\

n e

adresa abonaţilor te le fon ic i d in Cluj-Napoca

^ Ţ ^ c p ^ 3 e "T ? Ic c o m u n !c ă ţ!^ 5 I5 ^ 3 u c ^ ?cunoştinţa abonaţilor telefonici din municipiul Cluj- Napoca că, în perioada 26 iulie - 10 august se vor efectua lucrări îh centralele telefonice ale municipiului avînd ca scop modernizarea şi îmbunătăţirea serviciilor telefonice. Lucrările fiind de o amploare deosebită este posibil ca în această perioadă să apară unele, greutăţi în servirea abonaţilor în special a acelora a căror cifraţie începe cu I9xxxx şi 4xxxxx şi la serviciile speciale 921,

931; .951, 971, 991. Direcţia de Telecomunicaţii Cluj adresează abonaţiloT din Cluj-Napoca rugămintea de a înţelege în cazul apariţiei unor momente de congestie să aibă răbdare şi să nu aglomereze reţeaua telefonică şi serviciile speciale şi să reia apelul nereuşit după o perioadă de timp. Direcţia de Telecomunicaţii asigură abonaţii telefonici că aceste lucrări vor duce la îmbunătăţirea substanţială a serviciilor telefonice.

N.C.N.: "LA DISPOZIŢIA DUMNEAVOASTRĂ* —Azi, vineri 26 idie 1996, cu începere de la orele 19,20, NCN ‘La dfspozşa

dumneavoastră": evenimentele lunii iulie comentata de presa locdl- Vă considerap manipulaţi da modul Jh care sîntef informaţi?- Acordarea Clauza României de câtre Congresul american este o videna a

part'dulu de guvemămînl?- Care va fi daznodămtntul final d piesa "sistemul bancar prftrat din România

pusă Jri scenă de managerii bândlor "Dada Felix” şi ’Crecft Bank"?• Canddatura la Preşednjia României a domnului Gycrgy Frunda poate n o

dversiune?lată doar dteva întrebări la care puteti răspunde şi dumneavoastră în emisiunea

interactivă "La dspeziţa dumneavoastră", realizată de Andrei Gaza.

♦ Agenda/2♦ Royi vtnlurSorB♦ Polhkâ/4♦ Artă-cullură-şliinţă/5♦ Omuişisocktatea/6♦ Publicitaie/7-11♦ Sport/12♦ Pagina cu tinari/13 iEconomia/14♦ Eveniment/15♦ Utiima orâ/16

ziar independentANUL VII NR. 1729

ISSN 1220-3203VINERI 26 IULIE

;■ 1 9 9 6 16 PAGINI 400 LEI

' Vremea va E ricoioal _ _ _ şi în general frmnoaii tu cerul

temporar noroj. Pe alocuri vor cădea avene de ploaie însoţite fi de de»circiri electrice, mai ales la muri*. Vuitul va sufla ia general slab din NV. Temperaturile maxime vor fi cuprinw Intre I7-21 °C. Ieri, la Cluj-Napoca la ora 14 ie Înregistrau I5*C, iar pienunea atmosferici ea de 732 ram Hg.t in creştere. Meteorolog de seniciu Ioan Giurgiu.

In pagina a 16-a: haita privind «tarea probabilă a vremii, valabilă pentru azi

Obrazul si conturileMARIA SÂNGEORZĂN

irculâ o vorbă dc duh prin ţară: aveţi grijă cînd treceţi pe lîngă bănci! Nu sc ştie carc şi rînd pică! :Poanta, inspirată de căderea fondurilor mutuale, a fost adaptată,

cu succes, în domeniul bancar. ; 'De dţivâ ani, am devenit spectatorii păguboşi ai unor lovituri de

teatru de anvergură naţională şi internaţională. România a ajuns foarte cunoscută în Europa prin celebra escrocherie “Caritas” Toleranţa vinovata a puterii a trecut neobservată. Apoi, reglementările post factum ale CNVM, soldate cu păgubiţi de zeci de miliarde, la fonduri, au fost justificate prin nevoia dc a se face ordine. In cazul băncilor, la fel, se intervine cu o întîrziere atît de mare îneît nu se mai poate face mare lucru. Cetăţeanul de rînd, dc fiecare dată, a fost victima acestor “mecanisme” financiare: Vinovaţii au fost găsiţi din rindul persoanelor fizice, acţionate (tardiv) în instanţă şi arătate cu degetul. Domnul general Voicu a îndrăznit, în urmă cu un an, să presupună o legătură a reprezentanţilor puterii cu marii afacerişti postdecembrişti. Ajunşi la ananghie, unii foşti oameni de afaceri, care s-au bucurat de tot Tespectul puterii, au mai turnat cîte ceva din istoria murdară a marilor afaceri. Dar mulţi dintre cei acuzaţi păstrează în mînccâ aşii. “Imunitatea grangurilor”, care uimeşte pc mulţi români, de acolo se trage, de la ceea ce ştiu despre “implicaţi” şi nu spun, spre a-şi asigura proiecţia. -

Feţe lucioase, cu obraz subţire, apar la televizor şi ne explică cum anume s-a întîmplat o escrochcrie care costă pc amărîtul de român toate economiile de cîţiva ani sau de-o viaţă! Cui mai foloseşte?! ̂ Atunci cînd majoritatea pierdem, înseamnă că este cineva care cîştigi Cîştigâ numai “criminalul financiar”? Greu de crezut că pe lîngă el nu mai cîştigă şi cei care l-au acoperit! Credeţi cumva că între perdanţii de la jocurile dc întrajutorare, de la fonduri sau de la bând se află oamenii puterii? Vă înşelaţi. Dînşii lucrează cu valută şi au grijă să o depună în conturi sigure, în Elveţia, Franţa etc. Omul de rînd acceptă greu faptul că “demnitarii” noştri s-âr preta la astfel de practici.De bună seamă că hu toţi cei care reprezintă puterea şi-au aranjat ploile, au tras sforile a să li se umple conturile. Cu certitudine, însă, mulţi au muşcat, au acceptat pactul cu valuta. Ceea ce ajunge la ochii şi urechile noastre este mizilic, pc lîngă ce este în “subteran”. Aproape că nu ne vine să-l credem pc generalul Voicu, nici pe Ioan Bogdan, preşedintele Curţii dc Conturi cînd afirmă implicarea puterii în cele mai scandaloase afaceri. Vrem, putem sau nu, să le acceptăm, este treaba noastră. Percepţia proprie, la nivelul individului, nu-i în măsură să anuleze certitudinea îmbogăţirii necinstite a “reprezentanţilor clasei de mijloc”. Viitoarea campanie electorală, bazată în mare măsură pe dezvăluiri senzaţionale,

tfeAva potenţa dosarul corupţiei române. Cum va fi campania, nu vom fi

(dispuşi să luăm în serios ce susţine unul sau altul. Buni de plată pentru lipsa de obraz a altora şi excesul de naivitate al celor mulţi, sîntem aceştia din urmă. în fapt, nu este un fond naţional din care să se poată fura fără a păgubi pc toţi ceilalţi. ■

P re ş e d in te le Ilie s c u9 ■

re v in e a s u p ra

c a ro ra u p o z ii ia n u a r

a v e a c o n t r i b u i la

C la u ze i p e n tru

R o m â n iaPreşedintele Ion Iliescu a

revenit, asupra afirmaţiilor sale anterioare, potrivit cărora Opoziţia nil ar fi avut nici o contribuţie la acordarea pe baze permanente a Clauzei naţiunii ctlci mai favorizate pentru România,

El i-a invitat la Palatul Colroceni pc Emil Constantinescu, preşedintele CDR, şi pe Petre Roman, copreşedintele USD, In urma convorbirilor, a fost dată publicităţii o declaraţie comună, pe carc o redăm integral în cele ce urmează: » v

“Azi, 24 iulie 1996, la Palatul Cotroceni, a avut loc, la invitaţia preşedintelui Ion Iliescu, o întîlnire la care au participat preşedintele Ion Iliescu, Emil Constantinescu, preşedintele Convenţiei Democratice din România, şi Petre Roman, copreşedintele Uniunii Social Democrate.

în cadrul întîlnirii, cei trei lideri politici'an discutat despre semnificaţia votului din Congresul SUA privind

Majorărilelîdetpreţuri f f c o s t u r i l ^ N a V o i a < ^ ^ u l u i

- Dom nule d irec to r , ce co n se c in ţa a r e c r e ş t e r e a c o s tu r i lo r cu e n e r g ia ş i c o m b u s t ib il i i ; a s u p r a a c t iv ilif ii econom ice?

- Toate aceste costuri ■ suplimentar^ vor' afecta volumul profitului. Transporturile au devenit mult mai costisitoare. Noi avem trei coloane de transport, cu 126 dc autovehicule. Apoi, laptele dc consum, care reprezintă 60 la sută din producţia noastră, are o rentabilitate

Firmele din industria laptelui au avut ghinionul de a-şi majora preţurile cu cKva timp Înaintea majorării preţurilor la combustibili, energie electrică ş.a. Modificarea preţurilor a survenit tn urma deciziei Guvernului de a creşte preţul materiei prime (laptele) şi a subvenţiei alocate de ia buget. Trei ministere au colaborat ?n acţiunea de stabilire a preţurilor maximale la lapte şi derivate din lapte. Principalii producători de lapte au prezentat ministerului preţurile practicate, pe grupe de produse. Acolo unde preţurile au fost mai mari declt maximul admis tn H.G., preţul a fost adus la

' limita admisă. Insă, dacă preţul a fost sub timta stabiltă.

nu s-a acceptat mărirea lui j guvernanţi. In avartaj au fost sorietăţile care au practicat, şi înainte, preţuri mai ridicate. Ceea oe n-a fost cazul la ‘NapolacT. Impactul noilor preţuri asupra industriei alimentare se anunţă a fi de proporţii, dat fiind şi taptul că In acest domeniu se utilizează din plin atît energia electrică, ct şi motorina. In urma calculelor tăcute, după notificările de la furnizori, dl Ltviu Fodor, directorul comercial a! S.C.*Napolacf, apreciază că vor creşte costurile lunare cu cca 200 de milioane de lei

scăzută - cca 4 la sută. Ponderea brînzcturilor, sortimente ca rentabilitate mai mare (12 - 26 la sută), este redusă.' "Napolact” a fost

dezavantajată şi de faptul că a menţinut preţurile la brînzeturi sub cele maximale şi aşa au fost “definitivate”. Untul este un produs cu carc se lucrează în

pierdere ( -cca 1000 lei pagubă, la un kilogram de unt). .

