Omul de taină al mareşalului

7/28/2019 Omul de tain al marealului

1/1112

Cristian TroncotOmul de tain al marealuluiEditura ELION2005

1ARGUMENTSub titlul Omul de tain al marealului, Editura Elion, acontribuit decisivla apariia unei variante imbuntite a monografieidedicate lui EugenCristescu, lucrare a crei prim ediie a cunoscut luminatiparului cu zece ani

in urm1. Consider c acest titlu corespunde mai binepersonalitii celui caretimp de patru ani s-a aflat in fruntea Serviciului Special deInformaii (SSI), inperioada tragic a rzboiului pentru reintregire naionalstatal.La fel ca i ali predecesori ai si sau chiar urmai, EugenCristescu a

gustat din cupa amar a infrangerii, ceea ce inseamn,dup cum observa pebun dreptate academicianul Florin Constatantiniu, intr-odezbatere la sediulCNSASdecembrie 2004 -, c atributul de as al serviciilorsecrete nu poateavea consisten, cel puin pan in preznt pentru istorianoastr naional.

De regul aii ies mai tot timpul invingtori, dar nu-i maipuin adevrat cpot exista i excepii. Fostul ef al SSI din perioada 15noiembrie 194023august 1944 reprezint tocmai o astfel de excepie. El a fostcel care a


2/1112

regandit intreaga activitate a instituiei, aezand-o pe obaz strict legal,interzicand orice ingerin politic in competeneleServiciului, pretinzand de

la subordonaii si o disciplin de fier, iar in Regulamentulde organizare ifuncionare a SSI din august 1943 a gandit un sistem depromovare in funciibazat in exclusivitate pe profesionalism.E tiut faptul c lucrrile tiinifice pe teme istorice nurezist mai multde caiva ani, mai ales cele referitoare la istoria

contemporan, avand invedere accesul larg la depozitele de arhiv atat din ar cati dinstrintate, dar mai ales libertatea de exprimare pe carenoi romanii oconsiderm ca bunul cel mai de pre catigat in decembrie89. Prin umare,noutile i aspecte inedite ce pot conduce la formularea

unor interpretrimai largi ori de profunzime in de domeniul obinuitului incercetareaistoriografic postdecembrist. Ceea ce m-a determinat sreiau textul uneilucrri de cercetare finalizate acum un deceniu au fost, pede o parte,aprecierile preponderent pozitive ale criticii de specialiate2,

lucrarea fiind citat innumeroase studii i sinteze de specialitate3, iar pe de altparte datorit1 Eugen Cristescu -asul serviciilor secrete romneti memorii, mrturii, documente, cu o


3/1112

prefa de Dan Zamfirescu, Editura Roza Vanturilor,Bucureti, 1994, 479 pag.2 Vezi comentarii i recenzii: Academician Constantin DinuGiurescu in Arhiva- supliment al

ziarului Cotidianul, august 1995; Ion Cristoiu, inEvenimentul Zilei, nr. 23-26 august1996; Ottmar Trac, in Anuarul Institutului de IstorieCluj-Napoca, XXXVI, 1997, p. 317-320.3 Gh. Buzatu, Din istoria secret acelui de-al doilea rzboimondial, vol. II, Bucureti, 1995, p.120-138, 340-343; Apostol Stan, Iuliu Maniu. Naionalism idemocraie. Biografia unui mare romn,

Editura Saeculum, Bucureti, 1997, p.329, 388-390, 410-411, 430-432, 453; Dinu C.Giurescu, Romnia n al doilea rzboi mondial (1939-1945),Editura All, 1999, p.177, 253; Alex MihaiStoenescu, Armata, marealul i evreii. Cazurile Dorohoi,Bucureti, Iai i Odessa, RAOInternaional Publishing Company, Bucureti, 1998, p.72,154, 219, 229, 235, 242, 254, 265,

278, 351, 356, 375; Lavinia Betea, Maurer i lumea de ieri.Mrturii despre stalinizarea2solicitrilor venite din partea studenilor i cursanilor de laAcademiaNaional de Informaii care imi audiaz cursul ladisciplina Istoria serviciilorde informaii.

A mai existat i un alt argument, paradoxal, actualitateamodelului deintelligenceoferit de Eugen Cristescu: legalitatea,echidistana politic,cooperarea cu instituiile similare ale altor state, punereaaccentului pe


4/1112

activitatea de analiz i sintez, i nu in ultimul rand,difuzarea zilnic a unuiflux informativ pe baza cruia factorii de decizie politic,militar i

economic s-i poat fundamenta actul de comnad indeplin acord cuinteresul naional. Or, toate acestea, constituie astziprincipalelecaracteristici ale Serviciilor de informaii ce funcioneaz instateledemocratice, iar SSI-ul lui Eugen Cristescu, s nu uitm, ademonstrat astfel

de virtui intr-un regim de tip autoritar.Volumul este rodul unor eforturi de cercetare, demarate inanul 1984, indiferite arhive din ar. Alctuindu-l, am avut intenia de apune la dispoziiaistoriografiei nu numai o simpl culegere de documente,care, oricum, ar fifost util, ci o monografie cat mai complet ce vine s

intregeasc imagineade ansamblu a unor evenimente destul de controversate,din perioada1940-1944, vzute, in primul rand, prin prisma aceluiacare a indeplinitfuncia de director general al Serviciului Special deInformaii, in timpul candRomania a fost condus de generalul (devenit, din august

1941, mareal) IonAntonescu.Am avut din capul locului intenia, devenit obsesie, de adeslui cuclaritate ce este adevrat i ce nu in biografia i activitatealui Eugen


5/1112

Cristescu, devenite legend inc din timpul vieii. Deci nueste vorba de vreoincercare de reabilitareconsiderand c o astfel dealternativ nu-i afla

locul, de infrumuseare sau idolatrizare, ci doar de nevoiaistoricului, care aavut curiozitatea s parcurg documentele atat cat s-aputut, i la cat amavut acces, de a corecta afirmaiile fcute de unii autorisau comentatori,fr vreo baz documentar sau fr vreo referire laaceasta.

Nu poi contura imaginea personalitii lui EugenCristescu, cel care seconsidera inainte de toate un justiiar privit exclusiv dinpunctul de vedere alstatutului de funcionar public , decat apeland ladocumentele de primimportan. Tocmai de aceea am gsit de cuviin ca primamonografie

despre Eugen Cristescu s fie mai intai de toate ocrestomaie de documentecapabile s deslueasc mai mult prin ele insele viaa iactivitatea sa inSiguran i SSI. i nu numai atat, pentru c in cuprinsullor intalnim cele maidiverse detalii despre o serie de evenimente istorice sausubiecte mai puin

cercetate, cum ar fi: rolul SSI in reprimarea MicriiLegionare i mai ales arebeliunii din ianuarie 1941; neimplicarea SSI inpogromurile antievreieti dela Iai (26-30 iunie 1941) i Odessa (octombrie 1941);atrocitile fcute de


6/1112

ctre autoritile sovietice asupra populaiei basarabene ibucovinene inanul de ocupaie (27 iunie 1940 22 iunie 1941);colaborarea informativ

intre SSI i Abwehr; contactul informativ al SSI cu serviciilesimilare angloamericane;rolul SSI in protejarea unor personaliti politice romanetidinRomniei, Arad, 1995, p.52, 58.3aa-zisa opoziie fa de preteniile vexatorii ale germanilor;rivalitatea

benefic SSI intre serviciile secrete germane ce activau peteritoriulRomaniei; relaiile opoziiei cu Aliaii in vedereaarmistiiului prin canalecentrale ale SSI i cu autorizaia marealului IonAntonescu, etc.In multe din depoziiile sale in faa tribunaluluipoporului, Eugen

Cristescu se repet, reluand unele explicaii pentru a ledezvolta, ca pan laurm s ajung la aceeai concluzie: neimplicarea sa i ainstituiei pe care acondus-o in crimele de rzboi. Crime care, in valtoareaanilor celui de-aldoilea rzboi mondial, s-au produs atat de-o parte cat i decealalt a

baricadei. Nu e vorba de a recurge la argumente simpliste,obsedante a celuicare i-a asumat respomsabilitatea conducerii SSI, ci maidegrab dereliefarea insistenei anchetatorilor de a cunoate adevruli-n egal msur


7/1112

de a-l valorifica, exploatand tot ceea ce tie pe cel cedeinea multe dinsecretele zeilor sau dup cum se mai spune dintainele celor petrecute

in spatele uilor inchise.Pentru a pstra autenticitatea documentelor i a respectanormele uneiediii critice, nu am procedat la nici un fel de cenzur. Amlsat paragrafelerespective aa precum au fost formulate de autorul lor,neintervenind peacestea. Totui, avand in vedere c aceste documente

memorialistice au fostelaborate de Eugen Cristescu in condiii de detenie, totalneadecvate uneiastfel de activiti, trebuieprecizat c din punct de vederestilistic uneledintre ele las mult de dorit, fapt pentru care am intervenitdoar atunci canda fost absolut necesar a face o fraz inteligibil, facilitand

lectura, inemodificand coninutul. Ca urmare, astfel de mici coreciiau fost trecuteintre paranteze drepte. Tacit am fcut unele corecturi,strduindu-ne saducem, pe cat posibil, o serie de cuvinte i exprimri lanormele limbiiactuale. Pentru a nu ingreuna aparatul critic, nu le-am mai

semnalat,considerand c nu impieteaz cu nimic acurateeainformaiilor.Spre deosebire de prima ediie, am fcut o seclecie asupradocumentelor


8/1112

din anex, optand pentru cele mai semnificative. Deasemenea, am renunatla folosirea celor trei tipuri de scriere pentru a reliefaomisiunile i chiar

falsurile lucrrii Procesul marii trdri naionale.Stenogramele desbaterilorde la tribunalul poporului asupra guvernului Antonescu,publicat la EdituraEminescu in 1946. Prin urmare, ne mrginim s precizmc stenogrameleinterogatoriilor luate lui Eugen Cristescu, in cadrultribunalului poporului,

reprezint transcrierea cat mai fidel a audiiei discurilor,cu inregistrareaprocesului, aflate in arhiv.Din nefericire, volumului ii lipsesc declaraiile lui EugenCristescu dinperioada anchetei de la Moscova (octombrie 1944martie1946), documentecare se pstreaz probabil in arhivele secrete ale NKVD-

ului sau ArmateiRoii, i dup cum se tie sunt mai greu accesibile. Spermc intr-un viitornu prea indeprtat i aceste documentein situaia c nus-au distrusiivor gsi locul cuvenit intr-o nou lucrare pe aceeai tem.Avand in vederefaptul c arhivele secrete sovietice, dup o scurt perioad

detransparen, ce a prcedat prbuirea URSS, au revenitla sistemultradiional de protecie, se pare c perspectiva nu estechiar aa de4


9/1112

imbucurtoare pentru istoriografie sau cel puin pentrudomeniul care neintereseaz.In ceea ce ne privete, am topit in aceast monografie, in

care am avutocazia s ne rezervm i propria opinie, toate documentelecunoscute imajoritatea aprecierilor formulate pan acum despre celcare a fost EugenCristescu, omul de tain al marealului Ion Antonescu.Intalnind nume dejaconsacrate in istoriografie, publicistic sau viaa politic

romaneasc iinternaional nu ne-au interesat neaprat aprecierilecontradictorii saupoziia de partizanat i subiectivism, in cazul celor lipsitede un suportdocumentar, ci, mai degrab, de a reliefa interesul istrdania tuturoracelora care s-au aplecat cu bune intenii s descifreze i

s incerce sdefineasc o personalitate de prim rang, dar atat decontroversat, cum esteaceea a efului unui serviciu secret de informaii.Cat despre omul Eugen Cristescu, avem propriile rezervefa de unelemanifestri ale lui. Dar nu aceasta ne intereseaz in primulrand, ci eful SSI

i aciunile lui i ale instituiei pe care a reorganizat-o icondus-o in acei anitulburi ai campaniei armatei romane pe Frontul de Est.Prezenta lucrare se adreseaz deopotriv cercettorilor,profesorilor de


