ONG - Fara Scop Patrimonial

7/21/2019 ONG - Fara Scop Patrimonial

http://slidepdf.com/reader/full/ong-fara-scop-patrimonial 1/42

Cuprins

Capitolul 4: Contabilitatea entitatilor (ONG) fara scop patrimonial – in dubla partida..................2

4.1. Aspecte generale priind contabilitatea societatilor fara scop lucrati.................................!

4.2. Contul i func ionalitatea saș ț .................................................................................................."

4.2.1. #ubla $nregistrare a opera iilor economice $n conturi i coresponden a conturilor ț ș ț .....1!

4.2.2. Anali%& contabil&' articolul i formula contabil&ș .........................................................2

4.!. Actiul i pasiul unei entit& iș ț ............................................................................................24

4.!.1. Actie patrimoniale......................................................................................................2

4.!.2. *asie patrimoniale......................................................................................................!!

4.4. +eniturile si c,eltuielile unui ONG....................................................................................!-4.4.1. C,eltuieli......................................................................................................................!-

4.4.2. +enituri.........................................................................................................................!"



Capitolul 4: Contabilitatea entitatilor (ONG) fara scop patrimonial – in dubla partida

Asociaia este subiectul de drept constituit de trei sau mai multe persoane care' pe ba%a

unei intelegeri' pun in comun si fara drept de restituire contributia materiala' cunostintele sau

aportul lor in munca pentru reali%area unor actiitati in interes general' al unor colectiitati sau'

dupa ca%' in interesul lor nepatrimonial.

Asociatia dobandeste personalitate /uridica prin inscrierea in 0egistrul Asociatiilor si

undatiilor aflat la grefa /udecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala isi are sediul. n ederea

dobandirii personalitatii /uridice' membrii asociati inc,eie actul constituti si statutul asociatiei'

in forma autentica sau atestata de aocat.Oricare dintre membrii asociati' pe ba%a unei imputerniciri' poate formula o cerere de

inscriere a asociatiei in 0egistrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa /udecatoriei in a carei

circumscriptie teritoriala urmea%a sa3si aiba sediul.

0espectia cerere trebuie sa fie insotita de urmatoarele documente:

3 actul constituti

3 statutul asociatiei

3 actele doeditoare ale sediului si patrimoniului initial

3 doada disponibilitatii denumirii eliberata de 5inisterul 6ustitiei sau' dupa ca%'refu%ul motiat al eliberarii acesteia.

Asociatia deine persoana /uridica din momentul inscrierii ei in 0egistrul asociatiilor si

fundatiilor. n termen de ! %ile de la depunerea cererii de inscriere' /udecatorul desemnat de

presedintele instantei erifica legalitatea documentelor si dispune inscrierea asociatiei in

0egistrul asociatiilor si fundatiilor.

Asociatia isi poate constitui filiale' ca structuri teritoriale' cu un numar minim de !

membri' organe de conducere proprii si un patrimoniu distinct de cel al asociatiei.

ilialele sunt entitati cu personalitate /uridica' putand inc,eia' in nume propriu' acte

/uridice in conditiile stabilite de asociatie prin actul constituti al filialei. 7le pot inc,eia acte

/uridice de dispo%itie' in numele si pe seama asociatiei' numai pe ba%a ,otararii prealabile a

consiliului director al asociatiei. iliala se constituie prin ,otararea adunarii generale a asociatiei.

*ersonalitatea /uridica se dobandeste de la data inscrierii filialei in 0egistrul asociatiilor si

fundatiilor.

2 8 * a g i n a



Asociatia isi poate constitui sucursale' ca structuri teritoriale fara personalitate /uridica.

9ucursalele se constituie prin ,otarare a adunarii generale. 9ucursalele desfasoara actiitatile

date in competenta de catre asociatie.

Organele de conducere ale asociatiei sunt:

3 adunarea generala

3 consiliul director

3 cen%orul sau' dupa ca%' comisia de cen%ori.

Adunarea generala este organul de conducere' alcatuit din totalitatea asociatilor.

Consiliul director asigura punerea in eecutare a ,otararilor adunarii generale. 7l poate fi

alcatuit si din persoane din afara asociatiei' in limita a cel mult o patrime din componenta sa.

Actul constituti al asociatiei poate preedea numirea unui cen%or sau a unei comisii de

cen%ori. #aca numarul asociatilor este mai mare de 1-' numirea unui cen%or este obligatorie.

Acesta poate fi o persoana din afara asociatiei.*entru asociatiile cu mai mult de 1 de membri inscrisi pana la data intrunirii ultimei

adunari generale' controlul financiar intern se eercita de catre o comisie de cen%ori. Comisia de

cen%ori este alcatuita dintr3un numar impar de membri. 5embrii consiliului director nu pot fi

cen%ori. Cel putin unul dintre cen%ori trebuie sa fie contabil autori%at sau epert contabil' in

conditiile legii.

4.1. Aspecte generale privind contabilitatea societatilor fara scop lucrativ

Notiuni introductive

Noiunea de societate fara scop lucrati se refera la urm&toarele tipuri de entit&i /uridice:

asociatii' fundatii' organi%atii sindicale si celelalte organi%atii cu caracter obstesc' culte

religioase' partide politice.

*ersoanele /uridice fara scop lucrati au obligatia organi%arii si tinerii contabilitatii la

sediile declarate din 0omania.

9ubunitatile fara personalitate /uridica cu sediul in strainatate' care apartin unor persoane /uridice fara scop lucrati cu sediul in 0omania' conduc contabilitatea in tara in care au sediul

declarat.

n calitate de unitati patrimoniale' societatile fara scop lucrati au obligatia sa asigure' in

conditiile legii:

intocmirea documentelor /ustificatie pentru orice operatiune care afectea%a patrimoniul

! 8 * a g i n a



$nregistrarea in contabilitate a operatiunilor patrimoniale

inentaierea patrimoniului

intocmirea bilantului contabil

controlul asupra operatiunilor patrimoniale efectuate

furni%area' publicarea si pastrarea informatiilor cu priire la situatia patrimoniului si

re%ultatele obtinute.

9ocietatile fara scop lucrati reali%ea%a inregistrarea operatiunilor patrimoniale

cronologic' prin respectarea succesiunii documentelor /ustificatie' dupa data de intocmire sau de

intrare in unitate si sistematic' in conturi sintetice si analitice' cu a/utorul registrului 3 /urnal si al

cartii mari.

nentarierea la nielul societatilor fara scop lucrati trebuie sa cuprinda toate elementele

de acti si pasi din patrimoniu' care se inscriu in registrul 3 inentar. #e asemenea' sunt supuse

inentarierii bunurile aflate temporar in pastrare' custodie sau pentru alte scopuri in unitatea patrimoniala' apartinand altor persoane fi%ice sau /uridice.

0egistrul 3 /urnal' registrul inentar si cartea mare' impreuna cu documentele

/ustificatie' precum si bilantul contabil constituie documentele contabile oficiale pentru

eercitarea controlului asupra operatiunilor patrimoniale efectuate.

Contabilitatea societatilor fara scop lucrati se conduce in partida dubla si are menirea sa

asigure:

inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a tuturor operatiunilor

patrimoniale' in functie de natura lor' in mod simultan' in debitul unor conturi si creditulaltor conturi' denumite conturi corespondente

stabilirea totalului sumelor debitoare si creditoare' precum si a soldului final al fiecarui

cont

intocmirea lunara a balantei de erificare' care reflecta egalitatea intre totalul sumelor

debitoare si creditoare si totalul soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor

pre%entarea situatiei patrimoniului si a re%ultatelor obtinute' respecti a actielor si

pasielor prin bilantul contabil' precum si a eniturilor' c,eltuielilor si a ecedentelor sau

deficitelor' prin contul re%ultatului eercitiului.;nitatile de cult si asociatiile de proprietari pot conduce contabilitatea in partida simpla'

potriit legii.

Celelalte persoane /uridice fara scop lucrati' cu eceptia celor de utilitate publica pot

conduce contabilitatea in partida simpla' cu ai%ul directiilor generale ale finantelor publice si

4 8 * a g i n a



controlului financiar de stat /udetene' daca in cursul unui eercitiu financiar eniturile din orice

sursa se incadrea%a sub plafonul de !. 7;0O.

*ersoanele fara scop lucrati care depasesc plafonul eniturilor stabilit de 5inisterul

inantelor *ublice sunt obligate ca incepand cu eercitiul financiar urmator' sa treaca la

organi%area si conducerea contabilitatii in partida dubla pe toata durata de functionare a acestora.

n ceea ce prieste ealuarea elementelor patrimoniale' persoanele /uridice fara scop

lucrati trebuie sa respecte urmatoarele reguli:

la data intrarii in patrimoniu: bunurile se ealuea%a si se inregistrea%a in contabilitate la

aloarea de intrare' denumita aloarea contabila' care se stabileste astfel:

bunurile procurate cu titlu oneros' la aloarea de ac,i%itie denumita cost de ac,i%itie

bunurile repre%entand aport la patrimoniul social sau obtinute cu titlu gratuit' la aloarea

de utilitate in functie de pretul pietei' utilitatea' starea si amplasarea acestora

bunurile produse de persoane /uridice fara scop lucrati' la costul de productie.

Costul de ac,i%itie al unui bun este egal cu pretul de cumparare' taele nerecuperabile'

c,eltuielile de transport 3 aproi%ionare si alte c,eltuieli accesorii necesare pentru punerea in

stare de utilitate sau pentru intrarea in gestiune a bunului respecti.

Costul de productie a unui bun cuprinde: costul de ac,i%itie al materiilor prime si

materialelor consumate' celelalte c,eltuieli directe de productie' precum si cota c,eltuielilor

indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de fabricatia acestuia. C,eltuielile

generale de administratie' c,eltuielile de desfacere si cele financiare nu se includ in costurile de productei.

n costul de productie pot fi incluse si doban%ile la creditele bancare contractate pentru

productia cu ciclu lung de fabricaie aferente perioadei.

*entru actiitatile economice din structura persoanelor /uridice fara scop lucrati'

aloarea de intrare sau contabila se compara cu aloarea de utilitate stabilita pe ba%a

inentarierii:

3 pentru elementele de acti' diferentele constatate in plus intre aloarea de inentar si

aloarea de intrare nu se inregistrea%a in contabilitate' aceste elemente mentinandu3se laaloarea lor de intrare. #iferentele constatate in minus intre aloarea de inentar stabilita

la inentariere si aloarea de intrare a imobili%arilor se inregistrea%a in contabilitate pe

seama amorti%arii (c<nd deprecierea este ireersibila) sau' dupa ca%' se constituie

proi%ioane (c<nd deprecierea este reersibila)' iar pentru diferentele aferente celorlalte

- 8 * a g i n a



elemente de acti se constituie proi%ioane' aloarea acestor elemente mentinandu3se' de

asemenea' la aloarea lor de intrare.

3 pentru elementele de pasi' diferentele constatate in minus intre aloarea de inentar si

aloarea de intrare nu se inregistrea%a in contabilitate' aceste elemente mentionandu3se la

aloarea lor de intrare. #iferentele constatate in plus intre aloarea stabilita la

inentariere si aloarea de intrare a elementelor de pasi se inregistrea%a in contabilitate

prin constituirea de proi%ioane' aloarea acestor elemente mentionandu3se' de asemenea'

la aloarea de intrare.

=a data ie>irii din patrimoniu sau darea in consum' bunurile se ealuea%a si se scad din

gestiune la aloarea lor de intrare.

Organizarea si conducerea contabilităţii patrimoniului

Contabilitatea persoanelor /uridice fara scop lucrati se organi%ea%a in compartimente

distincte' conduse de catre directorul financiar 3 contabil' contabilul sef sau alta persoana

imputernicita sa indeplineasca aceasta functie.

Contabilitatea financiara are la ba%a norme unitare priind organi%area si conducerea

acesteia' care au caracter obligatoriu pentru toate persoanele /uridice fara scop lucrati' aand ca

obiecti principal furni%area informatiilor atat pentru necesitati proprii' cat si in relatiile acestora

cu membrii lor' clienti' furni%ori' bancile' organele fiscale si alte persoane /uridice si fi%ice.

*otriit reglementarilor fiscale in igoare' persoanele /uridice fara scop lucrati care

desfasoara actiitati economice fara personalitate /uridica au obligatia organi%arii si conducerii

contabilitatii generale' distinct' pentru actiitatile fara scop lucrati si actiitatile economice.

Contabilitatea de gestiune se organi%ea%a de catre fiecare persoana /uridica fara scop

lucrati care desfasoara actiitati economice in functie de specificul actiitatii si necesitatile

proprii' aand ca obiectie principale urmatoarele:

• stabilirea c,eltuielilor

• stabilirea eniturilor

• stabilirea re%ultatelor si a rentabilitatii produselor' lucrarilor eecutate si sericiilor

prestate

• intocmirea bugetelor de enituri si c,eltuieli pe feluri de actiitati' urmarirea si controlul

eecutarii acestora in scopul cunoasterii re%ultatelor si furni%arii datelor necesare

fundamentarii deci%iilor prinind gestiune.

8 * a g i n a



*ersoana desemnata sa conduca contabilitatea la nielul unei societati fara scop lucrati

trebuie sa asigure conditiile necesare pentru:

3 intocmirea documentelor /ustificatie priind operatiunile patrimoniale

3 organi%area si tinerea corecta si la %i a contabilitatii

3 organi%area si efectuarea inentarierii patrimoniului' precum si alorificarea

re%ultatelor acesteia

3 respectarea regulilor de intocmire a bilantului si a termenelor de depunere la organele

in drept' pastrarea documentelor /ustificatie' a registrelor si bilanturilor contabile si

sa asigure organi%area contabilitatii de gestiune adaptata la necesitatile si specificul

unitatii.

*otriit =egii contabilitatii' principalele registre ce se folosesc in contabilitate sunt:

registrul3/urnal' registrul3inentar si cartea mare.

*ersoanele /uridice fara scop lucrati' care pot conduce contabilitatea in partida simpla'inregistrea%a operatiunile patrimoniale cu a/utorul registrului3/urnal de incasari si plati.

0egistrul3/urnal este un document contabil obligatoriu in care se inregistrea%a' in mod

cronologic' operatiunile patrimoniale prin respectarea succesiunii documentelor dupa data de

intocmire sau intrare a acestora in unitate.

0egistrul3inentar este un document contabil obligatoriu in care se inregistrea%a toate

elementele patrimoniale de acti si de pasi' grupate in functie de natura lor' conform posturilor

din bilantul contabil' inentariate potriit normelor legale.

7lementele patrimoniale inscrise in registrul3inentar au la ba%a listele de inentarieresau alte documente care /ustifica continutul fiecarui post din bilantul contabil.

0egistrul inentar se intocmeste la infiintarea societatii' anual la inc,iderea eercitiului

financiar' cu oca%ia incetarii actiitatii acesteia pe ba%a de inentar faptic' precum si in alte

situatii.

n ca%ul in care inentarierea are loc pe parcursul anului' in registrul3inentar se

inregistrea%a soldurile eistente la data inentarierii' la care se adauga intrarile si se scad iesirile

de la data inentarierii pana la data inc,iderii eercitiului financiar.

0egistrul ?cartea mare@ este un document contabil obligatoriu in care se inscriu lunar'direct sau prin regrupare pe conturi corespondente' inregistrarile facute in registrul3/urnal'

stabilindu3se situatia fiecarui cont' respecti soldul iniial' rula/ele debitoare' rula/ele creditoare

si soldurile finale.

Cartea mare sta la ba%a intocmirii balantei de erificare si se intocmeste de persoana

/uridica fara scop lucrati si de fiecare subunitate a acesteia' cu contabilitate proprie.

8 * a g i n a



Orice operatiune patrimoniala se consemnea%a in momentul efectuarii ei intr3un inscris

care sta la ba%a inregistrarilor in contabilitate' dobandind astfel calitatea de document /ustificati.

9ocietatiile fara scop lucrati' pentru erificarea inregistrarii corecte in contabilitate a

operatiunilor patrimoniale' intocmesc balanta de erificare (obligatoriu lunar).

Balanta de erificare este un document contabil care sereste pentru intocmirea

bilantului contabil. Balanta de erificare cuprinde' pentru toate conturile persoanei /uridice fara

scop lucrati' urmatoarele elemente:

simbolul si denumirea conturilor (in ordinea planului de conturi)

soldurile initiale debitoare si creditoare

rula/ele debitoare si creditoare

totalul sumelor debitoare si creditoare

soldurile finale' debitoare si creditoare.