. - T o tu şi, t în te ţ i consideraţi o f ir m ă f o a r t e p u te r n ic ă în in d ustria la p te lu i . . . ';■ - Asta şi sîntem.. Trebuie să recunosc, însă, că ne ajută foarte mult producţia de îngheţată, ponderea acestei activităţi structura profitului fi

însemnată. Aşa nc putem permite să ţinem preţurile la preparatele proaspete şi brînzeturi sub cele maximale.

- Aţi luat în considerare faptul câ, de-Ia 1 iulie, va trebui să plătiţi indexările şi

fiensările?JGEORZAN ■

pagina a 16-a

Victor Romulus Constantinescu:

acordarea, pe o bază permanentă, a Clauzei naţiunii celei mai favorizate pentru România. S-a apreciat că ea a fost acordată. României şi poporului român şi este, deopotrivă, rezultatul demersurilor oficialităţilor şi ale forţelor politice de opoziţie.

. în acest context, preşedintele Iliescu a revenit asupra aprecierilor făcute la conferinţa de presă din 18 Iulie de la Cotroceni, conform cărora Opoziţia nu ar fi colaborat în această direcţie.

Cei trei lideri politici înţeleg să afirme public că nu vor folosi- problema Clauzei în scop electoral şi că în privinţa marilor obiective ale politicii externe a României, îndeosebi integrarea României . în Uniunea Europeană şi în NATO, există o colaborare activă a forţelor politice responsabile.” .

Prezentăm declaraţiile făcute într-o conferinţă de presă ad-boc de participanţii la această întîlnire tripartită: ş

Iod lliescii: “Vrfcm să dezamorsăm acest climat

continuare în pagina a 4-a ■

“Actualul Consiliu judeţean este mai apropiat de oameni”

R : . D o m n u le V ic t o r R om ulus C onstantinescu , a ţi fo st ş i în a in te d e a le g e r i , sîn teţi ş i acum , p reşed inte a l C o n siliu lu i ju d e ţea n . C um v ed eţi a ceastă continu itate?

V.R.C.: Am acumulat multa experienţă şi îmi pare bine că în actualul Consiliu judeţean sînt o serie de consilieri care au fost şi înainte. E bine să existe o continuitate. Ceea ce a fost început pe vremea vechiului consiliu, poate fi acum mai lesne terminat. Pe de altă parte, există o diferenţă între cele două consilii, constînd în modul cum flecare dintre acestea a fost ales. înainte, se putea spune, consiliul a fost ales indirect: din 1187 de

consilieri locali a fost ales un Consiliu judeţean, care, de fapt, reprezenta consiliile locale din judeţ. Acum, el reprezintă direct populaţia. în altă ordine de idei, între Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca şi Consiliul judeţean se instalase o ine-

■ chitate: Consiliul local avea, 31 de consilieri, iar populaţia care l-a ales reprezenta circa 40 la sută din populaţia judeţului; cu toate acestea, faţă de 1187 de voturi, ei aveau 31 de voturi, în conformitate cu numărul de membri. Şi ei reprezentau 40 la sută din populaţia , judeţului!

. , Dan BRIE »continuare In pagina a 4-a

în maximum o lună, vor fl sallsfăcule foaie cererile de retragere ale persoanelor fizice

de la Banca‘ Dacia Felii’■ Judecătorul sindic Ioan Georgiu

regretă implicaţiile negative asupra creditorilor ■

într-o : notificare, judiciară a acestei debitoare.judecătorul sindic în acţiunea Banca “Dacia Felix", dl Ioan Georgiu, vicepreşedintele Tribunalului Cluj, precizează:

“în conformitate cu prevederile art.28 din Legea 64 din 1995, privind procedura reorganizării şi lichidării judiciare, se aduce la cunoştinţă că, la cererea debitoarei Banca “Dacia Felix” S.A. Cluj-Napoca, prin încheierea civilă nr. 1275 din 16 iulie 1996 a Tribunalului Cluj, a fost deschisă procedura de reorganizare

în acest sens a fost stabilită data primei şedinţe a Adunării creditorilor, care va avea loc în data de 2 august 1996, ora 10, la Casa Tineretului din Cluj-Napoca.

Potrivii art. 36 din aceeaşi lege, tot pînă la 2 august 1996, toţi creditorii ale căror creanţe sînt anterioare datei încetării plăţilor, trebuie să-şi depună declaraţia creanţelor.

Creditorii persoane juridice, cu creanţe mai mari de 50 de

■continuare în pagina a 16-a

ADEVARUL. A G E N D A

• Aid: Calendarul ortodox'. Sf. Sfinţit Mc. Ennolae; Sf. Cuv. Paras- chevi; Calendarul greco-catolic. Ss. Ennolae, ep. m. ţi părtaşii săi Ermip şi Ermocrat(+3i3); Paraschiva, m. (+140); Calendarul romano-catolic.

Ss. Ioachim şi Ana, părinţii Sf.Fecioare Maria.

• Mîine: Calendarul ortodox: + Sf. Mare Mc. şi Tămăduitor Pantelimon; Calendarul greco- catolic-. Sf. Pantelimon;medic m. (+305); Cdenâanâmmano-ailc&c. SC Pantelimon, mediem

Ii felicităm pe toţi cei care. Împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

£TELEF0ÂÎNE

• FRF.FECTURA.OONSIUULJUDB'JBAN: 19-64-16 • ’

• PR1MÂRIA ClUJ-NATOCA' 19-60-30• PRIMÂR1ADEJ: 21-17-90 ;• PRIMĂRIA TURDA; 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPlAHJRZn:36«Wl• PRIMĂRIAHtIEDIK 25-1548 ■ PRIMĂRIA GHERLA:24-IM6• POUŢIACUJ»«K)CA;955şi

43-27-27» POLTJM FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:

13-49-76 .• POLnUC£I:21-3Ul» P0LTI1A TURDA‘31-2141 .-.■'s » POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36S-22• POLITIA HUEDIH 25-15-38• POLTţlACHEELA:24-14-M .

POMPIERII: 981PROTEcruaviLÂaumPocA-19-50-29 V '. .

• GARDA RNAN3ARÂ CLUJ: 1Î52-23 şi 19-16-70. inL 158

• SALVAREA-961 .• SALVAREA CFR: 19-&5-9I• IHIERNA'pONAL:971• INTERURBAN: 991

INFORMATUL!DERANIAMENIE-921

• ORAEXACTĂ:958 REOAAUTONOMÂDETERMaTCARE DBFBCERAT: IWÎ748 RECUAUTONOMÂDEAPÂCANAL DBFECERAT: 19-6342RK2A AUTONOMĂ A DOMENIULUI PUBLIC DISPECERAT: 1544-78 S.C "SALPREST SA DISPECERAT: 19-55-22

COMENZI SPECIAL'•PENTCU - TRANSPORT R£3L JURI; 11-10-12 ~ ini 132DiSTOIBUŢIA GAZELOR NATURALE: IN1ERVENŢII GAZE m , DISPECERAT 4C424 - ■ ;

• REGISTRUL AUTO ROMÂN 1MI-00.

IJ jrR A N S iK H M l,PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA

prindpalde dtrafi trenuri jetderate, rapide ţi latercitjr:

•BAIA MARE,SATU MARE (prin Dej):14,57 •BISTRITA: 1537 •BRAŞOV: 1,48 ’ •BUCURESH (prin Sighişoara): 10.05; 14,41; 22,40; 23,33 (prin Sibiu - Piatra OH): 11,44 •BUDAPESTA.- 0,30; (6,09; •GAIATI (pris Iaşi): 8,07 (prin Ploieşti - Buzău): 11,40 •IAŞI: 0^0; 13,17; 21,21; •ORADEA: 1435; 19,53; 11,07 •SATO MARE: 4,08; 14,57 •SIBIU: 11,18; 15.10 •SIGHETU MARMAŢ1EI: 5,55 •TIMIŞOARA (prin Alba Inlia): 5,46; (prin Oradea): 1435; 1 « 2 ; 23,47

>TÎRGU MUREŞ: 16,15; 20,29 INTERNATIONAL CRACOVIA: 7,49 INFORMAŢII GARĂ: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

19-24-75 (internaţional) ^

ORARUL CURSELOR TAROM D e lu n i p în ă yinerL

Plecări di» Cluj-Napoca ■: 8,20 şi 18,50Plecări din Bucureşti 6,50 şi 17,20 D e lu n i p în ă sîm bătă. Plecări din Cluj-Napoca -13,05 Pkcări di» Bucureţti - 11,35 Cursele spre Bucureşti circuli prin Oradea şi durează cca: 2 ore.Preţ bilet: români - 54.700 lei

străini - 55 dolari.TELEFOANE: 43-25-24; ;

43-26-49 - pentru externe

CURSE INTERNAŢIONALE ‘ v din Autogara II: ^• Chij-Napoca - Budapesta, cu pkcare dm Cluj-Napoca tn zilele de Iasi, joi şi vineri U ora 7,00 şi isapoitrea & Budapesta m rik k dc msrţi, «meri şi limbiti la ora 11,00. /• Chj-Napoca- Oradea - Debraxn - Mkkolc, cu plecare din Qiij-Napoca ÎB z iu de miercuri ora 7 şi inapoierea din Mskok ia ziua dc joi ora I I . .

