Ofensiva Cultural@ B@n@]ean@ Palmaresul Cultura, ca ... fileCorespondenþã. Traduceri. Folclor;...
1
12 Supliment al periodicului regional OFENSIVA ECONOMICO-FINANCIAR~ Ofensiva Cultural@ B@n@]ean@ Societatea româneascã are nevoie de artã ºi culturã, doar acestea putând - coroborate cu educaþia - sã determine dezvoltarea responsabi- litãþii ºi spiritului civic, astfel încât cetãþenii sã poatã resimþi beneficiile libertãþilor individuale ºi colective. Pentru aceasta, cultura, în sens larg, trebuie sã stea la baza oricãrui proces de edu- care, de pregãtire ºi dezvoltare profesionalã. Cultura este o sursã de bunãstare, nu doar spiritualã, ci ºi materialã - patrimoniul cultural naþional reprezentând o inestimabilã resursã. Tocmai din acest motiv, sincronizarea dezvoltã- rii dinamice a patrimoniului cultural imaterial (prin festivaluri, manifestãri culturale naþionale ºi inter- naþionale ºi, mai ales, prin creaþia vie) ºi a conser- vãrii patrimoniului construit ar trebui sã reprezinte principala urgenþã a politicii culturale publice, vectorii sãi fiind cuprinºi într-o Strategie Naþio- nalã pentru Dezvoltarea Culturii. Finanþarea cul- turii fiind o prioritate pentru Consiliul Judeþean Timiº, pregãtim Strategia culturalã a judeþului Timiº pentru 2018-2021. Acþionând ºi în 2017 în sensul celor mai sus afirmate, prin Agenda cultural-artisticã ºi de tineret a CJT au fost finanþate activitãþi culturale dintre cele mai reprezentative: Festivaluri ºi evenimente de muzicã, teatru, film, folclor, poezie dialectalã bãnãþea- nã etc.: Festivalul Internaþional „Timorgelfest” - Zilele muzicii de orgã; Festivalul Internaþional de Muzicã Nouã „Intrada”; Gala Blues-Jazz „Kamo”; Gala Internaþionalã de Jazz; Festivalul internaþio- nal de jazz Gãrâna; Sabotage Festival; Revolu- tion Festival; Festivalul „Rock la Mureº”; Festiva- lul „Plai”; Festivalul Muzicii Clasice; Concertul simfonic în Peºtera Româneºti; Concursul inter- naþional de canto „Sabin V. Drãgoi” - Secþiunea „Young”; Festivalul naþional de creaþie ºi interpre- tare „Un copil, o stea”; Festival ºi cursuri de mu- zicã veche; Tabãra de cercetare ºi valorificare a folclorului coregrafic românesc; Festivalul Inter- naþional de Folclor „Ana Lugojana”; Festivalul Internaþional de Folclor „Joc ºi cântec la izvoare”; Festivalul de datini, colinde ºi obiceiuri de iarnã; Festivalul-concurs de coregrafie „Hora”; Festiva- lul folcloric „Laleaua Pestriþã”; Nedeea românilor de pretutindeni; Festivalul-concurs naþional „Ma- riana Drãghicescu”; Festivalul de poezie în grai „Licã Lãzãrescu ºi Radu Georgescu”; Festivalul internaþional de interpretare a poeziei în grai strã- bun ºi folclor autentic „ªtefan Pãtruþ”; Tabãra DKMT de creaþie ºi pãstrare a tradiþiilor la români; Ziua internaþionalã a iei româneºti; Festivalul por- tului românesc; Festivalul European de Teatru Cultura, ca instrument al definirii identit@]ii na]ionale, dar }i al includerii sociale „Eurothalia”; Festivalul Internaþional de Film „Timishort”; Festivalul filmului de umor; Expoziþii ºi târguri: Salonul internaþional de caricaturã de presã; „Lemnul de dincolo de cer” (proiect de promovare a bisericilor de lemn din zona Fãgetului); Expoziþia „Eugen de Sa- voya - armata imperialã”; Salonul internaþional de