CAPITOLUL 1

PREZENTAREA GENERALA A GREENPEACE ROMANIA

1.1 Scurt istoric

Greenpeace este o organizaţie non-guvernamentală, non-profit, prezentă în 41 de ţări din Europa, America de Nord şi Sud, Asia şi Pacific.

Povestea Greenpeace a început în 1971 în Vancouver, Canada, unde mai mulţi oameni şi-au propus să iasă în larg cu un cuter pescăresc pentru a protesta împotriva testelor atomice americane. “Let’s make it a green peace” (“Să facem pace verde”) a fost motoul primiilor membri ai organizaţiei ecologiste, care au reuşit să oprească, în acelaşi an, experimentele nucleare. În 1972 a avut loc prima acţiune împotriva testelor nucleare franceze, în apele Pacificului de Nord. Francezii s-au lăsat mai greu de înduplecat, astfel că ecologiştii nu au reuşit decât trei ani mai târziu să pună capăt acestor acţiuni din Pacific. În 1975, activiştii Greenpeace au organizat primele acţiuni împotriva vânătorii de balene. Mai mulţi membri ai organizaţiei s-au interpus între harpoanele vânătorilor şi balene. După nouă ani, a intrat în vigoare o interdicţie internaţională împotriva vânătorii de balene. Ecouri ale eforturilor acestor oameni care se luptau cu semenii lor pentru a proteja Planeta fac înconjurul lumii, astfel că pe la mijlocul anilor ’70 un vraci indian din tribul Cree a acordat Greenpeace titlul de onoare „Rainbow Warriors” (Luptătorii curcubeului). Vraciul s-a ghidat după o profeţie a unei indience Cree numită „Eyes of Fire” (Ochi de Foc), care a spus că: „atunci când Pământul este bolnav şi se stinge, se vor strânge oameni din toate colţurile Planetei pentru a-l salva de la poluare şi de la distrugere. Aceştia vor fi luptătorii curcubeului“.

În România, Greenpeace este prezentă din anul 2002, atunci când Greenpeace Austria a devenit birou regional, sub denumirea de „Greenpeace CEE” („Greenpeace Europa Centrală şi de Est”), cu sediul în Viena, şi a hotărât să se implice în rezolvarea problemelor de mediu din această regiune. Prima campanie a organizaţiei a fost „Clean Water Tour 2002” – „Turul Apă Curată 2002”, care s-a desfăşurat în România, Ungaria, Slovacia şi Austria, ţările care fac parte din ”Greenpeace CEE”.

Greenpeace există pentru a-i demasca pe cei care, prin activităţile lor afectează mediul înconjurător şi pentru a atrage atenţia guvernelor şi corporaţiilor atunci când acestea nu reuşesc să îşi îndeplinească mandatul de a proteja mediul şi viitorul planetei.

În realizarea misiunii propuse, Greenpeace nu are aliaţi sau duşmani permanenţi. Promoveaza dezbaterile deschise, informate despre alegerile societăţii în ceea ce priveşte problema mediului. Se folosește de documentare, lobby şi diplomaţie pentru a-și atinge scopurile, precum şi de conflicte non-violente, mediatizate pentru a face să crească nivelul şi calitatea dezbaterii publice.

Pentru a-şi păstra independenţa, Greenpeace nu acceptă donaţii de la guverne sau companii, ci se bazează doar granturi de la fundaţii și pe contribuţii de la persoane fizice. Ca

1

organizaţie internaţională, se concentreaza asupra celor mai mari pericole la adresa biodiversităţii şi mediului planetei.

Greenpeace consideră că efortul de a conserva viitorul planetei noastre nu se referă doar la ei. Este vorba şi despre cei care ii ajută. Greenpeace vorbeşte în numele a 2,8 milioane de suporteri din întreaga lume şi încurajează multe alte milioane să acţioneze în fiecare zi.

1.2 Structura organizatorica

ORGANIGRAMA GREENPEACE ROMÂNIA

ORGANIGRAMA GREENPEACE

2

DIRECTOR EXECUTIV

SECRETARIAT / OFFICE

MANAGER

COORDONATOR CAMPANII SCHIMBĂRI CLIMATICE ȘI ENERGIE

RESURSE UMANE

CONTABILITATE

COORDONARE

ADMINISTRATIV SECRETARIAT

DIRECTOR EXECUTIV

Atribuțiile coordonatorului de companii din cadrul ONG-ului sunt:

a) inițiază căi și modalițăti concrete de obținere de fonduri, prin: sponsorizări, donații individuale și de la firme; evenimente de caritate pentru strângere de fonduri; activități generatoare de venituri;

b) dezvoltă și pune în practică strategii de fundraising adaptate tipurilor de donatori; c) reprezintă fundația și susține filosofia acesteia în orice imprejurare publică; d) promovează activ serviciile fundației în comunitatea locală sau la nivel național, pentru

obținerea sau generarea de fonduri.