, INFORMAŢII y> Autogara I: 14-24-26

' Autogara I I : 13-44-88

COSTUME ŢIGĂNEŞTI ÎN AMERICA ‘

Scriam, recent, în paginile ziarului nostru despre intenţia unor membri de frante ai Partidului Democrat Creştin a) Romilor de a trimite la Muzeul Holocaustului din Washington o căruţă igănească. Probabil ci acest plan al romilor din zona Clujului se va transforma In realitate in cursul acestei toamne: Există posibilitatea ca romii ardeleni să mai ofere o surpriză plăcută vizitatorilor muzeului din capitala Americii. Este vorba de originalele costume igâneşti, specifice acestei părţi a ârii,

Aşa cum ne-a spus zilele trecute domnul Rudi Varga, preşedintele Partidului Democrat Creştin al Romilor, pregătirile pentru transportul căruţei sat tn toi, totul depinde doar de rezolvarea formalităţilor de transport Ei doresc să expedieze la Washington o căruţă veche, un exemplar singular, câre sâ facă cinste romilor din împrejurimile Clujului.

• SZ .C s.

B I B L I O T E C I■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada

Ctmicilor 2): Orar. zilnic: 8 - 13,45; 14,30 - 21 ̂ îmbăta: 8-14, duminica: închis.

■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA" (1 iuBe-30 august 1996): SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPn (P-ţa Ştefan ccl Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 11-17,45; sîmbătă şi duminica - închis- FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: hmi, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, -vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminică - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogătnieeanu nr.7) va Ii închisă m perioada 1-31 iulie. MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: hnă-joi: 13-18,45; vineri: 13-17,45, sîmbătă: 9-13,45. FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni-joi: 9- 19,45; vineri 9-17,45; sîmbătă, duminici închis. CENTRUL . DE DOCUMENTARE EUROPEANA SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE .(Str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni-joi: Mureai Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar zilnic 10 - 17; bai şi marţi închis

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia Donaţii" (strada I.C Brătianu 22). Orar

miercuri - duminici 10 - 17; Îmi ţ i marţi închis

■ Muzeul Naţional de Isterie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic; inclusiv duminica: 10 - 16; luniţnrhk \ .

I Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumafni nrJ21): deschis zilnic între erele 9-I lavtstipţii pentru sterilitatea kmimă fi mmâm) ZILNIC, inclasiv DUMINICA

orele 7 - 21 Medic

AD£VAfţUXd e C l u ivineri, 26 iulie 1996 ROZA VINTURILOR

(A F P , Reuter)

Vizita efectuată la 23 iulie la Belgrad de Ejup Ganici, membru al preşedinţiei bosniace,' a pregătit terenul în vederea normalizării

^L^elaţiilor dintre Iugoslavia şi Bosnia-Herţegovina, înscrisă în acordul de pace de la Dayton.

Cele două state s-au recunoscut reciproc în noiembrie la Dayîon. Ganici, care este de asemenea vicepreşedinte al Federaţiei Croato- Musulmane din Bosnia- Herţegovina, a sosit în capitala Republicii Federale Iugoslavia (RFY, Serbia şi Muntenegru) într-o vizită de două zile în fruntea unei

Ejup Ganici pregăteşte terenuldelegaţii din care fac parte Jadranko Prlici, ministru de

-externe, reprezentanţi ai Ministerului Comerţului, ai Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilorşi oameni de afaceri. '

Vizita sa la Belgrad şi 'Saraievo a fost sugerată de• călrc mediatorul american Richard Holbrookc cu ocazia misiunii sale, de salvgardare â Acordului de la Dayton,' săptămîna trecută. încă de la sosire, Granici a -abordat împreună cu Nikola Sainovici, vicepreşedintele guvernului federal iugoslav, problema normalizării relaţiilor comerciale şi a comunicaţiilor dintre cele două state, după patru ani de întrerupere din cauza războiului. ‘ .

După peste şapte luni de la ; recunoaşterea lor, reciprocă, Belgradul şi •Saraievo nu au stabilit încă relaţii diplomatice, Saraievo acuză Belgradul de a condiţiona stabilirea relaţiilor diplomatice de retragerea plîngerii împotriva Iugoslaviei, acuzată de agresiune împotrivă , Bosniei- Herţegovina, depusă de Saraievo pe lîngă Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Ilaga.• Vizita lui Ganici Ia

; Belgrad ă generat critici atît »\Va Saraievo cît şi la Belgrad Aşi la Pale, “̂capitala”

administrativă a entităţii sîrb,e din Bosnia, Republica Srpska (RS). Partidul Liberal din Bosnia Herţegovina (LSBS, de opoziţie) al lui Rasim Rădici a apreciat că “sub acoperirea relaţiilor comerciale şi altele, vizita lui Ganici amnistiază într-un fel regimul de la Belgrad”.. ■- " s v ■

A d e v ă r a tu l s t ă p i n a l T V a n s n i s t r i e i e s t e

V ăd im Ş ev ţo v , ş e f u l s e c u r i t ă ţ i i d in r e g i u n e .

(A rtico l din săptăm înalu l "Ţ ara" din Chişinău, pub licaţie a Frontului Popular C reştin -D em ocratic , care c itează agen ţia Flux)

“Şeful securităţii transnistrene, MGB, Vădim Şevţov, este un criminal, iar preşedintele Mircea Snegur, împreună cu Igor Smirnov, trebuie să-l extrădeze autorităţilor de la Riga, care îl urmăresc pentru crimcle săvîrşite în Letonia”, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă ţinute la Clubul de presă de la Chişinău, colonelul Mihail Bergman.

Făcînd această declaraţie, Bergman ̂ nu s-a referii la crimele săvîrşite în Letonia, ci în Transnistria. El a afirmat că, sub conducerea lui Şevţov, în Transnistria, din anul 1993 şi pînă în prezent, au fost asasinaţi 36 de oameni de afaceri. Ultimele arestări care s-au produs în Transnistria, potrivit lui Bergman, au, avui drept ţinti tot oameni de afaceri, care, după ce erau închişi în beciurile MGB-ului, erau estorcaţi de bani. “Taxa pentru eliberarea lor varia dc la 100 mii ta 10 milioane de dolari”, a precizat fostul comandant al garnizoanei militare de la Tiraspol, adăugind că pe cei care au achitat laxa el i-a văzul deja în libertate.

Pc dc - altă parte, colonelul Bergman a recunoscut că, deşi este o persoană foarte bine informată, cl nu •

cunoaşte “cine este cu adevărat Vădim Şevţov, care, Ia Riga, a avut acte de identitate pe numele Antiufeev, iar mai tîrziu - Alexandrov”. Ceea ce ştie cu siguranţa este câ adevăratul “preşedinte” în Transnistria nu este r Igor Smirnov, ci Vădim Şevţov, care dispune de o putere enormă şi , nelimitată.-“Şevţov are la dispoziţia sa aproximativ 5 000 de cadre, structuri bine organizate, mîna lui; dreaptă fiind organizaţia fascistă ‘Russkaia Pesnea’, o ramificaţie a organizaţiei fasciste din Rusia a lui Barkaşov. El este susţinut direct de preşedintele Comitetului pentru securitate din Duma rusă, Iliuhin, de ; comunistul Baburm. De asemenea, el avea tot sprijinul din partea şefului gărzilor lui Elţîn, Korjakov şi a şefului Serviciului Federal de Securitate, Barsukov”, a mai afirmat Mihail Bergman. >

El a arătat că socoate destituirea ultimilor doi drept un pas bun făcut de Alexandr Lebed îndată dupâ numirea sa în funcţia de secretar al ; Consiliului Securităţii de la Moscova.

Colonelul s-a adresat ziariştilor prezenţi cu rugămintea de a aduce la ş

cunoştinţa opiniei publice crimele lui Şevţov, care trebuie deferit justiţiei, în opinia sa, Şevţov, care “locuieşte în propriul cabinet de la MGB, deoarece se teme”/este principalul obstacol în calea normalizării relaţiilor dintre Transnistria şi Republica Moldova. “Odată cu înlăturarea lui Şevţov, veţi vedea că diferendul transnistrean va fi reglementat”, a asigurat colonelul.

Intr-un context în care se referea la comandantul Grupului Operativ de trupe ruse, generalul Valeri Evnevici, Mihail Bergman a afirmat câ, de cînd acesta l-a înlocuit pe Alexandr Lebed, “un om de onoare desâvîrşit”, depozitele de armament din Transnistria “au rămas în afara oricărui control”. Din această cauză, s-au înteţit furturile şi traficul ilicit de arme, inclusiv dintre cele mai moderne. întrebai ce opinie are despre cazul grupului Ilaşcu, Mihail Bergman a afirmat că “îi consideră pe aceşti oameni nevinovaţi” şi că “ei ar trebui eliberaţi din închisoare”. Dînsul a spus că “Şevţov a fabricat acest caz, pentru a demonstra eficienţa departamentului său şi pentru a fi numit ministru al securităţii”. ■

Normalizarea relaţiilor croato-musulmane la Mostar bate pasul pe loc

- Britanicul Sir Martin Garrod şi-a preluat, Ia 23 iulie, funcţia;

■de administrator european al < oraşului Mostar, situat în sudul BosniejrHerţegovina, unde ̂eforturile internaţionale pentru normalizarea relaţiilor dintre

. croaţi şi musulmani bat pasul pe JOC.. - * ,, l

De la încetarea ostilităţilor dintre croaţi şi musulmani, în primăvara lui 1994, oraşul Mostar are doi primari croatul Mio Braikovici şi musulmanul Safet Orucevici.