invenþii ºi inovaþii „Traian Vuia”; Târgul de carte „Orizonturi Universitare”; Editãri de carte: Concursul de literaturã dialectalã „Marius Munteanu”; Atlasul etnografic al judeþului Timiº - vol. VI, Zona Jimbolia; Antolo- gia poeziei bãnãþene; Timiºul nobiliar; In hono- rem magistri - Doina Bogdan-Dascãlu; Eugen Todoran. Scrieri. II. Studii ºi articole; Ioan Popo- vici Bãnãþeanul. Scrieri. II. Liricã. Publicisticã. Corespondenþã. Traduceri. Folclor; Enciclopedia arhitecþilor din Banat 1700-1990; Istoria artei fotografice din Banat între 1839-1918. Identitãþi vizuale în era modernitãþii; Revista „Licurici” - publicaþie a copiilor din Euroregiunea DKMT; Personalitãþi bãnãþene în filatelie. Fie cã aceste activitãþi finanþate de CJT s-au desfãºurat în comunele din judeþ, fie cã au avut ca loc de desfãºurare municipiul Timiºoara, toate au avut ca principal obiectiv etalarea valo- rilor patrimoniului cultural local ºi zonal, precum ºi evidenþierea necesitãþii de manifestare prin culturã a comunitãþilor. dr. Adela POPA, ºef Serviciu Culturã, Învãþãmânt, Minoritãþi ºi Sport al CJ Timiº Palmaresul Suzanei F$nt$nariu În 2017, S.F. a obþinut încã trei confirmãri ale valorii incontestabile a operei sale: Medalia de Aur oferitã de Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaºi, ca urmare a participãrii la proiectul expoziþional „Euro Invent Iaºi, Romania- European exhibition of creativity and innovation”, cu gravura „Eliptical universe”; Premiul „Mircea Ionescu-Quintus” la Bie- nala internaþionalã de gravurã „Iosif Iser” din Ploieºti, acordat de Muzeului Judeþean de Artã Prahova, pentru xilogravura „Manuscris I”; Premiul I la ediþia a V-a a Bienalei de gra- vurã „Gabriel Popescu”, organizatã de Consiliul Judeþean Dâmboviþa ºi Complexul Naþional Mu- zeal „Curtea Domneascã” din Târgoviºte, pentru xilogravura „Toamna Ruxandei - in memoriam”. Dacã aceste trei distincþii nu v-au convins, iatã lista premiilor sale naþionale (selecþie): 1976 - Premiul I, Bucureºti; 1977 - Premiul Tineretului, Cluj; 1978 - Premiul II, Bucureºti; 1980 - Marele Premiu „Voroneþiana”, Suceava; 1996 - Premiul ºi Medalia Centenar Blaga, Cluj-Napoca; 1998 ºi 2000 - Premiul „Catul Bogdan”, Arad; 1999 - Pre- miul Uniunii Artiºtilor Plastici; 2000 - Ordinul Naþio- nal „Pentru Merit” în grad de „Cavaler”, Bucureºti; 1997 - Diplomã de onoare, Academia de Arte Vizuale Cluj-Napoca; 2004 - Premiul Revistei „Ra- muri”; 2006 - Nominalizare Marele Premiu UAP; 2009 -Diploma de Excelenþã, Primãria Timiºoara; 2009 - Nominalizare Ministerul Culturii, „Premiul Naþonal pentru Artã”; 2009 - Diploma de Excelen- þã Nobilis Ancilla Collorum et Visionum, UVT; 2009 - Premiul Pro Cultura Timisiensis, Timiºoara; 2009 - Marele Premiu Primus inter Pares, Timi- ºoara; 2010 - Premiul revistei „Contact internaþio- nal”, Iaºi; 2011 - Diploma de Excelenþã, Facultatea de Arte ºi Design Timiºoara; 2011 - Diploma Meritum, Universitas Occidentalis Timisiensis; 2011 - „Premiul special al juriului”, Târgoviºte; 2012 - Premiu pentru graficã experimentalã, Iaºi; 2012 - Premiul MIX-SATB, Bucureºti; 2012 - „Cetãþean de onoare” Baia, jud. Suceava; 2012 - Diploma de onoare pentru întreaga activitate desfãºuratã în slujba artelor ºi frumosului - Primã- ria Cãlãraºi; 2012 - Premiul