12 Supliment al periodicului regional OFENSIVA ECONOMICO-FINANCIAR~

Ofens iva Cu l tura l@ B@n@]ean@

Societatea româneascã are nevoie de artãºi culturã, doar acestea putând - coroborate cueducaþia - sã determine dezvoltarea responsabi-litãþii ºi spiritului civic, astfel încât cetãþenii sãpoatã resimþi beneficiile libertãþilor individuale ºicolective. Pentru aceasta, cultura, în sens larg,trebuie sã stea la baza oricãrui proces de edu-care, de pregãtire ºi dezvoltare profesionalã.

Cultura este o sursã de bunãstare, nu doarspiritualã, ci ºi materialã - patrimoniul culturalnaþional reprezentând o inestimabilã resursã.Tocmai din acest motiv, sincronizarea dezvoltã-rii dinamice a patrimoniului cultural imaterial (prinfestivaluri, manifestãri culturale naþionale ºi inter-naþionale ºi, mai ales, prin creaþia vie) ºi a conser-vãrii patrimoniului construit ar trebui sã reprezinteprincipala urgenþã a politicii culturale publice,vectorii sãi fiind cuprinºi într-o Strategie Naþio-nalã pentru Dezvoltarea Culturii. Finanþarea cul-turii fiind o prioritate pentru Consiliul JudeþeanTimiº, pregãtim Strategia culturalã a judeþuluiTimiº pentru 2018-2021.

Acþionând ºi în 2017 în sensul celor maisus afirmate, prin Agenda cultural-artisticã ºi detineret a CJT au fost finanþate activitãþi culturaledintre cele mai reprezentative:

Festivaluri ºi evenimente de muzicã,teatru, film, folclor, poezie dialectalã bãnãþea-nã etc.: Festivalul Internaþional „Timorgelfest” -Zilele muzicii de orgã; Festivalul Internaþional deMuzicã Nouã „Intrada”; Gala Blues-Jazz „Kamo”;Gala Internaþionalã de Jazz; Festivalul internaþio-nal de jazz Gãrâna; Sabotage Festival; Revolu-tion Festival; Festivalul „Rock la Mureº”; Festiva-lul „Plai”; Festivalul Muzicii Clasice; Concertulsimfonic în Peºtera Româneºti; Concursul inter-naþional de canto „Sabin V. Drãgoi” - Secþiunea„Young”; Festivalul naþional de creaþie ºi interpre-tare „Un copil, o stea”; Festival ºi cursuri de mu-zicã veche; Tabãra de cercetare ºi valorificare afolclorului coregrafic românesc; Festivalul Inter-naþional de Folclor „Ana Lugojana”; FestivalulInternaþional de Folclor „Joc ºi cântec la izvoare”;Festivalul de datini, colinde ºi obiceiuri de iarnã;Festivalul-concurs de coregrafie „Hora”; Festiva-lul folcloric „Laleaua Pestriþã”; Nedeea românilorde pretutindeni; Festivalul-concurs naþional „Ma-riana Drãghicescu”; Festivalul de poezie în grai„Licã Lãzãrescu ºi Radu Georgescu”; Festivalulinternaþional de interpretare a poeziei în grai strã-bun ºi folclor autentic „ªtefan Pãtruþ”; TabãraDKMT de creaþie ºi pãstrare a tradiþiilor la români;Ziua internaþionalã a iei româneºti; Festivalul por-tului românesc; Festivalul European de Teatru

Cultura, ca instrument aldefinirii identit@]ii na]ionale,

dar }i al includerii sociale

„Eurothalia”; Festivalul Internaþional de Film„Timishort”; Festivalul filmului de umor;

Expoziþii ºi târguri: Salonul internaþionalde caricaturã de presã; „Lemnul de dincolo decer” (proiect de promovare a bisericilor de lemndin zona Fãgetului); Expoziþia „Eugen de Sa-voya - armata imperialã”; Salonul internaþionalde invenþii ºi inovaþii „Traian Vuia”; Târgul decarte „Orizonturi Universitare”;