Numirea lui Garrod, la 15 iulie, intervine în contextul în care Uniunea Europeană a eşuat în a obţine desemnarea unui primar unic. Acesta a fost, totuşi, principalul obiectiv al alegerilor desfăşurate la 30 iunie la Mostar, primele de la încetarea războiului în Bosnia-Herţegovina, înainte de scrutinul general prevăzut să se desfăşoare la 14 septembrie.

UE a fost însărcinată cu organizarea alegerilor la Mostar, la care formaţiunile politice croate au fost înfrînte de o coaliţie multietnică de partide- bosniace (musulmane), “Mostarul' unificat". Partidele croate ău informat despre nereguli comise în timpul scrutinului de foşti ‘ locuitori ai Mostarului refugiaţi în străinătate, îndeosebi la Bonn,' şi au cerut anularea acestuia. Ele au angajat o procedură în acest sens în faţa Curţii Constituţionale

a Federaţiei croate musulmane. Această sesizare întîizie formarea unui Consiliu municipal, care trebuie să desemneze un primar. Partidele musulmane au obţinut 21 de locuri, în timp ce croaţii -

(AFP)

doar 16, dintr-un total de ,37 de mandate. .

UE a şi rezolvat problema şi consideră că scrutinul este valid, dar formaţiunile politice croate îşi menţin poziţia. “Aceste alegeri au fost trucate şi, pe baza acestor rezultate false, UE ar dori să

formeze un Consiliu municipal. Noi sîntem împotriva acestei

l metode antidemocratice”, a declarat, la 22 iulie, un reprezentant al Primăriei croate.

. Partea croată a exprimat rezerve faţă de' numirea lui Garrod, temîndu-se câ acesta, fiind de' formaţie militar, va recurge la Forţa internaţională de pace a NATO (IFOR) pentru a soluţiona litigiile :între cele două

i comunităţi. Partea musulmană a salutat, în schimb, desemnarea

: noului . administrator, pe care îl consideră drept unul dintre cei mai experimentaţi responsabili din cadrul UE. ' ■

L U R IE ’ S W ® * R L D

(Reuter)

Punctul central de dispută la prima conferinţă ministerială ă OMC, care are loc în decembrie la Singapore, ar putea fi insistenţa marilor puteri ca noi probleme, inclusiv standardele de muncă, să fie incluse pe agendă. “Această̂ conferinţă ministerială "care ar putea fi scena unor acuzaţii reciproce mai degrabă decît a dialogului constructiv devine din: ce în ce mai puternică” a declarato sursă de la Geneva, sediul organizaţiei înfiinţate cu 18 luni în urmă. La o recentă reuniune a Consiliului General, organismul de conducere al OMC, Renato Ruggini preşedintele Organizaţiei Mondiale a Comerţului, fostul ministru italian al comerţului şi-a stabilit propriul program pentru următoarele două luni avînd drept scop a încerca să ajute la adoptarea unei declaraţii comune

, carc să fie semnată de toate cele 122 de state membre la Singapore..

Cu trei zile înainte însă el â manifestat o circumspecţie prea puţin diplomatică la o reuniune a miniştrilor comerţului din cadrul forumului Cooperării Economice în regiunea Asia-Pacific-(APEC) care a avut loc la Christchurch, Noua Zeelandă. Cu acel prilej el a îndemnat ţările reprezentate la

Siacest forum - printre care s-au numărat Statele Unite, Japonia şi

’ Canada, precum şi principalele ţări în curs de dezvoltare din Asia - “să transmită un puternic imbold” reuniunii de la Singapore. Fiind prima conferinţă politică de la

. lansarea OMC, în 1995, care a luat locul vechiului Acord General pentru Tarife şi Comerţ - (GATT), el a apreciat că “nu va fi o reuniune uşoară”.

Canada a preluat iniţiativă în ceea ce priveşte, încurajarea dezbaterii politicii de investiţii, în timp ce Uniunea Europeană şi ‘Japonia acordă un interes sporit politicii în domeniul competiţiei,1

, iar Statele-Unite şi Norvegia - în domeniul standardelor de muncâ.

Diplomaţi din ţările în curs dc dezvoltare declară că, dacă anterior erau poate pregătiţi sâ abordeze primele două probleme, acum campania agresivă a unora dintre marile puteri a determinat modificarea opţiunilor. “S-a înregistrat o anume reacţie. Presiunile la care am fost supuşi ne-au adus la capătul răbdărilor, iar acum nu sînt sigur că vom fi de acord cu vreo măsură, oricare ar .fi ea”, a declarat un înalt reprezentant al unei ţări în curs de dezvoltare. . - ■

(AFP)

S c a n d a lu r i le d e c o r u p ţ ie

z g u d u ie a r m a t a r u s ăPreşedintele Boris Elţîn a

ordonat să se restabilească ordinea în cadrul corpului de ofiţeri, “devorat de corupţie ca de rugină", în momentul în care izbucnesc numeroase scandaluri în legătură cu milioanele de dolari volatilizaţi şi “somptuoasele" vile'- construite pentru- conducătorii militari ruşi.

Această reformă din. cadrul armatei constituie prioritatea generalului Igor Rodionov, numit recent ministru al apărării'. El este susţinut de aliatul său, generalul Lebed, secretarul Consiliului Securităţii, ajuns pe locul trei Ia primul tur al alegerilor prezidenţiale, din iunie, cu un program de luptă împotriva

: corupţiei. Acuzaţiile de corupţie din cadrul armatei s-âu înmulţit odată cu destituirea, la 18 iunie, a fostului ministru al apărării, generalulPavcl Graciov, mare duşman al generalului Lebed. înaintea numirii lui Rodionov, preşedintele Comisiei parlamentare pentru apărare, fostul general Lev Roklin a întocmit un raport acuzator referitor 'la Graciov şi

inspectorul şef al armatei Konstantin Kobeţ. Roklin, aliatul lui Lebed, a recunoscut ulterior că acuzaţiile- referitoare la Kobeţ aveau drept scop şă împiedice numirea acestuia în funcţia de ministru al apărării.

El l-a acuzat pe Kobeţ de deturnarea a şapte milioane de dolari ai armatei pentru o afacere cu o societate comercială. A afirmat, de asemenea, că cei 23,1 milioane de dolari proveniţi din vînzarea de arme ruseşti în Bulgaria dispăruseră înainte de a fi transferaţi într-un cont bancar în Germania de generalul Vasili Vorobiov, apropiat lui Graciov. Vorobiov a condus; direcţia bugetară a Ministerului Apărării, înainte de a fi Înlăturat la sfîrşitul lui 1995.

Roklin a formulat recent noi acuzaţii la: < r adresa conducătorilor armatei afîrmînd că Vorobiov a vîndut pe piaţa neagră din Polonia 5 milioane de dolari, ceea ce, adăugind beneficiile, a permis transferarea" sumei de 9 milioane de dolari într-un cont bancar din Germania. ' ■

(A fP , R euter)

V îrsta c an d id a ţilo r pentru Casa AlbăCandidatul republican care

aşteaptă nominalizarea partidului său, pentru alegerile prezidenţiale, • fostul senator Bob Dole, , a organizat luni o petrecere cu ocazia celei de-a 73-a aniversări', a zilei de naştere, ignorînd astfel comentariile şi întrebările cu privire la vîrsta sa, cu care este asaltat de la începutul actualei campanii electorale. în cazul în, care va fi ales în noiembrie, Bob Dole va fi într-adevăr cel mai bătrîn preşedinte aflat la începutul unui mandat la Casa Albă, o distincţie controversată, totuşi,, dacă ne raportăm la comentariile care-i vizează pe liderii chinezi şi rus, Deng Xiaoping şi Boris Elţîn.:

Unii oponenţi ai lui Dole nu ezită chiar să transforme sloganul' “Dole ’96" în “Dole are 96 de; ani” (“Dole is 96”), cei mai aprigi. critici ai săi cerîndu-i chiar să renunţe la candidatură pentru a-şi '■ salva partidul de la înfrîngere. :

Anturajul lui . Dole a asigurat presa, cu ocazia campaniei din’ Cleveland (Ohio), că sănătatea : fostului senator este “excelentă”, : iar staff-ul său electoral a publicat un raport medical impecabil pentru a demonstra acest lucru, ; provocîndu-1 pe preşedintele Bill

Clinton să procedeze la fel. c , Bill Clinton va împlini 50 de ani luna viitoare, fiind cu aproape un sfert de secol mai tînăr decît' Dole. Acest factor contribuie la avansul confortabil pe care Clinton îl deţine asupra lui Dole' în sondajele de opinie.

Dole insistă asupra faptului că vîrsta trebuie să fie un punct-cheie al campaniei... în avantajul său. El are mai multă experienţă, iar serviciile sale din timpul celui de-al doilea război mondial îi asigură o poziţie mai bună pentru postul- de., comandant-şeffal forţelor armate americane decît lui Bill Clinton, care s-a eschivat de la serviciul militar în timpul războiului din Vietnam.

Din nefericire, criticii cei mâi. virulenţi ai lui Dole sînt

; americanii apropiaţi de vîrstă cu el. Un sondaj recent, realizat de “Los Angeles Times” în rîndul celor care au peste 65 de ani, îi acordă un avans de 30 de procente lui Clinton, care s-a angajat să asigure asistenţa medicală guvernamentală pentru această categorie de vîrstă, în timp ce Partidul Republican al lui Dole intenţionează sâ -reducă cheltuielile în acest sens. ■.

