ffi

A. S. PU$KIN

PE$TI$ORULDEAUR;i alte basme ruseqti

t

RE,GIS

CUPRINSUL

Mirele

Povestea cu un popi gi argatul lul Pica11.;-.....;.;...........r... 11

; i. .:

Povestea ursoaicei........,,;.....*......1..;;'.............:............ .-.-..22

Povestea lui Saltan-impirat, a feciorului siu,vestitul gi viteazul prin{ Ghidon Saltanovici

gi a mindrei domni{e Lebida...........:...............-.-..--...-........27

Basmul cu pescarul gi peqtigorul de aur

Basmul cu domni{a adormiti gi cu cei gapte voinici.......-77

Basmul cocogelului de aur........

j

Ii

i

I

I

I

II

{

I

f

in romdneEte de MIRON RADU PARASCHryESCU

@ Tbate drepturile rezervxte Edlturii REGIS

TeVfax O2I 222 26 16; 07 44 75 65 86

M I REtE

#w

e trei zile incheieteNataqa fuse pieritl,Cind, pe poarti buzna deteA treia zi, buimlciti.

Pirin{ii ei, negustori,O descos neribdltori.Nu-i asculti ea, nici gind,De-abia sufli tremurind.

Tndelung, mumi gi tatiAu ntg:rt-o, i-au dat ghes,

l'iinI ce o lirsir balti:( lrr ttilrtic tru s-au ales.

Nataga iariqi aratlVeseli gi-mbujorati,Cu prietenele eiSti la poarti iar, sub tei.

Cum stitea aqa, in poarti,Cu codanele-mpreuni,O troici-n fa!i, deodatiLe-a zbucnit, ca o furtuni,C-un fllciu ce sta-n picioare

$i mina in goana mareCaii inveli{i cu pituri,Dand pe toati lumea-n lituri.

CAnd e-n dreptul lor, gi-aruncdOchii; NataEa,la fel,

$i-ncremeni ca o stinciPe cAnd, vifor, trece el.

Ea spre casd fuge-n pripi:

- (El e, el! il gtiu eu! (Fpa).El, chiar el e! Alergali,Dragii mei, si nu-l scipafi!>

Ai ei, ascultindu-gi fata,Dau din cap cu intristare:

- <Scumpa mea (o-ntreabl tata),Spune-mi mie, ce te doare ?

Te-a-nfruntat vr'un zurbagiu,Llmuregte-mi si gtiu!>Nataga pe pldns s-a pus,Dar un cuvinfel n-a spus.

A doua zi diminea{i,Hop! o pefitoare-n tindi;Pe Nataga-n slivi o-nalqi,In vorbi cu tatil intri:

- <Voi aveli o marfh, noiMuqtiriu avem, de soi:Un fliciu deEtept, frlos,Nici fdfnos, nici harligos,Cu nimica mai prejos.

Bogat, cu cap, niciodatiNu-l vezi ci se ploconegte,Duce viafi-mbelgugati,Firi pisuri, boieregte.

[-o da scumpei sofioareBlinuri gi mirgiritare,Aur, giuvaericale,

$i mitisuri, qi zarPale.

Cum trecea in troici-aseari,YLzu- n poarti o frumoasi;Ei, bali palma? Pe fecioariN-ai wea si i-o dai mireasi?>La plicinte tot inghite,Vorbind ea pe ocolite,Pe cAnd copilifa, biata,Se perpelea gi nu alta.

Zicetatdl: - <Bine, fie!Cu noroc, Nataga mea,

Si te viz cu cununie,Nu-n ietac tot singurea;N-ai s-ajungi fati bitrini;Pasirea nu cintd-ntr-una'Vine vremea cuib si-gi faci'Puiqorii-n el de-gi bagi.u

Nataga, de zidProPtiti,Vrea o vorbi si mai scoati,Cdnd, de-un hohot zguduiti,Plflnge, ride totodati.Pelitoarea, sdi la ea,

Api rece-i di si bea,

$i cu ce-a rimas in caniO stropegte pe codani.

PlAng ai ei de-amiriciune,Dar Nataga glasu-gi drege:

- <Bine, mi supun, le sPune,

Voia voastri mi-este lege.

Poftiti mirele la nunti,Pregitili mA.ncare multi,Din belgug mied Pregdti{i;$i-omul legii si-l pofti1i.>

- <Cum vrei tu, scump inger, fie!Noi ne-am da 9i viala toatiCa si-fi facem placul lie!,$i-au pornit un chef la toarti!Vine ospefime-aleasi,O aduc Ei pe mireasi,Pling gi cinti-a ei surate,Cdnd qi troica-n zbor se-abate

Cu-al ei mire. Masa-i plini,Zdngilne pahare, suni,Tofi in cinstea lor inchinl,ZarvL, chef gi voie bund.

MIRELEDragi prieteni,la ce, oare,Mireasa mea, ca o floare,Nu mininci nici nu bea?Dupi ce {injegte ea?