I, Bienala de gravurã „Gabriel Popescu” Târgoviºte; 2013 - Medalia Memorialul Revoluþiei Române, Timiºoara; 2014 - Diploma de Excelenþã pentru întreaga activitate universitarã, 70 ani de la înfiinþarea UVT; 2015 - Diploma de Excelenþã pentru îmbogãþirea patri- moniului Muzeului de Artã din Iaºi; 2015 - Pre- miul I, Bienala Naþionalã de Artã Plasticã Piatra- Neamþ; 2016 - Diploma ºi Medalia „Gabriel Po- pescu - 150 ani de la naºterea gravorului”. Vãzând pedanteria cu care-ºi administreazã ºi îºi promoveazã victoriile pe piaþa evenimentelor expoziþionale de artã, un cârcotaº ar putea afirma cã Suzana Fântânariu este vanitoasã. Aº spune cã este vorba, mai degrabã, despre o realistã conºtiinþã a valorii de sine. Aº spune cã este vorba despre o responsabilã consolidare a fundamen- tului motivaþional pentru continuarea „drumului”. Nu doar mai departe. Mai sus... Iatã ºi lista premiilor internaþionale (selecþie): 1982 - Premiul „Ex-Equo”, Banska-Bistrica, Cehos- lovacia; 1992 - Premiul I, Paris, Franþa; 1993 - Pre- miul II, Maastricht, Olanda; 1997 - Premiul I, Sha- rajah, E.A.U.; 1998 - Medalia de Argint, Beijing, China; 1999 - Premiul de achiziþie, Trois Rivieres, Canada; 2000 - Premiul Asociaþiei Artiºtilor din Boemia de Sud, Ceske Budejovice, Cehia; 2003 - Premiul de Excelenþã, Beijing, China; 2003 - Pre- miul I, Gornji Milanovac, Serbia; 2011 - Menþiune de onoare, Istanbul, Turcia; 2012 - Trienala interna- þionalã de gravurã, Grenchen, Elveþia - Art limited- multiple (selecþie 55 xilogravuri); 2013 - Marele Premiu al Ministerului Culturii, Chiºinãu, Republica Moldova; 2015 - Diplomã de onoare a Ministerului Culturii, Chiºinãu, Republica Moldova. Cine e Suzana Fântânariu Nãscutã în 15.09.1947, la Baia, în judeþul Suceava, a absolvit Institutul de Arte Plastice „Ioan Andreescu” din Cluj-Napoca. În 1985, a beneficiat de o Bursã de studii la Academia di Romania din Roma, Italia, iar în 2005 a beneficiat de Bursa „Con- stantin Brâncuºi” la Cité Internationale des Arts din Paris, Franþa. Din 2013, prof.univ.dr. Suzana Fântânariu este coordonator de doctorate la Facultatea de Arte ºi Design a Universitãþii de Vest din Timiºoara. Doctor Honoris Cauza al Universi- tãþii de Arte „George Enescu” din Iaºi. S.F. a avut 56 de expoziþii personale în þarã ºi în strãinãtate: Roma - Italia; Mödling, Klagen- furt - Austria; Wassenaar, Utrecht - Olanda, Paris - Franþa; Sharjah - Emiratele Arabe Unite; Buda- pesta, Sopron - Ungaria; Oyama Cyty, Saitama - Japonia; Bucureºti, Timiºoara, Iaºi, Craiova, Arad, Lugoj, Fãlticeni, Tg.Jiu - România. A participat la peste 300 de expoziþii de grup în þarã ºi strãinãtate A participat la bienale ºi trienale internaþionale de gravurã (selecþie): Banska-Bistrica - Cehoslo- vacia; Freiburg, Berlin - Germania; Grenchen, Win- terthur - Elveþia; Bharat-Bhavan, India; Paris, Cha- malieres, Saint-Quentin, Saint-Maur ºi Toulouse - Franþa; Cracovia, Wroclaw, Katowice,Torun, Jele- nia Gora, Majdanek - Polonia; Varna ºi Gabrovo - Bulgaria; Torino - Italia; Maastricht - Olanda; Bel- grad - Iugoslavia; Ljublijana - Slovenia; Tokio, Kochi, Yokohama - Japonia; Ibiza, Caixa-Ourense - Spa- nia; Seoul - Koreea; Sharjah, Dubai - E.A.U.; Buda- pesta, Györ, Miskolc - Ungaria; Kuala-Lumpur - Malaysia; Trois-Rivieres, Quebec - Canada; Cairo - Egipt; Beijing, Qingdao, Guanlan - China; Graz - Austria; Cacak - Serbia; Podgorica - Muntenegru; Bitola, Skopje - Macedonia; Falu - Suedia; Istan- bul - Turcia; Bucureºti - România. În loc de concluzii Întrucât spaþiul restrâns al acestei pagini de ziar ne împiedicã sã transcriem toate enumerãrile din CV-ul artistei, vã propun sã-l ascultãm pe re- putatul plastician ºi critic de artã Ciprian Radovan: „Suzana Fântânariu este un ilustru reprezentant al artei vizuale contemporane româneºti, artistã de mare prestigiu, polivalentã, care practicã, cu multã implicare inventivã ºi sensibilã, o artã bi- ºi tridimensionalã, dincolo de conveþii, nu arareori expresia exploratorie a unui dramatism existenþial tulburãtor sau, la cealatã extremã, a unei melanco- lice visãri. Plãcerea unui joc major, un fel de elibe- rare interioarã, are în anii din urmã o densã consis- tenþã, fiind precedatã de o excepþionalã recunoaº- tere internaþionalã a valorii sale de grafician, deci de o riguroasã ºi extrem de competentã deservire a ceea ce, cu ataºata sa credinþã de distins pro- fesionist-profesor, creator de ºcoalã ºi protector a numeroºi discipoli, denumeºte pe drept xilogra- vura matrice stilisticã.” A consemnat Marius T. MORARIU Victor Neumann a lansat la Târgul de carte Gaudeamus patru cãrþi: „Tentaþia lui Homo Euro- paeus”; „Geneza ideilor moderne în Europa Cen- tralã ºi de Sud-Est”; „Ideologie ºi Fantasmagorie”; „Neam, Popor sau Naþiune?”; „Conceptualizarea istoriei ºi limitele paradigmei naþionale”. La lansare au participat acad. Rãzvan Theodorescu ºi prof.dr. Adrian Cioroianu, care au evidenþiat meritele ºtiinþifice ale istoricului timiºorean, rezultatele noi ale cercetãrilor sale, valoarea naþionalã si europeanã a scrierilor sale. Academicianul Rãzvan Theodorescu a folosit prilejul pentru a anunþa cã, datã fiind activitatea de excepþie a autorului, l-a recomandat Acade- miei Române ca membru. Cine este Victor Neumann Nãscut la Lugoj, a absolvit liceul la Ineu - Arad. ªi-a luat licenþa în istorie la Universitatea „Babeº-Bolyai” din Cluj, sub coordonarea prof.dr. Pompiliu Teodor, ºi doctoratul la Universitatea Bucureºti, sub coordonarea acad. Rãzvan Theo- dorescu. Are studii postdoctorale la universitãþi ºi institute din Berlin, Bonn, Paris, Viena, Buda- pesta, Amsterdam-Wassenaar, Washington. V.N. este profesor universitar, titular al cur- surilor de „Istoria modernã a Europei” ºi „Istoria modernã a României” la Facultatea de Litere, Istorie ºi Teologie a Universitãþii de Vest din Timi- ºoara. Din 2008, coordoneazã ªcoala Doctoralã de Istorie Conceptualã „Reinhart Koselleck”, rea- lizatã în cooperare cu prof.dr. Armin Heinen de la Institutul de Istorie al Universitãþii Aachen, pe baza unui proiect româno-german. V.N. este director al Centrului de Studii Avansate în Istorie al Universitãþii de Vest din Timi- ºoara ºi al Muzeului de Artã Timiºoara. V.N. este profesor invitat la: universitãþi din Europa (Aarhus, Angers, Belgrad, Bielefed, Bucureºti, Madrid, Paris, Sofia, Viena) ºi SUA (Atlanta, Athens, Washington). M.T. M. Timi}oara va avea ^nc@ un academician
Transcript of Ofensiva Cultural@ B@n@]ean@ Palmaresul Cultura, ca ... fileCorespondenþã. Traduceri. Folclor;...