Cu a/utorul balantei de erificare se erifica corelatiile dintre egalitatile generate de dublainregistrare a elementelor patrimoniale in contabilitate' respecti concordanta dintre totalul

inregistrarilor din registrul3/urnal si totalul rula/elor debitoare si totalul rula/elor creditoare din

balanta' precum si concordanta dintre totalul soldurilor finale debitoare si creditoare din cartea

mare si totalul soldurilor finale debitoare si creditoare din balanta.

*entru inregistrarea operatiunilor patrimoniale in contabilitate' persoanele /uridice fara

scop lucrati care conduc contabilitatea in partida dubla pot folosi forma de inregistrare ?pe

/urnale@' ?maestru3sa, cu /urnale@' precum si ?maestru3sa, simplificat@.

ormele de inregistrare in contabilitate repre%inta sistemul de registre' formulare'documente contabile corelate intre ele' care seresc la inregistrarea cronologica si sistematica in

contabilitate' potriit normelor stabilite' a operatiunilor economice si financiare ce au loc in

unitati' pe tot parcursul eercitiului financiar.

Organi%area' de catre o persoana /uridica fara scop lucrati' a unui sistem de prelucrare

automata a datelor trebuie sa asigure toate informatiile necesare unui eentual control.

9istemele de prelucrare automata a datelor trebuie sa preci%e%e tipul de suport pentru

pastrarea datelor de intrare' pe ,artie sau alt suport care asigura conserarea acestora in conditii

de siguranta' precum si listele inregistrarilor efectuate in eidenta contabila pe ba%a dedocumente /ustificatie care sa fie numerotate in ordine cronologica' inter%icandu3se inserari'

intercalari' precum si orice eliminari sau adaugiri ulterioare.

Originea' continutul si apartenenta fiecarei date trebuie sa fie indicate cu claritate. iecare

data inregistrata in contabilitate trebuie sa aiba la ba%a continutul unui document scris' la care sa

poat& aea acces atat beneficiarii' cat si organele de control.

8 * a g i n a



9istemele de prelucrare automata a datelor trebuie sa permita' in orice moment'

reconstituirea elementelor si continutul conturilor' a listelor si informatiilor supuse erificarii'

pornind fie de la datele de intrare' fie pornind in ordine inersa de la continutul sintetic al

conturilor' listelor sau altor informatii pe ba%a carora sa se poata determina datele de intrare.

Ar,iarea documentelor /ustificatie si contabile se face in conformitate cu preederile

legale si cu respectarea regulilor generale menionate in Normele metodologice de intocmire si

utili%are a formularelor comune pentru actiitatea financiara si contabila' elaborate de 5inisterul

inantelor *ublice.

0egistrele de contabilitate' precum si documentele /ustificatie se patrea%a in ar,ia' de

regula' in forma lor originala' grupate in functie de natura operatiunilor si in ordine cronologica'

in cadrul eercitiului financiar la care acestea se refera. Ar,iarea documentelor contabile trebuie

sa asigure pastrarea si consultarea acestora in termenele prea%ute de lege.

0egistrele de contabilitate' precum si documentele /ustificatie care stau la ba%ainregistrarii lor in contabilitate' se pastrea%a in ar,ia persoanei /uridice fara scop lucrati' timp

de %ece ani' cu incepere de la data inc,iderii eercitiului financiar in cursul caruia au fost

intocmite' cu eceptia statelor de salarii care se patrea%a timp de cin%eci de ani.

4.2. Contul i func ionalitatea saș ț

Contabilitatea dispune de mai multe procedee specifice ei prin care se reali%ea%& metoda

sa de lucru unic& $n esena ei. *e de o parte bilanul care oglinde>te situaia patrimonial& a unit&iila un moment dat >i contul care sere>te pentru $nregistrarea operati& a actiit&ilor economice.Aceste dou& procedee metodice sunt str<ns legate unul de altul' se completea%& reciproc' sedetermin& c,iar. #ac& bilanul mai este denumit a fi o contabilitate priit& ca o stare pe loc'contul se poate considera >i el a fi un bilan $n continu& mi>care.

Bilanul' nu se $ntocme>te altfel' dec<t pe ba%a informaiei din conturi. #up& ce bilanul afost $ntocmit >i a eercitat funcia sa de informare cu priire la actiitatea economic& a unit&ilor'el se descompune $n conturi' asist&m la fenomenul deduciei. iecare post bilanier este preluatde c<te un cont' d<ndu3se astfel posibilitatea urm&ririi operatie a actiit&ilor economice. #eci'$n urma descompunerii bilanului apar conturile' tot at<tea conturi c<te posturi bilaniere sunt'de>i $n practic& unele posturi bilaniere sunt preluate de mai multe conturi' deoarece la

$ntocmirea bilanului' posturile bilaniere respectie s3au format' prelu<nd informaia contabil&din mai multe conturi.A>a cum reiese din figura pe care o pre%ent&m' $n urma descompunerii bilanului apar

dou& clase de conturi' aceasta fiind un lucru deosebit.O prim& clas&' categorie de conturi apare $n urma descompunerii p&rii st<ngi a bilanului'

respecti a actiului. Aceste conturi se mai numesc conturi de acti. #eci' conturile de acti suntconturile ce apar $n urma descoperirii bilanului' prelu<nd posturile bilaniere din partea st<ng& a

" 8 * a g i n a



acestuia' ele dup& coninutul economic sunt conturi de actie imobili%ate' actie circulante >i procese economice sub form& de c,eltuieli.

Cea de3a doua clas&' categorie de conturi sunt conturile de pasi. Conturile de pasi suntconturile ce apar' $n urma descompunerii bilanului' prelu<nd posturile bilaniere din parteadreapt& a bilanului. #up& coninutul economic' conturile acestuia de pasi sunt conturi de surse'

de procese economice sub form& de enituri >i conturi de proi%ioane.0eiese din cele pre%entate' c& $n contabilitate se lucrea%& cu dou& mari categorii deconturi' >i anume conturi de activ i conturi de pasiv' care sunt total diferite' din punct deedere al coninutului >i om edea c& difer& total >i din punct de edere al funciei contabile.

uncia contabil& a conturilor $nseamn& a se preci%a modul cum sunt efectuate$nregistr&rile $n conturi' deci modul cum se $nregistrea%& operaiile economice $n conturi. *rinutili%area conturilor timp $ndelungat >i ca urmare a aportului >tiinific a numero>i repre%entani aig<ndirii contabile' s3au cristali%at patru reguli de funcţionare a conturilor' care sunt eactinerse la cele dou& mari categorii de conturi' adic& la conturile de acti' fa& de conturile de pasi.

!rima regulă de funcţionare a conturilor se refer& la modul $n care conturile $>i $ncep

funcia contabil&' respecti la modul $n care acestea preiau aloarea elementelor patrimoniale din bilan. 7ist& eident posibilitatea ca eistentul posturilor bilaniere' sub aspect aloric' s& fie preluat $n debit sau $n credit. Coninutul primei reguli de funcionare a conturilor este:

Conturile de activ" #ncep să funcţioneze prin a se debita i se debitează cu e$istenţelede activ" iar conturile de pasiv" #ncep să funcţioneze prin a se credita" i se creditează cue$istenţele de pasiv.

#eci' conturile de acti' preiau aloarea posturilor bilaniere pe care le repre%int&' $n partea lor st<ng&' adic& $n debit' deoarece a>a reali%ea%& ele principiul separaiei >i de altfel >i $n bilan se g&sesc $n partea st<ng&. Conturile de pasi' preiau aloarea posturilor bilaniere pe carele repre%int&' $n partea lor dreapt&' adic& $n credit' deoarece a>a reali%ea%& ele principiulseparaiei >i de altfel >i $n bilan se g&sesc $n partea dreapt&.

Cea de%a doua regulă de funcţionare a conturilor stabile>te modul cum se$nregistrea%& $n conturi operaiile care au ca efect cre>terea elementelor patrimoniale' dat fiindalternatia ca aloare a acestor operaii s& fie $nregistrat& $n partea st<ng& a conturilor' adic& $ndebit' sau $n partea lor dreapt&' respecti $n credit. 5ai $nt<i s& red&m tetul' coninutul acesteireguli:

Conturile de activ" se debitează cu creteri de activ" iar conturile de pasiv secreditează cu creterile de pasiv. Coninutul acestei reguli' respecti ba%a ei raional&' orepre%int& efectul cre>terilor asupra eistentului. Dn mod normal' cre>terile au ca efect' m&rirea proporiilor eistentului' >i atunci ele se or $nregistra $n aceea>i parte a contului' unde se afl& >ieistentul. Aceasta $nseamn& $n debit la conturile de acti >i $n credit la conturile de pasi.

#e eemplu' s& presupunem c& trebuie s& $nregistr&m $n contabilitate' primirea defurni%ori a unor obiecte de inentar $n aloare de 4 lei.

Operaia const& $n primirea unor cantit&i de obiecte de inentar de la furni%ori' care aface s& creasc& elementul patrimonial denumit @Obiecte de inentar@ >i concomitent cre>teobligaia fa& de furni%ori' deci elementul patrimonial cu acela>i nume. Dn bilan' operaia agenera o modificare de olum $n sensul cre>terii de forma:

& ' $ ! ' $"

1 8 * a g i n a



$n care:E din Acti este postul bilanier @Obiecte de inentar@E din *asi este postul bilanier @urni%ori@.*rin descompunerea bilanului' cele dou& posturi bilaniere sunt preluate de dou& conturi

cu acela>i nume >i este necesar s& urm&rim cum om $nregistra suma de 4. lei $n aceste

conturi. 9ituaia $n conturi este urm&toarea: # @Obiecte de inentar@ C # @urni%ori@ C

4 lei 4 lei

0e%ult& c& a fost debitat contul @Obiecte de inentar@' deoarece este un cont cu funciecontabil& de acti' a fost afectat $n sensul cre>terii >i s3a folosit regula a doua de funcionare aconturilor' potriit c&reia ... conturile de activ se debitează cu creteri de activ ... @ . Dncontinuare reiese c& a fost creditat contul @urni%ori@' deoarece este un cont de pasi' afectat $nsensul cre>terii >i s3a aplicat tot regula a doua de funcionare a conturilor' potriit c&reia ...@conturile de pasiv se creditează cu creteri de pasiv@.

Cea de a treia regulă de funcţionare a conturilor stabile>te modul cum se $nregistrea%&$n conturi' operaiile economice care au ca efect sc&derea elementelor patrimoniale' dat fiindalternatia c&' aloarea acestora s& se $nregistre%e $n partea dreapt& a conturilor sau $n st<nga lor.5ai $nt<i s& red&m tetul acestei reguli:

Conturile de activ" se creditează cu scăderi de activ" iar conturile de pasiv" sedebitează cu scăderi de pasiv. Coninutul acestei reguli' respecti ba%a ei raional&' orepre%int& $ns&>i principiul separaiei celor dou& tipuri de modific&ri posibile' care a dus la formagrafic& a contului ca o balan&. *e ba%a principiului separaiei' sc&derile' trebuiesc $nregistrate $n partea opus& a contului' opus& celeia $n care sunt' eistentul >i cre>terile. Aceasta $nseamn& $ncredit conturile de acti >i $n debit la conturile de pasi.

9& presupunem' spre eemplu c& unitatea patrimonial& ac,it& un furni%or' pentru suma de

2. lei' cu disponibil din contul s&u de la banc&.Operaia const& fire>te $n sc&derea obligaiei fa& de furni%or >i concomitent scade >idisponibilul de la banc&. #eci' $n bilan' operaia economic& a genera o modificare de forma:

& % $ ! % $

deci o modificare de olum $n sensul sc&derii $n care:3 din Acti este postul bilanier @ Conturi la b&nci $n lei@3 din *asi este postul bilanier @urni%ori@.*rin descompunerea bilanului' cele dou& posturi bilaniere sunt preluate de dou& conturi

cu acela>i nume' >i este deci necesar s& urm&rim cum om $nregistra suma de 2. lei $naceste conturi.

9ituaia $n conturi se pre%int& astfel:

# @Conturi la b&nci $n lei@ C # @urni%ori@ C 2. lei 2. lei

0e%ult& c& a fost creditat contul @Conturi la b&nci $n lei@' deoarece este un cont cu funciecontabil& de acti' a fost afectat $n sensul sc&derii >i s3a folosit regula a treia de funcionare a

11 8 * a g i n a



conturilor' potriit c&reia @... conturile de acti se creditea%& cu sc&deri de acti ...@. Dn acela>itimp se mai obser& cum contul de acti @Conturi la b&nci $n lei@ $nainte de aceast& operaie aaut un sold iniial cel puin egal cu 2. lei. Nu putea aea loc operaia de plat& a sumei de2. lei' dac& n3am fi aut $n cont cel puin aceast& sum&. Dn continuare' se constat& cum contul@urni%ori@ a fost debitat' deoarece este un cont de pasi' afectat $n sensul sc&derii >i se aplic& tot

regula a treia de funcionare a conturilor' potriit c&reia @ ... conturile de pasi' se debitea%& cusc&deri de pasi ... @. 9e remarc& $n acela>i timp' faptul c& acest cont @urni%ori@' $nainte deoperaia economic& $nregistrat&' a aut sold iniial creditor' cel puin $n aloare de 2. lei. Adebita contul de pasi @urni%ori@' $nseamn& a $nregistra sc&derea unei obligaii' >i eident c& nu putea s& scad& o obligaie' dec<t dac& ea ar fi eistat.

Cea de a patra regulă de funcţionare a conturilor se formulea%& $n leg&tur& cu modulcum acestea se pre%int& la sf<r>it de lun&' respecti cu soldul lor final. #eci' regula a patra defuncionare a conturilor' ne preci%ea%& dac& la sf<r>it de lun&' conturile $>i $nc,eie actiitatea cusold final debitor' cu sold final creditor. 5ai $nt<i s& urm&rim tetul acestei reguli:

Conturile de activ" #i #nc*eie activitatea cu sold final debitor+ Conturile de pasiv #i #nc*eie activitatea cu sold final creditor+

5otiaia raional& a regulei a patra de funcionare a conturilor' este $ns&>i coninutuleconomic al celor dou& p&ri a conturilor. ,a conturile de activ' $n debit aem eistentul >icre>terile de acti' iar $n credit sc&derile de acti. 7ste limpede c& aceste conturi funcionea%& dela st<nga spre dreapta. #intr3un acti' poate s& scad& o parte din ceea ce eist&' >i atunci contul aaea sold final debitor' poate s& scad& tot ceea ce eist&' atunci contul se a balansa (A F * F )'dar nu poate aea sold creditor.

,a conturile de pasiv' $n credit aem eistentul >i cre>terile de surse' iar $n debitsc&derile de surse. 7ste limpede c& aceste conturi funcionea%& de la dreapta spre st<nga. #intr3un pasi' poate s& scad& o parte din ceea ce eist&' >i atunci contul a aea sold final creditor' poate s& scad& tot ceea ce eist&' atunci contul se a balansa (A F * F )' dar nu poate s& scad&ceea ce nu eist&' deci aceste conturi nu pot aea sold debitor.

#in cele pre%entate' priind regulile de funcionare ale conturilor' re%ult& c& ele suntopuse' inerse' la cele dou& mari grupe de conturi' respecti' la conturile de acti' fa& de cele de pasi. A>a cum st<nga este opus& dreptei' a>a dup& cum un taler al balanei' este opus celuilalt'a>a cum drepturile unit&ilor patrimoniale sunt opuse obligaiilor lor' tot astfel conturile care preiau posturile bilaniere din acti' sunt opuse ca mod de funcionare' conturilor care preiau posturile bilaniere din pasi.

*re%ent<nd grupat' pentru cele dou& mari categorii de conturi' regulile de funcionare aleconturilor arat& astfel:

Conturile de activ $ncep s& funcione%e prin a se debita' cu eistenele de acti' se maidebitea%& cu cre>terile de acti' se creditea%& cu sc&derile de acti' iar la sf<r>it de lun& au solddebitor' sau se balansea%&.

#ebit @Conturi de acti@ Credit3 9old iniial (eistenele de acti)3 Cre>teri' respecti intr&ri de acti3 9old final debitor sau conturi balansate

3 9c&deri' respecti ie>iri de acti

12 8 * a g i n a



Conturile de pasiv $ncep s& funcione%e prin a se credita' cu eistenele de pasi' se maicreditea%& cu cre>terile de pasi' se debitea%& cu sc&deri de pasi' iar la sf<r>it de lun& ' au soldfinal creditor' sau se balansea%&.