Nataga spre el se-ntoarce:

- <SA cerc o destiinuire!Sufletul meu n-are pace,Noapte, zi, pldng in negtire,Mi frimanti un vis riu.>

- u$i ce-!i spune visul tiu?Zice tatdl. Fie-fi mil6,Spune-mi ce-i, scumpi copili?>

- (MA aflam (porni si spuni)Printr-un codru des, in vis;Se-nnopta, gi-un strop de luniPrin nori poarti gi-a deschis;Riticisem din cirare,Niciun zvon prin codrul mare,Se-auze4 doar prin bridetVintul fremitind incet.

Cind, si juri ci nu-i pirere,Iatl-o izbl, din senin.Mi reped gi bat: ticere.

Strig: nimic. Atunci, mi-nchin,imping uga, intru-n casi:Fegnicul ardea pe masi,Mari comori viz strilucind,Numai aur gi argint.>

MIRELE

$i la ce-i vis riu? (o-ntreabi).Asta-nseamnl bogifie.

MIREASAStai, mirite, ci nu-i grabi!...La argint gi-auririe,La zarpale gi covoare,

Jesituri, pdnzeturi rareCdtam uimiti de tot,O vorbi fhri si scot.

Strigite-auzii atunci,Cai in tropot sub Pridvor...Dau degrabd ugii brAnci,

$i m-ascund dupd cuPtor.Multe voci se-aud apoi...Se ivesc doigpe fldcii,$i cu ei o porumbifi,O frumoasl copilili.

Intri toli grimadd-n casi,La icoane nici nu cati,Nu se-nchin6, stau la masiCugma fbri sl gi-o scoati.Sti-n cap fratele cel mare,Cel mic locu-n dreaPta-gi are,

Iar la stAnga, porumbili,Preafrumoasa copili16.

Chiot, larmi, cdntec, ris,Aiureali dequcheati...

MIRELE

$i ce-i riu in tot ce-ai sPus!

Visul bucurie-arati.

MIREASAStai, mirite, ai ribdare!Aiureali, zaw6.mare,Pornit, cheful se-ntirAti,Doar mdndrula-i amirdti,Nu bea, tace, nu imbuci,Lacrimi, doar, giroi virsind;Eljungherul se apuciSi-qi ascufi, fluierA.nd,

$i pe mindra copililiApucAnd-o de cosi{i,O injunghie dintr-o dati$i-i reteazi mina dreapti.

- <Asta (mirele i-a zis)Bazaconie-i, vezi bine!Nu fi tristi de-aga vis,Dragi, crede-mi pe mine!>Ea-l flntegte pin si-i spuie:

- <$i-ist inel din mina cui e?>

Astfel gldsuind mireasa,Sare-n sus intreagi masa.

Iia inelul jos l-arunc6.Pili mirele. Ceilalli,Niuci{i. Se di porunci:

- <Ucigagul siJ lega{i!>Pus in fiare, oblicit,El la moarte-i osindit.I s-a dus Natagei vestea,lar eu terminai povestea!

POVESTEACU UN POPA

SI ARGATUL LUI, PACALA

11

.frD c --/@e ur%

1rr "';stk**^

n pope de lari odati a fost,La minte, cam prostSi-ntr-o dimineafi,Pleaci popa-n piate

$i-i iese-n intAmpinareUn Picali oaregcare,Dar aqa de mult Picall,Ci umbla la nimereall:

- <Ia spune, preasfinte,Cinstite pirinte,

(le mi te-ai sculat in zori{ii-ai pornit-o cilitor?Ai plecat si iscodegtiNiscai slugi si arvunegti?>Popa-i spune: - (Mai fliciu,$tii ce n-ai brodit-o riu!Am nevoie de-un hargat,Dar un priceput biiat,Ca si-mi fie bucitar,$i vizitiu, gi timplar;Daci nu [i-e cu binat,Vreun asemenea hargatPoate qtii tale, bidie,Da'nici prea scump la simbrie!>Pical6-i spune: - <Pirinte,Eu am si-!i slujesc cu cinste,De nidejde qi cu sirg,Iar de vrei si facem tirg,

T2 13

Plata mea pe-un an si fieCa si poci si-[i dau eu lieTrei ghionfi drept in scifhrlie,

Iar tu mieCa simbrie,

in loc de alte foloase,Si-mi dai bucate gustoase!>Chibzuind popa la leafbSe mai scarpini la ceafi,$i o socoteali-qi face:<Ce-o fi vrAnd cu trei scatoalce?>

$i-aduce amintePirinteqtile cuvinte:

<Cine gtie? Cine qtie?

$i-asta-i o iconomie...>

$i-i spune lui Picali: - <Fie!

Dar nici treabi piguboasiDin ist tirgca si nu iasi,Slujba la mine de faci,Si fii harnic gi dibaci!>

La popa-n gospodirie,Picali doarme-n dughie,Cit patru hargafi mininci,Dar cit qapte face munci;Pdni ce casa se scoali,Toate sunt in rdnduiald ;

Calu-nhami, ari locul,in vatri aprinde focul,Cumpiri tot ce-i de lipsi$i deretici pe prispi,Pune ouile la foc,Le cojegte de ghioc.Preuteasa nu mai gtiein ce laude si-l fie,Fata-i prinsi de tanjalnDupi holul de Picali,Iar fincul, cit o suveici,