Picătura şi  oceanul Picătura şi  oceanul planetar planetar

Profesori propunatori:Profesori propunatori:Szigethy EnikőSzigethy Enikő Kovacs PiroskaKovacs Piroska

Pop TiberiuPop Tiberiu

MISTERELE MISTERELE PRECIPITAŢIILORPRECIPITAŢIILOR

IntroducereIntroducere

• 70% din suprafaţa Pământului este 70% din suprafaţa Pământului este acoperită cu ape. Datorită căldurii Soarelui acoperită cu ape. Datorită căldurii Soarelui apa oceanelor, mărilor, râurilor etc. se apa oceanelor, mărilor, râurilor etc. se evaporă. La fel se evaporă apa din plante şi evaporă. La fel se evaporă apa din plante şi sol. Împreună cu aerul cald vaporii de apă sol. Împreună cu aerul cald vaporii de apă se ridică la înălţimi mari. Aici scade se ridică la înălţimi mari. Aici scade temperatura, vaporii formează nori şi sub temperatura, vaporii formează nori şi sub forma precipitaţiilor se întoarce pe sol. Apa forma precipitaţiilor se întoarce pe sol. Apa astfel reîntoarsă ajunge din nou în oceane, astfel reîntoarsă ajunge din nou în oceane, mări, râuri etc. mări, râuri etc.

I. Formarea norilorI. Formarea norilor

• Apa de la suprafaţa Pământului încălzită Apa de la suprafaţa Pământului încălzită de Soare, este transformată în vapori de de Soare, este transformată în vapori de apă şi transportată în aer. Acest aer cald şi apă şi transportată în aer. Acest aer cald şi umed se ridică în atmosferă ca un balon, umed se ridică în atmosferă ca un balon, deoarece este mai puţin dens decât aerul deoarece este mai puţin dens decât aerul rece din jur. Dar, la o anumită altitudine, rece din jur. Dar, la o anumită altitudine, temperatura este suficient de scăzută ca temperatura este suficient de scăzută ca vaporii de apă din aer să se condenseze în vaporii de apă din aer să se condenseze în picături mici, care se fixează pe particule picături mici, care se fixează pe particule fine din atmosferă, pentru a forma norii.fine din atmosferă, pentru a forma norii.

Clasificarea norilorClasificarea norilor

• A. După formă:A. După formă:• - tipul - tipul cumuluscumulus: nori : nori

sub formă de grămezi sub formă de grămezi izolate, bine izolate, bine individualizate, cu sau individualizate, cu sau fără contur precis;fără contur precis;

• - tipul - tipul stratus: nori cu : nori cu aspect de pânză aspect de pânză continuă;continuă;

• - tipul - tipul stratocumulusstratocumulus: : grămezi compacte, grămezi compacte, sudate cu aspect desudate cu aspect de valuri.valuri.

• B. După înălţimeB. După înălţime

• norii superiorinorii superiori: : cirruscirrus, , cirrostratus, cirrostratus, cirrocumulus - plafon cirrocumulus - plafon 5-10 km,5-10 km, 12-13 când e 12-13 când e furtună;furtună;

• norii mijlociinorii mijlocii; ; altostratus, altostratus, altocumulus altocumulus - plafon 2- plafon 2--5 km;5 km;

• - - norii inferiorinorii inferiori: : stratocumulus, stratus, stratocumulus, stratus, nimbostratus nimbostratus - plafon 0 - 2 km;- plafon 0 - 2 km;

II. Clasificarea II. Clasificarea precipitaţiilorprecipitaţiilor

1. 1. PrecipitaţiiPrecipitaţii verticale:verticale:

• lichide: ploaia şi burniţălichide: ploaia şi burniţă

• solide: zăpada solide: zăpada (ninsoarea), lapovita, şi (ninsoarea), lapovita, şi grindinagrindina

• 2. P2. Precipitaţiirecipitaţii orizontale:orizontale:

• la suprafaţa terestră: la suprafaţa terestră: roua, bruma, chiciuraroua, bruma, chiciura

• în apropierea suprafeţei în apropierea suprafeţei terestre: ceaţaterestre: ceaţa

1. Precipitaţii verticale1. Precipitaţii verticale

• Lichide:Lichide: • PloaiaPloaia-- este o precipitaţie atmosferică sub este o precipitaţie atmosferică sub

formă de picături de apă provenite din formă de picături de apă provenite din condensarea vaporilor din atmosferă.condensarea vaporilor din atmosferă.

• Solide:Solide: • a.) Zăpada (ninsoarea)-a.) Zăpada (ninsoarea)- reprezintă forme reprezintă forme

particulare de apă îngheţată. . Factorii care particulare de apă îngheţată. . Factorii care influenţează formarea fulgilor de nea sunt: influenţează formarea fulgilor de nea sunt: temperatura, curenţii de aer şi umiditatea temperatura, curenţii de aer şi umiditatea aerului. Toţi aceşti factori determină atât aerului. Toţi aceşti factori determină atât forma cât şi mărimea unui fulg.forma cât şi mărimea unui fulg.