![Page 1: Ofensiva Cultural@ B@n@]ean@ Palmaresul Cultura, ca ... fileCorespondenþã. Traduceri. Folclor; Enciclopedia arhitecþilor din Banat 1700-1990; Istoria artei fotografice din Banat](https://reader042.fdocumente.com/reader042/viewer/2022040313/5e0ceba76c57b33d9b1ba370/html5/page/1.jpg)
12 Supliment al periodicului regional OFENSIVA ECONOMICO-FINANCIAR~
Ofens iva Cu l tura l@ B@n@]ean@
Societatea româneascã are nevoie de artãºi culturã, doar acestea putând - coroborate cueducaþia - sã determine dezvoltarea responsabi-litãþii ºi spiritului civic, astfel încât cetãþenii sãpoatã resimþi beneficiile libertãþilor individuale ºicolective. Pentru aceasta, cultura, în sens larg,trebuie sã stea la baza oricãrui proces de edu-care, de pregãtire ºi dezvoltare profesionalã.
Cultura este o sursã de bunãstare, nu doarspiritualã, ci ºi materialã - patrimoniul culturalnaþional reprezentând o inestimabilã resursã.Tocmai din acest motiv, sincronizarea dezvoltã-rii dinamice a patrimoniului cultural imaterial (prinfestivaluri, manifestãri culturale naþionale ºi inter-naþionale ºi, mai ales, prin creaþia vie) ºi a conser-vãrii patrimoniului construit ar trebui sã reprezinteprincipala urgenþã a politicii culturale publice,vectorii sãi fiind cuprinºi într-o Strategie Naþio-nalã pentru Dezvoltarea Culturii. Finanþarea cul-turii fiind o prioritate pentru Consiliul JudeþeanTimiº, pregãtim Strategia culturalã a judeþuluiTimiº pentru 2018-2021.
Acþionând ºi în 2017 în sensul celor maisus afirmate, prin Agenda cultural-artisticã ºi detineret a CJT au fost finanþate activitãþi culturaledintre cele mai reprezentative:
Festivaluri ºi evenimente de muzicã,teatru, film, folclor, poezie dialectalã bãnãþea-nã etc.: Festivalul Internaþional „Timorgelfest” -Zilele muzicii de orgã; Festivalul Internaþional deMuzicã Nouã „Intrada”; Gala Blues-Jazz „Kamo”;Gala Internaþionalã de Jazz; Festivalul internaþio-nal de jazz Gãrâna; Sabotage Festival; Revolu-tion Festival; Festivalul „Rock la Mureº”; Festiva-lul „Plai”; Festivalul Muzicii Clasice; Concertulsimfonic în Peºtera Româneºti; Concursul inter-naþional de canto „Sabin V. Drãgoi” - Secþiunea„Young”; Festivalul naþional de creaþie ºi interpre-tare „Un copil, o stea”; Festival ºi cursuri de mu-zicã veche; Tabãra de cercetare ºi valorificare afolclorului coregrafic românesc; Festivalul Inter-naþional de Folclor „Ana Lugojana”; FestivalulInternaþional de Folclor „Joc ºi cântec la izvoare”;Festivalul de datini, colinde ºi obiceiuri de iarnã;Festivalul-concurs de coregrafie „Hora”; Festiva-lul folcloric „Laleaua Pestriþã”; Nedeea românilorde pretutindeni; Festivalul-concurs naþional „Ma-riana Drãghicescu”; Festivalul de poezie în grai„Licã Lãzãrescu ºi Radu Georgescu”; Festivalulinternaþional de interpretare a poeziei în grai strã-bun ºi folclor autentic „ªtefan Pãtruþ”; TabãraDKMT de creaþie ºi pãstrare a tradiþiilor la români;Ziua internaþionalã a iei româneºti; Festivalul por-tului românesc; Festivalul European de Teatru
Cultura, ca instrument aldefinirii identit@]ii na]ionale,
dar }i al includerii sociale
„Eurothalia”; Festivalul Internaþional de Film„Timishort”; Festivalul filmului de umor;
Expoziþii ºi târguri: Salonul internaþionalde caricaturã de presã; „Lemnul de dincolo decer” (proiect de promovare a bisericilor de lemndin zona Fãgetului); Expoziþia „Eugen de Sa-voya - armata imperialã”; Salonul internaþionalde invenþii ºi inovaþii „Traian Vuia”; Târgul decarte „Orizonturi Universitare”;
Editãri de carte: Concursul de literaturãdialectalã „Marius Munteanu”; Atlasul etnografical judeþului Timiº - vol. VI, Zona Jimbolia; Antolo-gia poeziei bãnãþene; Timiºul nobiliar; In hono-rem magistri - Doina Bogdan-Dascãlu; EugenTodoran. Scrieri. II. Studii ºi articole; Ioan Popo-vici Bãnãþeanul. Scrieri. II. Liricã. Publicisticã.Corespondenþã. Traduceri. Folclor; Enciclopediaarhitecþilor din Banat 1700-1990; Istoria arteifotografice din Banat între 1839-1918. Identitãþivizuale în era modernitãþii; Revista „Licurici” -publicaþie a copiilor din Euroregiunea DKMT;Personalitãþi bãnãþene în filatelie.
