OLANDAAsezarea geografica

Olanda este asezata intre 50 si 53 grade latitudine nordica si intre 3 si 7 grade longitudine estica.Este tara cea mai dens populata din Europa, o densitate de populatie mai mare se inregistreaza doar in Taiwan si incateva mini-state ca Hong-kong. Olanda se afla pa malul raurilor Rin, Maas si Schelde, rauri care se varsa in Marea Nordului pe teritoriul acestei tari. Aluviunile acestor rauri au creat o delta si o campie uniform neteda. Jumatate din teritoriul tarii se afla sub nivelul marii, numai partea cea mai sudica are o inaltime de 30 m peste nivelul marii. In trecut mare parte a campiei apartine ducatului Holland, actuala regiune a Olandei de Nord si Sud, si in multe limbi obtinand denumirea dupa acest tinut. Coasta este marcata de dune de nisip. Suprafata de pe dune, sau in multe locuri suprafata intre coasta naturala si digurile artificiale este un pamant recuperat de la mare, denumit poldere.

Suprafata

Suprafata aproximativa a Olandei este 41.562km patrati.

Populatia si densitatea populatiei

Populatia Olandei este de aproximativ 15.239.000 locuitori iar densitatea populatiei este de 499 locuitori pe metru patrat.

Capitala ,orasul cel mai mare si limba oficiala

Amsterdam este capitala Olandei si cel mai mare oras din Olanda avand aproximativ 1.091.000 locuitori .Limba oficiala este olandeza .

Produse importate si produse exportate

Cele mai multe produse importate sunt : masinile si utilajele ,produsele textile, autovehicule si utilajele de transport, fonta si oteull, confectiile, alimentele si metalele neferoase. Produsele exportate de Olanda sunt : florile ( in special lalelele fiind tara lalelelor ), utilajele si masinile, produsele chimice, titeiul, carnea, fonta si otelul, zarzavaturile si gazele naturale.

Clima

Vara este calda, temperatura medie a lunii iunie este de 16-17°C , iarna este racoroasa, temperatura medie a lunii ianuarie pe coasta este in jur de 2°C , in interiorul tarii mai scazuta. Masele de aer polar scad in multe ierni temperatura aerului sub temperatura de inghet: cand ninge, canalele si lacurile se acopera cu gheata. Cantitatea anuala de precipitatii este in jur de 800 mm, in tinuturile aflate mai departe de mare este ceva mai mica.

Industria

Olanda este o tara cu o industrie moderna si dezvoltata. Principalele ramuri industriale sunt : industria constructoare de masini, electronica, producerea titeiului, constructia de nave si avioane, productia otelului, a produselor textile, a mobilei si a hartiei, a confectiilor si a berii. Amsterdamul este centrul mondial al prelucrarii si al comertului cu diamante. Industria grea: rafinarea petrolului, fabricile de otel si constructoare de masini se concentreaza in zona de coasta, mai ales in Rotterdam. Sunt foarte populare cascavalurile, produsele de cacao si de ciocolata, trabucurile, conservele de legume, ginul in Olanda.

Pag. 1 / 3

OLANDAAgricultura

Din totalul suprafetei tarii 27% este pamant cultivat, alte 32% sunt utilizate ca pasuni, iar 9% sunt paduri. Agricultura foarte moderna, intensiva si foarte productiva ocupa 4% din forta de munca si produce 4% din produsul intern brut.Cea mai dezvoltata ramura este cresterea vitelor prin pasunat, dar in multe locuri si cultivarea floriilor ocupa un loc important. In cantitati mari se produc cartoful, sfecla de zahar si cerealele. Pe poldere cresc peste 4,5 milioane vaci de lapte. Olanda se afla pe locul cinci in Europa la productia de unt, pe locul al patrulea la productia de cascaval iar pe locul unu in productia de bulbi de flori.Pe multe poldere se cultiva lalele, zambile si crini, mai ales in zonele Leiden si Haarlem, de unde anual se exporta milioane de bulbi de flori. Un produs important de export constituie zarzavaturile pentru salate, cultivata in general in sere.

Obiceiuri de sarbatori

Focurile de pasti -se fac a doua zi de Pasti, mai ales in estul tarii,se mananca oua fierte si se aprind focuri uriase

Luilak - 'sarbatoarea lenesilor' - in simbata dinaintea Inaltarii. In Zaanstreek mai ales, se merge seara (noaptea) pe strazi si se da desteptarea somnorosilor. Mai demult se foloseau pentru 'ceremonii' urzici si se purtau crengi inverzite. Acum au mai ramas doar doua 'simboluri vegetale': cei care umbla pe strada cu luilak-ul rup (distrug) plante din gradinile vecinilor, iar in Zaanstad si in Almere se organizeaza o piata de plante de gradina, terasa si balcon.

Schaapscheerdersfeest - tunsul oilor - la inceputul verii (iunie). Intr-un tarc construit in mijlocul satului (sau pe o campie) se aduc oi care sunt tunse pe loc de 'tunzatori' de meserie. Uneori se organizeaza concursuri, alteori pot sa incerce si spectatorii sa tunda o oaie.

Carnavalul - cele trei zile de la inceputul postului Pastelui (cu 40 de zile inainte de Paste, deci) care se serbeaza din plin in sudul Olandei si mai modest prin alte zone. Oameni costumati, Printul Carnavalului, care preia, pentru trei zile, functia de primar al localitatii, care si ea capata nume carnavalesc.