#ebit @Conturi de pasi@ Credit

3 9c&deri' respecti ie>iri de surse 3 9old iniial (eistenele de pasi)3 Cre>teri' respecti intr&ri de surse3 9old final creditor sau conturi balansate

Cele mai multe conturi' de fapt marea lor ma/oritate' se comport& fidel acestor patru reguli

de funcionare' moti pentru care se >i numesc conturi monofuncţionale. #eci' se lucrea%& $ncontabilitate cu @Conturi monofuncionale de acti@ >i respecti' @Conturi monofuncionale de pasi@.

Dn contabilitate eist& >i o alt& categorie de conturi' care se numesc conturibifuncţionale' relati puine la num&r dar deosebit de importante. i aceste conturi bifuncionale'sunt asimilate $n principiu' fie conturilor de acti' fie celor de pasi. Numai c& pre%int& ecepii la

una sau dou& din regulile de funcionare ale conturilor' astfel:3 Conturi bifuncţionale asimilate ca funcţie contabilă conturilor de activ' caracterul bifuncional fiind dat de ecepia pre%entat& la regula a patra de funcionare a conturilor. Aceasta$nseamn& c& la sf<r>it de lun&' aceste conturi $>i pot $nc,eia actiitatea fie cu sold final debitor'ceea ce ar fi normal' dar ele $>i pot $nc,eia actiitatea >i cu sold final creditor' ceea ce esteecepie >i le imprim& caracter de cont bifuncional. 7ste ca%ul contului @Conturi la b&nci $n lei@care' de regul& se pre%int& la sf<r>it de an cu sold final debitor' semnific<nd suma pe care unitateao mai are $n contul ei de la banc&. 7ste $ns& posibil ca $ntre unitatea patrimonial& >i banc& s& se$nc,eie un contract' potriit c&ruia' unitatea poate s& continue s& fac& pl&i >i dup& ce nu mai are bani $n contul s&u' desigur p<n& la o anumit& limit&. Dn acest ca%' eident @Conturi la b&nci $n lei@are sold creditor' ceea ce semnific& un anumit fel de credite luate de unitate de la banc&' a>a

numitele @credite pentru pl&[email protected] Conturi bifuncţionale asimilate ca funcţie contabilă conturilor de pasiv, caracterul bifuncional fiind dat de ecepiile pre%entate la regulile unu >i patru. Aceasta $nseamn& c& ele$>i pot $ncepe funcia contabil& prin creditare' ceea ar fi normal' dar uneori $>i pot $ncepeactiitatea la $nceputul lunii >i cu sold iniial debitor' ceea ce este ecepie >i le determin&caracterul de cont bifuncional. =a fel' la sf<r>it de lun& ele pot aea sold final creditor ceea ce arfi normal' dar uneori pot pre%enta >i sold final debitor' ceea ce este ecepie. este ca%ul contului@*rofit >i pierdere@ care $n ca%ul $n care luna anterioar& s3a $nc,eiat cu pierderi' $>i $ncepeactiitatea cu sold iniial debitor' iar dac& actiitatea din perioada epirat& s3a $nc,eiat cu profit'a aea desigur sold creditor.

4+-+.+ /ubla #nregistrare a opera iilor economice #n conturi i coresponden aț ș ț

conturilor

/ubla #nregistrare sau contabilitatea $n partid& dubl&' repre%int& piatra de temelie amodului de a g<ndi contabil. Dn stadiile timpurii ale contabilit&ii' se folosea simpla $nregistraresau contabilitatea $n partid& simpl&. Dn acest stadiu' $nregistrarea operaiilor economice erau

1! 8 * a g i n a



efectuate $ntr3un singur cont' cronologic' a>a cum s3a ar&tat folosindu3se contul $n forma saaritmetic&. +iaa economic& $ns& s3a de%oltat' mai ales $n unele ora>e' de pe teritoriul actualeitalii' ca de eemplu +eneia' Genoa' *isa >i altele. 5odul de $nregistrare dubl&' a fost pre%entat pentru prima dat& de =uca *aciolo' cel care consider& a fi $ntemeietorul contabilit&ii. 7ste o pre%entare de $nalt& inut& >tiinific&' dar autorul ei recunoa>te' c& nu el a inentat @#oppia

9crittura@' ci nu face altcea dec<t s& descrie un mod de $nregistrare a operailor economice' carese practic& pe timpul s&u $n cet&ile +eneiei >i altele. #e altfel' el >i denume>te acest mod de$nregistrare a fi @=a moda di +inegia@.

Apariia sistemului de $nregistrare $n partid& dubl&' nu trebuie $neles ca o perfecionare a$nregistr&rii $n partid& simpl&' ci ca o sc,imbare esenial&' de coninut.

Hrecerea de la simpla $nregistrare' la dubla $nregistrare' a repre%entat un salt calitati $nconinutul contabilit&ii' $n rolul pe care acesta $l are $n unit&ile patrimoniale' $nregistr&rilecontabile au c<>tigat $n realism >i $n raionalitate. Numai $n urma acestor sc,imb&ri de concepiece i%ea%& studiul >i practica contabilit&ii' aceasta deine instrument de conducere raional&'>tiinific&.

9pecific contabilit&ii $n partid& simpl&' este $nregistrarea operaiilor economice' %ilnic'

$ns& $n conturi separate' i%olate' fapt care $ngreuna cunoa>terea operaiilor $nregistrate >icontrolul asupra actiit&ii. Hrecerea la dubla #nregistrare" #nseamnă obligaţia ca oriceoperaţie economică să fie #nregistrată #n cel puţin două conturi" #nsă #n sens invers"respectiv concomitent #n debitul unui cont i #n creditul altui cont. Dn raport de coninutuloperaiilor economice $nregistrate' cele dou& conturi care iau parte la dubla $nregistrare' pot fiambele conturi de acti' pot fi ambele conturi de pasi' sau unul de acti >i altul de pasi' in<ndseama >i de coninutul economic al conturilor.

*ornind de la cele patru tipuri de modific&ri bilaniere care pot fi generate de operaiileeconomice' se or constitui patru tipuri fundamentale ale dublei $nregistr&ri astfel:

!rimul tip fundamental al dublei #nregistrări se formea%& pornind de la modificarea destructur& $n acti' repre%entat& prin ecuaia & ' $ % $ !. *rin descompunerea bilanului' cele

dou& posturi bilaniere sunt preluate de dou& conturi cu acela>i nume. #eci' operaia economic&se a $nregistra $n dou& conturi' iar pe ba%a regulilor de funcionare ale conturilor:3 Contul de acti afectat $n sensul cre>terii' se a debita pe ba%a regulii a doua de

funcionare a conturilor.3 Contul de acti afectat $n sensul sc&derii' se a credita pe ba%a regulii a treia de

funcionare a conturilor.0eiese c& primul tip fundamental al dublei $nregistr&ri' const& $n $nregistrarea operaiei

economice concomitent $n debitul unui cont de acti >i $n creditul altui cont tot de acti. Operaiaeconomic& a fost $nregistrat& $n dou& conturi $ns& $n sens iners' a>a cum este esena dublei$nregistr&ri.

&l doilea tip fundamental al dublei #nregistrări se formea%& pornind de la cea de adoua modificare bilanier&' de structur& de pasi' repre%entat& prin ecuaia & ! ' $ % $. *rindescompunerea bilanului $n conturi' cele dou& posturi bilaniere sunt preluate de dou& conturi cuacela>i nume' $n care se a $nregistra operaia economic& astfel:

3 Contul de pasi care cre>te' se a credita pe ba%a regulii a doua de funcionare aconturilor

3 Contul de pasi care scade' se a debita' pe ba%a regulii a treia de funcionare aconturilor.

14 8 * a g i n a



0eiese c& aem dubl& $nregistrare' deoarece operaia a fost $nregistrat& $n dou& conturi >i$n sens iners. #eci' cel de al doilea tip fundamental al dublei $nregistr&ri constă" #n #nregistrarea operaţiei economice" concomitent" #n creditul unui cont de pasiv" i #n debitulaltui cont tot de pasiv.

&l treilea tip fundamental al dublei #nregistrări a operaiilor economice $n conturi'

porne>te de la al treilea tip de modific&ri bilaniere' respecti modificarea de olum $n sensulcre>terii' repre%entat& prin ecuaia & ' $ ! ' $. *rin descompunerea bilanului' cele dou& posturi bilaniere' sunt preluate de dou& conturi cu acela>i nume' $n care aloarea operaieieconomice se a $nregistra astfel:

3 Contul de acti care cre>te' se a debita' pe ba%a regulii a doua de funcionare aconturilor.

3 Contul de pasi care cre>te' se a credita' pe ba%a regulii a doua de funcionare aconturilor.

0eiese c& aem dubl& $nregistrare' deoarece operaia a fost $nregistrat& $n dou& conturi >i$n sens iners. #eci' cel de al treilea tip fundamental al dublei $nregistr&ri const&' $n $nregistrareaoperaiei economice' concomitent' #n debitul unui cont de activ i #n creditul unui cont de

pasiv. &l patrulea tip fundamental al dublei #nregistrări a operaţiilor economice #n conturi porne>te de al patrulea tip de modificare bilanier&' respecti' modificarea de olum $n sensulsc&derii' repre%entat& prin ecuaia & % $ ! % $. *rin descompunerea bilanului' cele dou& posturi bilaniere sunt preluate de dou& conturi cu acela>i nume' $n care aloarea operaieieconomice se a $nregistra astfel:

3 Cont de acti care scade' se a credita' pe ba%a regulii a treia de funcionare a conturilor.3 Cont de pasi care scade' se a debita pe ba%a regulii a treia de funcionare a conturilor.0eiese c& aem dubl& $nregistrare' deoarece operaia a fost $nregistrat& $n dou& conturi >i

$n sens iners. #eci' cel de al patrulea tip fundamental al dublei $nregistr&ri const&' $n$nregistrarea operaiei economice' concomitent" #n creditul unui cont de activ i #n debitul

unui cont de pasiv.Dn unit&ile patrimoniale' au loc $ns&' adesea' operaii economice complee' careantrenea%& mai mult dec<t dou& elemente patrimoniale' deci or fi folosite mai mult dec<t dou&conturi' unele de acti' altele de pasi. Dn aceste condiii' pornind de la tipurile fundamentale aledublei $nregistr&ri' se or forma tipuri deriate ale acestora' astfel:

a) E cont acti' $i poate corespunde: 3 cont acti E cont pasi

#eci' unei cre>teri $ntr3un cont de acti' adic& unei debit&ri a unui cont de acti' $icorespunde o creditare a altui cont de acti' sau o creditare a unui cont de pasi.

b) 3 cont acti' $i poate corespunde: E cont acti 3 cont pasi

#eci' unei sc&deri $ntr3un cont de acti' adic& unei credit&ri a unui cont de acti' $icorespunde o debitare a unui cont de acti' sau o debitare a unui cont de pasi.c) E cont pasi' $i poate corespunde: 3 cont pasi

E cont acti#eci' unei cre>teri $ntr3un cont de pasi' adic& unei credit&ri $ntr3un cont de pasi' $i

corespunde o debitare $ntr3un alt cont de pasi' sau o debitare a unui cont de acti.

d) 3 cont pasi' $i poate corespunde: E cont pasi

1- 8 * a g i n a



3 cont acti#eci' unei sc&deri $ntr3un cont de pasi' sau debit&ri a unui cont de pasi' $i corespunde o

creditare a unui alt cont de pasi' sau o creditare a unui cont de acti.#ubla $nregistrare a operaiilor economice $n conturi' determin& stabilirea unor

importante leg&turi reciproce $ntre conturi. 7a permite erificarea eactit&ii $nregistr&rii

operaiilor economice >i face s& creasc& aloarea informaional& a contabilit&ii.

Corespondenţa conturilor

Cunosc<nd esena principiului dublei $nregistr&ri a operaiei economice $n conturi' se a/ungefiresc la conclu%ia c& $n condiiile dublei $nregistr&ri' conturile nu funcionea%& i%olat' rupte unelede altele' ci $ntre conturi eist& leg&turi organice' ce se stabilesc pentru $nregistrarea operaiilor economice. ,egăturile care se stabilesc #ntre conturi" #n vederea #nregistrării operaţiiloreconomice" poartă denumirea de corespondenţă a conturilor' iar conturile care iau parte laaceste $nregistr&ri' se numesc conturi corespondente.

Dn condiiile contabilit&ii $n partid& dubl&' toate conturile sunt corespondente' deoarece$ns&>i esena acesteia $nseamn& $nregistrarea oric&rei operaii economice $n cel puin dou& conturi>i $n sens iners. Corespondena conturilor se reali%ea%&' pe ba%a raionamentului specificcontabilit&ii' pentru fiecare operaie $n parte. Dn raport de coninutul operaiilor economice caretrebuiesc $nregistrate >i de felul conturilor' corespondena lor poate fi:

a) Coresponden& $ntre conturile de acti' $n cadrul c&reia un cont de acti se debitea%& >ialt cont tot de acti se creditea%&. Cu a/utorul unor astfel de corespondene se $nregistrea%&operaii economice care modific& structura actiului

b) Coresponden& $ntre conturi de pasi' $n cadrul c&reia un cont de pasi se creditea%&' >ialt cont tot de pasi se debitea%&. Cu a/utorul unor astfel de corespondene' se $nregistrea%&operaii economice care au ca efect modific&ri $n structura pasiului bilanului

c) Coresponden& $ntre conturi de acti >i conturi de pasi' $n care un cont de acti sedebitea%& >i un cont de pasi se creditea%&. Cu a/utorul unor astfel de corespondene se$nregistrea%& operaii economice care au ca efect cre>terea olumului patrimoniului.

d) Corespondena $ntre conturi de acti >i conturi de pasi' $n care un cont de acti secreditea%& >i un cont de pasi se debitea%&. Cu a/utorul acestor corespondene se $nregistrea%&operaii economice care au ca efect sc&derea patrimoniului agentului economic.

=a $nregistrarea operaiilor economice' pot lua parte >i mai mult de dou& conturi. Dnaceste condiii' c<nd sunt mai multe conturi corespondente' se respect& anumite reguli. Astfel'unui cont care se debitea%& $i poate corespunde mai multe conturi care se creditea%&' cu condiiaca din punct de edere aloric' suma cu care se debitea%& contul $n cau%& s& fie egal& cu totalulsumelor conturilor care s3au creditat. Acela>i lucru >i $n situaia iners&. 7ste posibil ca unui cont

care se creditea%& s&3i corespund& mai multe conturi care se debitea%&' $ns& cu respectareaaceleia>i condiii ca suma contului care se creditea%& s& fie egal& cu totalul sumelor conturilor care se debitea%&.

*ornind de la noiunea de coresponden& a conturilor' se a/unge la conclu%ia c& $ncontabilitate' toate conturile sunt conturi corespondente. 9unt totu>i un num&r relati mic deconturi' care funcionea%& $n partid& simpl&' deci nu sunt conturi corespondente. 7le se numescconturi speciale sau conturi $n afara bilanului.

1 8 * a g i n a



Caracterul general al corespondenei conturilor nu trebuie $neles $n mod absolut. 7steade&rat c& cea mai mare parte din conturi sunt conturi corespondente' dar aceasta nu $nseamn&c& fiecare cont corespondea%& obligatoriu cu toate celelalte. Dn raport de coninutul lor economic'>i de coninutul economic al operaiilor $nregistrate' un cont poate aea foarte multecorespondene' cum ar fi contul @Casa $n lei@' sau contul @*rofit >i pierdere@ sau pot aea relati

puine corespondene' cum ar fi contul @5i/loace fie@ >i altele.Ceea ce caracteri%ea%& corespondena conturilor $n ara noastr&' >i $n ma/oritatea &rilor lumii' este faptul c& ea nu se stabile>te prin ,ot&r<rea personal& a celor ce lucrea%& $ncontabilitate' ci este stabilit& de regul& de 5inisterul inanelor' din &rile respectie' fiind unic&>i obligatorie' pentru toi agenii economici. A>a se face' $nc<t aceea>i operaie economic&' se$nregistrea%& $n acelea>i conturi' de c&tre toate unit&ile patrimoniale' indiferent de ramura $n careacionea%&' sau de %ona geografic& $n care eist&. Acela>i 5inister al inanelor' stabile>tecorespondene pentru noile conturi ce apar' sau modific& corespondenele eistente' atunci c<ndse consider& c& nu mai corespund' sau c& alte corespondene sunt mai potriite.