Atribuțiile officerului manager:

a) gestionează relaţiile cu mass-media, monitorizează modul de prezentare a activităţii ONG-ului de către presa scrisă şi audio-vizuală;

b) asigură difuzarea informaţiilor cu caracter public către întregul personal al unităţii din care face parte;

c) evaluează stadiul îndeplinirii obiectivelor de comunicare şi sintetizează rezultatele evaluării efectuate;

d) pregătește şi asigură prezentarea în presa centrală şi locală a informaţiilor referitoare la cele mai importante evenimente din activitatea ONG-ului;

e) redactează proiecte de răspuns la materialele apărute în presa centrală şi locală care vizează personalul şi organizatia;

f) realizează, din punct de vedere al conţinutului, acţiuni de mediatizare prin intermediul reţelei Internet;

g) transmite operativ, prin apariţii publice, informaţii reale şi credibile în cazul producerii unor evenimente deosebite.

Atribuțiile coordanatorului de acțiuni:

a) stabilește conținutul și prioritățile programelor de mediu; b) promovează măsurile necesare pentru conservarea naturii, a diversității biologice și

pentru utilizarea durabilă a componentelor acestora.

3

1.3 Domeniile de activitate

În prezent, proiectele derulate de GreenPeace România acoperă următoarele domenii:

1. Domeniul schimbărilor climaticeSchimbările climatice reprezintă cea mai mare ameninţare asupra mediului înconjurător

cu care se confruntă umanitatea. Greenpeace lucrează pentru a construi un model energetic sustenabil şi pledează pentru o revoluţie energetică, capabilă să reducă emisiile de CO2 pentru a preveni efectele schimbăriilor climatice, din care opţiunea pentru energia nucleară este definitiv înlăturată.

2. Domeniul pădurilorPădurile seculare menţin echilibrul vieţii pe Pământ. Aceste păduri influenţează starea

vremii zilnice şi de asemenea ajută să menţină climatul stabil pe lungi perioade de timp, stocând cantităţi mari de carbon. Despăduririle şi incendiile  de pădure eliberează în atmosferă acel carbon şi reprezintă una din cauzele principale ale încălzirii globale şi a schimbării climei. În urma negocierilor importante pe tema climei se va decide dacă putem menţine încălzirea globală la un nivel mediu de creştere a temperaturii până în 2ºC, ceea ce reprezintă nivelul de siguranţă recomandat de Naţiunile Unite. Pentru a atinge acest scop, trebuie să oprim defrișările.

3. Domeniul energieiEficienţa energetică este un termen foarte larg care se referă la multele modalităţi prin

care putem obţine acelaşi beneficiu (lumină, încălzire, mişcare, etc.) folosind mai puţină energie. Domeniul acoperă automobilele eficiente, becurile economice, practicile industriale îmbunătăţite, izolarea mai bună a caselor şi o gamă de alte tehnologii. Pentru că economisirea energiei înseamnă şi economisirea banilor, eficienţa energetică este foarte profitabilă. Cele mai mari economii nu se obţin dacă faci doar un pas din zece. Adevăratele câştiguri vin din regândirea întregului concept, adică „a întregii case”, de exemplu, sau „a întregului sistem de transport”. Când vom realiza acest lucru, în mod surprinzător, consumul de energie poate fi redus de 4, până la 10 ori din nivelul actual. 

A. Domeniul energiei regenerabileDomeniul schițează un plan global pentru un viitor economic sustenabil, un viitor al

energiei ”verzi. Acesta presupune o abordare în trei pași:a) Eficiență electrică - exploatarea întregului potențial tehnic pentru eficiență electrică,

respectând standardele tehnice;b) Schimbări structurale - schimbarea modului de producere a energiei, în centrale

electrice mari - îndreptarea spre un sistem energetic descentralizat, folosind resurse regenerabile locale, precum vântul, soarele sau energia geotermală

c) Transportul eficient energetic: construirea sistemelor eficiente de transport public si folosirea automobilelor și camioanelor eficient

B. Domeniul energiei nucleareÎn ceea ce privește energia nucleară, Greenpeace cere:a) Investigarea alternativelor înainte de alege energia nucleară;

4

b) Reducerea cantităţii de deşeuri nucleare prin închiderea centralelor nucleare existente şi oprirea reprocesării;c) Oprirea proiectelor nucleare deoarece problema deşeurilor şi a proliferării nu este rezolvată;d) Oprirea sprijinului acordat propagandei şi promovării energiei nucleare, şi sprijinirea în schimb a alternativelor durabile.O „renaștere” nucleară înseamnă construirea mai multor noi centrale nucleare. Aceasta va

duce la creșterea cererii pentru uraniu, adică la și mai mult minerit, ceea ce va însemna că și mai mulți oameni vor fi otrăviți și exploatați. Aceasta este realitatea energiei nucleare, realitate pe care cei care sprijină energia nucleare trebuie să o admită.

4. Organisme modificate genteticUn organism modificat genetic (OMG) este un organism viu ce a fost creat artificial prin

manipularea genelor sale. Tehnicile ingineriei genetice constau în izolarea segmentelor ADN ( materialul genetic) de la o fiinţă vie (virusuri, bacterii, plante, animale şi inclusiv om) pentru a le introduce în materialul ereditar al alteia.

Greenpeace promovează agricultura durabilă în scopul protejării naturii, este împotriva punerii în libertate a plantelor şi animalelor manipulate genetic şi  împotriva alimentelor modificate genetic.