Editãri de carte: Concursul de literaturãdialectalã „Marius Munteanu”; Atlasul etnografical judeþului Timiº - vol. VI, Zona Jimbolia; Antolo-gia poeziei bãnãþene; Timiºul nobiliar; In hono-rem magistri - Doina Bogdan-Dascãlu; EugenTodoran. Scrieri. II. Studii ºi articole; Ioan Popo-vici Bãnãþeanul. Scrieri. II. Liricã. Publicisticã.Corespondenþã. Traduceri. Folclor; Enciclopediaarhitecþilor din Banat 1700-1990; Istoria arteifotografice din Banat între 1839-1918. Identitãþivizuale în era modernitãþii; Revista „Licurici” -publicaþie a copiilor din Euroregiunea DKMT;Personalitãþi bãnãþene în filatelie.

Fie cã aceste activitãþi finanþate de CJTs-au desfãºurat în comunele din judeþ, fie cã auavut ca loc de desfãºurare municipiul Timiºoara,toate au avut ca principal obiectiv etalarea valo-rilor patrimoniului cultural local ºi zonal, precumºi evidenþierea necesitãþii de manifestare princulturã a comunitãþilor.

dr. Adela POPA, ºefServiciu Culturã, Învãþãmânt,Minoritãþi ºi Sport al CJ Timiº

PalmaresulSuzanei

F$nt$nariu

În 2017, S.F. a obþinut încã trei confirmãri alevalorii incontestabile a operei sale:

Medalia de Aur oferitã de Universitatea„Al.I. Cuza” din Iaºi, ca urmare a participãrii laproiectul expoziþional „Euro Invent Iaºi, Romania-European exhibition of creativity and innovation”,cu gravura „Eliptical universe”;

Premiul „Mircea Ionescu-Quintus” la Bie-nala internaþionalã de gravurã „Iosif Iser” dinPloieºti, acordat de Muzeului Judeþean de ArtãPrahova, pentru xilogravura „Manuscris I”;

Premiul I la ediþia a V-a a Bienalei de gra-vurã „Gabriel Popescu”, organizatã de ConsiliulJudeþean Dâmboviþa ºi Complexul Naþional Mu-zeal „Curtea Domneascã” din Târgoviºte, pentruxilogravura „Toamna Ruxandei - in memoriam”.

Dacã aceste trei distincþii nu v-au convins,iatã lista premiilor sale naþionale (selecþie): 1976 -Premiul I, Bucureºti; 1977 - Premiul Tineretului,Cluj; 1978 - Premiul II, Bucureºti; 1980 - MarelePremiu „Voroneþiana”, Suceava; 1996 - Premiul ºiMedalia Centenar Blaga, Cluj-Napoca; 1998 ºi2000 - Premiul „Catul Bogdan”, Arad; 1999 - Pre-miul Uniunii Artiºtilor Plastici; 2000 - Ordinul Naþio-nal „Pentru Merit” în grad de „Cavaler”, Bucureºti;1997 - Diplomã de onoare, Academia de ArteVizuale Cluj-Napoca; 2004 - Premiul Revistei „Ra-muri”; 2006 - Nominalizare Marele Premiu UAP;2009 -Diploma de Excelenþã, Primãria Timiºoara;2009 - Nominalizare Ministerul Culturii, „PremiulNaþonal pentru Artã”; 2009 - Diploma de Excelen-þã Nobilis Ancilla Collorum et Visionum, UVT;2009 - Premiul Pro Cultura Timisiensis, Timiºoara;2009 - Marele Premiu Primus inter Pares, Timi-ºoara; 2010 - Premiul revistei „Contact internaþio-nal”, Iaºi; 2011 - Diploma de Excelenþã, Facultateade Arte ºi Design Timiºoara; 2011 - DiplomaMeritum, Universitas Occidentalis Timisiensis;2011 - „Premiul special al juriului”, Târgoviºte;2012 - Premiu pentru graficã experimentalã, Iaºi;2012 - Premiul MIX-SATB, Bucureºti; 2012 -„Cetãþean de onoare” Baia, jud. Suceava; 2012 -Diploma de onoare pentru întreaga activitatedesfãºuratã în slujba artelor ºi frumosului - Primã-ria Cãlãraºi; 2012 - Premiul I, Bienala de gravurã„Gabriel Popescu” Târgoviºte; 2013 - MedaliaMemorialul Revoluþiei Române, Timiºoara; 2014 -Diploma de Excelenþã pentru întreaga activitateuniversitarã, 70 ani de la înfiinþarea UVT; 2015 -Diploma de Excelenþã pentru îmbogãþirea patri-moniului Muzeului de Artã din Iaºi; 2015 - Pre-miul I, Bienala Naþionalã de Artã Plasticã Piatra-Neamþ; 2016 - Diploma ºi Medalia „Gabriel Po-pescu - 150 ani de la naºterea gravorului”.