A D E V A R U Ld e POLITICĂ

vineri, 26 iulie 1996 (4

A d r i a n N ă s t a s e l - a c r i t i c a t d u r

p e c o n g r e s m a n u l a m e r i c a n C h r i s t o p h e r S m i t h

Preşedintele executiv al PDSR a apreciat, înaintea Delegaţiei Permanente a partidului, că acuzele congresmanului Christopher Smith ău fost cele care au dat conotaţii politice acordării pe bază permanentă Clauzei naţiunii celei mai favorizate României de către SUA şi nu declaraţiile preşedintelui Ion Iliescu. ; ’' Adrian Năstase a afirmat, că Smith nu este bine informat despre situaţia din România şi i-a recomandat să vină în ţară.- Preşedintele executiv al PDSR a declarat că nu se poate pune problema neacordării Clauzei naţiunii celei mai favorizate pentru că este vorba de relaţii dc la stat la stat, care n-ar trebui influenţate de conotaţii politice. Adrian Năstase a caracterizat afirmaţiile congresmanului american Smith drept “un joc de picioare”,: carc este specific “perioadei războiului rece”, Năstase a mai spus că îl cunoaşte pe Christopher Smith şi ştie preocuparea sa pentru situaţia din România, pentru drepturile omului; “Nu puteam să îngheţăm relaţiile cu alte ţări pînă la alegeri”, a afirmat preşedintele executiv al PDSR, referin- du-se la ccrcrea lui Smith privind apşi prezidenţiale din România.-.

Preşedintele Iliescu revine asupra aprecierilor potrivit cărora Opoziţia nu ar avea contribuţii la

permanentizarea Clauzei pentru Româniaurmare din pagina 1

încordat, care nu este benefic nimănui şi să constatăm importanţa acestui moment al permanentizării Clauzei pentru relaţiile noastre cu SUAr importante şi pe plan politic, dar mai ales pc plan economic.■ * El reprezintă un moment politic 'important al evoluţiei relaţiilor "noastre din ultimii ani, rezultatul eforturilor comune ale tuturor forţelor politice româneşti şi ale tuturor celor investiţi cu răspundere de-a lungul celor şase ani. -

De accea am şi consemnat în declaraţie această apreciere comună,' inclusiv reconsiderarea unor aprccicri pe care eu le-am făcut în legătură cu contribuţia forţelor politice, inclusiv din Opoziţie, la acestc eforturi,

Dc asemenea, am considerat că nu este bcncfic pentru societatea româneşti, forţelor politice ca aceste probleme care sînt de interes naţional si fie speculate în vreun fel în campania electorală. ,; Credem că această campanie va declanşa şi pasiuni, dar problemele majore dc interes naţional, care vizează relaţiile noastre externe - şi mai ales obiectivele majore, în care

s-a-exprimat deja o convergenţă a , forţelor politice în legătură cu

integrarea în UE şi NATO - au fost şi sînt platforme de convergenţă şi conlucrare între forţele politice.”

Emil Constantinescu: “CDR a susţinut consecvent în politica externă toate iniţiativele privind integrarea în UE şi în NATO. în ceea ce priveşte Clauza, încă prin scrisoarea pe care am adresat-o preşedintelui Clinton am exprimat o poziţie foarte clară de susţinere, pe care apoi am reiterat-o în toate întîlnirile cu. factori de răspundere din SUA. . :

Mă bucur şi apreciem câ în cadrul acestei declaraţii se restabileşte adevărul. - ' . ' ' ' ' >

Exprim şi acordul CDR asupra faptului că în campania electorală nu trebuie să devină un subiect de dispută problemele de interes naţional major şi acestea sînt în momentul de faţă integrarea în UE şi NATO. r Există suficiente "probleme de :

■ ordin intern asupra cărora trebuie să ne concentrăm spre binele cetăţenilor şi al naţiunii, pentru că, în cele din urmă, politica internă şi rezultatele ei vor fi cele care vor fi suportul cel mai bun pentru iniţiativele de politică externă”

Dan Marţian este nemulţumit dc modul

fn carc a fost cradicata corupţia din PDSRVicepreşedintele PDSR

Dan Marţian s-a declarat nemulţumit de acţiunile de. eradicare a corupţiei din partidul de guvernămînt, în perioada scursă de la Conferinţa Naţională a PDSR din noiembrie 1995 şi pînă în prezent.

într-o declaraţie acordată presei, înaintea şedinţei Delegaţiei Permanente, Dan Marţian a spus că electoratul a sancţionat acest lucru în alegerile locale. El consideră că dacă nu se ia nici o măsură în partid pîni la alegerile geiîcralc, “nota dc plată va fi foarte serioasă”. Dan Marţian . este de părere câ trebuie răspuns la toate acuzele de corupţie aduse liderilor şi membrilor PDSR. El crede că sc impune schimbarea unor persoane carc dăunează imaginii partidului, carc au adus o publicitate negativă partidului. Vicepreşedintele PDSR considcră că partidul trebuie sâ sc prezinte în alegerile generale cu oameni carc să nu poală fi acuzaţi de corupţie, asupra cărora să nu existe dubii şi să nu planeze

. îndoieli. ■

. Petre Roman: “Am militat permanent şi am căutat să contribuim permanent cu consecvenţă pentru ca România să obţină Clauza naţiunii celei mai favorizate cu SUA.; Fiind vorba de un interes naţional, în 1993 am iniţiat o scrisoare trimisă către Congresul SUA, prin care toţi conducătorii partidelor politice parlamentare din Opoziţie am rugat. Congresul SUA să ne sprijine în obţinerea acestui important obiectiv. ■

Experienţa mea personală mi-a arătat, încă din 1991, cînd, la

■ Strasbourg, am susţinut în faţa plenului Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, intrarea României în Consiliul Europei, cît de importantă este unirea tuturor forţelor politice în jurul unui interes naţional.! Sper ca prin prezenţa mea aici, din

partea USD, să fi putut contribui la . realizarea ideii că interesul naţional nu poate fi obiect de tîrg între partide politice, oameni politici şi că nimeni nu are voie ca pe tema interesului naţional sâ caute să tragă spuza pe turta lui.

îmi exprim convingerea că în campania electorală care se apropie vom fi capabili cu toţii sâ menţinem buna cuviinţă si bunul simt,” ■

Scrisoare deschisă adresată domnului Nicolae VĂCĂROIU, prinţ ministru

al Guvernului României• Avînd în vedere faptul că în perioada 3-10 august a.c. preşedintele de onoare al U.D.M.R., preotul Laszlo Tokes, se preocupă de organizarea unui congres mondial itinerant al reformaţilor maghiari în Partium şi Ardeal, în "Bazinul Carpatic”, de fapt în mai multe judeţe din nord-vestul României, cu participarea şi a cîtorva mii de reprezentanţi ai iredentismului maghiar de pe mapamond. ■- Ţinînd seama că sub paravanul

acestor întîlniri cu caracter religios se urmăreşte organizarea de fapt a unor adunări publice în cadrul cărora:

a) se va sărbători perioada falsă de 1100 de ani de la descălecatul triburilor hunilor în Cîmpia Panonicâ; '. b) vor fi înfierate urmările Dictatului de la Trianon;;

c) vor fi evocate evenimenie şi personalităţi politice din istoria

Ungariei şi a minorităţii maghiare din România;

d) va fi prezentat Statutul autonomiei personale a comunităţilor maghiarilor din România, de fapt programul de realizare a autonomiei teritoriale pe criterii etnice;,

e) va fi însuşită Declaraţia de la Budapesta privind autonomia maghiarilor de peste graniţe;

f) va fi stabilită strategia privind alegerea senatorului Gheorghe Frunda-ca preşedinte al unei Transilvanii autonome; •: Vă solicit, domnul prim- ministru, sâ interveniţi de urgenţă şi cu fermitate pentru ca pe întreg teritoriul României să fie respectate prevederile Constituţiei, ale Legii privind siguranţa naţională, ale Legii administraţiei 'publice locale şi ale Legii privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, astfel

încît proiectata întîlnire mondia'/..- reformaţilor unguri să fie interz/sf ‘ iar poporul român să nu fie umilit de această manifestare antiromânească organizată de către guvernanţii de la Budapesta cu sprijinul conducerii U.D.M.R. :

Prin hotărîrea şi atitudinea dvs. este necesar să sprijiniţi toate demersurile curajoase pe care le-a făcut Secretariatul de Stat pentru Culte împoiriva organizării acestei întîlniri mondiale a reformaţilor maghiari.' îmi îngădui să vâ sugerez să-i îndrumaţi pe organizatorii manifestării antiromâneşti să solicite să fie găzduiţi în Ungaria cu acest Congres, la fel ca şi în anii 1938 şi 1991.

G heorghe FUNAR, preşedinte al Partidului

Unităţii Naţionale R o m â n e i

P o l i t i z a r e a C l a u z e i p e n t r u R o m â n i a

a f o s t a m o r s a t ă d e p r e s a u n g a r ă

Politizarea chestiunii Clauzei naţiunii cclci mai favorizate, pe bază permanentă, pentru România a fost amorsată de satisfacţia cu care presa ungară a tratat scrisoarea celor 25 de congresmeni americani care, cu dbuă săpfămîtfi- în urmă, au solicitat amînarea dezbaterilor Congresului pe marginea acestui subiect; a-declarat, ambasadorul român la Washington, Dan Mircea Geoană.