Fie cã aceste activitãþi finanþate de CJTs-au desfãºurat în comunele din judeþ, fie cã auavut ca loc de desfãºurare municipiul Timiºoara,toate au avut ca principal obiectiv etalarea valo-rilor patrimoniului cultural local ºi zonal, precumºi evidenþierea necesitãþii de manifestare princulturã a comunitãþilor.
dr. Adela POPA, ºefServiciu Culturã, Învãþãmânt,Minoritãþi ºi Sport al CJ Timiº
PalmaresulSuzanei
F$nt$nariu
În 2017, S.F. a obþinut încã trei confirmãri alevalorii incontestabile a operei sale:
Medalia de Aur oferitã de Universitatea„Al.I. Cuza” din Iaºi, ca urmare a participãrii laproiectul expoziþional „Euro Invent Iaºi, Romania-European exhibition of creativity and innovation”,cu gravura „Eliptical universe”;
Premiul „Mircea Ionescu-Quintus” la Bie-nala internaþionalã de gravurã „Iosif Iser” dinPloieºti, acordat de Muzeului Judeþean de ArtãPrahova, pentru xilogravura „Manuscris I”;
Premiul I la ediþia a V-a a Bienalei de gra-vurã „Gabriel Popescu”, organizatã de ConsiliulJudeþean Dâmboviþa ºi Complexul Naþional Mu-zeal „Curtea Domneascã” din Târgoviºte, pentruxilogravura „Toamna Ruxandei - in memoriam”.
Dacã aceste trei distincþii nu v-au convins,iatã lista premiilor sale naþionale (selecþie): 1976 -Premiul I, Bucureºti; 1977 - Premiul Tineretului,Cluj; 1978 - Premiul II, Bucureºti; 1980 - MarelePremiu „Voroneþiana”, Suceava; 1996 - Premiul ºiMedalia Centenar Blaga, Cluj-Napoca; 1998 ºi2000 - Premiul „Catul Bogdan”, Arad; 1999 - Pre-miul Uniunii Artiºtilor Plastici; 2000 - Ordinul Naþio-nal „Pentru Merit” în grad de „Cavaler”, Bucureºti;1997 - Diplomã de onoare, Academia de ArteVizuale Cluj-Napoca; 2004 - Premiul Revistei „Ra-muri”; 2006 - Nominalizare Marele Premiu UAP;2009 -Diploma de Excelenþã, Primãria Timiºoara;2009 - Nominalizare Ministerul Culturii, „PremiulNaþonal pentru Artã”; 2009 - Diploma de Excelen-þã Nobilis Ancilla Collorum et Visionum, UVT;2009 - Premiul Pro Cultura Timisiensis, Timiºoara;2009 - Marele Premiu Primus inter Pares, Timi-ºoara; 2010 - Premiul revistei „Contact internaþio-nal”, Iaºi; 2011 - Diploma de Excelenþã, Facultateade Arte ºi Design Timiºoara; 2011 - DiplomaMeritum, Universitas Occidentalis Timisiensis;2011 - „Premiul special al juriului”, Târgoviºte;2012 - Premiu pentru graficã experimentalã, Iaºi;2012 - Premiul MIX-SATB, Bucureºti; 2012 -„Cetãþean de onoare” Baia, jud. Suceava; 2012 -Diploma de onoare pentru întreaga activitatedesfãºuratã în slujba artelor ºi frumosului - Primã-ria Cãlãraºi; 2012 - Premiul I, Bienala de gravurã„Gabriel Popescu” Târgoviºte; 2013 - MedaliaMemorialul Revoluþiei Române, Timiºoara; 2014 -Diploma de Excelenþã pentru întreaga activitateuniversitarã, 70 ani de la înfiinþarea UVT; 2015 -Diploma de Excelenþã pentru îmbogãþirea patri-moniului Muzeului de Artã din Iaºi; 2015 - Pre-miul I, Bienala Naþionalã de Artã Plasticã Piatra-Neamþ; 2016 - Diploma ºi Medalia „Gabriel Po-pescu - 150 ani de la naºterea gravorului”.