Conturile sintetice i conturile analitice7lementele patrimoniale ale unit&ilor' ca >i procesele economice pe care acestea le

organi%ea%&' se deosebesc >i din punct de edere al omogenit&ii lor' ceea ce determin& deosebiridin acest punct de edere >i $ntre conturi. ;nele conturi' au un coninut omogen' astfel $nc<tinformaia ce se obine din aceste conturi este suficient& pentru fundamentarea deci%iilor. A>a deeemplu' contul @Casa $n lei@' sau @Conturi la b&nci $n lei@ fac parte din aceast& categorie. 9unt$ns& >i alte conturi' care au un coninut economic eterogen' astfel $nc<t informaia cuprins& $ncont' de>i util& nu este suficient&' este necesar a se deine informaii $n plus.

A>a de eemplu contul @5aterii prime@ s& %icem la o unitate de confecii. #in contulrespecti' se constat& c& unitatea are materie prim&' $ntr3o anumit& aloare' c& a primit sau c& a

consumat materie prim&. #ar o unitate de confecii nu are numai o materie prim& s& %icem stof&de paltoane' ci mai are >i stof& de costume' care >i ea este materie prim& >i $nc& altele. Dnmomentul $n care se prime>te sau se consum&' nu este indiferent ce fel de materie prim& a fostconsumat& de eemplu. #in acest moti informaia cuprins& $n contul @5aterii prime@ nu estesuficient&' sunt necesare informaii $n plus' deci o detaliere a contului respecti' $n ca%ul luat deeemplu contul @5aterii prime@' dar situaia se repet& >i al alte conturi.

A<nd $n edere omogenitatea coninutului lor' $n contabilitate' se folosesc dou& categoriide conturi: conturi sintetice >i conturi analitice.

Conturile sintetice sunt acele conturi care se folosesc pentru a $nregistra elemente patrimoniale indiiduale' sau grupe de fenomene >i procese economice' cu $nsu>iri comune.Astfel de eemplu' $n contul sintetic @Casa $n lei@ se eprim& un element patrimonial indiidual' pe c<nd $n contul @5aterii prime@ se eprim& o grup& de elemente patrimoniale cu aceast&menire.

Conturile sintetice eprim& genul fenomenelor' ele sunt conturi de ba%& ale contabilit&ii.*rin preocuparea 5inisterului inanelor' ele au o denumire unic& >i obligatorie' au un coninutunic >i obligatoriu >i eident epresie b&neasc&. olosirea conturilor sintetice pentru reflectareaactiit&ii economice din unit&i' a dus la apariia noiunii de contabilitate sintetică" prin acesta$neleg<ndu3se $nregistrarea actiit&ilor economice' folosind conturi sintetice.

1 8 * a g i n a



0e%ult& c& fiecare element patrimonial este urm&rit cu a/utorul unui cont sintetic' care pentru indiiduali%are poart& denumirea de cont sintetic de gradul 0. Dn contabilitate' sefolose>te deci un num&r relati mare de conturi sintetice de gradul ' corespun%&tor num&ruluirelati mare de elemente patrimoniale ce pot eista.

;nele conturi sintetice de gradul ' au un coninut economic eterogen dar general' $n

sensul c& se reg&se>te $n economia oric&rui agent economic (sau la foarte muli agenieconomici). Dn cadrul acestor conturi sintetice de gradul ' se formea%& un num&r de conturisintetice de gradul 00' care permit s& se urm&reasc& mai bine elementele patrimonialerespectie. #e eemplu' contul sintetic de gradul @Conturi curente la b&nci@ se de%olt& $nconturi sintetice de gradul ' astfel:

3 Contul @Conturi la b&nci $n lei@3 Contul @Conturi la b&nci $n dei%e@3 Contul @9ume $n curs de decontare@.;n alt eemplu' contul sintetic de gradul @Asigur&ri sociale@ se de%olt& $n conturi

sintetice de gradul ' astfel:3 Contul @Contribuia unit&ii la asigur&rile sociale@

3 Contul @Contribuia personalului pentru pensia suplimentar&@.Astfel' sunt destul de multe conturi sintetice de gradul ' care au structur& de gradul .0elaia dintre contul sintetic de gradul >i conturile sintetice de gradul ' trebuiesc $nelese carelaii $ntre Contul sintetic de gradul >i Conturile sale sintetice de gradul . Nu eist& deciconturi sintetice de gradul ' independente' ci ele se formea%& $n interiorul unor conturi sinteticede gradul ' al c&ror coninut economic $l de%olt&' pentru a3l anali%a >i urm&ri.

Conturile sintetice de gradul ' sunt >i ele conturi cu denumire unic& >i obligatorie'stabilit& de 5inisterul inanelor' au coninut unic >i obligatoriu pentru toi agenii economici >idesigur au epresie aloric&' cea mai mult' pentru o identificare clar&' conturile sintetice degradul au >i un simbol cifric format din patru cifre' spre deosebire de conturile sintetice degradul ' al c&ror simbol cifric' are trei cifre.

Conturile analitice repre%int& cea de a doua categorie de conturi cu care se lucrea%& $ncontabilitate >i repre%int& tot o de%oltare a coninutului economic al unor conturi sintetice degradul ' sau de gradul ' al c&ror coninut $ns& difer& $n raport de specificul unit&ii. A>a deeemplu' contul sintetic de gradul @5aterii prime@ are un coninut ce difer& de la o unitate laalta. ;nele sunt materiile prime la unit&i din siderurgie' altele sunt $n industria confeciilor etc.

7ident c& nu este posibil $n acest ca%' s& se stabileasc& de c&tre 5inisterul inanelor'cum s& se de%olte $n profun%ime acest cont sintetic de gradul . Acest lucru a fi efectuat defiecare agent economic' $n raport de specificul s&u. Astfel' $n industria confeciilor la acest contse or constitui conturi analitice de felul: stof& pentru costume' stof& pentru paltoane etc. =a felse pun problemele >i pentru contul sintetic de gradul @urni%ori@ sau @Clieni@ etc.

#eci' relaia dintre conturile sintetice >i conturile analitice' trebuie priit& ca o relaiedintre contul sintetic de gradul sau ' care are un coninut economic ce difer& de la o unitate laalta' >i conturile analitice care se formea%& pentru a de%olta coninutul respectiului cont. #eci'nu eist& conturi analitice de sine st&t&toare' ci ele se formea%& $n interiorul unor conturi sinteticede gradul sau .

olosirea conturilor analitice' repre%int& o necesitate pentru contabilitate' cu a/utorul lor se obin informaii mai multe necesare fundament&rii deci%iilor. Contabilitatea care se reali%ea%&cu a/utorul lor se nume>te contabilitatea analitică. Caracteristic este faptul c& nu se pot face$nregistr&ri $ntre conturi analitice' sau $ntre un cont sintetic >i un cont analitic. Atunci c<nd este

1 8 * a g i n a



necesar a se folosi pentru $nregistr&ri conturi analitice' este obligatoriu de preci%at >i contulsintetic c&ruia aparine.

7ste de asemenea caracteristic faptul c&' $nregistr&rile efectuate cu a/utorul conturilor analitice' folosesc obligatoriu etalonul b&nesc. 7ist& $ns& conturi analitice care folosesc numaietalonul b&nesc' de eemplu analiticele contului sintetic de gradul @urni%ori@' dar sunt >i

conturi analitice $n care $nregistr&rile se efectuea%& at<t $n etalon b&nesc' c<t >i $n etalon natural'a>a se $nt<mpl& cu analiticele contului @5aterii prime@' spre eemplu >i cu multe altele. Necesitatea obinerii de informaii suplimentare' poate determina ad<ncirea de%olt&rii $n

analitic a unor conturi sintetice de gradul ' care $>i formea%& astfel structura analitic& de gradul' de gradul etc.

7ident c& $ntre contul sintetic de gradul >i conturile sale analitice sunt o seam& derelaii' din punct de edere al coninutului economic. Astfel' din punct de edere contabil' a>acum este contul sintetic de gradul ' respecti cont de acti sau cont de pasi' tot a>a sunt >ianaliticele sale' deci or funciona dup& acelea>i reguli.

#in punct de edere al coninutului economic' eist& de asemenea o relaie' respecti'coninutul economic al contului sintetic' trebuie s& fie egal cu coninutul economic al conturilor

sale analitice. #e altfel' aceast& relaie se erific& frecent $n contabilitate' de regul& la sf<r>it delun&' urm&rindu3se respectarea urm&toarelor corelaii:a) 3 9oldul iniial al contului sintetic trebuie s& fie egal cu suma soldurilor iniiale ale

conturilor sale analitice: b) 3 0ula/ul debitor al contului sintetic trebuie s& fie egal cu suma rula/elor debitoare ale

conturilor sale analitice:c) 3 0ula/ul creditor al contului sintetic trebuie s& fie egal cu suma rula/elor creditoare ale

conturilor sale analitice:d) 3 9oldul final al contului sintetic trebuie s& fie egal cu suma soldurilor finale ale

conturilor sale analitice.Aceste corelaii se erific& cu a/utorul unei lucr&ri specifice compartimentelor de

contabilitate' care se nume>te @Balana de erificare analitic&@' un tabel $n care pe r<nduri sunt$n>irate conturile analitice' iar pe coloane' soldul iniial' rula/ul debitor' rula/ul creditor >i soldulfinal. #e eemplu:

Balana de erificare analitic& a contului @5aterii prime@1imbol

contanalitic

/enumirecont analitic

1oldiniţial

2ula3 1old final

#ebitor Creditor 1 9tof& costume 1. 4. 2. 12. O&, . 1. ". ".

7ste eident c& totalurile balanei trebuie s& corespund& cu totalurile similare ale contuluisintetic.

1" 8 * a g i n a



4+-+-+ &naliză contabilă" articolul i formula contabilăș

Anali%a' este un important procedeu metodic cu caracter general' $n sensul c& este folosit&de c&tre toate >tiinele' pentru cunoa>terea obiectului lor. Dn esen&' anali%a const& $n

descompunerea fenomenului $n p&rile sale componente' $n scopul cunoa>terii leg&turilor careguernea%& eistena >i mi>carea sa.Anali%a este un procedeu metodic general' dar folosit $n cadrul fiec&rei >tiine' cap&t&

form& >i coninut particular' deoarece una este anali%a matematic&' alta este anali%a c,imic& >i cutotul alta este anali%a contabil&.

#eci' anali%a contabil& este un procedeu metodic' deosebit de important' folosit $ncontabilitate $n mod obligatoriu' $nainte ca operaiile economice s& fie $nregistrate. Nici ooperaie economic& nu trebuie $nregistrat&' dec<t dup& ce $n prealabil a fost supus& anali%eicontabile. 7a se ba%ea%& pe trecerea de la general la particular' $n cadrul c&reia' din $nl&nuirealogic& a unor /udec&i' re%ult& $n mod necesar o /udecat& nou&' sub form& de conclu%ie' pre%entat& $ntr3o form& caracteristic&' numit& formul& contabil&.

Anali%a contabil& pretinde parcurgerea a patru etape' dup& ce fenomenul economic' sauoperaiunea economic& a fost consemnat& $n documente de eiden& caracteristice.!rima etapă a analizei contabile' const& $n cunoa>terea operaiei economice ce

urmea%& a fi $nregistrat& $n contabilitate' a drepturilor >i obligaiilor pe care aceasta le generea%&'deci $n general' modul cum aceast& operaie economic& afectea%& patrimoniul unit&ii. Dnc& dinaceast& etap&' trebuie s& se aib& $n edere' c& orice operaie economic&' afectea%& cel puin dedou& ori patrimoniul.

& doua etapă a analizei contabile' pretinde cunoa>terea modului cum operaiaeconomic& modific& bilanul unit&ii patrimoniale' cu preci%area posturilor bilaniere afectate >idesigur modul cum sunt afectate. Hrebuie aut $n edere >i de aceast& dat&' faptul c& operaiaeconomic& generea%& una dintre cele patru tipuri de modific&ri posibile' respecti modificarea de

structur& $n acti' modificare de structur& $n pasi' modificare de olum $n sensul cre>terii >imodificare de olum $n sensul sc&derii.& treia etapă a analizei contabile' const& $n preci%area conturilor corespondente' a

sensului >i aloarea cu care acestea sunt afectate. Dn condiiile dublei $nregistr&ri a operaiilor economice $n conturi' $n etapa aceasta trebuie preci%ate cel puin dou& conturi corespondente.9unt $ns& >i operaii mai complee' la care particip&' mai mult de dou& conturi corespondente.

& patra etapă a analizei contabile const& $n pre%entarea soluiei contabile' $ntr3o form&original&' specific& numai contabilit&ii' care se nume>te 5O267,8 CON&90,8+

ormula contabil&' se scrie sub forma unei egalit&i' respecti sub forma unei ecuaii' $nst<nga egalit&ii' se afl& contul sau conturile care se debitea%&' iar $n dreapta se afl& contul sauconturile care se creditea%&. =a $ntocmirea formulei contabile' iau parte de cele mai multe ori'

doar dou& conturi: unul care se debitea%& >i se afl& $n partea st<ng& a egalit&ii' >i altul care secreditea%& >i se afl& $n partea dreapt& a egalit&ii. 9uma se scrie $n partea dreapt& >i $nseamn& c&ambele conturi sunt afectate cu aceast& sum&. Acest tip de formul& contabil&' se nume>te5O267,& CON&90,8 106!,8 >i are modelul:

Cont @A@ F Cont @B@ 9uma

2 8 * a g i n a



0eiese c& a fost debitat contul @A@' deoarece se afl& $nscris $n st<nga egalit&ii >i a fostcreditat contul @B@' deoarece se afl& $n dreapta egalit&ii.

7ist& $ns& operaii economice mai complee' la care iau parte mai multe elemente patrimoniale >i deci' care trebuiesc $nregistrate $n mai multe conturi corespondente. ormulelecontabile care se $ntocmesc $n acest ca%' se numesc 5O267, CON&90, CO6!71. Dn

acest ca%' unui cont care se afl& $ntr3o parte a egalit&ii i se opun dou& sau mai multe conturi'aflate $n partea cealalt&' cu condiia respect&rii egalit&ii. Aceasta $nseamn& c& aloarea cu care s3a $nregistrat un cont' aflat $ntr3o parte e egalit&ii' s& fie egal& cu suma alorilor conturilor din partea opus&. Dn aceste condiii' reiese c& eist& dou& modele de formule contabile compuse:

Cont & ; 1uma totalăCont 9 1umaCont < 1uma

#eci' unui cont care se debitea%& i se opun mai multe conturi care se creditea%&' cu condiiarespect&rii egalit&ii din punct de edere aloric. Dn acest ca%' $n partea unde sunt mai multe

conturi se scrie semnul @I@' care $n contabilitate $nseamn& urm&toarele [email protected] doilea model de formul& contabil& compus& are forma:

; Cont 9 1uma totală Cont C 1uma Cont 9 1uma

Dn unele lucr&ri de contabilitate' se practic& >i un alt model de formul& contabil&' $n caretermenii articolului se $nscriu unul sub altul' $n dreptul lor $n dreapta se trece >i suma' iar $nst<nga' $n dreptul fiec&rui cont se trece dup& ca%' litera @#@' semn ce a fost debitat' sau litera @C@'semn c& a fost creditat' astfel:

/ Cont = 1umaC Cont < 1uma

Consider&m c& primul mod de a pre%enta formula contabil&' sub form& de egalitate' estemai epresi&' de altfel se folose>te $n marea ma/oritate a ca%urilor. #up& cum $n matematic&repre%entarea m&rimilor prin simboluri' figuri sau linii' se face cu mult& gri/&' pentru a reda c<tmai sugesti leg&turile reciproce dintre fenomene' tot astfel $n contabilitate' trebuie s& eiste preocupare pentru ca formulele contabile' care re%ult& din >iruri $ntregi de raionamente' s& apar&$ntr3o form& c<t mai epresi&' s& fie redate cu mult& acuratee >i $n deplin acord cu cerinelelogicii.

Dn actiitatea practic&' soluia contabil& apare $ns& sub forma &20CO,,O2 CON&90,' care cuprind formula contabil& >i $n plus data c<nd a aut loc operaiaeconomic&' o succint& eplicaie' dar semnificati&' documentul care a stat la ba%a $nregistr&rii >isemn&tura persoanei care l3a $ntocmit >i care poart& r&spunderea pentru corectitudinea lui.

Articolele contabile se $ntocmesc de multe ori direct pe documentele de eiden&economic&' pe care se aplic& o >tampil& care conine egalitatea caracteristic& >i loc re%erat pentru dat& >i semn&tur&. Operaia se nume>te @CON&2& /OC76N,O2 @ eplicaiase g&se>te $n $ns&>i documentul contat. Dn alte situaii' pentru $ntocmirea articolelor contabile' se

21 8 * a g i n a



$ntocme>te un document caracteristic' numit @NO& CON&90,8@' document tipi%at' careconine elementele articolului contabil astfel:

NOTA DE CONTABILITATE ...#ata operaiei: %i' lun&' anul ...