5

Activităţi ale ONG-ului

1. Activităţiile din domeniul schimbărilor climatice - reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul energetic, prin trecerea de la

combustibili fosili şi energie nucleară la utilizarea surselor regenerabile de energie şi implementarea proiectelor de eficienţă energetică

- schimbarea formei de producere şi utilizare a  energiei - cea mai mare furnizoare de emisii de CO2

- inlocuirea formelor poluatoare de obţinere a energiei cu altele sustenabile, durabile, necesită stoparea noilor proiecte de centrale termice,  închiderea progresivă a centralelor nucleare şi sprijinul pentru generarea de electricitate bazată pe surse regenerabile

2. Activitățiile din domeniul pădurilor- protejarea pădurilor; pădurile sunt esenţiale pentru menţinerea biodiversităţii, despre care

oamenii de ştiinţă spun că ne va ajuta să ne adaptăm la schimbările climatice în viitor, pentru că ne frunizează apă, alimente

- protejarea peisajelor forestiere intacte prin lege; Organizaţia Greenpeace a descoperit recent că în vestul Carpaţilor Meridionali din România se găseşte una dintre ultimele peisaje forestiere intacte de pe planetă şi ultimul de acest fel din Europa, situat la sud de Cercul Polar. Conform studiului Greenpeace, acesta măsoară 101000 ha şi depăşeşte graniţele ariilor protejate existente. Greenpeace a cerut Guvernului României să includă peisajul forestier intasct din Retezat-Godeanu în categoria ariilor naturale integral protejate.

3. Activitatea din domeniul energiei - activităţi de educare şi conștientizare a populaţiei; Greenpeace a lansat campania de

promovare a becurilor economice.- promovarea surselor alternative de energie, care nu prezintă riscuri pentru mediu.

Greenpeace a dat startul campaniei de promovare a energiei regenerabile. O componentă a acestei campanii o reprezintă organizarea unui tur de promovare a acestui  tip de energie, în mai multe localităţi: Bucureşti, Mamaia, Cernavodă, Braşov, Cluj-Napoca şi Timişoara.

4. În ceea ce privește domeniul Organismelor Modificate Genetic (OMG) - Greenpeace a prezentat un raport intitulat „Dovezi asupra contaminării şi cultivării

ilegale de soia modificată genetic în România” şi rezultatele unui tur de testare a organismelor modificate genetic (OMG).

6

5. Activitati pentru a susține protejarea Mării Negre- Greenpeace s-a alăturat campaniei „Mesaje pentru Marea Neagră” care își propune să

strângă fonduri pentru dotarea laboratoarelor Institutului Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” din Constanța cu echipamente necesare studierii în condiții de laborator a ecologiei organismelor marine amenințate. Acest lucru înseamnă că speciile pe cale de dispariție vor putea fi studiate, protejate și se vor putea înmulți în afara mediului lor natural de viață – pentru ca mai apoi să poată repopula apele Mării Negre.

7

CAPITOLUL 2

COMUNICAREA CU ALTE CATEGORII DE OPERATORI

Greenpeace pentru a-şi păstra independenţa nu acceptă donţii de la guverne sau companii, ci se bazează doar pe contribuţii de la persoane fizice şi granturi de la fundaţii. Între Guvernul României şi Greenpeace au apărut numeroase conflicte.

2.1 Comunicarea cu operatori instituţionali

Relaţii conflictuale:

Principalul conflict este referitor la construcţia reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă. Greenpeace dezaprobă emiterea avizului de mediu pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.

Organzaţia consideră că sunt ignorate probleme de siguranţă şi de ordin economic asociate sectorului nuclear. Construirea a două noi reactoare nucleare în România ar reprezenta, în opinia Greenpeace, asumarea unor riscuri foarte mari, atât financiare, cât şi pentru sănătate şi mediu, riscuri pe care societatea actuală nu mai este nevoită să şi le asume, în condiţiile în care numai potenţialul exploatabil de energie eoliană, în România, este de 11.000 MW. În Europa, tot mai multe ţări aleg energia regenerabilă, dovedit fiind faptul că este posibil, cu tehnologia disponibilă astăzi şi cu mult mai puţine riscuri pentru sănătate şi mediu, ca Europa şi Africa de Nord să fie alimentate 100% cu energie regenerabilă până în 2050.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 691/2008, Societății Nuclearelectrica SA i se alocă suma de 1,15 miliarde de euro de la bugetul de stat, pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, precum și garanții de stat în valoare de 220 milioane de euro, pentru atragerea de împrumuturi. Toate aceste sume au ca scop asigurarea unei participații de 51% din proiect, pentru societatea Nuclearelectrica. Alocarea acestor fonduri este ilegală, încălcând Tratatul European, pentru că reprezintă o intervenție în mecanismele liberei concurențe pe piața energiei și favorizează compania Nuclearelectrica, respectiv producerea de energie nucleară, în defavoarea energiei regenerabile.

Greenpeace a sesizat Comisia Europeană, reprezentanții acesteia demarând o investigație in acest sens. Au urmat mai multe întâlniri și discuții între reprezentanții Comisiei Europene, ai Guvernului României și ai organizației Greenpeace. În urma acestei investigații, în presă au

8

apărut mai multe declarații despre reducerea participației societății Nuclearelectrica la proiectul de la Cernavodă 3 și 4. În luna mai, Secretarul de Stat din Ministerul Economiei, a declarat că s-a decis reducerea participaţiei statului de la 51% la circa 25%. Ulterior, Ministrul Economiei și Comerțului, a declarat public că participarea societății Nuclearelectrica la proiectul de la Cernavodă 3 și 4 va fi diminuată la 20-34%. În anul 2008, reprezentanții Ministerului Economiei declarau că începerea construcției reactoarelor nucleare va demara în 2009, cu termen de finalizare între 2014-2015, în timp ce, acum, în 2010, termenul de finalizare s-a devansat pentru 2016.