10/1112

istorie de toate gradele, dar mai ales tinerilor i studenilorde la Facultateade Istorie i Academia Naional de Informaii care, maimult decat toate

celelalte categorii de cititori poteniali ai crii, au nevoieorganicde adevrintr-un domeniu in care tocmai adevrul a fost mai cu grijascuns de regimulcomunist. Deoarece, cum ii spunea Eugen Cristescucolegului de celulGabriel Blnescu, referindu-se la comuniti, cea maimare team a lor este

teama de adevr4. Nutrim convingerea c toi vor gsi inpaginile acesteicri date i informaii necesare domeniului in careactiveaz sau din cares-au gandit s-i fac o profesie. Deopotriv, publiculuilarg, iubitor de istorie,i se pune la dispoziie, sperm, o lectur menit s-isatisfac mcar in parte

curiozitatea pentru un domeniu rmas pan nu de multmai greu abordabil, ianume istoria serviciilor secrete romaneti.*

in s adresez i pe aceast cale mulumiri mai ales acelorpersonalitiaflate in posturi de conducere ale instituiilor ceadministreaz depozitele de

arhiv la care am avut acces (Direciei Arhivelor Naionaleale Romaniei,Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului AprriiNaionale, Ministerului deInterne i Serviciului Roman de Informaii), care, prinbunvoina i


11/1112

solicitudinea domniilor lor, au facilitat in mod decisivducerea la bun sfarit aunui astfel de excurs arhivistic, descurajant la primavedere i plin de

neprevzut.O meniune cu totul aparte pentru domnul prof. univ. dr.Ion Calafeteanu,care, cu caiva ani in urm, pe vremea cand rspundea deArhiva MinisteruluiAfacerilor Externe, mi-a pus la dispoziie cele douzeci devolume cudocumente SSI, de excepional valoare istoric, pe care le-

am valorificat din4 Gabriel Blnescu, Din mpria morii, Editura Gordian,

Timioara, 1994, p. 59.5plin atat in lucrarea de doctorat5, cat i in volumelepublicate ulterior6, inclusivn aceast a doua ediie a monografiei dedicate lui EugenCristescu.

Aceleai mulumiri se cuvini Editurii Elion, personaldistinsei doamneVirginia Carianopol, care prin sfaturile, rigorile i exigenteletiinificepretinse de o asemenea lucrare, mi-a fost de un real folos.De asemenea, colegilor, prietenilor i celor care intr-un felsau altul m-auineles, susinut i ajutat in elaborarea acestei lucrri,

prima de acest genprin consistena volumului de date, documente,interpretri, prin care amrestituit imaginea lui Eugen Cristescu, cel care a fost omulde tain almarealului Ion Antonescu.


12/1112

De neinlocuit sprijinul i inelegerea din partea familiei, asoiei meleIleana Troncot, pasionat profesor de istorie i a distinilormei cumnai,

Mioara i Aurel Popa din Campina, care mi-au oferit cuatata generozitatecondiii dintre cele mai optime pentru studiu i creaie.

Tuturor, sincera i nepreuita mea recunotin.5 Rolul Serviciului Special de Informaii n fundamentareapoliticii i artei militare romnetin perioada 1937-1945, coordonator tiinific colonel (r)prof. univ. dr. Nicolae Ciobanu,

susinut la fosta Academie de Inalte Studii Militare,inprezent Unuversitatea Naional deAprare, Bucureti, 1997.6 Vezi Cristian Troncot, Glorie i tragedii. Momente dinistoria Serviciilor de informaii icontrainformaii romne pe Frontul de Est (1941-1944),Editura Nemira, Bucureti, 2003;idem, Mihail Moruzov i frontul secret, Editura Elion,

Bucureti 2004; idem, Documente aleServiciului Special de Informaii despre URSS 1939-1944, (incolaborare cu Alin Spanu), EdituraInstitutului Naional pentru Studiul Totalitarismului,Bucureti, 2004.6LISTA ABREVIERILORA.c. - anul curent.

AISISPAnalele Institutului de Studii Istorice i SocialPolitice.Arh. MAEArhiva Ministerului Afacerilor Externe.Arh. Milit.Arhivele Militare.Arh. NIC,Arhiva Naional Istoric Central.


13/1112

Arh. SCC -ArhivaSupliment cultural al ziaruluiCotidianul.Arh. SRIArhiva Serviciului Roman de Informaii.Arh. Tot.Arhivele Totalitarismului, revist editat de

Institutul Naionalpentru Studiul Totalitarismului.Biroul B.B.T.Biroul pentru Basarabia, Bucovina i

Transnistria.BNRBanca Naional Roman.C.E.C. - Casa de Economii i Consemnaiuni.C.F.R.Cile Ferate Romane.CISCheltuieli pentru interese superioare de stat.

Cls. - clasaCMCComandamentul Militar al CapitaleiCMLCorpul Muncitoresc Legionar.CNMCurierul Naional Magazin.CNSASColegoil Naional pentru Studierea ArhivelorSecuritii.DGFP- Documents on German Foreign Policy, 1918-1945,London, Her Majesty's

Stationery Office.FBIFederal Bureau of InvestigationBiroul Federal deInvestigaii (SUA).FRN - Frontul Renaterii NaionaleGEGGrupul Etnic German.GESTAPOGeheime StaatpolizeiPoliia Secret de Stat(Germania).GPUGosudarstvennoe Politiceskoe UpravlevieDirecia

Politic de Stat (URSS).K.I.M. - Internaionala Tineretului Comunist.LANCLiga Aprrii Naionale Cretine.LPLupta ntregului Popor. Revista Roman de IstorieMilitar.M.C.G.Marele Cartier General.


14/1112

MI-6Military Intelligence 6Secia de Informaii (Serviciulde Spionaj alMarii Britanii).M.S.Majestatea Sa

MStMMarele Stat Major.MUMari Uniti.NKVD(Narodni Komisariat Vnutrrenih Del) ComisariatulPoporului pentru AfaceriInterne (Instituia Securitii URSS).NSDAPPartidul Naional Socialist al Muncitorilor dinGermania.OKWOber Kommander der Wehrmactnaltul

Comandament al Armatei Germane.OSS(Ofice of Strategic Services)Biroul ServiciilorStrategice (SUA)PCMPreedinia Consiliului de Minitri.PNLPartidul Naional Liberal.7PN Partidul Naional rnesc.R.A.Revista Arhivelor.

RADGMRevue d Histoire de la Deuxime GuerreMondiale.RIRevista de Istorie.RIMRevist de istorie militar, editat de Ministeru1Aprrii Naionale.SDSiecherheits-Dienst des Reichsf'urers S.S. (Serviciul desiguran alconductorului S.S. al Reichului).

SIAGServiciul de Informaii al Armatei Germane.SISServizio Informazioni Segrete(Serviciul Secret deInformaii din Italia).SOESpecial Operations ExecutivServiciul OperaiilorSpeciale (MareaBritanie).


15/1112

SSSchutzstaffel(Trupe de protecie).SSIServiciul Special de Informaii.t.f.ftelefonie fr fir.t.r.termen redus

89Momente din viaa i cariera lui Eugen CristescuDespre viaa particular a lui Eugen Cristescu i cariera sade funcionarpublic in Ministerul de Interne au rmas date puine idisparate. Princoroborarea lor cu unele aprecieri critice fcute mai tarziu,

de cei care s-auaflat permanent in anturajul su, se contureaz totui oimagine interesanta personalitii sale.Din documentele de arhiv care s-au pstrat, rezult c s-anscut la 3aprilie 1895 in comuna Grozeti, judeul Bacu. Proveneadintr-o familie

destul de modest i numeroas, iar singura averemotenit de la prini eracinstea, corectitudinea, credina in Dumnezeu i dragosteade ar. Tatl su,Ioan Cristescu, era invtor la coala din comuna Oituz,roman de origine ide religie ortodox. Mama sa, Cleopatra Cristescu fiica luiAlexandru Botez,

fusese preceptor in aceeai comun era o femeie simplcare avea in grijcreterea copiilor. Din datele oferite de Mihaela Soneriu,nepoat de frate,familia Crsitescu a avut in total 16 copii, dintre care nu ausupravieuit,


16/1112

datorit srciei, decat ase biei (Eugen, Ioan, Vasile,Mihai, Mircea iGheorghe) i trei fete (Cornelia, Cleopatra i Maria)7.

Toi cei ase biei i-au fcut o situaie prin propriile

eforturi icompetene. Astfel, Ioan a ajuns ef de serviciu laPrefectura Judeului Ilfov,Vasile, locotenent-colonel in garda personal a marealuluiIon Antonescu, Mihai,comisar la Prefectura Capitalei, Mircea, funcionar laserviciul de protocol alMinisterului de Externe, iar Gheorghe, eful Serviciului foto

identificri i apoidirector in Serviciul Secret de Informaii al ArmateiRomane, transformat dinnoiembrie 1940 in Serviciul Special de Informaii8.

Trebuie s mai zbovim puin asupra acestui din urmfrate cci el va fidirect implicat in multe din aciunile mai delicateintreprinse de eful SSI. El

este acela despre care Ana Pauker promisese c-l vatransforma dincriminolog in criminal, i nenorocirea e c pan la urms-a inut de cuvant.La drept vorbind, nici nu-i era greu s-o fac. De asemenea,Gheorghe (Gicu)Cristescu este i autorul unor sinteze interesante despreactivitatea SSI, din

care am citat in aceast lucrare mai multe fragmente.Din documentele cercetate in arhiv9, coroborate cuinformaiile furnizatede familie10, rezult c s-a nscut la 26 septembrie 1904in comuna Comneti,


17/1112

judeul Bacu, fiind deci cu nou ani mai mic decat Eugen.A urmat cursurileliceului militar din Targu-Mure (1915-1921) i Facultateade drept din

Bucureti (1922-1925). Stpanea foarte bine limbilefrancez, englez igerman. Mihail Moruzov, eful Serviciului Secret, care eranaul fiicei sale,Mihaela Cristescu, cstorit Soneriu, l-a incadrat inserviciu la 1 septembrie1930 pe funcie de tehnician specialist la Biroul foto-identificari. De la

7 Arh. SRI, fond p, dosar nr. 88 438, f. 5.8 Ibidem.9 Ibidem, dosar nr. 17 474, vol.1-2 i fond d, dosar nr.4703, vol.1.10 Documentele pstrate de familie ne-au fost puse ladispoziie pentru a fi consultate dedoamna Mihaela Soneriu, fiica lui Gheorghe Cristescu,creia ii mulumim i pe aceast cale

pentru amabilitate.10aceast dat a funcionat tot timpul in centrala SSI dinBucureti pan la 1iunie 1945, cand i s-a cerut s demisioneze, ceea ce a ifcut. Fusese cotatprintre cei mai buni tehnicieni ai Serviciului. Efectuase unstagiu de studii

practice i perfecionare in cadrul serviciului de identitatejuridic francez(Departamentul tehnic al Siguranei Generale Franceze).Era membru alSocietii de Grafologie din Frana. In certificatul emis la 8aprilie 1938 de


18/1112

Institutul de criminologie practic din Paris, subsemntura profesoruluiEduard de Rougemont, se specific urmtoarele domenii incare se

specializase: tehnica operativ i criminologie, cu ramurilefoto-identificri,expertize grafice i microfotografice, expertize pedocumente, dactiloscopie,cerneluri simpatice, expertize cu raze ultraviolete, infraroiii reacii chimice,cifruri i aparate de securitate, incendii i materialeinflamabile, explozii i

maini infernale.In cei 14 ani cat a lucrat in Serviciul Secret, GheorgheCristescu a efectuatexpertize, analize i lucrri de specialitate i a predatcursuri de tehnicinformativ pentru personalul instituiei din care fceaparte, pentru cel dinMarele Stat Major i Ministerul de Interne.