Vãzând pedanteria cu care-ºi administreazãºi îºi promoveazã victoriile pe piaþa evenimentelorexpoziþionale de artã, un cârcotaº ar putea afirmacã Suzana Fântânariu este vanitoasã. Aº spunecã este vorba, mai degrabã, despre o realistãconºtiinþã a valorii de sine. Aº spune cã este vorbadespre o responsabilã consolidare a fundamen-tului motivaþional pentru continuarea „drumului”.Nu doar mai departe. Mai sus...
Iatã ºi lista premiilor internaþionale (selecþie):1982 - Premiul „Ex-Equo”, Banska-Bistrica, Cehos-lovacia; 1992 - Premiul I, Paris, Franþa; 1993 - Pre-miul II, Maastricht, Olanda; 1997 - Premiul I, Sha-rajah, E.A.U.; 1998 - Medalia de Argint, Beijing,China; 1999 - Premiul de achiziþie, Trois Rivieres,Canada; 2000 - Premiul Asociaþiei Artiºtilor dinBoemia de Sud, Ceske Budejovice, Cehia; 2003 -Premiul de Excelenþã, Beijing, China; 2003 - Pre-miul I, Gornji Milanovac, Serbia; 2011 - Menþiunede onoare, Istanbul, Turcia; 2012 - Trienala interna-þionalã de gravurã, Grenchen, Elveþia - Art limited-multiple (selecþie 55 xilogravuri); 2013 - MarelePremiu al Ministerului Culturii, Chiºinãu, RepublicaMoldova; 2015 - Diplomã de onoare a MinisteruluiCulturii, Chiºinãu, Republica Moldova.
Cine e Suzana FântânariuNãscutã în 15.09.1947, la Baia, în judeþul
Suceava, a absolvit Institutul de Arte Plastice „IoanAndreescu” din Cluj-Napoca. În 1985, a beneficiatde o Bursã de studii la Academia di Romania dinRoma, Italia, iar în 2005 a beneficiat de Bursa „Con-stantin Brâncuºi” la Cité Internationale des Artsdin Paris, Franþa. Din 2013, prof.univ.dr. SuzanaFântânariu este coordonator de doctorate laFacultatea de Arte ºi Design a Universitãþii de Vestdin Timiºoara. Doctor Honoris Cauza al Universi-tãþii de Arte „George Enescu” din Iaºi.
S.F. a avut 56 de expoziþii personale în þarãºi în strãinãtate: Roma - Italia; Mödling, Klagen-furt - Austria; Wassenaar, Utrecht - Olanda, Paris -Franþa; Sharjah - Emiratele Arabe Unite; Buda-pesta, Sopron - Ungaria; Oyama Cyty, Saitama -Japonia; Bucureºti, Timiºoara, Iaºi, Craiova, Arad,Lugoj, Fãlticeni, Tg.Jiu - România.
A participat la peste 300 de expoziþii de grupîn þarã ºi strãinãtate
A participat la bienale ºi trienale internaþionalede gravurã (selecþie): Banska-Bistrica - Cehoslo-vacia; Freiburg, Berlin - Germania; Grenchen, Win-terthur - Elveþia; Bharat-Bhavan, India; Paris, Cha-malieres, Saint-Quentin, Saint-Maur ºi Toulouse -Franþa; Cracovia, Wroclaw, Katowice,Torun, Jele-nia Gora, Majdanek - Polonia; Varna ºi Gabrovo -Bulgaria; Torino - Italia; Maastricht - Olanda; Bel-grad - Iugoslavia; Ljublijana - Slovenia; Tokio, Kochi,Yokohama - Japonia; Ibiza, Caixa-Ourense - Spa-nia; Seoul - Koreea; Sharjah, Dubai - E.A.U.; Buda-pesta, Györ, Miskolc - Ungaria; Kuala-Lumpur -Malaysia; Trois-Rivieres, Quebec - Canada; Cairo -Egipt; Beijing, Qingdao, Guanlan - China; Graz -Austria; Cacak - Serbia; Podgorica - Muntenegru;Bitola, Skopje - Macedonia; Falu - Suedia; Istan-bul - Turcia; Bucureºti - România.