În septembrie 2005 Comisia Europeană a elaborat o Strategie tematică privind poluarea aerului şi o propunere pentru o nouă Directivă a calităţii aerului pentru reducerea poluării aerului în Uniunea Europeană în cadrul programului Aer Curat pentru Europa (CAFE). Directiva 2008/50/CE pentru calitatea aerului este prima masură de implementare a Strategiei . Începând cu data de 11 iunie 2010, s-au aprobat în cadrul Directivei privind evaluarea şi managementul calităţii aerului (Directiva Cadru), trei directive:

Directiva privind valorile limită pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, pulberi şi plumb din aerul ambiental,

Directiva privind valorile limită pentru benzen şi monoxid de carbon din aerul ambiental şi Directiva privind ozonul din aerul ambiental ,

Decizia Consiliului care stabileşte schimbul reciproc de informaţii şi date din reţele şi staţii individuale de măsurare a poluării aerului ambiental între Statele Membre.

* În octombrie 2006 Greenpeace anunţa că a descoperit că Munţii Retezat-Godeanu-Ţarcu adăpostesc ultimul peisaj forestier intact (PFI) din Europa, situat la sud de Cercul Polar.  La scurt timp Ministerul Mediului a comandat un studiu de evaluare ştiinţifică a peisajului forestier intact (PFI). În perioada de timp ce a trecut Greenpeace a depus eforturi pentru a stopa activităţile cu impact negativ asupra PFI şi a lucrat alături de administraţiile şi consiliile ştiinţifice deja existente ale parcurilor naţionale Retezat şi Domogled împotriva lucrărilor ilegale la DN 66A Petroşani – Băile Herculane. După ce studiul a fost finalizat se confirmă că PFI are 97.926 hectare din care 18.046 ha sunt păduri virgine. Practic acola se află ultima arie din Europa din zona temperată mai mare de 50.000 ha care nu este străbătută de infrastructură, nu are aşezări omeneşti şi nu a fost afectată de exploatări forestiere sau miniere în ultimii 50 de ani. Fragmentarea şi pierderea habitatelor naturale sunt principalele ameninţări cu extincţia speciilor de plante şi animale, iar PFI oferă adăpostul perfect pentru diversitatea biologică a speciilor şi sănătatea populaţiilor defloră şi faună, mai ales a mamiferelor mari (lup, urs, râs) care au nevoie de spaţii deosebit de vaste. 22 de tipuri diferite de ecosisteme au fost identificate aici de echipa de cercetare.

Astfel, Greenpeace a cerut Ministerului Mediului să protejeze 100% din peisajul forestier intact prin lege şi să demareze procedurile pentru desemnarea acestuia ca Patrimoniu

9

Natural Mondial UNESCO. Greenpeace a cerut preşedintelui să solicite respectarea legii şi a valorilor deosebite ale ţării înainte de a susţine construcţia DN 66A și în același prim-ministrului să oprească definitiv construcţia drumului la Câmpuşel - Prefectului de Hunedoara să sprijine realizarea planului urbanistic zonal pentru DN 66A.

Activişti Greenpeace, împreună cu reprezentanţi ai Alburnus Maior, au protestat în faţa sediului Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) din Slovacia împotriva potenţialei implicări a UNDP în proiectul minier din Roşia Montană. Scopul acestei întâlniri era discutarea "planurilor de dezvoltare durabilă" pentru distructiv acest proiect minier care este considerat de Academia Română, guvernul maghiar şi Parlamentul European ca fiind o ameninţare ecologică serioasă pentru Europa Centrală şi de Est. R În data de 30 aprilie 2010, Greenpeace România, împreună cu Centrul de Resurse Juridice au depus o plângere în atenția Ministrului Mediului și Pădurilor, în legătură cu proiectul Roșia Montană, în temeiul art.7 din Lg. 554/2004.

În prezent documentația depusă de RMGC pentru obținerea acordului de mediu este depășită: Muntele Cârnic nu mai poate fi exploatat astfel încât proiectul trebuie modificat în sensul excluderii zonei respective din proiect. În ceea ce privește procedura de avizare a modificărilor PUZ Roșia Montană, nici acestea nu sunt în conformitate cu cele mai sus expuse, pentru că include Muntele Cârnic în aria de exploatare.

Greenpeace și CRJ atrage atenția Ministrului Mediului și Pădurilor că Muntele Cârnic trebuie protejat în continuare pentru valoarea sa arheologică, așa cum s-a stabilit prin hotărârea irevocabilă a instanței, peste care nimeni nu mai poate trece legal (sentința nr. 157/2007 dată de Curtea de Apel Brașov). Astfel, dacă Ministerul Mediului și Pădurilor dorește rezolvarea acestei probleme în mod legal, trebuie să respingă cererea de emitere a acordului de mediu a RMGC pentru că documentația nu mai este valabilă, urmând ca investitorul, dacă dorește să continue în acest proiect, să îl refacă  și să înceapă o nouă procedură.