Prima misiune secret incredinat de ctre MihailMoruzov lui GheorgheCristescu in anul 1936 a constat in identificarea sursei itransmiterea in ara fotografiilor care circulau in Paris i o reprezentau peElena Lupescu inpoziii indecente (nud, semi-nud etc.). Cu sprijinulcolegului francez Janiot, cu

care urmase cursurile Institutului de Criminologie,Gheorghe Cristescu areuit s gseasc sae seturi de fotografii, pe care le-atrimits imediat laBucureti. Acestea au fost prezentate de Mihail Moruzovregelui Carol al II-lea.


19/1112

Suveranul era convins c fotografiile fuseser trucate, faptpentru care aordonat efectuarea unei expertize micro-fotografic.Gheorghe Cristescu a

executat aceast expertiz cu ajutorul unui aparatperformant la vremearespectiv (Epidiascop)11.n baza acestei expertize, un emisar special este trimis deCarol al II-lea pentrua interveni pe lang Prefectul Poliiei din Paris, insfotografiile circulau intrunnumr tot mai mare. Ca urmare, s-a intensificat activitatea

de identificarea clieelor. Fiind gsit infractorul in 1937 i s-a pltit mareasum de 60 000franci francezi12.O alt misiune deosebit a avut-o Gheorghe Cristescu inanul 1938, candde la Marele Stat Major, Institutul de Geografie i de la alteinstituii militare

se sustrgeau documente, hri, cifruri, imprimate etc.,datorit unei pazedefectuoase i a coruptibilitii unor angajai. Aproapetoat corespondenaMinisterului Aprrii Naionale se copia13. Prin agenturaSSI a fost identificat curierulcare trecea pe la un fost agent unde plicurile se deschideautehnic la aburi i

ordinele erau fotocopiate. In aceste circumstane, GheorgheCristescu esteinsrcinat de Mihail Moruzov s studieze toate posibilitiletehnice (dulapuri,casete, ui blindate cu contacte electrice, magnetice,sonerii, incuietori


20/1112

secrete, alarme speciale, instalaii cu raze infraroii, celulefotoelectrice)11 Arh. SRI, fond d, dosar nr. 4703, vol. 1, f. 127.12 Ibidem, f. 128.

13 Ibidem.11pentru a asigura in cele mai bune condiii o arhiv secret,cu tezaur sau altevalori14.Din cteva note ale Siguranei rezult c in perioada 1945-decembrie 1947Gheorghe Cristescu ar fi fost folosit de Serviciul de

Informaii al PalatuluiRegal.La inceputul anului 1948, prin sentina nr.135 a CuriiCriminaleBucureti, Gheorghe Ceistescu a fost condamnat, incontumacie, la muncsilnic pe via pentru crime de rzboi. Este vorba deprocesul celor

gsii vinovai de producerea tragicelor evenimente de laIai din 26-30iunie 1941. Documentele procesului sunt confuze in ceeace privetestabilirea gradului de implicare a lui Gheorghe Cristescu inpogromul evreilorde la Iai. La fel de confuze sunt i probele administrate inproces, privind

implicarea SSI. In acest eveniment, la care ne vom referimai pe larg la loculpotrivit, intr-o declaraie dat in 1956, in legtur cu acestaspect, semeniona: Lucrri de teren ca cercetri, anchete,interogri, arestri,


21/1112

percheziii, ori alte lucrri operative cu caracter informativsau poliienesc nuam efectuat niciodat, calitatea mea de expert fiindincompatibil cu cea de

organ anchetator i nu am avut niciodat calitatea de ofierde poliie

judiciar, calitate ce ar i fost in contradicie cu cea deexpert tehnician i arfi anulat-o juridicete pe aceasta deoarece nu puteamefectua cercetarea iintocmirea expertizelor. Dup pronunarea sentinei, timpde 4 ani a stat

ascuns pe la diferite rude i prieteni din ar. Era convinsde nevinovia sa,i susinea c toate nenorocirile care s-au abtut asupralui i a familiei salese datorau faptului c era fratele fostului ef al ServiciuluiSecretantonescian. A fost identificat de Securitate i arestat laDeva in anul 1952,

suportand o detenie de 12 ani, pan la 20 iunie 1964,cand prin decretul degraiere nr. 411 a fost pus in libertate. S-a incadrat inacelai an ca muncitornecalificat, fiind obligat s presteze diferite munci pentru a-i intreinefamilia, pan in 1975 cand a decedat. Numele su seinscrie intr-o list de

cateva mii de oamenii care au suferit prigoana, doar pentrufaptul cfcuser parte din aparatul de represiune burghezo-moieresc.Dar s revenim la fostul ef al SSI. Dup absolvirea coliiprimare din


22/1112

comuna Targu-Ocna, Eugen Cristescu a urmat SeminarulTeologic Veniamindin Iai, pe care l-a absolvit in 1916 cu media 8,56. Inacelai an s-a inscris la

Facultatea de Drept din Iai. Din cauza rzboiului, i-aintrerupt studiile. Aparticipat la campania militar din toamna anului 1916 cugradul de sergent(t.r.) la serviciul sanitar. Dup incheierea rzboiului i-acontinuat studiileuniversitare, iar la ase ani dup absolvire a obinutdoctoratul in tiine

juridice la Universitatea ieean.Dup terminarea studiilor a lucrat timp de 14 ani inSigurana General aStatului i apoi ase ani in funcii de conducere in cadrulMinisterului de Interne. Aavut deci o ascensiune rapid, parcurgand trepteleierarhiei profesionale dela gradul de subef de birou la cel de director general15.

14 Ibidem, f. 129.15 La 1.10.1920 era subef birou cls I; de la 15.10.1920,ef de birou cls. II; la 1.04.1921devine ef serviciu cls. I; peste exact ase luni erasubdirector cls. 1; la 1.01. 1927 il intalnim12Pe lang limbile clasice (latina i greaca, insuite in timpulcursurilor de la

Seminarul Teologic) cunotea foarte bine i vorbea curentfranceza igermana, fapt ce i-a facilitat participarea la numeroasereuniuni organizate indiverse capitale europene pe teme de nouti i tehniciperfecionate in


23/1112

munca de poliie i informaii. Un timp a fost i membruin ComisiaInternaional de Criminalistic, reprezentand PoliiaRoman. In calitate de

ef al Serviciului de Siguran i apoi ca subdirector idirector al Poliiei deSiguran a contribuit aa cum se menioneaz intr-unraport - la maimulte operaii i descoperiri in materie de securitate astatului.ntr-o notare de serviciu anual, sau foaie calificativcum se numea pe

vremea aceeapentru intervalul 1 ianuarie 19271ianuarie 1928,intocmit de directorul general Romulus Voinescu, se facurmtoarelemeniuni despre activitatea sa: Funcionar inzestrat cufrumoase insuiripentru cariera aleas. Are cunotine necesare, simuldatoriei i sentimentul

rspunderii. Spirit de iniiativ; in implinirea atribuiilorsale pune multbunvoin, dand dovad de o concepie clar i spirit deptrundere.Disciplinat. Caracter hotrat, integru i leal. Se comportdemn i civilizat inserviciu i fa de public. Calificarea foarte bun16.Un referat intocmit la 9 noiembrie 1926 atest c Eugen

Cristescu esteautorul unui amplu raport, conceput la ordinuldirectorului general alSiguranei. Sub titlul Micarea revoluionar comunist dinRomnia n cursul


24/1112

anilor 1918-1926 i legturile ei cu Internaionala a III-a,Eugen Cristescu areuit pe parcursul a 62 de pagini dactilografiate, ssintetizeze un vast

material informativ obinut de organele de resort inproblema comunist.Este, de fapt, prima lucrare de sintez consacrat istorieicomunismului inRomania. Pentru a vedea ce conine aceast lucrare,elaborat atat detimpuriu, despre istoria comunismului in ara noastr,citm din ea: Raportul

expune in prima parte caracterul micrii muncitoreti dinara noastrinainte de rzboiul european; apoi face istoricul i genezaideii revoluionarein Romania, artand cauzele i factorii care au inlesnitimportarea iinfiltraiunea ei in masele proletare. In ordine cronologicam expus apoi

toate descoperirile fcute in cursul acestor opt ani inrandurile organizaiilorde conspiraie, spionaj i teroare, evideniind aciuneanefast aInternaionalei a III-a pe teritoriul romanesc. Am dat odezvoltare mai maremicrii comuniste i descoperirilor fcute in Basarabia,intrucat organizaiile

din acea provincie au un caracter revoluionar i un coloritsovietic maipronunat. Am artat, cu date precise i cifre statistice,toate sforrile fcutede Soviete pentru revoluionarea acestei regiuni i tendinaca de aici s


25/1112

arunce flacra revoluiei asupra intregii, ri.Trecand apoila stadiul micriicomuniste in cuprinsul anului 1926, am artat schimbrilede tactic pe care

Sovietele le-au impus exponenilor lor, noile formaiuni delupt cum itransformrile organizaiilor ilegale pe care se sprijin inprezent micareain documentele timpului in funcia de director cls. III, iar la1.10.1929 director cls. I. In cadrulMinisterului de Interne a deinut urmtoarele funcii:inspector general administrativ (18.09.1934);

director cls. I (de la 20.01. 1939).16 Arh. SRI, fond p, dosar nr. 40 010, vol. 136, f. 107.13comunist din Romania. In concluzie am expus rezultatelenegative la care auajuns Sovietele dup opt ani de sacrificii fcute pentrurevoluionarea riiRomaneti. Nu am neglijat a evidenia aciunea de

contrabalansare a ideiisovietice, susinut de factori aflai in serviciul ordinii isiguranei statului,artand sacrificiile fcute pentru pstrarea aezmintelormotenite prin

jertfa veacurilor. In fine, am schiat rolul pe care aranoastr il are in Europa,formand linia de demarcaie intre cele dou lumi, cu dou

concepii socialedeosebite, cum i necesitatea aprrii i intririi ei in faatendinelor depenetraie a ideii de sovietizare ctre statele din Occident.Dup ce a parcurs lucrarea, Romulus Voinescu a notat pereferat: Lucrare


26/1112

meritorie, pentru care v adresez felicitri: O copie se va dala Legaiaamerican. Originalul se va pstra in arhiva secret17.Deci, profesionalismul cu

care a redactat Eugen Cristescu lucrarea desprecomunismul n Romnia este dovedit deinteresul Legaiei americane. S-ar putea ca inc de laaceast dat, anul1926, s fi intrat in vizorul serviciilor secrete americane,urmand a ficontactat sau consultat in momente operative deoportunitate. In acest fel ne

putem explica interesul pe care serviciile specialeamericane i l-au acordatmai tarziu, in primvara anului 1943, aspect pe care il vomrelata lamomentul cuvenit.Intr-un ordin al ministrului de interne, din 11 februarie1929, EugenCristescuDirector cls. I in Direcia Poliiei i Siguranei

Generale erasolicitat s fac parte din comisia examinatoare pentruexamenele decapacitate, in scopul ocuprii funciilor de subcomisar depoliie i siguran,impegai, copiti, sau funcii echivalente in Poliie iSiguran18.Cu incepere de la 16 august 1929, prin inalt Decret Regal,

cu nr. 2 930,Eugen Cristescu a fost numit membru supleant in comisiade disciplin pe operioad de 3 ani19. Un alt ordin al ministrului de internedin 12 iulie 1933, il


27/1112

numea ca membru permanent in comisia de examinare afuncionarilorpoliieneti20.Toate acestea demonstreaz c era bineapreciat, se bucura de

mult incredere, iar profesionalismul su in materie deaprare a siguraneinaionale era recunoscut. De asemenea, Eugen Cristescu afost membru alComisiei Internaionale de Poliie, ce se intrunea periodic laHaga i aveaintinse legturi i chiar relaii prieteneti cu efii serviciilorde siguran din

multe state europene21.Felul in care recepta presa timpului eficiena SiguraneiGenerale aStatului - in timpul in care Eugen Cristescu indeplineafuncia de directorgeneral, aflm dintr-un articol publicat in ziarulCuvantul: Luptand cugreutile inerente vremurilor de astzi, cu un personal

redus la minim, darcare tie s-i fac datoria cu preul sangelui cazurinumeroase stau dovad

, Sigurana Statului ii indeplinete cu prisosinmisiunea22. Una dintre cele maiimportante secii ale Siguranei era aceea care supravegheaactivitatea17 Ibidem, dosar nr. 8 915, f. 26 i urm.