Vãzând pedanteria cu care-ºi administreazãºi îºi promoveazã victoriile pe piaþa evenimentelorexpoziþionale de artã, un cârcotaº ar putea afirmacã Suzana Fântânariu este vanitoasã. Aº spunecã este vorba, mai degrabã, despre o realistãconºtiinþã a valorii de sine. Aº spune cã este vorbadespre o responsabilã consolidare a fundamen-tului motivaþional pentru continuarea „drumului”.Nu doar mai departe. Mai sus...

Iatã ºi lista premiilor internaþionale (selecþie):1982 - Premiul „Ex-Equo”, Banska-Bistrica, Cehos-lovacia; 1992 - Premiul I, Paris, Franþa; 1993 - Pre-miul II, Maastricht, Olanda; 1997 - Premiul I, Sha-rajah, E.A.U.; 1998 - Medalia de Argint, Beijing,China; 1999 - Premiul de achiziþie, Trois Rivieres,Canada; 2000 - Premiul Asociaþiei Artiºtilor dinBoemia de Sud, Ceske Budejovice, Cehia; 2003 -Premiul de Excelenþã, Beijing, China; 2003 - Pre-miul I, Gornji Milanovac, Serbia; 2011 - Menþiunede onoare, Istanbul, Turcia; 2012 - Trienala interna-þionalã de gravurã, Grenchen, Elveþia - Art limited-multiple (selecþie 55 xilogravuri); 2013 - MarelePremiu al Ministerului Culturii, Chiºinãu, RepublicaMoldova; 2015 - Diplomã de onoare a MinisteruluiCulturii, Chiºinãu, Republica Moldova.

Cine e Suzana FântânariuNãscutã în 15.09.1947, la Baia, în judeþul

Suceava, a absolvit Institutul de Arte Plastice „IoanAndreescu” din Cluj-Napoca. În 1985, a beneficiatde o Bursã de studii la Academia di Romania dinRoma, Italia, iar în 2005 a beneficiat de Bursa „Con-stantin Brâncuºi” la Cité Internationale des Artsdin Paris, Franþa. Din 2013, prof.univ.dr. SuzanaFântânariu este coordonator de doctorate laFacultatea de Arte ºi Design a Universitãþii de Vestdin Timiºoara. Doctor Honoris Cauza al Universi-tãþii de Arte „George Enescu” din Iaºi.

S.F. a avut 56 de expoziþii personale în þarãºi în strãinãtate: Roma - Italia; Mödling, Klagen-furt - Austria; Wassenaar, Utrecht - Olanda, Paris -Franþa; Sharjah - Emiratele Arabe Unite; Buda-pesta, Sopron - Ungaria; Oyama Cyty, Saitama -Japonia; Bucureºti, Timiºoara, Iaºi, Craiova, Arad,Lugoj, Fãlticeni, Tg.Jiu - România.

A participat la peste 300 de expoziþii de grupîn þarã ºi strãinãtate

A participat la bienale ºi trienale internaþionalede gravurã (selecþie): Banska-Bistrica - Cehoslo-vacia; Freiburg, Berlin - Germania; Grenchen, Win-terthur - Elveþia; Bharat-Bhavan, India; Paris, Cha-malieres, Saint-Quentin, Saint-Maur ºi Toulouse -Franþa; Cracovia, Wroclaw, Katowice,Torun, Jele-nia Gora, Majdanek - Polonia; Varna ºi Gabrovo -Bulgaria; Torino - Italia; Maastricht - Olanda; Bel-grad - Iugoslavia; Ljublijana - Slovenia; Tokio, Kochi,Yokohama - Japonia; Ibiza, Caixa-Ourense - Spa-nia; Seoul - Koreea; Sharjah, Dubai - E.A.U.; Buda-pesta, Györ, Miskolc - Ungaria; Kuala-Lumpur -Malaysia; Trois-Rivieres, Quebec - Canada; Cairo -Egipt; Beijing, Qingdao, Guanlan - China; Graz -Austria; Cacak - Serbia; Podgorica - Muntenegru;Bitola, Skopje - Macedonia; Falu - Suedia; Istan-bul - Turcia; Bucureºti - România.