Relaţii de colaborare:

Un proiect al Greenpeace a fost desfasurat în colaborare cu parlamentarii europeni, prin care se susține interzicerea cianurilor în minerit. Greenpeace a solicitat filialelor organizației neguvernamentale din Ungaria, Austria, Polonia, Slovacia și Slovenia să trimită scrisori parlamentarilor europeni prin care să le solicite acestora semnături pentru susținerea Declarației 85/2007 contra utilizării tehnologiei bazate pe cianuri în minerit, potrivit unui comunicat al Greenpeace.

La începutul lunii octombrie a anului 2007, organizația a trimis astfel de scrisori europarlamentarilor români. Printre consecințele pe care le implică utilizarea cianurii în extracțiile miniere se numară spargerea barajelor și deversarea apei cu cianuri peste baraje, potrivit sursei citate. De asemenea, Greenpeace dorește să obțină sprijinul din partea Comisiei Europene cât și a Consiliului European în susținerea Declarației.

10

Proiectul de lege a fost realizat după accidentul de la Baia Mare, când, în urma ruperii barajului, s-au revărsat 100.000 metri cubi de apă contaminată cu cianură și metale grele, provocând o catastrofă ecologică. Pentru a susține acest proiect de lege, organizația non-guvernamentală Alburnus Maior a trimis tuturor europarlamentarilor o scrisoare prin care îsi exprima dorința ca proiectul de lege contra utilizării cianurii ca modalitate de exploatare miniera viabila, inițiat în Parlamentul Romaniei, să fie extins și la nivelul UE.

La sediul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) se desfăşoară o campanie care are drept scop să îl ajute pe Ministrul Agriculturii, să formuleze opinia instituţiei pe care o reprezintă referitor la introducerea în cultură România a porumbului MG produs de compania Monsanto. Printr-o acţiune de protest în faţa clădirii ministerului, voluntari Greenpeace le-au oferit angajaţilor ministerului şi participanţilor la dezbatere floricele de porumb MG, întrebându-i dacă ar consuma aceste floricele.

2.2 Comunicarea GREENPEACE cu alte ONG-uri

Relaţii de parteneriat:

Greenpeace a colaborat cu „Alburnus Maior ” și asociația „21 Decembrie 1989” în vederea proiectului Roșia Montană.

Colaborarea Greenpeace cu OTRM 3 (Salvarea spațiului verde trebuie să fie una dintre principalele acțiuni pentru care trebuie să ne mobilizăm deoarece corupția din primaria capitalei și indolența cetățenilor care sunt martorii unei catastrofe ecologice fără a lua atitudine transformă parcurile și terenurile verzi ale urbei în păduri de beton și sticla, contribuind la deșertificare);

Coaliţie de 16 ONG-uri de mediu, între care şi Greenpeace îi cer preşedintelui să înceteze să mai susţină perpetuarea ilegalităţii în cazul DN 66A deoarece construcţia s-a desfăşurat fără studiu de impact actualizat, fără acord de mediu, fără avizul Natura 2000 al Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, precum şi fără avizul Consiliului Știinţific al Parcului Naţional Retezat.

Greenpeace, împreună cu peste 40 de ONG-uri și Academia Română, solicită

candidaților la presedinție, printr-o scrisoare deschisă, exprimarea publică a poziției oficiale față de proiectul de la Roșia Montană

Greenpeace Romania s-a alăturat inițiativei  Asociației de Turism si Ecologie CARPATIA, și a participat, în Parcul Tineretului din Capitală, la Expoziția de Flori și Plante, organizată în perioada 23-25 aprilie. Voluntarii și activiștii Greenpeace au strâns semnături în cadrul petiției împotriva construirii de noi reactoare nucleare în România și au informat trecătorii despre avantajele energiei regenerabile.

Greenpeace România împreuna cu Institutul Român pentru Acțiune, Instruire și Cercetare în Domeniul Păcii (PATRIR) a desfășurat Campania "Opriți războiul în Irak", eveniment desfășurat în data de 12 aprilie 2003 în Cluj-Napoca;

11

CAPITOLUL 3

3.1 Impactul efectului de seră asupra capitalului natural

Efectul de seră este un fenomen natural prin care o parte a radiaţiei terestre în infraroşu este reţinută de atmosfera terestră.

Efectul de seră este procesul prin care atmosfera captează o parte din energia solară, încălzind Pământul şi moderând clima. Efectul de seră pe termen lung are un impact negativ, acesta ducând la creşterea temperaturilor

globale şi dereglând clima.Gazele de seră includ dioxidul de carbon, rezultat din arderea combustibilului fosil şi defrişări, metanul, eliberat de pe plantaţiile de orez şi locurile de depozitare a gunoaielor, precum şi produse rezultate din arderi şi diferiţi compuşi chimici industriale (acid azotos, carbon fluorhidric, carbon perftoric, sulf hexaflorid).Efectul de seră este cauzat de cantităţile de dioxid de carbon şi a altor substanţe , ce se acumulează în straturi formând o “plapumă”. Aceste substanţe dau posibilitatea razelor ultra violete să treacă foarte uşor , ajungând la suprafaţa solului, transformându-se în energie termică, iar aceasta energie trecând mult mai greu înapoi, formând efectul de seră. Gazele lasă lumina să pătrundă , însă nu permite căldurii să scape, precum geamurile de sticlă dintr-o seră. Datorită acestui sistem, efectul de seră este benefic, asigurând încălzirea suficientă a Pământului pentru a permite dezvoltarea plantelor şi a vieţii. Însă în cantităţi prea mari , aceste elemente responsabile pentru efectul de seră vor duce la o creştere a temperaturii.

