiilorlitigioase determinate de un cadru legislativ permisiv, de o atitudine denecunoaºtere ºi delãsare a prefecturilor ºi primãriilor la nivelul întregii þãri.

Având la bazã cele prezentate, Oficiul Naþional pentru Cultul Eroilorva realiza o proprie evaluare ºi va propune structurilor centralizate ºi descentralizateale Ministerului Culturii ºi Cultelor noi obiective pentru Lista MonumentelorIstorice 2009, care va trebui realizatã în anul urmãtor, în conformitate cu preve -derile Legii 422/ 2001.

War memorials on the list of the historical monuments The concept of war memorial is defined in Law no. 379/2003. In this

category there are included edifices, artistic monuments, plates and comme -morative altars, Calvary crosses, simple crosses, cenotaphs or any otherconstruction built to the memory of: persons that deceased during andbecause of armed conflicts as a result of the fulfillment of an ordered serviceor as a voluntary in the interest of the State whose citizens they were;Romanian citizens, war interned persons or deported; members of the RedCross teams and of the war correspondents, deceased during and due to thearmed conflicts, fulfilling a mission; Romanian citizens, who died duringpeace time fulfilling an ordered service in the field of national defense,public order and national security. The meaning assigned by the Romanianlegislative context to the war memorials and to the “targets” thereof issimilar, in general lines, to those of other European States.