$plicaţii 1imbolul conturilor 9uma

/ebitoare Creditoare Dntocmit +erificat Hotal

Anali%a contabil&' ocup& un loc deosebit $n teoria >i practica contabil&' repre%int& modulde formare a g<ndirii contabile. #e>i repre%int& un procedeu metodic aloros >i indispensabil'anali%a contabil& are >i anumite limite' ce proin tocmai din faptul c&' ea se reali%ea%& dup& ceactiitatea economic& s3a desf&>urat >i nu se mai poate intereni asupra ei.

Dn practic&' prin repetarea acelora>i operaii economice' se a/unge la a se s&ri peste

anumite etape' trec<ndu3se direct la scrierea articolului contabil. Aceasta nu $nseamn& renunareala anali%&' ci presupunerea unor etape ale sale.

7fectuarea anali%ei contabile' presupune un grad $nalt de preg&tire profesional&' moti pentru care este efectuat& de speciali>ti cu cea mai mare eperien&.

9pre eemplificare s& lu&m ca eemplu' primirea de materii prime de la furni%ori' $naloare de 4. lei. Anali%a contabil& a acestei operaii economice se face astfel:

tapa . 3 Operaia const& $n primirea de materie prim& de la furni%ori' ceea ce a face s&creasc& cantitatea de materie prim& de care dispune unitatea' dar concomitent cre>te >i obligaiafa& de furni%ori.

tapa - 3 Dn bilan operaia generea%& o modificare de olum $n sensul cre>terii' deforma:

A E F * E $n care:

E din Acti este postul bilanier @5aterii prime@3 din *asi este postul bilanier @urni%ori@.

tapa > 3 Conturile corespondente sunt:

Contul 6aterii prime care fiind un cont de acti' afectat $n sensul cre>terii' pe ba%aregulii a doua de funcionare a conturilor se a debita.

Contul 5urnizori" care fiind un cont de pasi' afectat $n sensul cre>terii' pe ba%aregulii a doua de funcionare a conturilor' se a credita.

tapa 4 3 ormula contabil& a fi:

6aterii prime 5urnizori 4?+???

Articolele contabile' din punct de edere al operaiilor economice care le $nregistrea%&'sunt: articolele contabile curente >i articolele contabile de rectificare.

22 8 * a g i n a



&rticolele contabile curente' sunt cele care se $ntocmesc pentru $nregistrarea actiit&ilor curente' organi%ate de agenii economici %i de %i. Dn aceast& categorie fac parte marea ma/oritatea articolelor contabile $ntocmite de unit&ile patrimoniale.

&rticolele contabile de rectificare' se $ntocmesc' a>a cum se >i numesc' pentru a corectaunele gre>eli de $nregistrare. Celelalte elemente ale articolului contabil nu ridic& probleme' a>a c&

ne ocup&m de formulele contabile de rectificare. Acestea sunt >i ele' la r<ndul lor tot de dou&feluri: formule contabile de rectificare $n negru sau stornare $n negru' cum se mai numesc' >iformule contabile de rectificare $n ro>u sau stornare $n ro>u.

Articolele contabile de rectificare în negru' se folosesc destul de frecent >i constau $nrepetarea formulei contabile iniiale' considerat& gre>it&' cu termenii inersai. Aceasta $nseamn&c& trebuie creditat contul care a fost debitat >i trebuie debitat contul care a fost creditat' deeemplu' s& presupunem c& pentru a $nregistra primirea de materie prim& de la furni%ori' s3a$ntocmit gre>it formula contabil&:

!roduse finite 5urnizori -?+??? lei

Aceast& formul& trebuie corectat& >i pentru aceasta se folose>te stornarea $n negru. 9e a$ntocmi aceea>i formul& contabil& cu termenii inersai' adic&:

5urnizori !roduse finite -?+??? lei

7ste clar c&' formula contabil& ulterioar& o anulea%& pe prima' contul @*roduse finite@care fusese debitat' acum se creditea%&' iar contul @urni%ori@' care a fost creditat' acum sedebitea%&.

7ste posibil ca ulterior' s& se $ntocmeasc& formula contabil& corect&' adic&:

6aterii prime 5urnizori -?+??? lei

Articolele contabile de rectificare în roşu se $ntocmesc $n ca%urile $n care s3au f&cut

gre>eli de $ntocmire a unor formule contabile' dar nu se poate folosi stornarea $n negru' pentru anu denatura coninutul economic al unor conturi. 9& lu&m spre eemplu plata salariilor' pentrucare a fost $ntocmit& gre>it formula contabil&:

/repturi de personal neridicate Casa .?+??? lei

7ste o formul& contabil& gre>it& deoarece trebuia folosit contul @*ersonal 3 salariidatorate@. #ac& am folosi stornarea $n negru' aceasta ar $nsemna s& debit&m contul @Casa@' >iaceasta ar permite conclu%ia c& s3au $ncasat bani $n casierie' ceea ce nu este ade&rat. #eci' s3ar denatura coninutul economic al contului @Casa@. Dn aceste condiii se face apel la stornarea $nro>u. Aceasta const&' $n repetarea formulei contabile gre>ite' cu termenii $nscri>i identic ca >i prima dat&' numai c& suma se trece $n ro>u. #ac& nu aem culoarea ro>ie' sumele se trec $nc,enar' iar suma $nscris& $n c,enar' are semnificaia unei sume' scrise $n ro>u' se adun& algebric'adic& se scad' dac&' $ntr3o coloan& de sume' aem una sau mai multe trecute $n ro>u' acestea sescad. #eci' formula contabil& de rectificare a fi:

2! 8 * a g i n a



/repturi de personal neridicate Casa .?+??? lei

0eiese c&' aceast& formul& contabil& de rectificare o anulea%& pe prima $ntocmit& gre>it'd<nd posibilitatea s& se scrie formula contabil& corect&' adic&:

!ersonal – salarii datorate Casa .?+??? lei

4.3. Activul i pasivul unei entită iș ț

Dnc& de la apariia sa' contabilitatea a aut ca principal obiect de studiu patrimoniulagenilor economici' respecti eistena >i mi>c&rile sale. Ap&rut& din necesit&i ale actiit&ii practice' contabilitatea a fost ulterior fundamentat& din punct de edere >tiinific de numero>irepre%entani ai g<ndirii contabile' abordarea ma/oritar& fiind cea patrimonial&.

Heoriile elaborate $n leg&tur& cu patrimoniul se pot grupa astfel:

3 teorii economice potriit c&rora patrimoniul este format dintr3o mulime de bunurieconomice pe care agenii economici le folosesc pentru organi%area actiit&ilor lor $n domeniul produciei >i al circulaiei 3 teorii uridice' potriit c&rora patrimoniul este repre%entat de totalitatea drepturilor >iobligaiilor pe care le au dein&torii de bunuri economice

3 teorii economico!uridice care nu infirm& teoriile anterioare' dar $nl&tur& caracterul lor unilateral. Aceste teorii susin c& patrimoniul este un ansamblu de bunuri economice deinute de persoane fi%ice sau /uridice utili%ate pentru organi%area de actiit&i economice $n sfera producieiJprest&rilor de sericii' a c&rui dinamic& generea%& drepturi >i obligaii pentru titular.

7istena unui patrimoniu releant economic presupune:3 eistena unei persoane fi%ice sau /uridice dispus& s& inesteasc& – subiectul afacerii

3 eistena unui ansamblu de bunuri economice suficiente cantitati >i releante calitati ($nstructur&) care s& fac& posibil& eercitarea funciei de producieJprest&ri sericii– miloaceleeconomice ale afacerii3 s& fie posibil& statuarea de drepturi >i obligaii pentru dein&tori de patrimoniu – dinamica

afacerii.*atrimoniul este o categorie economic& care nu se confund& cu aerea' aceasta deenind patrimoniu numai $n m&sura $n care este antrenat& $n actiit&i economice legale.

Dn aceste condiii $n teoria economic& s3a cristali%at o formul& a patrimoniului deplinacceptat& $n >tiina economic& >i anume:

Aceast& relaie este ade&rat& >i pentru contabilitate numai c&' $n loc de noiunea de bunurieconomice se folose>te categoria contabil& de ACH+7 *AH05ONA=7 iar $n loc de drepturise folose>te noiunea de CA*HA=;0' care $n contabilitate semnific& apartenena acelor bunurieconomice c&tre acionari >i asociai sau c&tre un $ntreprin%&tor indiidual. *entru obligaiicontabilitatea utili%ea%& categoria numit& #AHO0' care eprim& faptul c& pentru o parte din

24 8 * a g i n a

9unuri economice /repturi ' Obligaţii



bunurile de care dispune' dein&torul patrimoniului trebuie s& pl&teasc& anumite alori' sau s& preste%e anumite sericii. *atrimoniul repre%int& obiectul de studiu al mai multor >tiine te,nice' te,nologice >ieconomice. Ktiinele te,nice urm&resc patrimoniul sub aspect te,nic' c&ut<nd >i g&sind noimi/loace te,nice cu care s& se obin& re%ultate economice superioare. Dn ceea ce prie>te >tiinele

te,nologice' acestea urm&resc patrimoniu $n perspectia de a introduce noi te,nologii maieficiente' noi reete de fabricaie' noi consumaii etc. #e asemenea' >tiinele economice urm&resc patrimoniul agenilor economici' din punct de edere economic' prin discipline dierse'tangeniale cum ar fi managementul' marLetingul' programarea produciei etc. Dn ceea ce prie>tecontabilitatea aceasta urm&re>te patrimoniul $ntr3un mod cu totul aparte' diferit de celelalte>tiine' a>a cum am obserat din cele pre%entate anterior.

Dn concepia contabilit&ii patrimoniul este structurat pe elemente patrimoniale' fiecarea<nd o denumire unic& >i obligatorie' un coninut economic distinct' o eprimare b&neasc&obligatorie >i c,iar un simbol cifric specific pentru a eita orice confu%ie. Aceast& structur& arerelean& eident& fa& de eistena >i mi>carea indiidual& a elementelor' contabilitatea fiindinteresat& s& determine cum a crescut sau cum a sc&%ut patrimoniul $n totalul s&u >i elementele

patrimoniale afectate. O alt& tr&s&tur& esenial& a contabilit&ii este aceea c& operaiile economice $nregistrate deagenii economici se reflect& prin modificarea patrimoniul $n cel puin de dou& locuri' elementele patrimoniale fiind stabilite pe ba%a principiului dublei repre"entări. Dn raport de coninutuloperaiei economice' specialistul care lucrea%& $n contabilitate' trebuie s& stabileasc& care suntelementele patrimoniale care se modific& >i sensul $n care sunt afectate' al cre>terii sau alsc&derii.

O tr&s&tur& specific& $n ceea ce prie>te modul cum contabilitatea urm&re>te patrimoniul'este deci aceea c& acesta este priit permanent' $n dinamica sa' din dou& puncte de edere. *e deo parte' contabilitatea prie>te patrimoniul din punct de edere al formei sale concrete >i astfel priit' patrimoniul $mbrac& forma de ACH+7 *AH05ONA=7' care la r<ndul lor sunt de dou&

feluri' actie imobili%ate >i actie circulante. *e de alt& parte' patrimoniul este priit $ncontabilitate' din punct de edere al proenienei' >i astfel priit patrimoniu $mbrac& forma de9;097 *AH05ONA=7' care la r<ndul lor sunt capitaluri >i datorii.

iecare grup& de elemente patrimoniale >i analitic' fiecare element patrimonial' are odenumire distinct& >i unic&' un coninut economic precis >i o aloare determinat&. Dn contabilitateaceste elemente patrimoniale sunt urm&rite practic prin atribuirea unui cont corespun%&tor' deacti sau de pasi conturile au un simbol cifric de identificare' format din trei cifre >i uneori patru cifre.

#in punct de edere aloric' cele dou& categorii de elemente patrimoniale' respectiactiele patrimoniale >i sursele patrimoniale' trebuie s& fie egale' ceea ce este logic' pornind de la premisa c& actiele patrimoniale >i sursele patrimoniale' nu sunt dec<t dou& modalit&i de a priiacela>i lucru' respecti patrimoniul agenilor economici. Acest mod de a prii patrimoniul'specific contabilit&ii $mbrac& forma unui principiu de ba%& al contabilit&ii' care se nume>te#principiul dublei repre"entări a patrimoniului@. *rincipiul dublei repre%ent&ri a patrimoniuluiasigur& eactitatea informaiei contabile >i $n general aloarea ei' furni%<nd contabilit&ii unansamblu de corelaii releante.

2- 8 * a g i n a



9c,ematic' urm&rirea patrimoniului $n contabilitate se pre%int& astfel:

!&206ON07, &GN0,O2 CONO60C0 &C0@ !&206ON0&, 1721 !&206ON0&,

1. Actie imobili%ate 1. Capitaluri

2. Actie circulante 2. #atorii

0elaia ACH+7 *AH05ONA=7 F *A9+7 *AH05ONA=7' este numit& ecuaiadublei repre%ent&ri a patrimoniului. *ornind de aici se formea%& >i se erific& o seam& de altecorelaii dinamice erificate de practic&. 7emplu de corelaii coerente matematic: Active

patrimoniale E Creşteri de active F $urse patrimoniale E Creşteri de surse Activele patrimoniale 3 $căderi de active F $urse patrimoniale 3 $căderi de surse Activele patrimoniale

E Creşteri de surse F $urse patrimoniale E Creşteri de active etc.

4+>+.+ &ctive patrimoniale

&ctive imobilizate

Actiele imobili%ate sunt repre%entate de bunuri >i alori care au ca destinaie deserireaactiit&ii unit&ii patrimoniale pe o perioad& mai $ndelungat& (de regul& peste un an). Acestea nuse consum& la prima utili%are' $ntr3un singur ciclu de producie >i sunt urm&rite $n contabilitate petrei categorii astfel: imobili%&ri necorporale' imobili%&ri corporale >i imobili%&ri financiare.

%mobili"ări necorporale

mobili%&rile necorporale se numesc astfel deoarece ele nu se pre%int& din punct de ederefi%ic ca bunuri materiale' ci se pre%int& sub form& de c,eltuieli. #intre acestea enumer&m: 3 C&eltuielile de constituire sunt c,eltuielile oca%ionate de $nfiinarea unit&ii patrimoniale'dintre care mai importante sunt: c,eltuielile de $nscriere >i $nmatriculare' taele pl&tite $n acela>iscop pentru societ&i pe aciuni' c,eltuielile priind emiterea de aciuni >i obligaiuni' precum >ic,eltuielile pentru prospectarea pieei' c,eltuielile pentru publicitate la $nfiinare ca >i altec,eltuieli pentru $nfiinare >i de%oltare. Caracteristic pentru aceste c,eltuieli este faptul c& ele seamorti%ea%& $ntr3o perioad& de cel mult cinci ani. 3 C&eltuieli de cercetare!de"voltare sunt considerate tot imobili%&ri necorporale >i cuprind

acele c,eltuieli reali%ate cu oca%ia efectu&rii unor lucr&ri de cercetare >tiinific& sau pentrueecutarea unor obiectie care au ca raiune final& cercetarea >tiinific&. 7ste $ns& pretins& carestricie eistena garaniei c& de pe urma acestor cercet&ri >tiinifice se a obine un plus deeficien& pentru necesit&ile unit&ii patrimoniale cel puin egal& cu aloarea c,eltuielilor. Kiaceste c,eltuieli se amorti%ea%& $ntr3o perioad& maim& de - ani. 3 Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori similare repre%int& c,eltuielile $ntreprinderiicu ac,i%iia dreptului de a eploata mi/loace economice sau de a desf&>ura o actiitate' $ntr3un

2 8 * a g i n a



anumit mod >i $ntr3un anume loc >i spaiu. 7le se amorti%ea%& pe durata stabilit& prin contractulde atribuire. 3 'ondul comercial este >i o imobili%are necorporal& >i determinat aloric de efortulfinanciar pe care3l face agentul economic pentru a3>i creea sau consera aanta/ul comercialcomparati (adul' clientela' debu>eele sau reputaia).

3 Alte imobili"ări necorporale este o categorie larg& care cuprinde elemente patrimonialede natura programelor informatice' fie create' fie ac,i%iionate de $ntreprindere. 7le se ealuea%&la preul de ac,i%iie >i se amorti%ea%& $n perioada de utili%are a respectielor programe dar numai mult de trei ani.3 %mobili"ări necorporale în curs' sunt c,eltuieli efectuate pentru obinerea unor imobili%&rinecorporale nefinali%ate.