18 Ibidem, dosar nr, 40 010, vol. 136, f. 138.19 Ibidem, f. 140.20 Ibidem, f. 160.21 Ibidem, dosar nr. 17 474, vol. 1, f. 15.22 Vezi Cuvntul, din 6 noiembrie 1933.14


28/1112

micrii comuniste. Ea fusese infiinat prin msurile luatede EugenCristescu. Articolul mai sus citat comenteaz eficienaacestei secii in felul

urmtor: Sigurana Statului a creat o secie specialpentru urmrireamicrii comuniste, reuind s dea pe mana justiieinumeroi ageni ipropaganditi. Este unul dintre cele mai bine organizateservicii, i centralaGPUde la Moscovao consider rivala cea mai de temutdin Europa

Central23.Din studiul documentelor vremii se desprinde concluzia cnu era nimicexagerat in aceast informaie mediatizat de pres. Doarun singurexemplu. La 16 martie 1933, Eugen Cristescudejarecunoscut pentrucunotinele i aciunile sale in materie de combatere a

micrii comuniste ,a fost solicitat de ministerul de externe spaniol sprocedeze la un schimb deinformaii cu privire la micarea comunist i la aciuneaagenilor sovieticiin cele dou ri24. Dup perfectarea formelor legale, efulSiguraneiintocmete un referat pe 6 pagini in care se prezint

urmtoarea situaie:Partidul Comunist din Romnia este afiliat laInternaionala a III-a (Moscova), dela care primete fonduri i instruciuni prin BiroulFederaiei Comuniste


29/1112

Balcanice cu sediul la Berlin, care are misiunea s dirijezeaciuneacomunist din statele balcanice i anume: Romania,Iugoslavia, Bulgaria,

Turcia i Grecia.In ar, activitatea organizaiilor comuniste este condusde un comitetcentral prin secretariat (Biroul Politic) i este desfuratprin asociaii legaleclandestine. Asociaiile legale sunt:1) Sindicatele Profesionale Unitare Revoluionare, care deiau ca scop aprarea

intereselor profesionale, totui, depind scopul, facpropagand comunist iagitaii revoluionare.Menionm faptul c Sindicatele Unitare Revoluionare dinRomania suntafiliate la ProfinternInternaionala Sindical Roie cusediul la Moscovaiin ultimul timp i-au indreptat in chip deosebit activitatea

pentru organizareamuncitorilor din industria mare, industria de rzboi,precum i celor dinregiunile petrolifere i miniere. Conductorii PartiduluiComunist Roman, incongresul inut la Moscova, in februarie 1932, au afirmatc forarevoluionar a partidului depinde in mare msur de

organizareamuncitorilor din industriile mai sus citate.2) Ajutorul Muncitoresc Romandizolvat pe cale judiciar

a fost inlocuitcu Solidaritatea Muncitorilor Romani. Aceast asociaie seocup cu


30/1112

organizarea omerilor, infiineaz cantine, ofer asistenmedical populaieisrace i organizeaz case de educaie pe cartiere, unde seface propagand

comunist.3) Blocul Muncitoresc rnesc a luat fiin in toamnaanului 1924, dupdizolvarea Partidului Comunist Roman, cu scopul de acontinua fiactivitatea politic a acestuia. Astfel, din anul 1925 i panin prezent, BloculMuncitorescrnesc a participat la toate alegerile

generale, comunale,precum i pentru camerele agricole i de comer. Pentru aavea o idee exact23 Ibidem.24 Arh. SRI, fond d, dosar nr. 9815, f. l.15asupra caracterului organizaiei Blocului Muncitoresc

rnesc, enumerm

cateva puncte din Program:a) ranii sraci i mijlocii s fie scutii de plata impozitelori a datoriilor;b) S fie confiscate pmanturile mnstirilor i DomeniilorCoroanei iimpreun cu inventarul s fie imprite fr plat la rani;c) Naionalitile asuprite (minoritile) s aib dreptul deautodeterminare pan la dezlipirea de statul roman;

d) Aprarea Uniunii Sovietice;e) Lupta pentru formarea unui guvern muncitoresc-rnesc;Asociaiile ilegale sunt:1) Uniunea Tineretului Comunist, afiliat la Internaionala

Tineretului


31/1112

Comunist (K.I.M.) cu sediul la Moscova. Membrii acesteiasociaii desfoarurmtoarea activitate: propaganda antimilitarist, agitarearanilor prin

popularizarea programului Blocului Muncitoresc rnesc;au infiinat maimulte cercuri sportive, culturale, muzicale, in care se facepropagandacomunist; deasemeni, au infiinat grupul tineretului pelang SindicateleUnitare, nuclee pe fabrici i grupe pe cartiere. Menionmfaptul c

organizaia Uniunea Tineretului Comunist are un aparattehnic, care editeazi rspandete in mod clandestin material de propagandcomunist iantimilitarist;2) Ajutorul Rou Internaional este afiliat la M.O.P.R. cusediul la Moscovai cu toate c n-are fiin legal, activeaz in acelai timp

fi i clandestin.Aceast organizaie desfoar urmtoarea activitate:procur ajutoaremuncitorilor inchii i intreine legtura intre acetia iasociaiile comuniste;a infiinat un Birou Juridic, care asist pe muncitoriideferii instanelor

judiciare, procur gazde, ajutoare i inlesnete treceri

clandestine, in rilevecine, comunitilor urmrii de autoriti, organizeazcampanii de maspentru lupt contra teroarei albe, pregtirilor de rzboi,regimului de inchisori


32/1112

etc.; Ajutorul Rou are deasemeni un aparat tehnic pentrueditarea irspndirea materialului clandestin de propagandcomunist. Aceast

asociaie are organizaii in oraele cu mare industrie,deasemeni are comitetepe fabrici, uzine i la sate. Ajutorul Rou are misiunea sfac legtura intreorganizaiile comuniste economic-politice i marea masmuncitoreasc subformele mai sus menionate;3) Cercul Studenilor Revoluionari se ocup cu

propaganda comunistprintre studeni. Are mai multe grupe formate din studenii o tehnic carese ocup cu editarea i rspandirea materialului clandestinde propagandcomunist;4) Tehnica comitetului central al partidului comunist, carefuncioneaz in

mod clandestin. Aceast tehnic editeaz BuletinulComitetului Central,prelucreaz rezoluiile congreselor care formeaz linia deconduit aorganizaiilor comuniste, alctuiete instruciuni pe care letrimiteregionalelor i editeaz manifeste prin care expunevenimentele la ordinea

zilei prin prisma ideilor comuniste.In afar de organizaiile legale i clandestine mai susmenionate,comunitii ii mai desfoar activitatea prin asociaii cuapartenen16


33/1112

independent, dar din care fac parte comuniti isimpatizanii comuniti.1) Comitetul antirzboinic afiliat la Comitetulinternaional antirzboinic.

Pan in prezent acest comitet a reuit s formeze catevacomitete in diferiteorae mari. A inut cateva intruniri publice, iar la congresulcare a avut doc laAmsterdam a avut ca delegat pe profesorul P.Constantinescu-Iai.Menionatul comitet de aciune antirzboinic editeazziarul Buletinul, care

apare de dou ori pe lun.2) Cercul de studii i Documentri Sociale care a luatfiin in decembrie1931, din iniiativa catorva intelectuali, din care uniicomuniti, iar alii numaisimpatizani. Activitatea acestui cerc se mrginete numaila conferine princare se popularizau ideile marxiste i care conferine erau

frecventate inmajoritate de tineretul intelectual.3) Presa cu caracter comunist poate fi imprit in 5categorii i anume:a) Publicaiile clandestine pe care le scoate fiecareorganizaie in parte,dup cum am artat mai sus;b) Publicaiile fie pe care le scot organizaiile legale, de

exemplu ziarulViaa Muncitoare, organul Consiliului General SindicalUnitar;c) Publicaiile scoase de asociaiile cu caracter comunist,dar in aparen


34/1112

independente, de exemplu Buletinul comitetului deaciune antirzboinic;d) Diferite brouri editate de comuniti din proprieiniiativ i pe propriu

cont, de exemplu Frontul, Contra;e) Diferite gazete i brouri editate de intelectualisimpatizani cumicarea comunist, de exemplu gazetele Floarea deFoc, Veac Nou,Bluze Albastre, precum i revistele Spre StangaiMaine.Menionm faptul c dei publicaiile acestea nu au aceeai

linie deconduit, totui corespund perfect constatrilor fcute dedelegaii PartiduluiComunist Roman la Congresul inut la Moscova in ianuarie1932, i anume:micarea comunist din Romania este inc in perioadaagitatoric propagandistic, in acest timp orice aciune revoluionar

de orice natureste bine venit, chiar dac nu respect linia fixat decongres, rmanand ca,conductorii organizaiunilor comuniste, s le canalizeze ifoloseasc ininteresul micrii25.Am citat n extenso din acest document, pentru a subliniac la vremea respectiv,

micrii comuniste din Romania in ciuda faptului c erain fazpropagandistic, dup cum aprecia Eugen Cristescu i seacorda toatatenia din partea Siguranei. Ea nu era de minimalizat,avand in vedere c


35/1112

unul din obiectivele propagandistice autodeterminareapan la desprinderea destatul roman a regiunilor locuite de minoriti reprezentaun pericol real

pentru securitatea, independenta i integritatea statuluiroman. Desigur,Cristescu va da socoteal mai tarziu pentru aciunile salerepresiveimpotriva micrii comuniste. Acest aspect constituie i unargument de luatin seam pentru propaganditii tezei care susine cEugen Cristescu ar fi

fost primit in partidul comunistaspect deja comentat nprimul capitolul.Alte documente ale vremii ni-l infieaz pe EugenCristescu nu numai cape un bun profesionist ci i ca pe un darz aprtor aldrepturilor poliitilor, in25 Ibidem, f. 4-9.17

calitatea lor de funcionari publici. Distingem cu aceastocazie i aptitudinilesale de bun conductor i organizator. Astfel, in anul 1934,la iniiativa sa, aluat fiin Societatea General a Funcionarilor Poliiti, alecrei scopuri,inscrise in statut, erau urmtoarele:a) De a ajuta membrii lipsii de mijloace ori soiile i copii

lor, fr averesau pensie suficient, in bani, sau in natur, in caz dedeces, boli grave,nateri sau nenorociri independente de voina lor;b) De a veni in ajutorul membrilor pui in retragere dinoficiu din cauza


36/1112

infirmitii, care ii fac improprii serviciului, atunci canddanii nu ar aveadreptul la pensie.c) De a ajuta cu cri i haine, copiii membrilor sraci.

d) De a stabili i intri relaiile de infrire, colegialitate iprietenie intremembrii societii.Din aceast societate puteau s fac parte toi funcionariipoliiti detoate categoriile, precum i pensionarii, foti poliiti sauangajai civili, deciun fel de sindicat al poliitilor, bazat pe solidaritatea de

breasl. Aceleaidocumente atest c in ziua de 10 octombrie 1934, lasediul DirecieiGenerale a Poliiei din Capital, a avut loc adunareageneral in care s-aadoptat statutul acestei societi i a fost ales consiliul deadministraie, iarEugen Cristescudevenit intre timp inspector in

administraia Ministerului deInterneindeplinea funcia de preedinte26.Chiar dac fusese schimbat din funcia de director generalal Siguranei ipromovat in funcii de conducere in administraiaMinisterului de Internegraie unor manevre de culise in spatele crora se aflauMihail Moruzov i

