1. OCEANUL PLANETAR: OCEANELE SI MARILE TERREI Cele 5 oc. se afla in legatura unul cu altul, formind un singur ocean OC PLANETAR Oc Planetar: 97, 1% din vol. hidrosferei Suprafata Oc. Planetar:361 mil Kmp (71% din supr. Terrei)

oceanul Suprafata

(kmp)

adancimea

medie(m)

adancimeamaxima

PACIFIC 179 710 000

4028 11 022 FosaMariane

ATLANTIC 91 655 000

3627 8 384 FosaPuerto Rico

INDIAN 74 917 000

3897 7437 FosaJava (Sunda)

AUSTRAL 20 327 4000-5000

7235-FosaSandwich

ARCTIC 14 788 000

1131 5608 Molly Deep (M. Groenlandei)

MARILE 1. Mari marginase: aflate la marginea oceanelor , cu care comunica

• larg;frecvent au forma de golfuri deschise.• A Mari deschise – se deosebesc de restul oceanului

doar prin adancimea mai mica: M Arabiei, G. Bengal, G. Guineea, M Ross

• B Mari semiinchise –au o comunicare mai ingusta cu oceanul de care le separa insule sau peninsule:

– M.Nordului, G. Baffin, M. Alba• C Mari interinsulare – cu deschidere spre ocean prin

spatiile dintre insule:– M. Java, M Arafura, M Molucelor

2 Mari intercontinentale (mediterane)Marea Mediterana este un complex de mari intre Europa si Africa si AsiaInclude M. Mediterana Americana:complexul de mari dintre Am. N si Am. S: Golful Mexic

M. Caraibilor3 Mari continentale(inchise): inconjurate de mari suprafete de uscat; comunica cu Oc Planetar prin stramtori: M Neagra, M Baltica

•Proprietatile apelor oceanice1 SALINITATEA: concentratia de saruri dizolvate in apa oceanului (g/l; ‰)Salinitatea medie=35‰ (35 g saruri/ 1 l apa oceanica)Variaza in functie de clima, volumul de apa dulce adus de rauri

Temperatura, curenti oceanici, ghetari (apa dulce), Densitatea apeiAdancime

Salinitate mica:Climatul ecuatorial cu pp bogate: 34‰Climatul polar cu evaporare redusa;

aport de apa dulce din topirea calotelor si icebergurilor

Salinitate medie: Climatul temperat:35 ‰Salinitate mare:

Climatele aride cu evapotranspiratie mare si pp. reduse: 39-42‰Valoarea maxima a salinitatii Oc. Planetar se inregistreaza in M. Rosie si G. Persic (39-42‰)

Salinitatea creste odata cu adancimea explicatie: apa mai sarata are densitate mai mare si se lasa la fund

apa mai putin sarata are densitate mai mica si ramane la suprafata

In marile inchise, continentale diferentele de salinitate in functie de adancime, sunt mari

ex: M Neagra:la supr: 17-18‰ ;la 200m: 21-22 ‰;la 2000m: 24 ‰

2 TEMPERATURA apelor oceaniceEste consecinta procesului de incalzire determinat de radiatia solara directa depinde de unghiul de incidenta al radiatiei solare cu supr. Oceanului este influentata devanturi curenti oceanici calzi reciVariatia temperaturii apei oceanice se produce in functie de: Latitudine si adancime

MISCARILE APELOR OCEANICE

diferentele de temperatura si salinitate intre diferitele zone ale oceanului geologice: seisme eruptii vulcanice alunecari de teren submarineIn raport cu timpul in care se produc, miscarile apelor oceanice sunt:Permanente: Curentii oceanici ; Periodice: Mareele ; Neregulate: valurile

Valurile sunt unde care se propaga prin apaPrin propagarea undei, moleculele de apa se misca circular, in sensul acelor de ceasornic Razele cercurilor descrise de moleculele de apa descresc cu adancimea

TSUNAMI - valurile tectonice: seismice, vulcanice, produse de alunecari de teren submarine

Socurile seismice provoaca la suprafata oceanului valuri care pot atinge 20-30 m si viteze de 100-800km/h.

Miscarile periodice: MareeleApa marii este atrasa de Luna si SoareEle atrag apa in dreptul meridianului pe deasupra caruia trec, provocand ridicarea nivelului ei: fluxulIn acelasi timp apele de pe meridianul opus au si ele flux, insa de mai mica inaltimeApele aflate in restul oceanului, in spatiile dintre cele 2 fuxuri se retrag: acesta este refluxul

Curentii oceanici: miscari ale apelor oceanice pe directii fixeCauzale curentilor: vanturile permanente sau periodice; diferenta de salinitate/densitate intre diferite zone sau straturi ale oeanului; diferenta de tempa apelor de suprafata; relieful suboceanic

Curentii provocati de vanturile permanente si periodice

Cauzele miscarilor:Cosmice: forta de atractie graitationala a Lunii si Soarelui; geografice: vanturile

1 curentii de deriva-fluxuri de apa oceanica ce urmeaza directiile vanturilor permanente sau periodice, deviate de forta Coriolis (ex. Deriva vanturilor de vest)2 curentii liberi – apar in zonele limitrofe celor cu curenti de deriva, datorita impingerii apei de ctre acestia si fenomenului de inertie

curenti de compensatieCurentii cauzati de dif. de densitate intre 2 bazine marine separate printr-un prag submarin