Active imobili"ate corporale

Actiele imobili%ate corporale sunt caracteri%ate prin faptul c& dinamica lor este redus& saufoarte redus&. Dn aceast& categorie de imobili%&ri corporale se include urm&toarele elemente

patrimoniale: 3 (erenuri este un element patrimonial ce eist& >i a eista $n patrimoniul multor unit&i patrimoniale. Dn mod concret' un agent economic poate dispune de diferite categorii de terenuricare dup& destinaia lor pot fi:

3 terenuri agricole >i silice3 terenuri f&r& construcii

3 terenuri cu %&c&minte 3 terenuri cu construcii 3 alte terenuri.

Dn general $ns& $n contabilitate terenurile se urm&resc pe dou& categorii >i anume: terenuri>i amenaări de terenuri. 7le se $nregistrea%& $n contabilitate la intrarea $n patrimoniu la aloarea

care se stabile>te prin lege $n funcie de clasele de fertilitate' amplasare >i alte criterii. 3 )iloacele fi*e' sunt bunuri economice f&r& de care actiitatea nu se poate desf&>uraeist& $n patrimoniul oric&rui agent economic. 9e consider& mi/loace fie acele mi/loace demunc& ce $ntrunesc cumulati dou& condiii >i anume' au o aloare stabilit& prin acte normatie>i o durat& de funcionare mai mare de un an. Caracteristica lor este faptul c& particip& la maimulte procese de producie >i $>i transmit aloarea treptat dar integral asupra alorii produselor reali%ate. *entru orice unitate patrimonial& este /ustificat& gri/a de a aea mi/loace fie suficiente>i c<t mai bune din punct de edere te,nic' ele constituind aparatul te,nic al produciei. #eaceea' >i $n ceea ce prie>te eidena economic& a fost elaborat& o $ntreag& legislatur& ce prie>teurm&rirea eistenei >i mi>c&rii lor. 3 %mobili"ări corporale în curs' sunt c,eltuieli efectuate pentru obinerea de imobili%&ricorporale neterminate sau $n curs de finali%are.

Active imobili"ate financiare

2 8 * a g i n a



Actiele imobili%ate financiare repre%int& cea de a treia categorie de imobili%&ri acestea p&strea%& caracteristica de ba%& a oric&ror imobili%&ri' respecti au o mi>care lent& sau foartelent&. Cele mai importante imobili%&ri financiare sunt: 3 (itluri de participare sunt drepturile stabilite de regul& sub form& de aciuni sau altetitluri de aloare' a<nd drept re%ultat participarea la capitalul altor unit&i patrimoniale.

Caracteristic este faptul c& aceste titluri de participare asigur& agentului economic dein&tor eercitarea unui control sau a unei influene deosebite asupra unit&ii patrimoniale partenere' iar cel ce deine asemenea titluri $ncasea%& diidende corespun%&tor cu num&rul >i aloarea titlurilor de participare pe care le deine. 3 (itluri imobili"ate ale activităţii de portofoliu sunt >i ele titluri ca de eemplu aciuni' pecare unitatea le dob<nde>te $n ederea obinerii unor diidende' $ns&' spre deosebire de celeanterioare' acestea nu dau dreptul dein&torului s& controle%e sau s& influene%e deci%iileeconomice ale unit&i partenere. =a intrare $n patrimoniu' titlurile de participare >i alte titluri imobili%ate se ealuea%& la preul de ac,i%iie sau aloarea stabilit& $n contractul de ac,i%iie. 3 Creanţe imobili"ate sunt >i acestea imobili%&ri financiare dintre ele cea mai

repre%entati& fiind clasa @$mprumuturilor acordate pe termen lung@ respecti $mprumuturileacordate altor unit&i patrimoniale' pe termen lung' pentru care se percepe' de regul&' dob<nd&.

&ctivele circulante

Orice agent economic dispune' $n patrimoniul s&u' pe l<ng& actie imobili%ate >i de actiecirculante. 9pre deosebire de actiele imobili%ate' actiele circulante au o mi>care mai rapid& >i$n cele mai multe ca%uri ele particip& la un singur ciclu de producie transmi<ndu3>i $ntreagaaloarea economic& asupra produciei obinute $ntr3un ciclu de eploatare. ;nit&ile patrimonialedispun de trei categorii importante de actie circulante astfel:

3 stocuri >i produse $n curs de eecuie3 actie de tre%orerie (b&ne>ti)3 actie $n decontare (creane).

Active circulante sub formă de stocuri şi produse în curs de e*ecuţie

0epre%int& o categorie de actie circulante predominant& $n economia tuturor agenilor economici >i cuprinde o sum& de elemente cu denumiri >i coninut bine stabilit astfel: 3 )aterii prime' constituie de fapt substana produciei reali%ate >i deine un rol ,ot&r<tor $n obinerea alorii ad&ugate. Orice unitate patrimonial& speciali%at& $n producie folose>te

materia prim& pentru a produce' (de eemplu minereul de fier $n industria siderurgic&' lemnul $nindustria mobilei' stofa $n industria confeciilor etc.). Contabilitatea urm&re>te >i anali%ea%&operati >i permanent aproi%ionarea >i consumul de materii prime' deoarece sub aspectcantitati >i aloric aceast& categorie de actie are o pondere de consum ma/or&' costurile cumateriile prim& repre%ent<nd o parte semnificati& a costului global de producie. #e cele maimulte ori' materia prim& se reg&se>te $n produsul finit fie $n forma $n care a fost consumat& (deeemplu stofa $n industria confeciilor) fie $ntr3o form& transformat& (de eemplu ga%ele naturale$n industria $ngr&>&mintelor c,imice sau sarea $n industria produselor sodice).

2 8 * a g i n a



3 )ateriale consumabile sunt >i ele o pre%en& frecent& $n economia agenilor economicicare $>i desf&>oar& actiitatea $n sfera produciei' $n aceast& categorie inclu%<ndu3se:

3 materialele auiliare – sunt materiale conee fluului te,nologic' cu rol auiliar >i de>inu /oac& un rol decisi $n procesul de producie au un grad de utilitate semnificati' colateral(eemplu: coloranii $n industria u>oar& >i alimentar&' care dau un aspect pl&cut produselor'

faori%<nd <n%area lor)3 combustibilul – importana lui este eident&' fiind caracteri%at de cele mai multe orica ''for& economic& motriceM. #up& rolul pe care3l deine $n fluul de producie' acesta poate fi:energetic' te,nologic sau administrati

3 piesele de sc,imb – sunt ac,i%iionate $n ederea $nlocuirii componentelor defecte aleutila/elor $n funciune' asigur<nd eploatarea continu& la parametrii te,nici iniiali proiectaic,iar dac& din punct de edere al duratei de funcionare >i al alorii (condiiile cumulatieanterior pre%entate) ar $ndeplini condiiile impuse pentru a fi mi/loace fie' ele sunt ecluse dinaceast& categorie prin efectul legii

3 materialele de ambalat 3 se folosesc $n multe ramuri de actiitate cu scopul eident de adepo%ita' manipula >i prote/a produsele sau m&rfurile (e. ,<rtia de ambalat' pungile de plastic

etc.) 3 prefabricatele – sunt materii prime cu grad intermediarJsuperior de prelucrare >i suntspecifice actiit&ilor economice din ramura construciilor (e.: grin%i' panouri' c&r&mi%i etc.)

3 seminele' medicamentele' substanele c,imice' folosite eident $n agricultur&' se$nregistrea%& $n contabilitate' tot sub denumirea de materiale consumabile. 3 +biectele de inventar sunt pre%ente permanent $n economia agenilor economici fiindnecesare cotidian $n desf&>urarea actiit&ilor specifice. #e regul& obiectele de inentar sunt bunurile materiale' independente funcional' care nu $ntrunesc cumulati una din cele dou&condiii impuse normati pentru a fi mi/loace fie' respecti' fie au aloarea mai mare dec<taloarea pre&%ut& de lege' fie nu au durata de funcionare mai mare de un an. Dn aceast&categorie se includ f&r& $ndeplinirea epres& a criteriilor anterior menionate:

3 9.#.+.3urile (scule' dispo%itie >i erificatoare) necesare pentru practicarea oric&reimeserii. Nu poi fi efectua actiit&ile specifice unei meserii f&r& s& dispui de sculele necesare.Aceste 9#+3uri se asigur& de c&tre agentul economic >i se dau $n folosin& spre eploatarefiec&rui lucr&tor indiidual' pe ba%& de proces3erbal.

3 ec,ipamentul de protecie' menit s& prote/e%e' unde este ca%ul' integritatea corporal& amuncitorilor' $n eercitarea profesiei (e.: oc,elarii de protecie >i m&nu>ile pentru sudori' cascade metal pentru constructori' ec,ipamentul caracteristic pentru oelari etc.). Aceste ec,ipamentede protecie se asigur& de agentul economic >i sunt date $n folosin& indiidual fiec&rui muncitor.

3 ec,ipamentul de lucru are menirea s& prote/e%e propria $mbr&c&minte a personalului'(e. ,alatele' salopetele etc.). #e obicei acestea se suport& aloric' /um&tate de c&tre agentuleconomic >i /um&tate de personal.

3 alte obiecte de inentar cum ar fi matriele pentru eecutarea unor produse etc. Caracteristic este faptul c& obiectele de inentar se u%ea%&' iar u%ura lor repre%int& oc,eltuial& a agentului economic $nregistrat& fie integral la darea $n folosin&' fie $n cote lunare(f&r& a dep&>i durata a trei ani). 3 rodusele în curs de e*ecuţie cuprind producia care $n ultima %i din lun& se reg&se>te $ncurs de prelucrare >i se constituie fi%ic din ansamblul produselor care nu au parcurs toate fa%eleciclului de producie. 7a se determin& fie prin inentariere' fie pe cale financiar3contabil& >i se$nregistrea%& $n contabilitate $n general $n ultima %i a lunii' fiind necesar& ca element patrimonial'

2" 8 * a g i n a



$n ederea determin&rii cu eactitate a costului produselor finite. =a $nceputul lunii urm&toare'cel puin din punct de edere al tratamentului contabil' aceste produse se reintroduc $n procesulde producie $n ederea finali%&rii te,nologiei de fabricaie. 3 $emifabricatele sunt produse care nu au parcurs $ntregul proces de fabricaie' ci numaiunele fa%e ale acestuia. Caracteristic este faptul c& ele sunt recepionate $n acest stadiu 3 de

produs incomplet fabricat 3 >i sunt depuse la maga%iile seciilor de fabricaie' de unde urmea%&'fie a se reintroduce $n circuitul de fabricaie pentru a3>i continua te,nologia' fie a se inde $nacest stadiu de semifabricat $n pre%ena unei cereri specifice pe pia&. Acest din urm& ca%'respecti proprietatea de a fi andabile' repre%int& de fapt elementul esenial care le diferenia%&de produsele $n curs de eecuie (eemplu: semifabricatele care se constituie $n subansambluriale unor produse complee ce pot fi asamblate ca atare $ntr3un complet). 3 rodusele finite repre%int& re%ultatul final obinut din procesul de producie' categorie ac&rei eisten& repre%int& $ns&>i sensul funcion&rii unit&ii patrimoniale productie. Caracteristic pentru produsele finite' este faptul c& ele au trecut prin toate fa%ele procesului de producie' suntrecepionate cantitati >i calitati de speciali>tii din secii >i sunt predate la depo%itele de produse sau la maga%ie' $n ederea comerciali%&rii lor.

3 rodusele re"iduale sunt produse finite care nu au fost recepionate de controlul te,nic decalitate din secii' nefiind corespun%&toare din punct de edere calitati 3 $n mod curent aceste produse se numesc rebuturi. Acestea apar desigur ca element de eroare al ciclului de producie cutitlu de pagube ale $ntreprinderii 3 cinea este inoat pentru ne$ndeplinirea condiiilor decalitate' moti pentru care la sf<r>itul lunii' pagubele se soluionea%& prin stabilirea r&spunderiiadministratie. Hot $n aceast& categorie patrimonial& se includ >i de>eurile recuperabile'respecti resturile de materii prime sau materiale consumabile care re%ult&' re%idual' $n modfiresc $n urma procesului de prelucrare. 3 )ateriile şi materialele aflate la terţi sunt materii prime >i materiale consumabile trimisela teri pentru a fi prelucrate. 3 +biectele de inventar aflate la terţi sunt obiecte de inentar cedate terilor cu titlu de

custodie (eemplu: obiectele de inentar care resimt te,nologic neoia de a fi prelucrate saureparate >i $n lipsa utila/elor proprii necesare sunt transmise terilor pentru eecutareaoperaiunilor specifice).

3 rodusele aflate la terţi $n mod similar cu categoriile mai sus descrise' sunt produsefinite sau semifabricate care $nainte de a fi <ndute sau folosite resimt neoia unor prelucr&risuplimentare >i $n acest scop sunt predate $n custodia terilor.

3 )ărfurile repre%int& o categorie patrimonial& specific& $ntreprinderilor de comer >idefine>te ansamblul bunurilor economice fi%ice' care au proprietatea de a fi andabile >i suntdestinate circuitului comercial constituindu3se $n obiect al tran%aciilor comerciale. Aceast&categorie de bunuri se g&se>te $n $ntreprinderile de comer speciali%ate sau $n $ntreprinderile productie $n procesul de comerciali%are al produsele proprii sau ale terilor. 3 Ambalaele sunt bunuri folosite pentru a manipula' depo%ita sau prote/a produsele >im&rfurile.

Active circulante de tre"orerie

! 8 * a g i n a



O parte din actiele circulante ale unit&ilor patrimoniale se reg&sesc sub form& alori >imoned& scriptic& sau real&' aceste alori >i disponibilit&i fiind destinate practic' datorit&lic,idit&ii sporite pe care o au' s& asigure eercitarea funciunii financiare a $ntreprinderii(eemplu: ac,itarea sumelor datorate terilor furni%&ri' ac,itarea taelor >i a impo%itelor' platasalariilor >i a altor obligaii.

*rincipalele actie de tre%orerie $nregistrate $n patrimoniul agenilor economici sunt:a. Acţiunile proprii – repre%int& aciunile proprii r&scump&rate de $ntreprindere de laacionari $n mod direct sau prin intermediul pieelor financiare. 0aiunea ac,i%iion&rii propriilor aciuni este legat& de independena funcional3economic& a $ntreprinderii' care odat& dep&>indmomentul atragerii de capital' reine cu interesul promo&rii unei politici susinute de acumulare$n ederea reali%&rii de inestiii. b. Acţiunile – cuprind categorial titlurile de credit asupra patrimoniului unor teri'ac,i%iionate de pe piaa specific& $n ederea obinerii de enituri financiare suplimentare petermen scurt. Aciunile pot fi de dou& tipuri: ordinare (simple)' $n contul c&rora se $ncasea%&diidende sau priilegiate' $n contul c&rora se $ncasea%& o dob<nd& fi& indiferent de profitulsociet&ii la capitalul c&reia se particip&. #in aceast& categorie fac parte ca >i component& a

tre%orerie' doar acele aciuni cu lic,iditate crescut&' sub un an. c. +bligaţiunile emise sau răscumpărate – cuprind categorial totalitatea titlurilor de creditde natura obligaiunilor unit&ii emise anterior >i acum r&scump&rate de unitate. d. Conturile curente la bănci este folosit pentru a urm&ri disponibilit&ile $n lei >i $n dei%eaflate $n conturi la b&nci' precum >i mi>c&rile de tre%orerie bancar&.