Formele de impact:

accelerarea încalzirii globale dispariţia unor specii deşertificarea

Creşterea temperaturii medii globale cu 2°C:

ameninţă multe milioane de oameni cu riscul apariţiei foametei, malariei; milioane de oameni sunt ameninţaţi de inundaţii, furtuni puternice şi lipsa apei potabile.

ar duce la producerea unor valuri de căldură extremă; cele mai afectate sunt ţările sărace şi cele în curs de dezvoltare, mai ales cele din America de Sud, Africa sud-sahariană şi Asia. Zonele afectate de secetă s-au dublat în ultimii 35 de ani.

provoacă topirea gheţarilor şi a calotei glaciare, ceea ce ar duce la creşterea pericolului inundaţiilor în unele zone sau la lipsa apei atât de necesare vieţii în alte zone Aproximativ 30% din gheţarii Europei au dispărut deja. În Oceanul Pacific, Oceanul Indian şi Marea Caraibelor multe insule ar putea dispărea, iar în Europa sezonul de iarnă ar deveni mai scurt şi mai scump pentru practicanţii de sporturi de iarnă.

12

ar duce la creşterea nivelului apelor mărilor, ameninţând numeroase populaţii de pe întreaga planetă şi mai ales din zonele joase ale ţărilor în curs de dezvoltare, cum ar fi Bangladesh, sudul Chinei, ca să nu mai vorbim de „ţările de jos” (Belgia, Olanda, NV Germaniei) şi SE Angliei.

ameninţă marile ecosisteme, de la cele polare şi antarctice, până la cele tropicale. ar duce la dispariţia unor păduri şi specii, ceea ce va afecta viaţa întregii planete (1 milion

de specii ar putea dispărea din cauza schimbărilor climatice), costurile economice resimţindu-se mai acut în ţările sărace sau în curs de dezvoltare.

3.2 Denumirea proiectului

Revoluția Energetică

Campania  Revoluția Energetică schițează un plan global pentru un viitor economic sustenabil, un viitor al energiei regenerabile. Arată cum putem să evităm un dezastru climatic. A fost dezvoltat alături de specialiști de la Institutul de Termodinamică Tehnică de la Centrul Aerospațial German (DLR) și împreună cu peste 30 de oameni de știință și ingineri de la univeristăți, institute și reprezentanți ai industriei energiei regenerabile din toată lumea.

3.3 Necesitatea proiectului

Descoperirea focului în vremurile preistorice a făcut posibilă,pentru prima dată,obţinerea unor cantităţi importante de enegie pentru omenire.Timp de mii de ani nevoile energetice ale umanităţii au fost satisfăcute doar cu ajutorul soarelui,biomasei,energiei apei şi a vântului. Totul a durat până la începutul revoluţiei industrial,o revoluţie a tehnologiilor energetice bazate pe combustibili fosili(petrol,gaze naturale,cărbune) şi nucleari care reprezintă surse de energie neregenerabilă(cunoscute şi sub denumirea de surse convenţionale). Creşterea susţinută de numărul de locuitori şi importantele salturi tehnologice din ultimul secol au creat probleme semnificative la nivel global,în ceea ce priveşte acoperirea nevoilor energetic tot mai ridicate .Astfel, în fiecare an,la nivel mondial se consumă echivalentul a aprox. 10 000 milioane tone de petrol,din care peste 90% provin din arderea combustibililor fosili. Reducerea semnificativă a ponderii cărbunelui în noua Strategie energetică națională este necesară deoarece combustibilii fosili sunt surse energetice a căror formare necesită câteva milioane de ani.Teama că aceste resurse se vor epuiza s-a accentuat în timpul crizei energetice din 1973,când s-a ridicat serios problema găsirii unor surse alternative de energie.Rata de epuizare a petrolului este de aproximativ 40 de ani, a gazelor naturale de 62 de ani iar a cărbunelui de 224 ani. Impasul poate fi depăşit doar prin utilizarea unor resurse energetice care să nu se epuizeze şi în acelaşi timp să nu aibă efecte negative asupra mediului. Tehnologiile bazate pe energia regenerabilă au marele avantaj că utilizează resurse inepuizabile,foarte puţin poluante, cu o contribuţie nesemnificativă la schimbările climatice.În plus,utilizarea lor reduce dependenţa de resursele convenţionale care se vor epuiza într-un viitor nu foarte îndepărtat.

Zilnic, activităţile noastre afectează clima prin utilizarea combustibililor fosili (petrol, cărbuni şi gaze) pentru producerea energiei şi transport. Aceste schimbări climatice au impact asupra vieţii şi pot distruge numeroase medii naturale pe parcursul următorilor ani.