în România, pînă cînd mâss-media ungară nu a reacţionat cu satisfacţie la eventualitatea amînării dezbaterilor şi votului , privind Clauza pentru România, acest subiect nu a fost politizat nici în mediile politice şi nici în presă, a precizat Geoană. Ambasadorul român a subliniat că scrisoarea adresată de el congresmenilor americani, ca şi toate celelalte demersuri întreprinse de el, s-au bazat pc sprijinul exprimat de întreaga clasă politică din România, cu excepţia UDMR. ;

“Noi, în România, înţelegem că permanentizarea Clauzei este un proces extins pe mai mulţi ani, care pentru România a început în 1992, cu semnarea tratatelor bilaterale şi de investiţii necesare cu SUA. Luarea în dezbatere acum ă proiectului HR 3161(N.R. - privind,Clauza penlru România) este următoarea fază logică a acestui proces. Astfel, ca nu este în nici un fel parte a dezbaterii politice interne. Dezbaterea şi adoptarea HR 3161 nu

; favorizează nici un partid politic, nici un lider politic, nici o facţiune politică. Spectrul.politic românesc sprijină, în majoritate covîrşitoare, această,

, adoptare, aşa cum a reieşit'şi din rezoluţia Parlamentului român, pecare'a.anexez”, se arată în scrisoarea pe care ambasadorul Geoană i-a

. adresat-o, la 5 iulie, congresmanului Smith.Geoană a adăugat că permanentizarea Clauzei

nu a reprezentat o miză de prim rang a diplomaţiei române, principala.problemă fiind obţinerea sprijinului Statelor Unite pentru aderarea României lâ NATO. “Sînt ferm decis să continui colaborarea foarte bună cu membrii Comisiei Helsinki a Congresului american”, a spus Geoană.;

Comisia.Helsinfci (Securitate şi Cooperare în Europa) este organismul legislativului american în numele căruia congresmanul Christopher: Smith, preşedinţele organizaţiei, i-a adresat o scrisoare

• preşedintelui Iliescu, reproşîndu-i utilizarea Clauzei în scopuri electorale. Smith, un fervent oponent al permanentizării Clauzei, a precizat că va cere preşedintelui Bill. Clinton să amîne promulgarea Legii HR 3161. Menţionăm'că, potrivit sistemului legislativ american, în situaţia în care preşedintele Statelor Unite nu promulgă legea la opt zile după notificarea administraţiei de către Congres, legea intră în vigoare automat. ■

Fiecare formaţiune politică din CDR va înainta, pînă .săptămînă viitoare, o listă cu judeţele în care se vor reface alegerile pentru desemnarea conducerii organizaţiilor

- judeţene ale alianţei a declarat, miercuri, liderul PNL Andrei Chiliman, la sfirşitul şedinţei Consiliului Naţional al CDR.' Consiliul Naţional a analizat critic rezultatele alegerilor locale şi mai ales modul în care au conlucrat partidele din alianţă, după alegeri, în desemnarea conducerilor administraţiei locale. Discuţiile s-au bazat pe o analiză întocmită de specialiştii Alianţei Civice, care a identificat o serie de greşeli atît la nivelul ' organizaţiilor judeţene, cît şi al aparatului central al CDR.

Aspectul cel mai criticabil s-a referit la faptul că, în - . anumite judeţe şi localităţi, partidele din CDR “nu au ştiut

să gestioneze cîştigul rezultat din alegai” în desemnarea

; forurilor de conducere ale administraţiei locale, a precizat Chiliman. De asemenea, s-a stabilit ca persoanele responsabile de disfuncţionalităţile semnalate să fie sancţionate la nivelul fiecărui partid şi “pentru nerespectarea protocolului CDR în plan local”. ..

CDR va opera schimbări In conducerea filialelor judeţene ale alianţei

în acest context, conducerea CDR a hotărît câ partidele să înainteze liste privind judeţele unde s-au înregistrat-dificultăţi în conlucrarea la nivelul organizaţiilor judeţene ale alianţei, pentru ca la şedinţa Comitetului Executiv al CDR, programată peste o săptămînă, să fie nominalizate judeţele unde vor avea loc noi alegeri privind conducerea organizaţiilor judeţene CDR.

în şedinţa viitoare va fi precizată şi data cînd vor avea loc aceste alegeri. Andrei Chiliman a spus că în aproape 22 de judeţe “lucrurile nu au mers perfect la alegerile locale”. în accst sens, PNŢCD a schimbat conducerea organizaţiilor judeţene proprii în trei judeţe (Brăila, Giurgiu şi Gorj),

instituind comitete de conducere interimare pînă la alegerile generale. O măsură similară â fost luată de PNL în judeţele Braşov şy S Argeş. .'

Preşedintele CDR, Emil Constantinescu, a declarat ca participanţii la Consiliul

. Naţional au hotărît ca fiecare partid să-şi desemneze candidaţii pentru alegerile parlamentare ţinînd cont de o

• serie de criterii comune, cum ar fi : competenţa, probitatea morală, necolaborarea cu Securitatea, capacitatea de a pregăti un program propriu care sâ respecte programul CDR etc. ■

“Actualul Consiliu judeţean este mai apropiat de oameni”urmare din pagina 1

R: Cum sc alcătuieşte bugetul local? -

V.R.C.: Jn fiecare localitate, bugetul sc constituie prin defalca- re de Ia bugetul central şi asta se face prin intermediul Consiliului judeţean, împreună cu Dirccţia finanţelor, plus partea dc venit propriu. Fiecare localitate îşi documentează bugetul respectiv, îl trimite la Consiliul judeţean, se face desfăşurătorul, se însumează sau se elimină lucrări carc nu au documentaţie. După aceea, pe desfăşurătorul respectiv sc ia o anumită ierarhizare. De exemplu, în trei ani dc zile. s-a dat foarte mult la Cîmpia Turzii pentru rezolvarea problemei apei. Cam 20- 25 la sută acoperă actualul buget din necesităţi. Pentru punerea la ■ punct a dramurilor judeţene, de

pildă, ne trebuie cinci la sută din suma pentru drumurile naţionale. Am justificat această necesitate şi prin faptul câ ncavînd centură, o parte din drumul naţional trece prin oraş.

R: S-a discutat foarte mult în ultima vreme despre nevoia unei şosele dc centură. Ce ne puteţi «pune referitor Ia această problemă?

V.R.C.: Sâ n-o luaţi ca lipsă de modestie, dar tot de la noi a pornit

, ideea. Clujul e unul dintre puţinele oraşe din ţară care nu are centură de ocolire. S-au făcut proiectele pentru ccnturâ, căutăm surse de finanţare. Şi chiar am discutat cu firme din străinătate în vederea realizării lucrărilor. Pentru câ fără centura aceasta csle o nenorocire.

R.; Credeţi că tragedia de Ia ' sfirşitul săptămînii trecute de pe Fclcac, rînd şi-au pierdut viaţa patru persoane, este şi ca legată dc

această lipsă a centurii de ocolire?V.R.C.: în primul rînd. Acolo unde

drumul se vâ bifurca pentru centură, va exista un: fel de post de vamă şi: nici un camion nu va trece spre Cluj- Napoca dacă e în tranzit şi dacă nu c destinat să descarce aici. Dacă vrea

' şoferul sâ vină, asta-l priveşte, dar sâ . o facă pe jos sau cu altă maşină.

R.: Cum vedeţi ideea tunelului rutier?

V.R.C.: Sâ ştiţi că mulţi au luat-o m derîdcre. însă e o treabă foarte serioasă. Sînt utilaje cu -care se poate lucra perfect. Nu sînt probleme nici din partea geologiei zonei. Trebuie studiat, început, asigurate resursele financiare. Dacă ar înccpe mîine, în trei-patru ani lucrările ar putea fi gata.

R.: Cît va dura întocmirea studiului?

V.R.C.: Vom face o echipă mixtă, formată din oameni de la noi, dc la •Institutul dc proiectări şi dc la Geolo

gie... Eu aed că într-un an studiul poate sâ fie gata pînă aproape la nivel de proiect dc ansamblu. . 'r-_

R.: Şi de Ia acel punct abia, în trei-patru ani ar fi posibilă! finalizarea? ■ .

V.R.C.: Cred că da. . • R.: Cum credeţi că va arăta

acest tunel? Cît de lung va fi? ;V.R.C.: Cam 3-4 kilometri. Nu

trebuie să-l comparăm cu tunelul pe sub Marea Mînccii. în mod cert va fi prevăzut cu sisteme de aerisire şi de filtrare a gazelor. Tunelul trebuie, corelat cu drumul dc centură.

R.: Trccînd la o altă idee, ce părere aveţi dumneavoastră, membru fondator al Uniunii Vatra Românească, despre aderarea UDMR Ia declaraţia dc la Budapesta?

V.R.C.: Este un act care încă 6 dată dovedeşte intenţiile clare ale UDMR şi ale Ungariei. Transilvania poate fi pierdută şi între hotarele

.României prin crearea de mici Ungarii. ■ UDMR nu mai îndeplineşte condiţiile actuale ale Constituţiei pentru a mai fi în continuare înregistrat ca partid politic. Ea duce o politică antiromânească şi antinaţională. în ceea ce priveşte Ungaria, dacă neagă Trianonul, îşi neagă actul dc naştere a statului.

R.: Cum vedeţi, ca membru al UVR, unirea cu Basarabia?