În loc de concluziiÎntrucât spaþiul restrâns al acestei pagini de

ziar ne împiedicã sã transcriem toate enumerãriledin CV-ul artistei, vã propun sã-l ascultãm pe re-putatul plastician ºi critic de artã Ciprian Radovan:„Suzana Fântânariu este un ilustru reprezentantal artei vizuale contemporane româneºti, artistãde mare prestigiu, polivalentã, care practicã, cumultã implicare inventivã ºi sensibilã, o artã bi- ºitridimensionalã, dincolo de conveþii, nu arareoriexpresia exploratorie a unui dramatism existenþialtulburãtor sau, la cealatã extremã, a unei melanco-lice visãri. Plãcerea unui joc major, un fel de elibe-rare interioarã, are în anii din urmã o densã consis-tenþã, fiind precedatã de o excepþionalã recunoaº-tere internaþionalã a valorii sale de grafician, decide o riguroasã ºi extrem de competentã deservirea ceea ce, cu ataºata sa credinþã de distins pro-fesionist-profesor, creator de ºcoalã ºi protectora numeroºi discipoli, denumeºte pe drept xilogra-vura matrice stilisticã.”

A consemnat Marius T. MORARIU

Victor Neumann a lansat la Târgul de carteGaudeamus patru cãrþi: „Tentaþia lui Homo Euro-paeus”; „Geneza ideilor moderne în Europa Cen-tralã ºi de Sud-Est”; „Ideologie ºi Fantasmagorie”;„Neam, Popor sau Naþiune?”; „Conceptualizareaistoriei ºi limitele paradigmei naþionale”.

La lansare au participat acad. RãzvanTheodorescu ºi prof.dr. Adrian Cioroianu, careau evidenþiat meritele ºtiinþifice ale istoriculuitimiºorean, rezultatele noi ale cercetãrilor sale,valoarea naþionalã si europeanã a scrierilor sale.Academicianul Rãzvan Theodorescu a folositprilejul pentru a anunþa cã, datã fiind activitateade excepþie a autorului, l-a recomandat Acade-miei Române ca membru.

Cine este Victor NeumannNãscut la Lugoj, a absolvit liceul la Ineu -

Arad. ªi-a luat licenþa în istorie la Universitatea„Babeº-Bolyai” din Cluj, sub coordonarea prof.dr.Pompiliu Teodor, ºi doctoratul la UniversitateaBucureºti, sub coordonarea acad. Rãzvan Theo-dorescu. Are studii postdoctorale la universitãþiºi institute din Berlin, Bonn, Paris, Viena, Buda-pesta, Amsterdam-Wassenaar, Washington.

V.N. este profesor universitar, titular al cur-

surilor de „Istoria modernã a Europei” ºi „Istoriamodernã a României” la Facultatea de Litere,Istorie ºi Teologie a Universitãþii de Vest din Timi-ºoara. Din 2008, coordoneazã ªcoala Doctoralãde Istorie Conceptualã „Reinhart Koselleck”, rea-lizatã în cooperare cu prof.dr. Armin Heinen dela Institutul de Istorie al Universitãþii Aachen,pe baza unui proiect româno-german.

V.N. este director al Centrului de StudiiAvansate în Istorie al Universitãþii de Vest din Timi-ºoara ºi al Muzeului de Artã Timiºoara.

V.N. este profesor invitat la: universitãþi dinEuropa (Aarhus, Angers, Belgrad, Bielefed,Bucureºti, Madrid, Paris, Sofia, Viena) ºi SUA(Atlanta, Athens, Washington).

M.T. M.

Timi}oara vaavea ^nc@ unacademician