Camarila de la Curtea Regal , Eugen Cristescu continuas fie apreciatpentru profesionalismul su. n 1937 a fost numit delegatal Ministerului deInterne in Comisia Superioar de Rechiziii, care depindeade biroul de


37/1112

mobilizare al teritoriului i al rechiziiilor din Marele StatMajor al armatei romne27.Este perioada cand ii consolideaz o serie de legturi irelaii cu generali ai

armatei romane i factorii de conducere din MinisterulAprrii, inclusiv cugeneralul Ion Antonescu, pe care-l cunoscuse inc diniunie 1934, dup cumsingur mrturisete in raportul privind Organizarea iactivitatea ServiciuluiSpecilal de Informaii.In intreaga sa carier de funcionar public in Ministerul de

Interne i laPreedinia Consiliului de Minitri, Eugen Cristescu aprimit ase ordine idou medalii28 i a fost sancionat o singur dat, printr-oDecizie aministrului secretar de stat la Departamentul internelor cunr. 70 632/6 din 9noiembrie 1932. In documentul respectiv se spune c a

fost amendat cu26 Vezi Statutul Societii Generale a funcionarilor Poliitidin Romnia cu modificrile adusede ctre adunrile generale din anii 1935-1936, freditur, 1936, p.4.27 Arh. SRI, fond p, dosar ner. 25 374, vol. 6.f. 24.28 Ordine romaneti: Coroana Romaniei in gradul deofier (1923), Steaua Romaniei in

gradul de ofier (1926); Coroana Romaniei in gradul decomandor (9 mai 1941); SteauaRomaniei in gradul de comandor (Mare ofier - la 24noiembrie 1941); Dou ordine strine:Polonia restituit i Legiunea de onoare, precum imedalia: Virtutea militar clasa III


38/1112

(19 august 1942) i Winterschlacht im Osten 1941/1942(7 august 1943).18pierderea salariului pe timp de una zi pentru

insubordonare29. Din pcate nu rezultconcret in ce a constat insubordonarea.Se pare c tot in urma unei insubordonri s-a produs ischimbarea sa dinfuncia de director al Siguranei Generale i numirea cainspector inMinisterul de Interne. In legtur cu acest aspect, fratelesu, Gheorghe

Cristescu, preciza: Eugen fusese scos de la Siguran (nseptembrie 1934n.n.)deoarece refuzase a se supune unor dispoziii ilegale aleCamarilei30.Adevrul e c cel ce acionase din umbr pentrudebarcarea sa de laconducerea Siguranei, dandu-l momentan pe liniemoart, a fost Mihail

Moruzov, eful Serviciului Secret. Motivul l-a constituitfaptul c EugenCristescu nu inelesese a se preta la anumite injonciunipolitice ale PalatuluiRegal i mai cu seam refuza a efectua anumite arestrisamavolnice iilegale comandate de marealatul Palatului, in jocul dedivizare a partidelor31.

Aducerea in discuie a unor aspecte referitoare laraporturile dintre EugenCristescu i Mihail Moruzov o considerm util, intrucat neajut s inelegemdou concepii diametral opuse in privina menirii ipracticilor serviciilor de


39/1112

siguran ale statului. Dei erau rude prin alian dupcum am vzut Eugen Cristescu i Mihail Moruzov erau rivali in planprofesional, nu numai

prin exces de orgoliu caracteristic poliitilor, ci mai alesdatorit concepiilordiferite despre menirea serviciilor pe care la acea dat leconduceau. n vremece Eugen Cristescu era unjustiiar ce milita pentrurespectarea strict alegilor in munca de poliie i siguran, fapt rezultat i dindocumentele

memorialistice, Mihail Moruzovun autodidact prinexcelen credea cServiciului Secret i se cuvine totul i ca urmare i se poatepermite orice.Ajuni in acest punct trebuie s precizm c este greitafirmaia lui IvorPortermembru al faimosului grup Autonomous,parautat de englezi in

decembrie 1943 in Romaniacare, in cartea sa deamintiri, aprut i inversiune romaneasc32, i1 prezint pe Eugen Cristescudrept adjunct al luiMoruzov. Aa cum am vzut deja, pan in noiembrie 1940Cristescu nuactivase decat in Siguran i ca inspector in Ministerul deInterne. Mihail

Moruzov fusese timp de 15 ani eful Serviciului Secret deInformaii alArmatei Romane, care, de altfel, era o creaie ce-i aparineain exclusivitate.Acest lucru nu excludea ins colaborarea intre cei doi, aacum se practic in


40/1112

mod frecvent intre poliie i serviciile secrete, ceea ceprobabil l-a derutat pememorialistul britanic. De exemplu, problema aciuniicomuniste era in

competena direct a Biroului 1 din Corpul Detectivilor,care fcea parte dinSiguran, iar spionajul sovietic intra in preocuprileSeciei deContrainformaii din cadrul Serviciului Secret. Cum limitaintre aciuneacomunist i spionajul sovietic nu se putea stabili cuexactitate, cele dou

organismeCorpul Detectivilor i Secia deContrainformaii erau nevoites coopereze. La fel se intampla i cu alte probleme cepriveau sigurananaional, ca, de pild, aciunea Micrii Legionare i aspionajului german.29 Arh. SRI, fond p, dosar nr. 40 010, vol. 136, f. 116.30 Ibidem, dos nr. 88 438, f. 37.

31 Ibidem, dosar nr. 17 474, vol.1, f.17 verso.32 Ivor Porter, Operaiunea Autonomous, EdituraHumanitas, Bucureti, 1991, p. 61.19Existau deci aciuni de cooperare i nicidecum osubordonare a Siguraneifa de Serviciul Secret.Interesant este viziunea lui Gheorghe Cristescu asupra

raporturilorprofesionale intre fratele su (Eugen Cristescu) i naulsu (Mihail Moruzov):Ca Director al Poliiei de Siguran dup organizareanou din 1929 , vine


41/1112

Eugen Cristescu, ce conducea de mult vreme Serviciul deSiguran, fiindconsiderat drept cel mat capabil element de specialitate icu care Moruzov

avea mai des contact de serviciu, deci i cele mai multeneinelegeri.Acestea surveneau mai cu seam din inclcrile deatribuii pe care le fceaeful Serviciului Secret, nerespectand anumite limite carese stabileau in aanumitul Consiliu al Ordinii in Stat33. Deoarece EugenCristescu i1 aprecia

mult pe eful Serviciului Secret, ca bun poliist, i-lrecomandase cldurosgeneralului Samsonovici, eful de Stat Major pe atunci, invederea numirii laconducerea noului Serviciu Secret de informaii34,Moruzov ii purtarecunotin personal, rugandu-ltotui adeseori inchestiuni de serviciu

prin inclcri i depiri de atribuii ce uneori deveneauadevratesamavolnicii ilegale, pe care Eugen Cristescu nu inelegea ale tolera, fiind unlegalist profund. Spre a face apropierea, Moruzov imiincredineaz oimportant misiune contrainformativ. Eu eram pe atuncifuncionar la

Secretariatul Direciei Generale a Societii Reia dinBucureti. Misiuneafiind dus la bun rezultat, Moruzov imi propune a intraefectiv in cadreleServiciului Secret, deocamdat ca element acoperit,rmanand ca dup o


42/1112

perioad de incercare s se fac o numire efectiv ioficial. Eugen se opunela aceast manevr, deoarece ar fi putut el insui s mincadreze direct in

Serviciul Secret cu ajutorul efului de Stat Major cu careera prieten, ori a-miincredina chiar in Siguran un post, dar atepta stermin Facultatea deDrept pe care o urmam. Moruzov insist, aducand caargument indicaia care ordin special de la Rege s continue aciuneacontrainformativ la Reia,

printr-un element de incredere deosebit, deoarece acolo sejucau mariinterese, iar alt om putea fi cumprat, ca urmare, cea maibun garanie oofeream eu. De altfel, fusesem indicat Regelui inc de laprima misiune.Directorul Siguranei cedeaz, deoarece intervine in acestsens i Ministrul de

Interne. Imi d ins o serie de directive i indicaii de a mmenine pe liniade conduit strict legal i numai pe teren industrial.

Totodat, Eugen ca ef33 Acest organism era compus din efii organelor de ordinein care intrau: eful ServiciuluiSecret, Directorul General al Siguranei i Poliiei, PrefectulPoliiei Capitalei, Comandamentul

Jandarmeriei i Subsecretarul de Stat de la Ministerul deInterne insrcinat cu ordineapublic. Consiliul se intrunea de regul lunar, cand sefceau analizele i se stabileaumsurile de coordonare i colaborare pentru meninereaordinii in stat. Deseori, la astfel de


43/1112

edine, participau i ministrul de interne, eful MareluiStat Major al armatei romane,ministrul justiiei, comandantul garnizoane Bucureti, oriali conductori de autoriti cu

atribuii de ordine in stat. (Arh.SRI, loc. cit. f. 13. verso).34 Este vorba de reorganizarea din 1929 a SS. Numirea luiMoruzov ca ef al SSI s-a fcut cu multgreutate, datorit faptului c nu avea diplom de studiisuperioare. Din declaraiile unorvechi ageni ai SSI, rezult c i diploma de bacalaureat oobinuse tot prin invarteli. Dardesigur, c nu acest lucru era important, ci

profesionalismul su. Se pare c acesta a i fostprincipalul argument folosit de Eugen Cristescu, atuncicnd a pus o vorb bun la generalii din MStM.20al Siguranei , datorit ordinelor ce le primise de laministrul de Interne,intrete aciunea informativ privitoare la SocietateaReia, deleag pe

subinspectorul de siguran Simion Popescu s se ocupe inmod special de acestconcern industrial. Curand s-a simit nevoia uneicoordonri a activitiicontrainformative a lui Popescu, cu cea dus separat demine pentruServiciul Secret i a Marelui Stat Major, care ddea oatenie deosebit

acestei probleme. Graie angajrii mele incepe o colaboraremai armonioasintre Siguran i Serviciul Secret. Datorit abilitii celordoi colaboratori,Eugen se impac cu Moruzov, incepand a niveladivergenele trecutului35.


44/1112

Impcarea celor doi nu a durat prea mult. Moruzovsimindu-se probabilstanjenit in aciunile sale oculte, cu tent politic, pe carele punea la cale in

beneficiul Palatului Regal, s-a gandit s-l rsplteasc peEugen Cristescupentru sprijinul care i-l oferise in confirmarea sa in funciade ef al ServiciuluiSecret. i astfel, Eugen Cristescu se vede promovat inierarhia de varf aMinisterului de Interne, funcie ce desigur il onora, darpractic il izola de orice

posibilitate de a-i dovedi intransigena i spiritul justiiarin problemele deamnunt ale jocurilor din umbr, care constituiauapanajul lui Moruzov. Nuexagerm cu nimic dac prelum termenul de justiiarpentru a-l defini peEugen Cristescu. O facem in antitez cu practicile luiMoruzov. Pentru a

deveni mai convingtori, vom folosi dou pasaje dindeclaraiile celor care aucunoscut foarte bine activitatea celor doi protagoniti i s-au aflat permanentin apropierea lor.Acelai Gheorghe Cristescu meniona: La reintoarcereafostului RegeCarol al II-lea, in 1930, Vaida-Voevod recomand in mod

special pe Moruzovacestuia. Moruzov capt iute increderea Regelui, incepandacum a lucradirect cu Marealul Palatului, Urdreanu, i adeseachiar direct cu Regele.