Bloemencorso - caravana florilor - primavara. Cel mai mare bloemencorso este cel din Bollenstreek.Vehicule impodobite cu flori, decoratiuni imense din flori naturale, o parada impresionanta de culoare si parfum.

Sint-Maarten - pe 11 noiembrie. Copiii umbla, pe la lasatul serii, din casa in casa, cu felinare aprinse, cinta un cintecel si primesc in dar dulciuri.

Sinterklaas - Mos Nicolae, in Olanda cel care aduce cadouri, cum e la noi Mos Craciun. Se serbeaza pe (sau in jur de) 6 decembrie diferit in diferite familii olandeze dar, in general, se serbeaza cu cadouri, poezii, surprize si, uneori, chiar si cu mincare si bautura din belsug.

Pag. 2 / 3

OLANDAMancaruri specifice Olandei

Clatite olandeze cu mere

Ingrediente1 mar acrisor2 linguri untAluat1 ou100 gr faina alba200 ml lapte2 linguri unt topit1 priza sare2 linguri zaharPentru ornatzahar aromat: 2 linguri cu varf zahar pudra + 1 lingurita scortisoara + 1/2 lingurita cuisoare macinatesirop de zahar (sau sirop de artar, miere, smanatana)Portii: 2

PreparareSe bate oul bine impreuna cu zaharul, folosind telul. Se adauga laptele si se omogenizeaza. Se adauga faina si se amesteca bine. Se adauga sarea si untul topit.Marul se curata de cotor. Se curata apoi de coaja si se taie rondele subtiri.Intr-o tigaie larga (de 26 cm diametru) se incinge 1 lingura de unt, la foc mediu. Se aseaza frumos feliile de mere, fiindca ele vor fi "fata" clatitei. Se prajesc 1 minut, apoi se intorc. Imediat ce le-ati intors, turnati aluat peste mere (2 polonice). Aluatul nu trebuie sa fie gros, dar sa fie suficient astfel incat sa acopere merele. Daca raman gauri in aluat, nivelati-l cu dosul unei linguri. Prajiti clatita timp de aprox 3-4 minute, pana deasupra aluatul este inchegat. Puteti verifica asta atingand aluatul cu degetul in cateva locuri iar daca nu va ramane aluat pe deget e ok.Intoarceti clatita folosind o farfurie mai larga decat tigaia. Coaceti pe a doua parte inca 2 minute.Si o tigaie dubla este ideala pentru aceste clatite, se intorc usor, insa si metoda cu farfuria functioneaza bine, trebuie sa fiti doar atenti sa faceti miscarea de intoarcere rapid.Pudrati cu zahar aromat si stropiti cu sirop de zahar.Repetati operatiunile si pregatiti a doua clatita.

Erwtensoep ( supa olandeza de mazare )

Ingrediente300 gr kaizer 4 cartofi 1 praz 2-3 felii telina radacina 1 ceapa mica 3 catei usturoi 2 frunze dafin 500 gr mazare(eu am pus de la conserva, se poate folosi si proaspata sau congelata) sare, piper, boia

PreparareKaizerul se taie felii, ceapa se curata si se cresteaza in 4. Se pune intr-o oala 1 litru apa si se adauga kaizerul, ceapa, usturoiul si dafinul. Se lasa la fiert la foc mediu 20-30 minuteCand kaizerul e fiert, se scoate din supa, iar ceapa, usturoiul si dafinul se arunca.Intre timp curatam legumele si taiem cartofii si telina cuburi, prazul rondele. In supa ramasa se pun aceste legume la fiert, tot cam 20 minute.Kaizerul fiert se taie felii mai mici sau cuburi.Cand legumele sunt fierte se scurg de supa. Nu aruncati supa, trebuie sa va ramana cam o cana de supa. Legumele se fac piure.Punem piureul din nou in oala, condimentam cu sare, piper si boia si punem la fiert la foc mic spre mediu. Adaugam incet supa in piure, amestecand continuu. Dureaza cam 5 minute.Scurgem mazarea. * Daca faceti cu mazare proaspata, dupa ce ati scos legumele din supa puneti mazarea la fiert, adaugati inca putina apa si lasati la fiert. Apoi scurgeti mazarea si continuati in mod normal reteta.Adaugam mazarea si kaizerul bucatele in mancare si mai lasam sa dea un clocot.Se serveste ca atare sau cu carnati prajiti.

HutspotIngrediente500 gr cartofi (4 cartofi potriviti)250 gr ceapa (2 cepe medii)250 gr morcovi (2 morcovi mari)50 gr unt50 ml lapte caldut2 catei usturoi2 foi dafin1 varf cutit nucsoarasare, piperPortii: 2-3

PreparareCartofii si morcovii curatati se taie in bucati mari si se pun la fiert in apa cu sare si frunzele de dafin.Cat fierb, se toaca ceapa marunt si se caleste cu usturoiul intreg, in uleiul incins pana se inmoaie, dar nu lasati sa se caramelizeze.Se scot morcovii fierti din oala si se pun peste ceapa, se adauga piper si se mai caleste totul cateva minute. Se arunca usturoiul.Se scurg cartofii si se pun intr-un bol. Peste ei se toarna ceapa si morcovii sotati, se condimenteaza cu sare si nucsoara si se strivesc bine cu instrumentul pentru facut piure. Acest piure nu trebuie facut fin, ca si cel de cartofi, e ok sa ramana bucatele de legume prin el.Se adauga untul si laptele si se mai striveste pana se incorporeaza bine. Se gusta piureul de sare si piper. Se serveste imediat cu orice carne prajita, in special carnaciori.

Pag. 3 / 3