=egile &rii oblig& pe agenii economici s& p&stre%e cea mai mare parte a disponibilit&ilor b&ne>ti $n conturi la b&nci. B&ncile pl&tesc agenilor economici dob<n%i pentru sumele p&strate deace>tia $n conturi >i eecut& operaiile de $ncas&ri >i de pl&i $n >i din conturile clienilor' pentrucare percep comisioane. Caracteristic pentru aceste operaii efectuate de b&nci este faptul c& elese eecut& prin sistemul numit prin irament sau pl&i f&r& numerar. Aceasta $nseamn& c&' laordinul pl&titorului' banca transmite suma cerut& din contul acestuia $n contul beneficiarului' f&r&

ca banii s& participe la operaie' $n forma lor fi%ic&. ;nit&ile pot aea depo%ite bancare nu numai $n lei ci >i $n dei%e' moti pentru care acestelement patrimonial se de%olt& analitic' astfel:3 Conturi la bănci în lei' 3 reflect& desigur sumele de bani $n lei de care dispune agentuleconomic3 Conturi la bănci în valută 3 eidenia%& aluta de care dispune agentul economic >i operaiunilede $ncas&ri >i pl&i $n alut&. Banca comunic& periodic agentului economic' aflat $n po%iia de client' operaiunileefectuate' respecti $ncas&rile >i pl&ile' precum >i sumele eistente $n disponibil ($n sold)' printr3un document denumit @7tras de cont $n lei@' respecti @7tras de cont $n alut&@ pentruoperaiunile $n alut& efectuate. e. Casa repre%int& categoria care urm&re>te numerarul >i alorile aflate $n casieria unit&ii.Acest element patrimonial se de%olt& astfel:

3 Casa $n lei' reflect& aloric suma de bani care este p&strat& de unitatea patrimonial& $ncasieria proprie. iecare agent economic are obligaia s&3>i organi%e%e actiitatea de cas& prinasigurarea unei casierii' $ntr3o $nc&pere separat&' pre&%ut& funcional cu m&suri de siguran&suplimentare. Dn casierie poate fi p&strat& o sum& de bani denumit& sold de cas&' $ntr3un plafonmaim pre&%ut de lege' denumit plafon de cas& (maim !.. lei $n pre%ent). 5&rimealimitei sold de cas& este stabilit& de c&tre agentul economic $mpreun& cu banca unde acesta $>i

!1 8 * a g i n a



p&strea%& disponibilul' in<nd seama de mi>c&rile de numerar prin casierie $n ultimul trimestru >ide ali factori' f&r& a dep&>i limita maim& stabilit& prin acte normatie. Dn ca%ul $n care din$ncas&ri se a/unge la o sum& $n casierie mai mare dec<t limita soldului de cas&' sum& cedep&>e>te' se depune obligatoriu la banc& $n contul de disponibil. Dn ca%ul $n care agentuleconomic are neoie de mai mult numerar $n casierie' pentru a efectua anumite pl&i' cum ar fi de

eemplu plata salariilor' atunci se $ntocme>te un cec pentru ridic&ri de sume $n numerar' semnatde >eful contabil >i de conduc&torul unit&ii. Acest cec se $nm<nea%& casierului care $nsoit' mergela banc& >i ridic& suma de bani $n cau%& pe care o depune $n casieria unit&ii. =a casierie se$ntocmesc documente specifice cum ar fi @*lanul de cas&@' $n care se pre&d toate operaiile de$ncas&ri >i pl&i care se or face prin casierie $n trimestrul urm&tor >i @0egistrul de cas&@' unregistru pe care3l $ntocme>te %ilnic casierul' $n care trece toate operaiile de $ncas&ri >i pl&iefectuate $n %iua respecti&. 0egistrul de cas& se $ntocme>te $n dou& eemplare de c&tre casier >ise depune a doua %i la contabilitate' $mpreun& cu toate documentele care au stat la ba%a$ntocmirii sale. Conduc&torul compartimentului financiar3contabil are obligaia s& fac& cel puinlunar controlul casieriei pentru a se coninge de calitatea lucr&rilor eecutate. 3 Casa $n dei%e repre%int& suma $n dei%e te%auri%at& $n casierie' cu acelea>i reguli ca >i

pentru casa $n lei. f. Acreditie' un alt element patrimonial' se de%olt& astfel:3 Acreditie $n lei sunt tot mi/loace circulante b&ne>ti ale agentului economic' sume

preluate din @#isponibilul b&nesc $n lei@ >i transmise la banca din localitatea furni%orului' ladispo%iia acestuia. C<nd furni%orul epedia%& produsele contractate' depune la banca sadocumentele necesare (factura' ai%ul de epediie etc.)' iar banca sa irea%& sumacorespun%&toare din contul @Acreditie@ $n contul furni%orului. olosirea acreditiului se,ot&r&>te prin contract de c&tre cele dou& p&ri. 7l repre%int& un mare aanta/ pentru furni%or'care are sigurana $ncas&rii rapide a sumelor ce i se cuin' dar pentru pl&titor' este tot unde%aanta/' o imobili%are de mi/loace b&ne>ti. Acreditiul se desc,ide pe timp limitat' de regul&trei luni' dup& care' sumele neconsumate' se reduc $n contul de disponibil de unde au fost

preluate.3 Acreditie $n dei%e ridic& eact acelea>i probleme' cu meniunea c& se folosesc destul demult $n relaiile economice cu partenerii str&ini. Active circulante în decontare -creanţe

O parte din actiele circulante ale mai multor unit&i patrimoniale se reg&sesc $n po%iia@$n decontare@. *rin actie circulante $n decontare' se $neleg actiele circulante ale unit&ii' fiesub form& de stocuri >i produse' fie sub form& b&neasc&' care momentan nu se g&sesc ladispo%iia efecti& a unit&ii ci din motie obiectie sau subiectie se afl& $n afara unit&ii.

/ebitorii diverşi 3 cuprind $n primul r<nd debitele proenite din pagube materiale pretinse'stabilite pe ba%a unor ,ot&r<ri ale instanelor /udec&tore>ti' drepturi ale agentului economic proenite din distribuitori de ec,ipament de lucru etc.

Avansuri de tre"orerie repre%int& aansurile b&ne>ti acordate administratorilor sau unor anga/ai' $n ederea efectu&rii unor pl&i ale agentului economic' sau $n ederea re%ol&rii unor probleme ale acestuia. Dn aceast& categorie se includ >i aansurile spre decontare' care sunt sume pl&tite din casierie unor salariai cu titlu de mandat (de eemplu: salariailor care se deplasea%& $nalte localit&i pentru a re%ola probleme ale unit&ii' cum ar fi $nc,eierea de contracte deaproi%ionare' contracte de desfacere' participarea la t<rguri >i epo%iii etc. 5&rimea aansului

!2 8 * a g i n a



spre decontare acordat se calculea%& in<nd seama de costul transportului' costul ca%&rii la ,otel>i diurna %ilnic& acordat& pentru ,ran& la $ntoarcerea din deplasare' salariatul trebuie s& /ustificeaansul spre decontare care l3a primit la plecare' $n cel mult 24 de ore. $n ca% contrar se aplic& penalit&i >i apoi aansul spre decontare ne/ustificat' se reine din salariu). /econtările cu asociaţii privind capitalul ' cuprind aportul subscris de asociai pentru

constituirea >i cre>terea capitalului dar $nc& ne&rsat. =a $nscriere se $nc,eie un contract $n carese pre&d drepturile >i obligaiile ambelor p&ri' inclusi timpul de asociere' momentul c<nd se pun la dispo%iie alorile de asociere etc.

Avansuri acordate salariaţilor repre%int& sumele pl&tite salariailor cu titlu de aansc,en%inal' care ulterior se or reine din salariu. 'urni"ori ! debitori sunt sume ce au fost pl&tite $n aans furni%orilor' $n contul m&rfurilor ce or fi trimise aceste sume or fi apoi sc&%ute din obligaiile iniiale' pl&tindu3se numaidiferena.

4+>+-+ !asive patrimoniale

Capitaluri proprii

Capitalul repre%int& o categorie economic& ce repre%int& ansamblul resurselor materialeacumulate >i reproductibile' care prin asociere cu ceilali factori de producie (munc&' natur&' alineofactori de producie) particip& la reali%area de noi bunuri economice cu scopul de a obine profit. 9ub aspect economic capitalul repre%int& interesul re"idual al $ntreprin%&torului iar subaspect financiar3contabil capitalurile repre%int& componente ale pasiului patrimonial destinate afinana de o manieră durabilă actiul patrimonial. #eoarece termenul de dispo%iie dep&>e>te unan financiar' ele poart& denumirea de capitaluri permanente. Dn categoria capitalurilor suntincluse capitalurile proprii >i re%erele' re%ultatul eerciiului' subeniile' proi%ioanele'$mprumuturile >i datoriile asimilate' pe termen mediu >i lung.

Capitalul se manifest& din punct de edere financiar3contabil sub forma capitaluluiindiidual (deinut de $ntreprin%&torii indiiduali)' capitalul social (aporturile iniiale subscrise >i&rsate de acionarii sau asociaii unei $ntreprinderi)' primele legate de capitaluri (ecedentulstabilit $ntre aloarea de emisiune >i aloarea nominal& a p&rilor sociale sau a aciunilor emise)>i diferenele din reealuare statuate prin acte normatie specifice sau prin aplicarea unuitratament contabil alternati' conform .A.9. ! coroborat cu .A.9. 2' 11' 12' 1"' !2' 4 >i 41(constatate cu oca%ia compar&rii alorii contabile nete – n.a. definite mai sus – cu aloarea deutilitate la un moment dat).

2ezervele asimilate capitalurilor cuprind de regul& re%erele legale (constituite $n procentde -I din profitul brut dar nu mai mult de 2I din aloarea capitalului social – pentru

societ&ile cu capital auto,ton – respecti 2-I din aloarea capitalului social – pentru societ&ilecu capital str&in)' re%erele pentru aciuni proprii (destinate ma/or&rii capitalului social) >ire%erele statutare (pre&%ute $n statutul de constituire al societ&ii). Aceste re%ere sunt utili%atefie pentru acoperirea pierderilor $nregistrate la $nc,eierea eerciiilor financiare' fie pentruintegrarea $n capitalul social.

2ezultatul e$erciţiului curent se constituie fie $n pierdere fie $n profit >i este egal cuariaia situaiei nete $ntre $nceputul >i sf<r>itul eerciiului. 7l poate fi determinat aloric subform& brut& ca diferen& dintre eniturile >i c,eltuielile $ntreprinderii >i sub forma net& prin

!! 8 * a g i n a



deducerea impo%itului pe profit. =a $nceputul anului financiar' re%ultatul este reportat sub form&de pierdere sau profit >i fie este recuperat din re%ultatele din anul curent fie este reparti%at asuprare%erelor sau distribuit $ntreprin%&torilor pentru recompensarea capitalului inestit.

1ubvenţiile repre%int& a/utoare' compensaii ac,itate de stat sau alte organisme naionalesau internaionale $n temeiul unor preederi legale' ca m&suri ale politicii economice' comerciale

ale statului (subenii3prime pentru eport' subenii pentru import etc.) sau pentru reali%areaunor obiectie' inestiii de interes public (credite subenionate' facilit&i inestiionale etc.) sau$n concordan& cu o politic& de interes public. 9unt asimilate subeniilor donaiile primite de laali ageni economici sub forma mi/loacelor fie precum >i plusurile la inentar.

Amprumuturi i datorii asimilate grupea%& categoria de $mprumuturi pe termen mediu>i lung – credite bancare' credite primite de la alte instituii financiare' $ntreprin%&tori sausociet&i comerciale' $mprumuturi din emisiuni de obligaiuni' precum >i dob<n%ile aferenteacestor forme de finanare. 0esursele atrase de $ntreprindere pe termen mediu >i lung'($mprumuturile pe termen mediu sunt cele cu scadena $ntre unu >i cinci ani iar $mprumuturile petermen lung sunt cele cu scadena de peste cinci ani ) sunt asimilate capitalurilor proprii.Dmprumuturile obligatare repre%int& cea mai aanta/oas& form& de finanare etern& $ntruc<t

transfer& inestitorilor o parte semnificati& a riscurilor >i are o durat& de rambursare permisi&'e>alonat&' sustenabil& prin re%ultate economice.

!rovizioane pentru riscuri i c*eltuieli

!rovizioanele reglementate sunt constituite pe seama c,eltuielilor $ntreprinderii' subforma unor sume deduse' preleate din ecedentul brut de eploatare >i repre%int& elemente alecapitalurilor proprii re%erate pentru acoperirea unor pierderi probabile' posibile >i sigure dar nedeterminate temporal. 9e pot constitui pentru acoperirea pierderilor cau%ate de cre>terea preurilor' de cre>terea nielului la dob<n%ile $mprumuturilor' de unele riscuri certe sau de alte

pierderi determinate de: litigii' asigurarea garaniilor pentru clieni' pierderi de sc,imb alutar'obligaii c&tre teri etc. *roi%ioanele sunt c,eltuieli sau pierderi ce pot fi pre&%ute >i estimate'au inciden& asupra re%ultatului $ntreprinderii gre<nd bilanul >i re%ultatul iitor de sarcini >idatorii. 7le pot fi deductibile fiscal sau nu' constituirea acestora reali%<ndu3se pe seamac,eltuielilor deductibile sau nu fiscal anularea proi%ioanelor se reali%ea%& prin preluareaacestora $n enituri moti pentru care proi%ioanele ca mi/loace economice $mbrac& forma uneisurse de finanare intern&' cu inciden& ma/or& asupra capacit&ii de autofinanare a $ntreprinderii.#iferenele $ntre noiunea de proi%ion >i cea de re%er& sunt urm&toarele1: o re"ervă repre%int& o parte din beneficiul reparti%at destinat s& acopere efectele negatie ale factorilor aleatori pe c<ndun provi"ion este constituit pe seama c,eltuielilor' deci repre%int& o preleare din ecedentul brutdin eploatare c,iar $n absena beneficiului >i este destinat s& asigure o pierdere precis&'

conser<nd o mar/& de incertitudine referitoare la eigibilitate >i cuantumul eact.

/atorii

1 Feleagă N., G., Ionaşcu I. ,,Contabilitate financiară”, vol I, Ed. Economică, Bucureşti, 1993, pg. 97

!4 8 * a g i n a



Ca element distinct al pasiului patrimonial' datoriile se limitea%& la acele obligaii petermen de cel mult un an' datoriile care dep&>esc un an fiind de natura capitalurilor proprii >ifiind destinate a finana actiul imobili%at >i nu rula/ul actiului circulant. Dn aceast& categoriesunt cuprinse datoriile c&tre furni%ori (re%ultat al derul&rii faptelor de comer' constituite dincreditul comercial al furni%orilor)' datoriile din decont&rile cu terii (aansurile primite de la

clieni' decont&rile cu personalul' decont&rile cu bugetul statului' bugetul asigur&rilor sociale' bugetele locale etc.). #e subliniat importana distinciei permanente $ntre datoriile instituiei cuscadena de peste un an' datorii ce sunt asimilate capitalurilor proprii contribuind ma/or $n politica de finanare a ciclului de producieJprest&ri sericii >i datoriile de p<n& la un an care suntasimilate obligaiilor curente' care nu pot finana dec<t deficitele curente de tre%orerie (cu priirela actiele circulante ale $ntreprinderii).

Conturi de regularizări i asimilate

9e refer& la eniturile $nregistrate $n aans ($ncas&ri sau creane aferente unor bunuri

nelirate sau prestaii neefectuate) >i la diferenele de conersie – pasi (profituri latente dinconersiile de sc,imb la sf<r>itul eerciiului).*re%entarea reali%at& este bine$neles sumar& >i pe alocuri lapidar&' cu caracter informati'

impun<ndu3se $ns& nu at<t pentru $nelegerea $ntregului ansamblu de noiuni patrimoniale c<t maiales pentru conturarea $ntregului comple de factori >i concepte care interin sub dierse forme$n actiitatea economico – financiar& a $ntreprinderii' patrimoniul $n $ntreaga sa structur& >i prinmodific&rile sale alorice >i procesuale' din perspectia bilanului funcional >i financiar' f&c<ndf&r& discuii interesul obiectului de studiu al gestiunii financiare.

4.4. 0eniturile si c&eltuielile unui +

4+4+.+ C*eltuieli

C,eltuielile persoanei /uridice fara scop lucrati repre%inta sumele sau alorile platite sau

de platit' aferente actiitatilor fara scop lucrati' actiitatilor cu destinatie speciala' potriit legii

si actiitatilor economice' pentru:

consumurile' lucrarile eecutate si sericiile prestate de care beneficia%a unitatea

c,eltuieli cu personalul

eecutarea unor obligatii legale sau contractuale de catre unitate

c,eltuieli eceptionale.

n cadrul c,eltuielilor' pentru determinarea re%ultatului eercitiului financiar se cuprind'

potriit reglementarilor legale in igoare' de asemenea:

amorti%arile si proi%ioanele constituite

!- 8 * a g i n a



aloarea contabila a actielor cedate' distruse sau disparute. Contabilitatea c,eltuielilor se

tine pe feluri de c,eltuieli' dupa natura lor' care se grupea%a astfel:

c,eltuieli de eploatare' care cuprind:

3 c,eltuieli priind consumurile de materii prime' materiale auiliare' combustibilul

amabala/ele' piesele de sc,imb' semintele si materialele de plantat' costul de

ac,i%itie al materialelor nestocate' trecute direct asupra c,eltuielilor' costul de

ac,i%itie al energiei si apei consumate

3 c,eltuieli cu lucrarile si sericiile eecutate de terti (intretinere si reparatii)

redeente locatii de gestiune si c,irii studii si cercetari' inclusi sumele platite

pentru contractele de cercetare c,eltuieli cu alte sericii eecutate de terti

3 c,eltuieli cu impo%itele' taele si arsamintele asimilate suportate de unitate

3 c,eltuieli cu personalul

3 alte c,eltuieli de eploatare (c,eltuieli cu imobili%arile corporale si necorporale priind actiitatile fara scop lucrati).