45/1112

Suprat pe aciunea partidelor istorice ce-l obligaser aprsi frontul iara, Carol al II-lea incepe o conducere autoritar-autocrat,care intea in

primul rand la dezbinarea partidelor naional-rnesc inaional-liberal. Dmisiuni strict confideniale efului Serviciului Secret inacest sens. Moruzov,care pan acum nu se amestecase in politic, devine unfactor preponderentin jocul de combinaii politice ale partidelor. In aciunea saeste dirijat

exclusiv i direct de Rege i Urdreanu primind acum ifonduri speciale de laPalat pentru aceast misiune36. Parc in completareaacestor relatri,Constantin Maimuca ii amintea: Reieea din toataciunea acestuia (M.Moruzovn.n.) c urmrea un dublu scop i anume: a-iconsolida situaia la

Palat, artandu-i devotamentul fa de Rege intr-o formexcepional; apune in umbr Direcia General a Poliiei acaparand-oincetul cu incetul. Dealtfel, acest conflict nu a rmas fr urmri. Moruzov asupravegheatactivitatea lui Eugen Cristescu i pe baza informaiilor datela Palat, c

urmrete corespondena Doamnei Lupescu, a fost scos dela conducereaDireciei Siguranei i pus la dispoziia Ministerului deInterne37.35 Arh. SRI, loc, cit. f. 14-15.36 Ibidem, f. 17.


46/1112

37 Vezi pe larg la Eugen Preda, Cazul Maimuca, nMagazin istoric, ianurie 1991, p. 40-44; cf. Cristian

Troncot, Addenda la cazul Maimuca, n Magazin istoric,mai 1991 p. 57-59.

21Unii dintre colaboratorii mai apropiai sau cei din anturaj,dei puini lanumr, dar cu care nu mai era in raporturi dintre cele maibune, cleveteau pela coluri c avansrile nu s-ar fi datorat in primul randvocaiei i talentuluisu profesional, ci in ascensiunea sa, Cristescu s-ar fi

servit i de uneledoamne din inalta societate, care l-au sprijinit prin relaiilelor ca s avansezemai rapid38. Drept e, c natura nu fusese prea darnic cuel. Avea un fizicrobust, era dotat cu o inteligen remarcabil, la care seaduga o culturgeneral destul de solid. Se pare c prin aceste caliti

reuise s se impunin profesiunea sa i in viaa monden a Bucuretiuluiinterbelic, i nicidecumprin trsturile descrise de Ivor Porter, valabile probabilpentru anul 1943.Muli dintre cei care l-au cunoscut mai de aproape aurelatat c: aveaintotdeauna ca predilecie femeile mai mature39. Dintre

fostele sale prietenesau partenere de anturaj, documentele atest numeledoamnelor col.Pomponiu, Molda Zisu, Ileana Baston i, nu in ultimulrand, Maria Tnase. Se


47/1112

pare c celebra cantrea i-a facilitat lui Eugen Cristescu,intr-o perioaddestul de dificil, unele schimburi de informaii cu o seriede diplomai

americani. Relaiile sale amoroase fiind deci cultivate i dininteresprofesional.Eugen Cristescu s-a cstorit tarziu, la 48 de ani. Na i-afost generalul Ilieteflea. In actul de cstorie inregistrat la oficiul striicivile in ziua de 20februarie 1943 apare numele Mariei Theodora, vduva

generalului Golici,nscut Feraru, nepoat a marelui savant de origineroman, Henri Coand.Era o femeie de o frumusee aparte, mai tanr cu aproapeopt ani decatsoul ei. Averea declarat de Maria Theodora lacontractarea cstorieicuprindea: Imobilul, in parte cu fiica, din str. Pasteur nr.

39, Bucureti, invaloare de circa 20 milioane lei; Imobilul din str. Militarinr. 11, Bucureti, invaloare de circa 3 milioane lei; Mobil, covoare, tablouri,argintrie, bijuteriiin valoare de 5 milioane lei40.Dup cum se poate constata, frumoasa Dora era mult

mai bogat decatsoul ei. Cristescu reuise in anul 1926 cu un imprumut de200 000 lei de lacasele de credit ale Ministerului de Interne s cumpereimobilul din str. Lirei


48/1112

nr. 5refcut in 1937, tot cu bani de imprumut, undelocuia cu prinii ipatru frai.La nunta celor doi, colegii din SSI au luat iniiativa de a

oferi o micsurpriz directorului lor. Iat ce rezult dintr-undocument, din 2 martie 1943:Nani Nicolae Petrescu, in urma apelului fcut ctre intregpersonalul civil dela toate seciile, centralele i agenturile, inclusiv rezidenele

judeene ale SSI,pentru a dona in mod benevol i anonim, doamnei i

domnului DirectorGeneral Eugen Cristescu, sum ce urmeaz s fie vrsatunei instituii debinefacere de rzboi, conform indicaiei domniilor lor. S-aadunat suma de160 285 lei, din care 120 000 lei a fost depus pentruopera de binefacere derzboi41.

38 Arh. SRI, loc. cit., dosar nr. 73 865, vol.I, f. 317 verso.39 Ibidem, dosar nr. 40 010, vol. 45, f. 42.40 Ibidem, f. 43.41 Ibidem, f. 59.22Cu salariul su de director general 42 800 lei, infebruarie 1943darmai ales cu averea adus de Theodora, Eugen Cristescu

era desigur scutit degrija zilei de maine42. Dar in nici un fel nu poate iconsiderat ca fiind printrecei mai bogai oameni din Romania. Imediat duparestarea sa, in ziua de


49/1112

24 septembrie 1944, prin Bucureti presa a lansat tot felulde fantezii, printrecare i cele referitoare la averea sa fabuloas. Anchetafinanciar

intreprins in martie 1945 nu a constatat nici un fel deneregul, nici inconturile SSI, nici in cele personale, iar actul prin careEugen Cristescuhotrase s doneze suma de 120 000 lei pentru societateade binefacere derzboi, ca i documentele care atestau c imobilul in carelocuia fusese

construit prin imprumut i cu mari eforturi, se pare ca i-ainmuiat de tot i atiat elanul temuilor ageni financiari incitai de pres,pui pe fapte marii dezvluiri senzaionale. Din nefericire, zvonurile odatlansate, devincertitudini in minile oamenilor neavizai i cu greu pot fimodificate, chiar i

atunci cand exist probe indubitabile. In ceea ce-l privetepe EugenCristescu, presa vremii a trecut sub tcere rezultatelestabilite de controlulaverii sale i a fondurilor SSI, iar opinia public a rmas cuo imagine totaldeformat despre personalitatea fostului ef al SSI. Dupcum am artat in

capitolul precedent, i alte zvonuri menite s defimezepersonalitatea luiCristescu, fr suport documentar, au fcut carier,strecurandu-se pan aziintr-o serie de lucrri istorice, meritorii de altfel princoninutul lor. Sperm ca


50/1112

documentele publicate in acest volum s aduc corectrilede rigoare. Dealtfel, aceasta este i una din menirile istoricului: de astabili adevrul pe un

suport documentar cert.Adaptarea la condiiile de rzboiDup arestarea lui Mihail Moruzov, la 5 septembrie 1940,funcia de ef alServiciului Secret de Informaii al Armatei Romane a fostpreluat decolonelul Ioan Nicolaid. Eminent ca ofier de stat major, dari ca profesor la

catedra de art militar de la coala de Rzboi, IoanNicolaid s-a dovedittotui lipsit de experien practic in arta informaiilor, faptce l-a determinatpe generalul Ion Antonescu, devenit la 6 septembrie 1940Conductor alstatului, s renune la serviciile sale i s-l inlocuiasc cucolonelul Ghi

tefnescu. Acesta fusese rezident al Marelui Stat Major inBasarabia, funciein care se fcuse remarcat pentru activitatea pe care odesfurase pe planinformativ i contrainformativ43. Nici colonelul Ghitefnescu nu a reuit sse ridice la nivelul de exigen i la cerinele impuse de IonAntonescu, fiind

i el schimbat dup scurt timp. Doar in acest fel ne putemexplica de ceMonitorul Oficial in care s-a publicat decretul de numireal noului ef alServiciuluicare ii schimb i denumirea in ServiciuSpecial de Informaii


51/1112

meniona c Eugen Cristescu il inlocuia pe colonelul IoanNicolaid i nu pecolonelul Ghi tefnescu44.42 Ibidem, f. 89.

43 Ibidem, dosar nr. 17 474, vol. 1, f. 36.44 Numirea s-a fcut prin Decretul nr. 157.357 din 12noiembrie 1940, semnat de generalul23Care era situaia Serviciului ne-a spus Eugen Cristescu inraportul privindOrganizarea i activitatea SSI, aa c nu vom mai struiasupra acestui

aspect, ci vom face apel din nou la documentele de arhivcare aduc un plusde informaie. Indeprtarea greutilor (deconspirri desecii i ageni,distrugerea unei pri din arhiva operativ, atacurile depres tot maivirulente i calomnioase etc.) s-a fcut din mers i gradat.Prin cele trei

reorganizri din noiembrie 1940, ianuarie 1942 i aprilie1943, SSI asuferit profunde transformri structurale, de efectiv, dar ide concepie, faptce ne indreptete s afirmm c iniiatorul i realizatorullor, EugenCristescu, rmane in istoria serviciilor secrete romaneti caun adevrat

reformator i deschiztor de drumuri.Exist ins multe documente care conin aprecieri foartecritice la adresaactivitii lui Eugen Cristescu i mai ales a instituiei pecare a condus-o timp


52/1112

de patru ani. Criticile, uneori chiar cu caracter denigrator,veneau de regulde la agenii obscuri, sau funcionarii mruni aiServiciului, indeosebi din

partea celor care avuseser de suferit sanciuni in urmaabaterilordisciplinare. Deci, dorul de rzbunare, invocat de EugenCristescu, nu odat, in documentele sale cu caracter memorialistic, seconfirm.Ca succesor a lui Moruzov la conducerea Serviciului deInformaii, Eugen

Cristescu a fost permanent comparat cu predecesorul su.Unii dintre vechiilucrtori ai SSI au intocmit rapoarte mai detaliate, atuncicand li s-a cerutdup 23 august 1944, in care activitatea directoruluigeneral este prezentatmai nuanat i in toate cazurile in antitez cu ceea cerealizase Moruzov,

socotit de ei inteligence greeis, vulpea ireat saumonstrul sacru alspionajului i contraspionajului romanesc. Acesteaprecieri poart desigur odoz de subiectivism, iar in multe cazuri se confirmdocumentar. Intr-unraport din 19 aprilie 1949 se fac urmtoarele aprecieri: Inprofesiunea

informaiilor, Eugen Cristescu avea pricepere, dei ooarecare prudenexagerat il fcea fie ca unele informaii s le verifice preamult, lipsindu-leastfel de calitatea noutilor inedite, fie s nu le exploatezedeloc, pentru a


53/1112

nu-i strica bunele raporturi cu diverii fruntai ai vieiipolitice de atunci. Subconducerea sa, informaiile furnizate de SSI erau mairiguros controlate i,

dei la o examinaremai superficial puteau apare ca maivaloroase, totui nuau atins gradul de profunzime pe care-l aveau subMoruzov. Acesta din urm dispuneade numeroi informatori cu care lucra numai direct idintre care, pe unii, nui-a cunoscut nimeni, niciodat. Cristescu ins, avea larandul su un numr

de informatori buni, cu al cror randament se puteaintocmi un buletininformativ zilnic, menit s mulumeasc factorii derspundere din stat, care,de altfel, nu se pricepeau in domeniul informaiilor45.Ion Antonescu, eful statului i Preedintele Consiliului deMinitri, i promulgat dup 3 zilede Regele Mihai, prin Decretul nr. 3.765. La articolul 1

decretul prevedea: Domnul EugenCristescu, directorul Administraiei de Stat, personalului imobilizrii dinMinisterul deInterne, se transfer n interes de serviciu n MinisterulAprrii Naionale, n funcie deDirector General, nsrcinndu-se cu conducerea ServiciuluiSpecial de Informaii, n loculdomnului colonel n rezerv Ioan Nicolaid. Vezi M.O., partea