• b.) Lapoviţab.) Lapoviţa- este zăpada care s-a topit parţial - este zăpada care s-a topit parţial

pe parcursul căderii ei spre sol, aerul din jur pe parcursul căderii ei spre sol, aerul din jur fiind suficient de cald pentru a topi o parte din fiind suficient de cald pentru a topi o parte din zăpada dar nu suficient de cald pentru a o topi zăpada dar nu suficient de cald pentru a o topi în întregime astfel încât să producă ploaie.în întregime astfel încât să producă ploaie.

• c.)Grindinac.)Grindina-- particulele de apă din atmosferă particulele de apă din atmosferă căzând pe suprafaţa solului sub formă de căzând pe suprafaţa solului sub formă de gheaţă. Particula de grindina cu diametrul de gheaţă. Particula de grindina cu diametrul de aproximativ 6 cm. Particulele de gheaţă au în aproximativ 6 cm. Particulele de gheaţă au în general o formă neregulată, diametrul mediu general o formă neregulată, diametrul mediu fiind în general de 5 - 50 mm. Grindina este fiind în general de 5 - 50 mm. Grindina este intotdeauna produsa de intotdeauna produsa de nori cumulonimbus.nori cumulonimbus.

2. Precipitaţii orizontale:2. Precipitaţii orizontale:

• La suprafaţa terestră:La suprafaţa terestră: • a.) a.) RouaRoua – se formează în nopţile de vară când peste – se formează în nopţile de vară când peste

suprafaţa răcită a Pământului se deplasează o masă suprafaţa răcită a Pământului se deplasează o masă umedă de aer. Condiţia ca să se formeze roua este să fie umedă de aer. Condiţia ca să se formeze roua este să fie cald şi să nu bată deloc vântul;cald şi să nu bată deloc vântul;

• b.) b.) BrumaBruma – se realizează în aceleaşi condiţii ca şi roua. – se realizează în aceleaşi condiţii ca şi roua. Temperatura aerului şi a suprafeţei trebuie să fie Temperatura aerului şi a suprafeţei trebuie să fie negativă, spre deosebire de rouă;negativă, spre deosebire de rouă;

• c.)c.) ChiciuraChiciura –– reprezintă rezultatul îngheţării picăturilor de reprezintă rezultatul îngheţării picăturilor de apă ce formează ceaţa.apă ce formează ceaţa.

• În apropierea suprafeţei terestre:În apropierea suprafeţei terestre:• CeaţaCeaţa -- un complex de picături fine de apă, rezultat al un complex de picături fine de apă, rezultat al

condensării vaporilor în apropierea suprafeţei terestre. condensării vaporilor în apropierea suprafeţei terestre. Prezenţa ceţii reduce vizibilitatea sub 1 km.Prezenţa ceţii reduce vizibilitatea sub 1 km.

III. Însoţitorii III. Însoţitorii precipitaţiilorprecipitaţiilor

• FulgerulFulgerul şi tunetul: şi tunetul: fulgerul este rezultatul vizibil al unei fulgerul este rezultatul vizibil al unei descărcări de energie. Această descărcare poate avea loc între descărcări de energie. Această descărcare poate avea loc între un nor şi pământ, între vârful şi baza unui nor sau între doi nori.un nor şi pământ, între vârful şi baza unui nor sau între doi nori. Fluxul de energie statică ce se creează între aceste elemente Fluxul de energie statică ce se creează între aceste elemente încălzeşte aerul atât de mult, încât devine strălucitor. încălzeşte aerul atât de mult, încât devine strălucitor. Temperatura aerului încălzit de fulger este mai mare decât cea Temperatura aerului încălzit de fulger este mai mare decât cea de pe suprafaţa Soarelui. Cea ce vedem de fapt ca fulger este de pe suprafaţa Soarelui. Cea ce vedem de fapt ca fulger este aer încins.aer încins.

• TrăsnetulTrăsnetul: : este o descărcare electrică disruptivă, care se este o descărcare electrică disruptivă, care se produce în atmosferă, de obicei, dar nu totdeauna, în timpul produce în atmosferă, de obicei, dar nu totdeauna, în timpul furtunilor. Majoritatea trăsnetelor au loc la altitudine (în interiorul furtunilor. Majoritatea trăsnetelor au loc la altitudine (în interiorul aceluiaşi nor sau între diferiţi nori) şi, de obicei, nu sunt aceluiaşi nor sau între diferiţi nori) şi, de obicei, nu sunt observate. observate.

• CurcubeulCurcubeul este un fenomen optic şi meteorologic care se este un fenomen optic şi meteorologic care se manifestă prin apariţia pe cer a unui spectru de forma unui arc manifestă prin apariţia pe cer a unui spectru de forma unui arc colorat atunci când lumina soarelui se refractă în picăturile de colorat atunci când lumina soarelui se refractă în picăturile de apă din atmosferă. De cele mai multe ori curcubeul se observă apă din atmosferă. De cele mai multe ori curcubeul se observă după ploaie, când soarele este apropiat de orizont.după ploaie, când soarele este apropiat de orizont.

PRECIPITAŢII

VERTICALE

LICHIDE

ORIZONTALE

SOLIDE LA SUPRAFAŢA TERESTRĂ

ÎN APROPIEREA SUPRAFEŢEI

PLOAIE BURNIŢĂ

ZĂPADA

LAPOVIŢA

GRINDINA

ROUA

BRUMA CHICIURA

CEAŢA

VVă mulţumim ă mulţumim pentru atenţiepentru atenţie

Vă dorim o zi bunăVă dorim o zi bună