V.R.C,: Cele două războaie mondiale au făcut sâ se nască următoarea concluzie: orice se mişcă la graniţe aduce după sine conflicte nemaipomenite. Există o singură posibilitate: prin înţelegere, cum a fost între RDG şi RFG. Deci, unirea, pc carc o consider posibilă, normală, firească şi dreaptă, sc poate facc pc accastă cale. Cînd românii noştri de acolo vor dori accst lucru. ■

------------------—-----------------------------.-----------------------------------------------------------------------------------------------------------— a d e v ă r u lvineri, 26 iulie 1996 A R T A - C U L T U R A - S T U N T A d e c i u l

10M111ITEA - epere bibliologiceîn istoria biblioteconomiei

româneşti şcoala clujeană a ocupat un rol important începînd cu Unirea din 1918, dar mai cu seamă din 1933, cînd Biblioteca Centrală - Universitară (actualmente “Lucian Blaga”) a declanşat apariţia-prestigioasei colecţii “Bibliotheca bibliologica” fondată de Ioachim Crăciun. Au apărut în prima serie 19 volume semnate ~3e nume cu rezonanţă în domeniu - I. Crăciun, C, Golner, Teodor Onişor, I. Brcazu, E. Roth,. Valeriu Bologa, I. Naghiu, Tiberiu Morariu, Nicolae Comşa.şi alţii. :

întreruptă din" 1946 de nefastele evenimente provocate de totalitarismul comunist, colecţia a fost reluată în 1994 (deci după aproape SO de ani) şi a ajuns la cel de-al 5-lea volum al seriei noi prin aceste “Repere: bibliologice” ale lui Ioan Hentea..

în prefaţă, prof. univ. dr. Nicolae Edroiu afirmă: studiile de. biblioteconomie înregistrează astăzi abordări noi, ele aducînd contribuţii nu doar cu privire la istoricul bibliotecilor, ci mai cu seamă în privinţa organizării optime a bibliotecii, a modernizării ei. Noul volum din Bibliotheca bibliografica care apare acum, datorat d-lui Ioan Hentea, director adjunct şl Bibliotecii Centrale-Universitare “Lucian Blaga”. din Cluj-Napoca, încorporează studii elaborate tocmai pe 1 o 'asemenea problematică. Om de şcoală, slujitor al învăţămîntului, cărţii şi bibliotecii vreme de mai' multê decenii, autorul acestui volum apare preocupat de modernizarea structurilor

documentare existente, de intensificarea colaborării dintre biblioteca universitară şi forurileTocale de învăţămînt, de perfect ionarea b ibliotecarilor, în care scop s-a implicat în ultimul deceniu,.cu rezultate notabile”. '

Volumul cuprinde studiile: Trecut - Prezent - Viitor. (Bibliotcca Centrală Universitară ‘“Lucian Blaga” Cluj-Napoca la a 75-a aniversare), Un deziderat. Modernizarea structurilor documentare existente, Opinii şi sugestii - privind intensificarea colaborării dintre B.C.U. şi forurile locale de învăţămînt...,- Biblioteca universul fascinant al cunoaşterii, Momente semnificative în activitatea editorială din perioada interbelică, Tradiţional şi modern în activitatea de pregătire şi perfecţionare a bibliotecarilor, Coriolan Suciu, personalitate complexă, figură de dascăl luminos al şcolii româneşti interbelice. Schiţă biografică şi un indice de autori şi studii - Biblioteca şi învăţămîntul.

Meritul cărţii constă nu doar în seriozitatea şi meticulozitatea ştiinţifică a tratării temelor abordate, ci şi in stilul elevat al autorului.

Ioan POP

te* 'MW . w - # 1L a n s a r e d e c a s e t ăAstăzi, interpretul de muzică

populară Călin HORON îşi lansează caseta audio intitulată “Maică, din copiii tăi” - o selecţie din cele mai frumoase melodii aflate în repertoriul său. Acompaniat de orchestra condusă de Marinei Găzdac, solistul propune ascultătorilor melodii precum: “Omu’ iute-mbătrîneşte , “Zis-o mama către mine”, 'Te Ciurgău, la iarbă deasă”, “Fecioraş, ia seama bine” şi alte cîtcva, la fel de frumoase şi de succes. Lansarea este programată pentru ora 13, în incinta restaurantului “Cenean” din Iclod, judeţul Cluj. M .B. ■

Precizări istorico-literare:

COFIŢA SI CĂPIŢA(Vasile Alecsandri)

în pastelurile poetului “ce o cîntă pe Dridri”, cofiţă, diminutiv al cofei, se întîlneşte de mai multe ori. Astfel în Rodica (prenume feminin îndrăgit şi astăzi, atestat prima dată în cunoscuta poezie idilică, poate chiar creat de poet), este menţionată în două versuri: “Purtînd cofiţa cu apă rece” şi “Apoi cofiţa întreagă-o beu”. Pînă aici nimic deosebit. în alt pastel însă, cofiţa creează probleme! “Pe cărarea înflorită care duce la fîntînă”, cu furca-n brîu şi la sîn c-un puişor care suge din “al laptelui izvor”,- “ncvăstuica trece iute toreînd lîna din fuioare” (cum poate o femeie să meargă iute, cu un copil în braţe' şi să toarcă în acelaşi timp, e greu de înţeles) în fine, “Iată-ajunge la fîntînă şi-acolo se întîlneşte Cu-un drumeţ din lumea-ntreagă care lung la ea priveşte, Apoi cumpăna o pleacă, apoi scoate la lumină/ Şi vecinei sale-ntinde o cofiţă albă plină.// Româncuţa muiţămeşte, suflă-ncct peste cofiţă Şi cu apa ne-nceputâ udă rumena- i guriţă; Iar drumeţul după dînsa bea, fugarul îşi adapă, Şi se jură'că pe lume nu-i aşa de dulce apă” (Fîntînă). După cum se vede femeia nu a băut, ci'şi-a udat doar “rumena-i guriţă”. în

ciutură sau găleată. Dar să admitem şi excepţii. Apoi, cofiţa fiind mică la gură, murgul nu-şi poate băga botui în ea şi nu poate bea decîţ doar cîteva sorbituri oricît de dulce ar fi apa. >

Iată deci cum, fără să vrea, “acel rege-al poeziei” a lăsat fugarul însetat.

̂De la cofiţă să trecem la căpiţă, “grămadă provizorie de fin sau de trifoi, lucernă etc. în formă conică”. Pastelul Cositul, al aceluiaşi poet, ne arată sui generis,.modul de a face căpiţele: “Iată vin cosaşii veseli, se pun rînd. Sub a lor coasă Cîmpul ras rămîne verde ca o apă luminoasă.-Unii brazdele răstoarnă, în căpiţi alţii le-adună, Le clădesc apoi în stoguri şi cu stub le încunună.// Mai devale-n cea dumbravă cu poiana tăinuită, Unde umbra pare verde şi de flori e-mbălsămită, Coasele sub teaca udă zinghenesc răsunător, Din căpiţă în căpiţă dumbrăveanca sallă-n zbor”.

Am văzut descrierea poetică a cositului şi a muncilor însoţitoare, să vedem şi care este realitatea. Mai întîi, după cosire, cîmpul nu rămîne verde, ci devine astfel numai cîn

ADEVARULI de O Buf OMUL St SOCIETATEA vineri, 26 iulie 1996

s;,', ' v n H ' 1996 - Anul Convenţiei cu privire la drepturile copilului

Drepturile speciale ale copilului cu handicap neuro-locomotor (3)

\

t. * :/■

Zîmbet de copil . : inocenţei şi purităţii.

în plină vară, zîmbet al

Handicapul neuro-locomotor se caracterizează prinlr-un deficit de locomoţie, de coordonare şi de precizie a,mişcărilor-aparatului locomotor; Leziunile anatomice ce condiţionează acest deficit sînt situate Ia nivelul sistemului nervos central- şi/sau periferic, ori la diferitele structuri ale aparatului locomotor: sistemul osos, osteoarticular, ligamente, muşchi etc. Pentru o mai

. bună înţelegere a funcţiei aparatului, locomotor, s-a convenit câ acesta să fie împărţit în: centura scapulo- umerală, coloana cervicală şi dorsală (superioară) împreună cu membrele superioare ce asigură mişcările gestuale, variantele şi deplasările lor şi centura pelvianâ formată din bazin, ĉoloana dorsală medie şi inferioară, lombara, sacrul şi membrele inferioare, care asigură postura,, variantele şi deplasările posturale. Corespunzător acestei împărţiri (specificăm, didactică!) în mod patologic se.realizează un deficit, predominant motor - respectiv al gestualităţii (ce reprezintă mişcările: membrelor superioare) şi respectiv un-

deficit locomotor, ce interesează postura,'variantele şi deplasările

'.posturale. x 1 -Revenind la drepturile acestora, ele

sînt cele ale oricărui copil, la care se adaugă drepturile speciale ale persoanelor cu handicap. Fiind vorba despre un handicap locomotor, deficienţii respectivi au dreptul la

v facilităţi care să le asigure postura şi să-i ajute la deplasările posturale, corsete, orteze, proteze,' cărucioare de cameră şi de stradă, triciclu cu motor (special-pentru ei în funcţie de

' handicap: gestual sau postural) mijloace colective de deplasare,

' locuinţe special amenajate cu scări, \ praguri şi uşi accesibile pentru ei.

Ca la oricare persoană cu handicap, . procedurile recuperatorii:

... kinetoterapeutice, fizioterapeutice cele ortopedico-chirurgicale trebuie să înceapă cît mai devreme posibil pentru a reda în condiţii cît mai bune mişcările deficientului, cu independenţa mişcărilor sale şi posibilităţile de a efectua o activitate ; în sistem organizat.• Prin Comisia de diagnostic şi triaj

de pe lîngă Policlinicile de copii, vor primi Certificatul de persoană cu handicap, generator de drepturi legale' pe care urmează să le solicite organelor în drept.