1, nr. 266 din 12 noiembrie 1940.45 Documentul este nesemnat, deci autorul a cutat s-ipstreze anonimatul. Coninutulacestuia, in detaliile pe care le dezvluie, dovedete cautorul era un apropiat al lui24


54/1112

Traian Borcescu era de prere c: Eugen Cristescu, cat afost ef al SSI,s-a comportat ca un om inelegtor, nu a dat pedepsenemeritate

personalului din subordine, dovedind corectitudine. Era unbun profesionistpe linie de siguran i poliie politic, deoarece aveaexperien i dovediseabilitate46.Adevrul e c in timpul lui Cristescu, SSI a fost reorganizati conceput caun serviciu de informare general a Conductorului

statuluirespectiv amarealului Ion Antonescu. Practic, putem afirma, frteama de a grei, cmcar la o parte din deciziile fundamentale luate deConductorul statuluiroman (cum ar fi de exemplu: alegerea momentuluiconfruntrii cu MicareaLegionar i tactica represiv fa de uneltirile acesteia,

protejarea lideriloropoziiei fa de preteniile germane, ateptareademersurilor fcute de IuliuManiu pentru obinerea unor condiii de armistiiu cat maifavorabile,supravegherea atent a oricror aciuni ntreprinse degermani pe teritoriul romnesc,necesitatea stabilirii unor puni de contact cu Aliaii etc.)

au contribuit iinformaiile furnizate de SSI.Intr-un raport intocmit de cadre specializate din Ministerulde Rzboi, la24 septembrie 1944, se menioneaz urmtoarele aspectelegate de


55/1112

atribuiile generale, personalul, fondurile i materialultehnic al SSI: ServiciulSpecial de Informaii, in forma in care a funcionat pan la23 august 1944,

era un serviciu public, investit cu informaia general ceinteresa conducereastatului. In acest scop, atribuiile sale generale constaudin: procurarea,verificarea i completarea informaiilor externe i interne,conformnecesitilor semnalate de Preedinia Consiliului deMinitri, marele Stat

Major i celelalte autoriti ale statului. Ca personaldispunea de 89 ofieri (dincare 64 activi i 25 de rezerv), 24 subofieri (din care 22activi i 2 derezerv), 502 funcionari bugetari i 302 funcionaridiurniti. Bugetul pe anul1944-1945, alocat de la Preedinia Consiliului de Minitria fost de 560 000

000 lei, in afara fondurilor secrete. Materialul tehnic secompunea din: 3autostaii t.f.f., 2 staii fixe, 3 staii semifixe, 26 staiiportabile, o autostaiede ascultare pe band. La acestea se adaug inventarultehnic din serviciulfotografic, laboratoare i tipografie; 36 Mijloacele delocomoie: 100 turisme,

40 camioane i un atelier de reparat.La fel ca i marile servicii de informaii care au activat intimpul celui de-aldoilea rzboi mondial (OSS-ul american, SOE-ul britanic,NKVD-ul sovietic,


56/1112

Abwehr-ul german) i SSI-ul roman a procedat atat laexploatarea surseloroficiale-deschise (ziare, reviste, cri, hri topografice,emisiuni radio etc.),

cat i la culegerea de informaii prin mijloace clandestine(cuvantultradiional care desemneaz aceast preocupare estespionaj)47.Materialul informativ cules de SSI prin aceste procedee,prin schimbul deCristescu i cunotea multe din intimitile Serviciului.(Arh. SRI, loc cit. dosar nr. 40010, vol. 136, f.

15).46 Ibidem, dosar nr. 192 903, vol. 1, f. 265.47 In cartea sa despre arta informaiilor publicat in 1963celebrul Allan Dulles fost ef al CIApreciza c in forma lui cea mai simpl, spionajul nu estealtceva decat o recunoatere bineconceput i organizat. Vezi Allan Dulles, The Craft ofIntelligence, p. 79.

25informaii cu serviciile similare ale altor state, indeosebi cuAbwehrul, sau cucelelalte instituii militare i civile romaneti, era prelucratde Oficiul destudii i documentare compartiment specializat inanaliza, sinteza iprognoza evenimentelor politico-strategice i militare care

funciona subconducerea unui director adjunct, dar sub directacoordonare a lui EugenCristescu. Se intocmeau buletine de informare caremergeau direct la


57/1112

Preedinia Consiliului de Minitri, i, dup caz, la alteministere, in funcie deproblemele de interes. Un buletin informativ era prezentatde regul in

fiecare zi la ora 12,30 i se compunea din dou capitole:unul referitor laevenimentele interne, iar al doilea cuprindea nouti inproblemeleinternaionale. Sptmanal, sau infuncie de evenimente,era inserat i uncapitol privind mersul operaiilor militare, care se elaboraimpreun cu Biroul

ii din Marele Stat Major, principalul organism de informaiial armatei romane.Pe parcursul a 20-30 de pagini, uneori chiar 50, un buletinde informaii al SSIfcea referiri la situaia economic a rii, la starea despirit a pturilorlucrtoare (muncitori, agricultori, comerciani) sau aminoritilor (cu

precdere cea evreiasc, maghiar, bulgar, ucrainean),activitateapartidelor i organizaiilor politice, in special a celorextremiste - de sorgintelegionar sau comunist , dar i a celor democratice(naional-liberal,naional-rnesc i social-democrat). In dreptul fiecreiinformaii se

meniona credibilitatea sursei prin urmtoarele insemnri:surs sigur,informaie verificat sau neverificat, surs oficial,din presa strin,concluzii oferite de experi etc. Dac adugm i faptul cpe multe din


58/1112

aceste buletine de informare se afl rezoluii olografe alemarealului IonAntonescu, ne dm seama de valoarea acestor documente.Informaiile mai deosebite erau prezentate ins direct de

Eugen Cristescuin cadrul audienelor zilnice pe care le avea la cabinetulmarealului. In zilelecand Conductorul statului lipsea din Bucureti, directorulgeneral al SSI,evita s foloseasc plicurile sigilate trimise prin potaspecial i se deplasa,in funcie de urgen, la locul in care tia c-l poate

contacta direct. Chiar iin perioadele cand era plecat in concediile de odihn, saupentru tratament,Eugen Cristescu rezolva toate problemele mai delicate aleServiciului.Colonelul Ion Lissievici mrturisea c: In vara anului1943, pe timpul catEugen Cristescu s-a dus in concediu, cred prin luna

august, l-am inlocuit laconducerea SSI. Toat corespondena care necesita osoluionare special saunecunoscut de mine, i-o trimiteam la Ploieti, unde se aflan concediu, pentrurezolvare, astfel c de fapt aproape totalitatea chestiunilorce nu aveaulegtur cu Secia I informaii externe, al crui ef eram,

era soluionat deEugen Cristescu48.Faptul c unii foti colaboratori afirmau c informaiilefurnizate de SSI intimpul lui Eugen Cristescu nu atingeau profunzimile derelatare i nici


59/1112


60/1112

face cat mai eficient. De asemenea, Moruzov nu obinuias intocmeascbuletine informative zilnice, ci il informa pe rege, sau pe celce indeplinea

funcia de prim-ministru, direct, in cadrul unor audieneperiodice, ori candera solicitat. In schimb, aparatul condus de Cristescu aactivat In condiii derzboi, cand datele problemelor informative erau cu totulaltele. Ponderea oreprezentau informaiile cu caracter militar i operativ.Pe de alt parte, marealul Ion Antonescu pretindea o

informaie zilnic,atotcuprinztoare i cat mai exact, iar evantaiuldomeniilor de interes eramult mai extins, atat in interior cat i in exterior. Era unom intransigent, nuadmitea nici un fel de indisciplin, erori, sau abateri de laordinele date.Eugen Cristescu, impreun cu intregul su aparat

informativ, trebuia srspund calificat, documentat i cat mai operativ la oricesolicitare dinpartea Conductorului statului. i nu in ultimul rand,trebuie s nu scpmdin vedere c, in vreme de rzboi, apare i se dezvolt unadevrat sindromal spionomaniei, tradus prin cultivarea suspiciunilor c

peste tot miuntrdtori i spioni i ca atare se pot scurge secrete peunde nu te atepi. Deaici a rezultat i preocuparea, aproape obsesiv, a luiCristescu, de a-i


61/1112

proteja mai intai propriul aparat, de a nu fi penetrat deagenii serviciilor deinformaii din rile aflate pe baricada opus intereselorromaneti.

Se mai poate explica i de ce Eugen Cristescu a fostiniiatorul unormsuri deosebite pentru conspirarea cadrelor Serviciului.Fiecare nou angajatprimea un nume conspirativ, sub care era cunoscut petoat durataindeplinirii serviciului. Adevrata identitate era cunoscutnumai de Direcia

personal, de eful seciei sau biroului unde lucra.Conspirativul era folosit intoate ocaziile (semnarea lucrrilor, primirea drepturilormateriale, in relaiilecu colegii, sau relaiile curente de munc)50.La iniiativa lui Cristescu, personalul SSI primiselegitimaii speciale tip,care se pstrau ins la eful seciei sau biroului i erau

trecute cu numelereale. Acetia primeau legitimaiile doar cand aveau deindeplinit sarcinioperative deosebite. Legitimaiile se foloseau numai incazuri excepionale,de for major, atunci cand un lucrtor era arestat de alteorgane cu49 Vezi pe larg la Ion Bodunescu, Ion Rusu-irianu,

Descifrarea unei istorii necunoscute, EdituraMilitar, Bucureti 1979, vo1.III.50 Arh. SRI, fond d, dosar nr. 9604, vol. 5, Cabinet,nenomerotat.27


62/1112


63/1112

E adevrat c, inc de pe vremea lui Moruzov, le erainterzis lucrtorilorServiciului s cunoasc alte sedii decat cele in care-idesfurau activitatea,

neavand voie s mearg in altele sau la reedinadirectorului general.Legtura i corespondenta intre sediile seciilor SSI serealiza de un grup decurieri de pe lang Secretariatul General. Aceast practics-a pstrat i intimpul lui Cristescu, dar aa cum vom vedea, nu s-a pututpreveni

vantoarea de vrjitoare.Totodat, Eugen Cristescu interzisese cadrelor accesul laarhiva secretcentral a SSI i la celelalte depozite de arhiv cu regimspecial (a Poliiei,Siguranei, Marelui Stat Major). Organizase o grup deexperi care efectuatoate cercetrile i investigaiile ce implicau studiul unor

dosare din arhivelesecrete. Tot el a fost i iniiatorul unor msuri foarte strictede paz isiguran a sediilor SSI. A alctuit un corp de pazspecializat care lucra in 3schimburi i coopera cu trei ofieri de serviciu carefuncionau in tur inregim de permanen la comand. Funcia de ofier de

serviciu o indeplineaudoar efii de secii i lociitorii lor, i se efectua intr-unbirou de la SediulCentral.O atenie la fel de important a acordat-o chiar iconspirrii unor


64/1112

activiti particulare a cadrelor SSI. Nu se fceau excursiiin comun i eracomplet interzis ca un salariat s se intereseze de situaiaaltuia, inelegand

prin aceasta unde locuiete, dac e cstorit, dac arecopiii etc.. Inclcareaacestei norme era sever pedepsit i cel ce comitea o astfelde abatere erasancionat drastic52.La iniiativa lui Eugen Cristescu, inc de la inceputulanului 1941, a luatfiin coala de ageni informatori condus de maiorul

Traian Borcescu,eful Seciei a II-a Contrainformaii, care mai indeplinea ifuncia de director51 Arh, NIC., fond, PCM,- SSI, Probleme de personal iorganizare, dosar nr. l/1940.52 Ibidem.28de studii. Aceast coal a pregtit atat ageni informatori

pentru propriulsistem al SSI cat i pentru Poliie, Jandarmerie i Secia aII-a Informaii dinMStM al Armatei53. Pregtirea agenilor informatori sefcea pe grupe despecialiti, cum ar fi: comunism, masonerie, terorism,sabotaj etc. O partedin agenii principali, atat cei care acionau in exterior cat

i cei de pe spaiulintern, erau pregtii individual pentru o mai bunconspirare a identitii icalitii lor. Personalul informativ cuprindea dou categoriidistincte: una


65/1112

lucra acoperit, iar cealalt descoperit. In prima categorieintrau ageniiinformatori propriu-zii, recrutai din mediile sauorganizaiile politice in

cadrul crora urmau s acioneze, in timp ce a douacategorie includea efiiorganelor informative, ageni recrutori etc.Cursanii primeau o instruire general informativ,comun tuturorcategoriilor de misiuni, instructaj care se fcea la sediulcentral i avea odurat de 45 de zile. Dup parcurgerea acestei perioade

urma o specializarepe categorii mari de misiuni (interne i externe) cu aplicaiipractice in teren.Aceast specializarese fcea la diferite centre situate, deregul in regiuneasau cat mai apropiat de mediul in care agentul urma s-idesfoareactivitatea.