13

Trebuie să reducem semnificativ poluarea care are ca rezultat efectul de seră. Acest lucru are sens atât din punct de vedere al mediului, cât şi economic. Datorită gazelor de seră pe care pe care le-am emis deja în atmosferă, suntem predispuşi la o încălzire cu 1,2 sau 1,3°C a temperaturii în următoarele decenii, chiar dacă am opri toate emisiile de gaze cu efect de seră imediat. Scopul politicii climaterice ar fi acela de a împiedica creşterea temperaturii medii globale cu mai mult de 2°C peste nivelul perioadei pre-industriale. La peste 2°C, impactul asupra ecosistemelor naturale şi a sistemului climatic creşte în mod dramatic. Avem o perioadă de timp foarte scurtă, nu mai mult de 2 decenii, în care putem să schimbăm sistemul energetic astfel încât să se îndeplinească aceste scopuri.

3.4 Obiectivele generale ale proiectului

Susţinerea obiectivului de 45% energie din surse regenerabile până în 2030 precum și a unui obiectiv de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030 față de nivelurile anului de referință 1990;

Reducerea semnificativă a ponderii cărbunelui în noua Strategie energetică națională și completarea necesarului cu energie din surse regenerabile;

3.5 Obiective specifice

Preluarea cu prioritate a energiei din surse regenerabile în rețeaua electrică și facilitarea accesului tuturor producătorilor de astfel de energie la rețea. Modernizarea rețelei energetice naționale, pentru eliminarea pierderilor din sistem și modelarea acesteia pentru a putea asimila integral energia din surse regenerabile. Introducerea și extinderea conceptului de smart grid;

Stabilirea unui plan de renunțare la energia nucleară, până în anul 2030; Direcționarea a 100% din banii proveniți din taxarea emisiilor de carbon către susținerea

proiectelor de eficiență energetică și energie regenerabilă;  Interzicerea metodelor de exploatare a resurselor naturale care afectează mediul

inconjurător, precum cele care utilizează cianurile și fracturarea hidraulică; Creşterea gradului de informare a populaţiei cu privire la beneficiile folosirii surselor

regenerabile de energie; Îmbunătăţirea politicilor publice de mediu şi energie cu contribuţia societăţii civile.

14

3.6 Activităţi desfăşurate de ONG pentru realizarea obiectivelor

1) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul energetic, prin trecerea de la combustibili fosili şi energie nucleară la utilizarea surselor regenerabile de energie şi implementarea proiectelor de eficienţă energeticăPotrivit studiului [R]evoluția Energetică, este deja posibil ca România să renunțe treptat la energia nucleară până în 2030 și ar putea folosi energie regenerabilă în proporție de 84%, folosind tehnologia disponibilă în prezent.

2) Închiderea progresivă a centralelor nucleare şi sprijinul pentru generarea de electricitate bazată pe surse regenerabile

3) Activităţi de educare şi conștientizare a populaţiei cu privire la beneficiile folosirii surselor regenerabile de energie ; Greenpeace a lansat campania de promovare a becurilor economice.-un seminar cu tema: „Anul Mondial al Științei și Tehnologiei Nucleare”. Activitatea s-a adresat elevilor de gimnaziu de la școlile din capitală și profesorilor de fizică, chimie și biologieregenerabilă.-Bazat pe raportul Greenpeace din 2010, Energy [R]evolution și dezvoltând studiul anterior, Renewables 24/7 study, ultimul studiu Greenpeace, Battle of the grids, este de fapt un manual pentru sistemul pe care trebuie să îl implementăm pentru a asigura 68 % din energie din surse regenerabile până în 2030 și aproape 100% până în 2050.

3.7 Analiza economică a proiectului

STRUCTURA CHELTUIELILOR

Principalele cheltuieli au fost urmatoarele:

Denumire Valoare(ron)Cheltuieli cu personalulCheltuieli cu deplasărileCheltuieli cu publicitateaCheltuieli pentru transport

Cheltuieli cu telecomunicatiileCheltuieli cu echipamente

Alte cheltuieli

44700125670213801800078002400035000

Pentru a-şi păstra independenţa şi pentru a rămâne incoruptibilă, Greenpeace nu acceptă donaţii de la guverne sau companii, ci se bazează doar pe contribuţii de la persoane fizice şi granturi de la fundaţii. Astfel, campanile Greenpeace sunt finanţate de birourile ţărilor cele mai dezvoltate. Greenpeace International redistribuie o parte din resursele sale pentru finanţarea birourilor care nu au bani suficienţi.

15

Greenpeace işi obţine finanţarea şi prin intermediul contribuţiilor individuale a 2.8 milioane de persoane, precum şi din sumele alocate de fundaţii caritabile. Un punct important ce defineşte organizaţia îl reprezintă neacceptarea finanţărilor venite de la guvernele de state şi alte corporaţii.

În anul 2010, Greenpeace şi-a desfăşurat activitatea având ca suport financiar următoarele surse atrase :

contribuţii individuale : 15.790 ron sponsorizări, fundaţii caritabile : 53.530 ron Banca Mondială : 150.000 dolari.

şi individuale: 2% din impozitul pe venit şi din achiziţionare de produse din GreenShop.

Greenpeace a reusit cu un buget de 95.000 de euro victorii notabile în toate campaniile desfăşurate în România.

3.8 Anliza de mediu a proiectului

Varianta fără proiect Varianta cu proiect Cost total de poluare(103-169mld

€→200-300€ pentru fiecare cetăţean) din care exploatarea termocentralelor 66-122mld€

Combustibilii fosili sunt surse energetice a căror formare necesită câteva milioane de ani.