3 c,eltuieli financiare care cuprind: pierderile din creante legate de participatii

pierderi din an%area titlurilor de plasament' diferentele nefaorabile de curs alutar

din operatii curente si disponibilitati in dei%e doban%ile curente aferente

imprumuturile primite si altor datorii priind eercitiului in curs sconturile

acordate clientilor alte c,eltuieli financiare.

3 c,eltuieli eceptionale repre%entand acele c,eltuieli care nu sunt legate de

actiitatea normala' curenta a unitatii si se refera fie la operatii de gestiune(despagubiri' amen%i' penalitati si lipsuri de inentar)' fie operatii de capital

(aloarea contabila a imobili%arilor cedate si alte c,eltuieli eceptionale)

3 c,eltuieli cu amorti%arile si proi%ioanele' grupate in functie de natura c,eltuielilor'

cuprin%and: amorti%area imobili%arilor necorporale si corporale

3 proi%ioane pentru riscuri si c,eltuieli: proi%ioanele priind deprecierea

imobili%arilor proi%ioanelor pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de

eecutie proi%ioanele pentru deprecierea creantelor si proi%ioanelor pentru

deprecierea titlurilor de plasament' amorti%area primelor de rambursare aobligatiunilor proi%ioane reglementare

3 c,eltuieli cu impo%itul pe re%ultatul brut al actiitatilor economice.

n cadrul categoriilor de c,eltuieli dupa natura lor conturile de c,eltuieli respectie se

de%olta obligatoriu in analitice distincte pe feluri de actiitati' respecti actiitati fara scop

lucrati si actiitati economice.

! 8 * a g i n a



C,eltuielile priind sumele platite pentru contractele de cercetare care nu se includ in

costuri comisioanele platite agentilor economici cu actiitate de comert eterior taa pentru

folosirea terenurilor taa asupra mi/loacelor de transport c,eltuieli cu pregatirea si pregatirea

profesionala prelearile si donatiile facute in scopuri umanitare si pentru spri/inirea actiitatilor

sociale' culturale si sportie si alte c,eltuieli care' potriit legii' se scad din enituri' se

inregistrea%a distinct in conturi analitice' in cadrul conturilor respectie de c,eltuieli pe tipuri de

actiitati.

#in categoria c,eltuielilor de eploatare face parte si contul 1 ?C,eltuieli cu materii

prime@. Cu a/utorul acestui cont se tine eidenta c,eltuielilor cu materiile prime la nielul

persoanei /uridce fara scop lucrati.

Contul 1 ?C,eltuieli cu materii prime@ este un cont cu functiune de acti si se debitea%a

prin creditul urmatoarelor conturi:

3 !1 ?5aterii prime@' cu aloarea la pret de inregistrare a materiilor prime incluse pec,eltuieli' constatate lipsa la inentar' precum si pierderile din deprecieri la

inceputul perioadei la pret de inregistrare a materiilor prime eistente in stoc la

sfarsitul perioadei' stabilita pe ba%a inentarului (in situatia aplicarii inentarului

intermitent)

3 ! ?#iferente de pret la materii prime si materiale@' cu diferentele de pret in plus

aferente materiilor prime iesite din gestiune

Contul 1 ?C,eltuieli cu materiile prime@ se creditea%a prin debitul conturilor:

3 12 ?0e%ultatul eercitiului@' la sfarsitul perioadei' cu soldul debitor al contului inederea inc,iderii acestuia si stabilirii re%ultatelor

3 !1 ?5aterii prime@' cu aloarea materiilor prime constatate plus la inentar cu

aloarea materiilor prime restituite la maga%ie ca nefolosite la sfarsitul perioadei'

cu aloarea la pret de inregistrare a materiilor prime eistente in stoc stabilita pe

ba%a inentarului (in situatia aplicarii inentarului intermitent)

3 ! ?#iferente de pret la materii prime si materiale@' cu diferentele de pret in minus

(costul de ac,i%itie este mai mic decat pretul standard sau prestabilit) aferente

materiilor prime iesite din gestiune.=a sfarsitul lunii' contul 1 ?C,eltuieli cu materiile prime@ nu pre%inta sold.

#in categoria c,eltuielilor financiare om pre%enta functiunea contului - ?C,eltuieli din

diferente de curs alutar@. Acest cont tine eidenta c,eltuielilor priind diferentele de curs

alutar.

! 8 * a g i n a



Contul - ?C,eltuieli din diferente de curs alutar@ este un cont de acti si se debitea%a

prin creditul urmatoarelor conturi:

3 41 ?urni%ori@' cu diferentele de curs alutar nefaorabile re%ultate in urma

lic,idarii datoriilor in dei%e

3 411 ?Clienti@' cu diferentele de curs alutar nefaorabile re%ultate in urma lic,idarii

creantelor in dei%e

3 -12 ?Conturi curente la banci@' cu diferentele de curs alutar nefaorabile re%ultate

in urma lic,idarii creantelor in dei%e la inc,iderea eercitiului financiar' cu

diferentele de curs alutar nefaorabile aferente disponibilit&ilor in dei%e

3 -42 ?Aansuri de tre%orerie@' la inc,iderea eerciiului financiar' cu diferentele de

curs alutar nefaorabile aferente aansurilor de tre%orerie in dei%e.

Contul - ?C,eltuieli din diferente de curs alutar@ se creditea%a prin debitul conturilor:3 12 ?0e%ultatul eercitiului@' la sfarsitul perioadei' cu soldul debitor al contului in

ederea inc,iderii acestuia si stabilirii re%ultatelor.

=a sfarsitul lunii' contul - ?C,eltuieli din diferente de curs alutar@ nu pre%inta sold.

#in categoria c,eltuielilor cu caracter eceptional om pre%enta functiunea contului 1

?C,eltuieli eceptionale priind operatiile de gestiune@.

Contul 1 ?C,eltuieli eceptionale priind operatiile de gestiune@ este un cont cu

functiune de acti si se debitea%a pe parcursul eercitiului prin creditul urmatoarelor conturi:

3 !1 ?5aterii prime@' cu aloarea la pret de inregistrare a materiilor prime iesite prindonatie' precum si pierderile din calamitati

3 !41 ?9emifabricate@' cu aloarea la pret de inregistrare a semifabricatelor iesite prin

donatie' precum si piederile din calamitati

3 411 ?Clienti@' cu aloarea creantelor prescrise sau a celor ca%ute din eidenta

datorita insolabilitatii

3 -12 ?Conturi curente la banci@' cu aloarea despagubirilor' amen%ilor si

penalitatilor platite cu aloarea donatiilor si subentiilor acordate cu aloarea altor

c,eltuieli eceptionale priind operatiunile de gestiune.

Contul 1 ?C,eltuieli eceptionale priind operatiile de gestiune@ se creditea%a prin

debitul contului:

3 12 ?0e%ultatul eercitiului@' la sfarsitul perioadei' cu soldul debitor al contului in


! 8 * a g i n a



=a sfarsitul lunii' contul 1 ?C,eltuieli eceptionale priind operatiile de gestiune@ nu

pre%inta sold.

4+4+-+ @enituri

*rincipalele elemente care formea%a eniturile persoanei /uridice fara scop lucrati

repre%inta sumele sau alorile incasate sau de incasat' aferente actiitatilor fara scop lucrati'

actiitatilor cu destinatie speciala' potriit legii' si actiitatilor economice din:

aanta/ele pe care unitatea a consimtit sa le primeasca potriit statutului si reglementarilor legale

in igoare

lirarile de bunuri' eecutarea de lucrari si prestarile de sericii

eecutarea unei obligatii legale sau contractuale din partea tertilor

enituri eceptionale' dupa ca%.n cadrul eniturilor pentru determinarea re%ultatului eercitiului financiar se cuprind' de

asemenea' enituri din:

3 productia stocata

3 productia imobili%ata

3 diminuarea sau anularea proi%ioanelor

3 pretul de an%are al actielor cedate.

Contabilitatea eniturilor persoanei /uridice fara scop lucrati se tine distinct pe feluri de

actiitati' respecti actiitati fara scop lucrati' actiitatii cu destinatie speciala' actiitati

economice' iar in cadrul acestora pe feluri de enituri' dupa natura lor' care se grupea%a astfel:

enituri din actiitatile fara scop lucrati

enituri din coti%atiile membrilor si contributiile banesti sau in natura ale membrilor si

simpati%antilor' donatii' sponsori%ari' doban%ile obtinute din plasarea disponibilitatilor

re%ultate din actiitatea fara scop lucrati' diidendele obtinute din plasarea

disponibilitatilor re%ultate din actiitatile fara scop lucrati' cote3parti primite potriit

statutului' a/utoare si imprumuturi nerambursabile din surse eterne' subentii primite de

la buget' alte enituri din actiitati fara scop lucrati.

enituri cu destinatie speciala' potriit legii

enituri din actiitatile economice:

enituri din eploatare' care cuprind:

3 enituri din an%area produselor' marfurilor' lucrarilor eecutate si din sericiile

prestate. n contabilitate' aceste enituri se inregistrea%a in momentul predarii

!" 8 * a g i n a



bunurilor catre cumparartori' al lirarii lor pe ba%a facturii sau in alte conditii

prea%ute in contract' care atesta transferul de proprietate al bunurilor respectie

asupra clientilor

3 enituri din productia stocata' repre%entand ariatia in plus sau minus intre aloarea

la cost de productie a stocurilor de produse si productiei in curs de la finele

perioadei si aloarea stocurilor initiale ale produselor si productiei in curs' neluand

in calcul proi%ioanele pentru depreciere constituite. +eniturile din productia stocata

se inscriu' alaturi de celelalte enituri' in contul re%ultatului eercitiului' cu semnul

plus (sold creditor) sau minus (sold debitor).

3 eniturile din productia de imobili%ari' repre%entand costul lucrarilor si c,eltuielilor

efectuate de unitate pentru ea insasi' care se inregistrea%a ca actie imobili%ate

corporale si necorporale

3 enituri din subentii de eploatare' repre%entand subentiile primite pentruacoperirea diferentelor de pret' precum si alte subentii (finantarea actiitatii de

cerecetare si alte finantari) de care beneficia%a unitatea din partea statului' a

colectiitatilor publice sau altor unitati patrimoniale

3 alte enituri din eploatarea curenta' cuprin%and eniturile din creante recuperate si

alte enituri din eploatare

3 enituri reali%ate in aans' repre%entand incasari sau creante aferente unor bunuri

nelirate' a unor lucrari sau prestatii neefectuate' nu se considera enituri ale

eercitiului' acestea inregistrandu3se in contabilitate intr3un cont distinct' care sereflecta in bilant

enituri financiare cuprin%and: enituri din participatii enituri din alte imobili%ari

financiare enituri din creante imobili%ate enituri din titluri de plasament enituri din

diferente de curs alutar' enituri din doban%i enituri din sconturi obtinute si alte

enituri financiare

enituri eceptionale' repre%entand acele enituri care nu sunt legate de actiitatea

normala' curenta a unitatii si se refera fie la operatii de eploatare' fie la operatii de

capital' cum sunt: despagubiri si penalitati incasate enituri din cedarea actielor cotele3 parti de subentii pentru inestitii alte enituri eceptionale (donatii' salarii neridicate

prescrise si alte enituri)

enituri din diminuarea sau anularea proi%ioanelor.

4 8 * a g i n a



#in categoria eniturilor de eploatare om pre%enta functiunea contului 1 ?+enituri

din an%area produselor finite@.

Contul 1 ?+enituri din an%area produselor finite@ este un cont de pasi' care se

creditea%a prin debitul conturilor:

3 411 ?Clienti@' cu aloarea la pret de an%are (eclusi taa pe aloarea adaugata) a

produselor finite lirate clientilor

3 41 ?Clienti 3 facturi de intocmit@' cu aloarea la pret de an%are (eclusi taa pe

aloarea adaugata) a produselor finite lirate clientilor.

Contul 1 ?+enituri din an%area produselor finite@ se debitea%a la sfarsitul eercitiului

prin creditul contului:

3 12 ?0e%ultatul eercitiului@' cu soldul creditor al contului in ederea inc,iderii

acestuia si stabilirii re%ultatelor.

#in categoria eniturilor financiare om pre%enta functiunea contului - ?+enituri dindiferente de curs alutar@.

Contul - ?+enituri din diferente de curs alutar@ este un cont de pasi si se creditea%a

prin debitul urmatoarelor conturi:

3 11 ?mprumuturi din emisiuni de obligatiuni@' cu diferentele de curs alutar

faorabile in urma lic,idarii imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni' eprimate

in dei%e

3 12 ?Credite bancare pe termen lung si mediu@' cu diferentele de curs alutar

faorabile re%ultate in urma lic,idarii creditelor bancare' eprimate in dei%e3 41 ?urni%ori@' cu diferentele de curs alutar faorabile re%ultate in urma lic,idarii

datoriilor in dei%e catre furni%ori

3 44 ?urni%ori de imobili%ari@' cu diferentele de curs alutar faorabile re%ultate in

urma lic,idarii datoriilor in dei%e catre furni%orii de imobili%ari

3 -12 ?Conturi curente la banci@' la inc,iderea eercitiului financiar' cu diferentele de

curs alutar faorabile aferente disponibilitatilor in dei%e.

Contul - ?+enituri din diferente de curs alutar@ se debitea%a prin creditul contului:

3 12 ?0e%ultatul eercitiului@' la sfarsitul perioadei' cu soldul creditor al contului inederea inc,iderii acestuia si stabilirii re%ultatelor.

#in categoria eniturilor eceptionale om pre%enta functiunea contului 2 ?+enituri din

operatii de capital@. Cu a/utorul acestui cont se tine eidenta eniturilor din cedarea actielor' din

subentiile pentru inestitii irate la enituri' precum si alte enituri eceptionale din operatii de

capital.

41 8 * a g i n a



Contul 2 ?+enituri din operatii de capital@ are o functiune de pasi' se creditea%a prin

debitul conturilor:

3 1!1 ?9ubentii pentru inestitii@' cu cota3parte a subentiilor pentru inestitii

eidentiata la enituri corespun%ator amorti%arii inclusa in costuri

3 !1 ?5aterii prime@' cu aloarea materialelor re%ultate din de%membrarea

mi/loacelor fie

3 41 ?#ebitori diersi@' cu pretul de an%are al actielor imobili%ate cedate.

Contul 2 ?+enituri din operatii de capital@ se debitea%a prin creditul contului:

3 12 ?0e%ultatul eercitiului@' la sfarsitul perioadei' cu soldul creditor al contului in


+eniturile aferente actiitatilor fara scop patrimonial se regasesc in planul de conturi' in

grupa de conturi ! ?+enituri din actiitatea fara scop patrimonial@. Aceasta grupa se de%olta pe

urmatoarele conturi sintetice de gradul si :!1 ?+enituri din coti%atiile membrilor si contributiile membrilor@

!2 ?+enituri din tae de inregistrare stabilite potriit legislaiei@

!! ?+enituri din donatii si sume J bunuri primite prin sponsori%are@

!4?+enituri din doban%ile si diidendele obtinute din plasarea

disponibilitatilor re%ultate din actiitatea fara scop patrimonial@

!- ?+enituri pentru care se datorea%a impo%it pe spectacol@

! ?+enituri obtinute de la bugetul de stat si J sau bugetele locale@

! ?+enituri din actiuni intamplatoare reali%ate de societatea fara scop patrimonial@! ?+enituri eceptionale re%ultate din cedarea actielor altele decat cele folosite in

actiitatea economica@

!" ?Alte enituri din actiitatea fara scop patrimonial@

!"1 ?+enituri din cote 3 parti primite potriit statutului@

!"2 ?A/utoare si imprumuturi nerambursabile din strainatate@

!"! ?+enituri din despagubiri de asigurare 3 pagube@

!"4 ?+enituri din diferente de curs alutar@

!"! ?Alte eituri din actiitatea fara scop patrimonial@.

ONG - Fara Scop Patrimonial

Documents

Transcript of ONG - Fara Scop Patrimonial