Programul de instrire se executa atat dimineaa cat idup-amiaza, cate6 ore zilnic, cu excepia cursului Tehnici informative nteren (filajul), care avea alocate 8ore. Cursurile incepeau la orele 8,30 i se terminau la12,30, fiind reluatepentru inc dou ore intre 16,30 i 18,30. In anumite zile,cursanii executau

program de meditaii sub conducerea inspectorilor destudii nominalizai lafiecare compartiment54. Programa analitic cuprindeaurmtoarele materii:terorism i sabotaj (20 ore); curente politico-sociale dedreapta (16 ore);


66/1112

comunism (20 ore); iredente (16 ore); evrei, emigrare, sectereligioase (16ore); francmasonerie (4 ore); legislaie (40 ore); informaii icontrainformaii

(34 ore); cifru (6 ore); transmisiuni (14 ore); tehnicinformativ de laborator(30 ore); tehnic informativ i contrainformativ in teren(90 ore); armamenti trageri (20 ore)55. Eugen Cristescu recomanda ca acestecursuri s fiepredate de ofieri instructori, cu cea mai bun pregtireprofesional i care

obinuser performane in timpul carierei. Acestora li serecomanda sfoloseasc medoda socratic, un dialog activ i s evideexpunerile lungi,obositoare i pur teoretice. Un interes deosebit trebuiaacordat cultivriicalitilor intelectuale ale cursanilor. Acetia trebuiauinstruii pentru a se

adapta rapid la mediu i la diversele situaii in care s-arputea gsi.Adaptabilitatea trebuia s fie dublat de ceea ce in epocse numea lusagedu monde, adic sim special de observaie, o intuiiedeosebit, mult tact,finee i spirit de discernmant, o mare putere de munci nu in ultimul

rand o solid cultur general i profesional56.Evident, calitile fizice nu puteau lipsi noului agent, eleinsemnand oprestan i o distincie natural, unite cu uurinaexteriorizrii manierelor.53 Arh. SRI, fond d, dosar nr. 8089, f. 2-7.


67/1112

54 Ibidem, dosar nr. 8008, f. 133.55 Ibidem, dosar nr. 7890, vol. 3, f. 92 i urm.56 Ibidem.29

Totodat, agentul SSI trebuia s posede caliti morale deprim rang, osiguran i elegan in inut i comportament, o fireimpasibil care s-ipermit s-i pstreze calmul in orice situaie, rangul ilocul in su insocietate57. Mai mult, curajul fizic i moral trebuiau s fiedublate de

sentimentul datoriei, de o contiin ferm i de undeosebit sentiment alonoarei. Lealitatea i caracterul integru completauportretul ofierului SSI58.O alt mare strdanie a lui Eugen Cristescu a fostconsacrat recrutrii,intririi, dar mai ales protejrii surselor, ca principal mijlocal artei

informaiilor. Acest lucru s-a realizat in timp, datoritpsihozei create duparestarea lui Moruzov i dezvluirilor fcute de ceianchetai. La inceput,Cristescu s-a orientat i a aceptat informatorii voluntari,pe aceia care-i ofereauserviciile in mod benevol sau la propunerea unui angajat alSSI dintr-un

sentiment patriotic, ideologic, religios etc.. Cei mai mulivoluntari au venitdin zonele Ardealului alipite Ungariei, din Basarabia,Bucovina de nord iHera cedate Rusiei Sovietice, din Cadrilaterulincorporat Bulgariei sau din


68/1112

regiunile de frontier.Voluntarii care ajutau SSI, cu toate riscurile asumate, nuprimeau de regul i nici nuateptau vreo recompens material sau moral. Un

exemplu elocvent ilofer cazul cpitanului Radu, eful centrului 4 alAgenturii Teiu, care aveain legtur activ intre 20 i 22 intelectuali din diferitelocaliti, angajai cainformatori interni, fr nici un onorar sau vreorecompens din parteaServiciului59.

Acetia considerau activitatea depus ca o datorie fa dear, in sensulc doreau s contribuie la alungarea cat mai grabnic aocupantului strin.Era sentimentul legitim care i-a determinat in mod similarpe muli patrioi,din alte zone geografice czute prad agresiunilor fasciste,naziste sau

bolevice (ca Frana, Belgia, Olanda, Norvegia, Danemarca,Iugoslavia,Cehoslovacia, Polonia, Grecia, Ucraina, rile Baltice etc.)s sprijine micrilede rezistent, guvernele din exil sau serviciile de informaiidin zonele libere.Facem aceste precizri, intrucat dup 23 august 1944 imult timp dup

aceea, voluntarii SSI au fost considerai unelte oarbe aleregimuluiantonescian, elemente descompuse moral etc., etc., iarcei identificai ausuferit pe nedrept prigoana inchisorilor comuniste. Inschimb, comunitii, care


69/1112

se implicaser in deraierea garniturilor de tren incrcate cupetrol, muniii iprovizii pentru front , au fost decorai ca eroi, pentru c ausabotat maina

de rzboi german, omiandu-se s se spun c, in acelaitimp, sabotaseri pe soldaii romani care gemeau in traneele de laStalingrad, mureau laCotul Donului sau in Stepa Calmuc cu gandul la gliastrbun a Basarabilori codrii voievodali ai Bucovinei. Lipsa acestor sabotaje n-ar fi schimbat

soarta rzboiului, dar ar fi oferit un moment de solidaritatein faa crezuluinaional.Sigur c in randurile voluntarilor nu intrau numai cetenicinstii, dornicis-i sprijine ara la vremuri de restrite. Documentelevremii atestau i57 Ibidem.

58 Ibidem.59 Arh. SRI, dosar nr. 9604.30voluntari care i-au oferit serviciile din dorina de a serzbuna pe fotiiadversari politici sau pe diferite personaliti ale vieiicultural-artistice sauchiar militare. Din aceast cauz, informaiile lor erau

bazate pe opiniipersonale, analize subiective, uneori chiar complet false,motiv pentru carenu se putea pune baz pe veridicitatea lor, fiind de regullipsite de orice


70/1112

valoare operativ pentru SSI. Cand directorul general iiddea seama deacest lucru nu-i indeprta, pentru a nu-i crea noidumani, ci cuta s-i

aae pe unii impotriva altora, capan la urm s seneutralizeze singuri60.Eugen Cristescu a exploatat din plin i aportul informatival unei alte categoriide surse. S o numim de rezerv sau dup o altterminologie agenilsai in conservare. Dar pentru a deveni credibili, seimpune o scurt

explicaie. In primul rzboi mondial, cand, dup campaniadin toamna anului1916, o parte din teritoriul Romaniei a fost ocupat detrupele PuterilorCentrale, armata roman a resimit din plin lipsa unorinformaii de valoareprovenite de la agenturile de rezerv pregtite din timpi instruite in

mod special pentru astfel de situaii.Mihail Moruzov a tras concluziile de rigoare, iar in perioadacare a urmat,a organizat agenturi de rezerv n regiunile pe careipotezele planurilor de campanie,elaborate de Marele Stat Major61, le considerau inta unoragresiuni externe i caurmare puteau cdea vremelnic sub stpanirea strin.

Amplele rapoarteinformative, bine documentate, ale agenturii SSI dinTargu- Mure in toatperioada de ocupaie horthyst (1940-1944), ale reelelordin Cernui i


71/1112

Chiinu sub ocupaiea sovietic (iunie 1940iunie 1941),referitoare la totceea i se intampla in zonele respective, constituie odovad clar c ele

fuseser organizate in timp de pace i bine instruite asupramodului deaciune. Din acest punct de vedere Eugen Cristescu n-aavut nici ocontribuie. El a beneficiat din plin de intuiiile i miestriain artainformaiilor a predecesorului su, Mihail Moruzov.Serviciul Special de Informaii a folosit sistemul

rezidenelor conspirate,care aveau sedii in oraele de reedin ale inuturilor. Pelang sarcinilecontrainformative, rezidenele se ocupau i de aspectelepur informative,trimiand ageni in rile vecine sau in alte spaii de interesgeopolitic,strategic sau militar. efii de rezidenturi erau lucrtori

experimentai aiCentralei, care aveau in subordine 1-3 lucrtori (ageni saudiurniti) i unradist. Agentura dirijat de rezident era cunoscut inCentral numai cunumele conspirativ, rezidentul rspunzand in faa efuluide secie (saudirectorului din Central) pentru autenticitatea

informaiilor furnizate.Ordinele i instruciunile de lucru ale SSI semnate dedirectorul generalatest c unui agent, inainte de a pleca in exterior pentruindeplinirea


72/1112

misiunii informative, i se recomanda in mod expres dectre cei care fceauinstruirea c rostul nostru ca organ informativ, in primulrand, este s

prevenim evenimentele i apoi s le inregistrm pe aceleacare reprezint oimportan deosebit in evoluia unor situaii62 .60 Ibidem.61 Arh. Milit., , fond 948, dosar nr. 406 i dosar nr. 409.62 Arh. SRI, fond d, dosar nr. 8074, f. 32..31Remunerarea agenilor se fcea de ctre rezident din

fondul operativ iconsta in bani sau obiecte. i in acest caz trebuiau repetateregulile stricteiconspiraii. Era complet interzis ca un lucrtor al SSI s fievzut cu uninformator de ctre un alt lucrtor. De aceea, intalnirile sefceau in caseconspirative care, de regul, erau folosite de un singur

lucrtor. Agenturacare se afla in legtura celorlali, aparinand rezidenei, erainut in secret,atat de rezident cat i fa de Central. Numeleinformatorilor erau bineconspirate, nu li se intocmeau dosare, iar lucrtorii careineau legtura cuacetia nu cunoteau adevrata identitate a surselor. Se

considera cu totulanormal ca un ef ierarhic s cear numele informatorilor.Destul de numeroi, infiltrai in diverse instituii, sectoareproductive,organizaii profesionale oculte sau legale, partide politice,secte religioase


73/1112

etc., informatorii SSI aveau un indicativ, iar noteleredactate de ei eraunesemnate i nu aveau nici un semn distinctiv care spoat duce la

identificare. Agentul de legtur era subordonat efului derezidentur.Numai acesta tia de la cine s-a primit informaia, unde aavut loc intalnirea,durata i, cand s-a fixat o nou intalnire, sarcinile trasateetc. Altor cadreintermediare le era complet interzis s se intereseze deaceste probleme. La

efu

Omul de taină al mareşalului

Documents

Transcript of Omul de taină al mareşalului