Folosirea surselor de energie convenţională eliberează în atmosferă cantităţi impresionante de gaze cu efect de seră,dintre care cel mai important este dioxidul de carbon(CO2).

Beneficii 471-1358 milioane€ Resurselor regenerabile de energie

reprezintă surse de energie inepuizabile şi nepoluante.

Populaţia a conştientizat că producerea de energie electrică şi termică din surse regenerabile de energie are un rol important în protecţia mediului,reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi combaterea schimbărilor climatice.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

România este al șaselea poluator industrial din Uniunea Europeană, conform listei publicate recent de către Agentia Europeană de Mediu (AEM).

Sectorul energetic are o contributie majoră la degradarea mediului din România, din cauza arderii combustibililor fosili în centralele electrice. În 2008, aproximativ 90% din emisiile poluante ale României erau generate de sectorul energetic, inclusiv de extractia, transportul, conversia și arderea combustibililor.

16

Cifrele referitoare la România arată că, dacă Uniunea Europeană ar adopta un obiectiv mai ambitios de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, cu 30% până în 2020, aerul mai curat ar însemna pentru sănătatea publică beneficii evaluate la 471 – 1 358 milioane de euro pe an, începând din 2020.

În ultimele decenii, economiștii au creat metodologii cu ajutorul cărora pot cuantifica în termeni monetari așa-numitele „externalităti”. Externalitatea reprezintă acel cost sau beneficiu al unei activităti economice care nu este suportat de actorii responsabili pentru activitatea respectivă, prin urmare nu se reflectă în pretul de piată. Pentru exemplificare, putem lua în considerare impactul unei termocentrale poluante asupra sănătătii și a mediului (externalitate negativă) sau plantarea unui copac în fata casei, ce ar aduce avantajul reducerii poluării și a zgomotelor deranjante și pentru vecini (externalitate pozitivă). Principala externalitate cauzată de poluarea atmosferică este pierderea de vieti umane. Greenpeace consideră că valoarea intrinsecă a vietii omenești nu poate fi măsurată în termeni monetari, de aceea este important ca în discutia costurilor externe să fie inclus și numărul de decese. Totuși, tehnicile de evaluare financiară ne permit să comparăm între ele tehnologiile de producere a energiei, în termeni de externalităti, și demonstrează că investitiile în surse de energie nepoluante reprezintă un mod necostisitor de îmbunătătire a sănătătii și a sperantei de viată. Metoda de evaluare utilizată în prezentul studiu este „valoarea vietii statistice”, care estimează la două milioane de euro costul fiecărui deces ce ar putea fi evitat.

3.9 Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe Implementarea proiectului a contribuit

cu informarea publicului cu privire la beneficiile folosirii energiilor regenerabile

Reducerea bolilor ocupaţionale datorate prezenţei particulelor, azbestului, clorului, produselor de degresare, ozon

Creşterea ponderii de utilizare a resurselor regenerabile în producţia de energie;

Creşterea eficienţei energetice pe toate segmentele (de la exploatare la consum).

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin promovarea tehnologiei de captare şi stocare a carbonului

Conformarea cu reglementările de mediu

Reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului înconjurător prin utilizarea

Legături slabe ale cercetării cu mediul de afaceri

Costuri destul de ridicate Sursele regenerabile nu sunt disponibile

în orice locaţie

17

tehnologiilor curate

Oportunităţi Riscuri Creşterea continuă a gradului de

utilizare a resurselor regenerabile (hidro, eolian, solar, termal, biomasă)

Depozitarea definitivă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive

Necesitatea unor investiţii iniţiale importante

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Sectorul energetic este construit pe suportul (temelia) resurselor naturale (epuzabile sau regenerabile). Modul în care acest sector va reuşi să menţină şi să consolideze temelia (prin reducerea utilizării resurselor epuizabile, creşterea gradului de utilizare corectă a resurselor regenerabile şi creşterea eficienţei energetice) este măsura directă a durabilităţii sale. Cu unele rezerve legate de potenţialele efecte negative identificate (care pot fi prevenite / îndepărtate prin implementarea măsurilor adecvate) putem concluziona că implementarea acestui proiect propune o schimbare semnificativă a politicii energetice naţionale ce creeză premisele dezvoltării durabile a acestui sector.

În ceea ce priveşte creşterea eficienţei sistemului de promovare a utilizării surselor regenerabile de energie avem următoarele propuneri:

Realizarea de sesiuni speciale de finanţare pentru proiectele de utilizare a energiilorregenerabile

Întocmirea unui portofoliu de proiecte pe tipuri de resurse şi zone geografice/administrative

Stimularea producţiei de energie electrică din surse regenerabile în sistemele descentralizate (pentru consumul propriu al gospodăriilor sau al unităţilor economice) şi includerea în sistemul general de promovare a utilizării surselor regenerabile şi acest mod de producţie

Încurajarea autorităţilor locale pentru a dezvolta parteneriate public-private în vederea realizării proiectelor de utilizare a resurselor regenerabile

Vânzarea de acţiuni către populaţie sau strângerea de fonduri prin vânzare de obligaţiuni în vederea utilizării fondurilor pentru astfel de investiţii

Crearea de stimulente pentru construcţiile noi care utilizează resurse regenerabile

18