În loc de concluziiÎntrucât spaþiul restrâns al acestei pagini de
ziar ne împiedicã sã transcriem toate enumerãriledin CV-ul artistei, vã propun sã-l ascultãm pe re-putatul plastician ºi critic de artã Ciprian Radovan:„Suzana Fântânariu este un ilustru reprezentantal artei vizuale contemporane româneºti, artistãde mare prestigiu, polivalentã, care practicã, cumultã implicare inventivã ºi sensibilã, o artã bi- ºitridimensionalã, dincolo de conveþii, nu arareoriexpresia exploratorie a unui dramatism existenþialtulburãtor sau, la cealatã extremã, a unei melanco-lice visãri. Plãcerea unui joc major, un fel de elibe-rare interioarã, are în anii din urmã o densã consis-tenþã, fiind precedatã de o excepþionalã recunoaº-tere internaþionalã a valorii sale de grafician, decide o riguroasã ºi extrem de competentã deservirea ceea ce, cu ataºata sa credinþã de distins pro-fesionist-profesor, creator de ºcoalã ºi protectora numeroºi discipoli, denumeºte pe drept xilogra-vura matrice stilisticã.”
A consemnat Marius T. MORARIU
Victor Neumann a lansat la Târgul de carteGaudeamus patru cãrþi: „Tentaþia lui Homo Euro-paeus”; „Geneza ideilor moderne în Europa Cen-tralã ºi de Sud-Est”; „Ideologie ºi Fantasmagorie”;„Neam, Popor sau Naþiune?”; „Conceptualizareaistoriei ºi limitele paradigmei naþionale”.
La lansare au participat acad. RãzvanTheodorescu ºi prof.dr. Adrian Cioroianu, careau evidenþiat meritele ºtiinþifice ale istoriculuitimiºorean, rezultatele noi ale cercetãrilor sale,valoarea naþionalã si europeanã a scrierilor sale.Academicianul Rãzvan Theodorescu a folositprilejul pentru a anunþa cã, datã fiind activitateade excepþie a autorului, l-a recomandat Acade-miei Române ca membru.
Cine este Victor NeumannNãscut la Lugoj, a absolvit liceul la Ineu -
Arad. ªi-a luat licenþa în istorie la Universitatea„Babeº-Bolyai” din Cluj, sub coordonarea prof.dr.Pompiliu Teodor, ºi doctoratul la UniversitateaBucureºti, sub coordonarea acad. Rãzvan Theo-dorescu. Are studii postdoctorale la universitãþiºi institute din Berlin, Bonn, Paris, Viena, Buda-pesta, Amsterdam-Wassenaar, Washington.
V.N. este profesor universitar, titular al cur-
surilor de „Istoria modernã a Europei” ºi „Istoriamodernã a României” la Facultatea de Litere,Istorie ºi Teologie a Universitãþii de Vest din Timi-ºoara. Din 2008, coordoneazã ªcoala Doctoralãde Istorie Conceptualã „Reinhart Koselleck”, rea-lizatã în cooperare cu prof.dr. Armin Heinen dela Institutul de Istorie al Universitãþii Aachen,pe baza unui proiect româno-german.
V.N. este director al Centrului de StudiiAvansate în Istorie al Universitãþii de Vest din Timi-ºoara ºi al Muzeului de Artã Timiºoara.
V.N. este profesor invitat la: universitãþi dinEuropa (Aarhus, Angers, Belgrad, Bielefed,Bucureºti, Madrid, Paris, Sofia, Viena) ºi SUA(Atlanta, Athens, Washington).
M.T. M.
Timi}oara vaavea ^nc@ unacademician