Dacă aceşti copii nu au alte deficienţe, în special mentale, ei se şcolarizează în sistemul obişnuit sau în şcolile speciale pentru acest tip de deficienţă. Cei la care este asociat un deficit mental, se şcolarizează în sistemul şcolar special pentru deficienţi mentali. După şcolarizare, se orientează profesional căire una din meseriile următoare: confecţionat îmbrăcăminte (fete); lenjerie-broderie .: (fete); fesător-restaurator manual de 'covoarê (fete); dactilograf (fete); lăcătuş construcţii metalice (băieţi); tîmplar (băieţi); zugrav-vopsitor-. tapetar (băieţi); confecţioner

încălţăminte (băieţi) şi agronomi (băieţi). ■ : - , ■' -

Băieţii din toate judeţele, inclusiv Cluj, se pot califica în Centrul şcolar nr. 2 Bucureşti, comuna Voluntari, Şoseaua Afumaţi nr. 94/98, iar fetele se pot califica în Centrul şcolar Iaş>;~ str. Trotuş nr. 12.

Tinerii bine dotaţi intelectual pot uima licee economice, sau de alt tip şi după posibilităţi, cursuri universitare în diferite profile pe care le doresc şi le pot ocupa după absolvire.

Cu aceasta am încheiat prezentarea drepturilor speciale ale copiilor cu handicap. Sperăm că s-a înţeles că aceste drepturi speciale se adaugă drepturilor generale ale oricărui copil. Aceste drepturi devin datorii pentru părinţi, şcoală şi societate. Ele se vor îndeplini nu din milă, ci din spirit de întrajutorare, etic şi din umanism. Pînă la urmă, ele sînt datorii ale celor valizi, faţă de semenii lor, pe care destinul - uneori neglijenţa umană- i-a creat cu handicap.

Florea MARIN ■

C a r n e t g h e r l e a n

W o rd 6 .» , » scrie, iiIiiibo m&ii s im plu!

! CALIN CHIOREANi! Microsoft

O -

W O R Dpentru Windows 3.x

Varsluiw* 6.0

piţOfTlcDiA-pLUST

W o r d 6 . 0’ de Călin Chiorean '

■ 330 p, preţ 14.500Uneori la orele de ro

mână, în liceu, mi-i închipuiam pe Eminescu stând nopţile la lumina unei lumânări, în febra inspiraţiei scriind şi modificând pagini. întregi de manuscris. Sau îl imaginam pe Balzac, consumând cafea şi energie

' pentru refacerea unui ma- . nuscris. -

Azi nu mi-1 pot închipui pe Umberto Eco, de exem-

- piu, decât aşa cum el însuşi spunea, acasă, în faţa cal-

- culatorului, redactându-şî ; cărţile. E uimitor cum valul , informaţional, ne-a luat petoţi. Venirea textului pe lume în zgomot de maşină de scris ţine de trecut. Hârtia şi stiloul s-au metamorfozat în tastatură şi impri-

: mantă. Totul se petrece J acum îrf diverse programe.' Calculatorul coordonat de aceste programe, scrie şi resfcrie pagini întregi în mii de variante. El este consilierul nostru în redactarea documentelor.

; ( Dar care este cel mai bun' program de procesat' texte? Adică în ce program să lucrăm ca să fim competitivi şi eficienţi la birou sau

acasă? De trei ani, Microsoft Word 6.0 este recunoscut ca cel mâi performant procesor de texte şi este cel mai bine vândut în domeniul său. Cartea editurii Promedia; Plus, Word 6.0 este un excelent ghid de utilizare şi perfecţionare în lucrul asistat de „acest procesor de texte.

, ; . Este o carte necesară oricărui utilizator al programului, pentru a-şi îmbunătăţi munca.

Dacă acum faceţi primii paşi prin acest program, ea va fi un sprijin pentru a descoperi cum să introduceţi un text, cum să îl puteţi edita, cum să îi puteţi da un aspeît cât mai atrăgător şi organizat. Puteţi afla cum să vă creaţi primele modele de documente şi cum puteţi îmbina caracteristicile altor programe de grafică cu fa

cilităţile procesorului de texte.

Pentru un utilizator mai vechi sau mai experimentat, asistenţa dată de carte se diversifică: liste de preţuri, contracte necesare unei afaceri, scrisori personalizate pentru clienţi, macrouri pentru automatizarea unor activităţi şi alte operaţii de finisare a unui document.

Un corector al textelor în limba engleză şi eventual şi în română, ataşate acestui program sunt ideale pentru redactarea documentelor. \

Se spune că imaginea unei firme este dată în mare măsură de documentele pe care le vehiculează. Deci, învăţaţi, din cartea editurii Promedia Plus, să vă promovaţi o imagine modernă şi dinamică. Cu alte cuvinte, fiţi în pas cu timpul.

Şerban DRONCA

î P a r c u l a f o s t lu a t■ in “p r im ir e ” de I g a rd ie n i i p u b lic iI Recent scriam despre starea

jalnică în care s-a găsit parcul | oraşului Gherla la începutul■ verii. într-adevăr, niciodată nu I arata aşa de neîngrijită această, I oază de linişte. Au trecut cîteva

săptămîni de atunci, a fost instalat un nou primar şi iată, că situaţia s-a schimbat în bine. Băncilc au fost'reparate, aleile reamenajate, iar în lacul de agrement este din nou apă. Lipsesc, în continuare bărcile şi hidrobicicletele, le aşteptăm.

SPECIALISTUL VĂ SFĂTUIEŞTE: unele cazuri se îngroaşă şi se veştejesc, nevoie, cu unul din următoareleFlorile atacate se usucă fâră a forma fungicide: Fluidosoufere: 11-20 kg/

SIMPTOME: Boala se manifestă în fructe. Atacul pe fructele tinere determină ha., Kumulus: 0,3%, Microthiol:tot cursul perioadei de vegetaţie, o stagnare în creştere şi, în unele cazuri, 0,7% (înainte' de înflorit) si 0,4%începînd cu dezmuguritul şi pînă la chiar o creştere,a acestora. (după înflorit), polisulfură de: bariucăderea frunzelor,^cu intensitate mai COMBATEREA: Se-recomandă ca, în (tratam entul-de iarnă): 6% simare în cursul lunii mai şi începutul .. permanenţă, lăstarii puternic aţacati să (tratamente de vară): 1%lunii iunie. Sînt atacate frunzele, florile, fie îndepărtaţi şi distruşi prin arc/ere. polisulfură de calciu: (tratament delăstarii şi uneori fructele tinere. Atacul Pentru prevenirea răspîndirii bolii se vor iarnă): 20% şi (tratament de vară)pe frunzele tinere apare sub forma aplica tratamente cu substante care a u ' 2%, Sulf muiâbil: (înainte de înflorit):unei pîsle albicioase pulverulente, ca bază toxică sulful. Astfel,'în timpul 0,7% (si după în flo rit)' 0 4%care acoperă ambele feţe ale

"limbului. în scurt timp,frunzele se deformează, se încovoaie uşor spre partea superioară, sînt mai puţin elastice şi se usucă de timpuriu. Ciuperca atacă cu rapiditate lăstarii tineri, pe care-i acoperă cu un manşon de miceliu albicios şi pulverulent care, spre toamnă, devine maroniu. Lăstarii puternic atacaţi se îndoaie în formă de cîrlig şi se usucă. Florile atacate prezintă petalele deformate în sensul că limbul petalelor se îngustează, uneori chiar se despică în două, pierd culoarea albă-roz şi devin albe, iar în

Thiovit; 0,7% (înainte de înflorit) şi 0,4% (după înflorit), Bavistin: 0,05-0,07%, Derosal: 0,07%,

Kolfugo: 0,2%, Metoben: 0,07%, Topsin: 0,07%, Karathane: 0,05%, Saprol: 0,125%, Fademorf: 0,15%, Nimord: 0,05% (preventiv) şi 0,07-

iernii, se vor efectua stropiri cu zeamă sulfocalcică în concentraţie de 20%, sau sulf muiabil: 0,8%: Primăvara se vor executa mai multe tratamente cu zeamăsulfocalcică 10% (pînă la deschiderea 0,1% (curativ), Rabigan: 0,04% sau mugurilor) şi în concentraţie de 2%, după Anvil: 0,04%, Baycor: 0,1%', sau deschiderea acestora: de asemenea, eficacitate mare au tratamentele cu sulf muiabil 0,4% sau Karathan 0,1%. fn. tratamentele de vară, care sînt curative, se vor aplica stropiri, ori de cîte ori este

Bayleton: 0,05%, Bumper: 0,03%, Punch: 0,007%, Symi - 8: 0,015%, Systhane: 0,04%.

A. ABRUDEANB

veizi au fost reîmprospătate cu flori multicolore sau coşuri de gunoi au apărut la marginea aleilor. Păcat că tinerii, care noaptea se reîntorc acasă de la Disco-Ring, de la marginea parcului le mai răstoarnă, numai aşa, de dragul aventurii...nocturne. De cîteva zile, aceşti indivizi certaţi cu bunul simţ sînt urmăriţi zi şi noapte de către cinci gardieni publici, puşi pe fapte mari în ceea ce priveşte paza şi protejarea parcului, o adevărată “bijuterie” a urbei de pe Someş.

Deşi comerţul predomină,

\ P r o d u c ţ i a e

m a i a p r e c i a t ă

Datele statistice de la mijlocul anului ne arată că, în

| oraşul Gherla, sînt înregistraţi■ nu mai puţin de 570 de■ activităţi asumate de către I întreprinzătorii particulari;

I I

Cifra în sine spune foarte mult j despre privatizarea în I localitate.. Sub aspectul | diversităţii pe. domenii de ■ activitate predomină unităţile i- din sfera comerţului, adică I buticuri, consignaţii, băcănii şi | ■ bufete. Peste 50 la sută din ■ firmele înregistrate la ■ Circumscripţia fiscală fac I parte din domeniul | comerţului. Foarte puţini s-au ■ orientat Spre..producţie.; ■ Interesant e că majoritatea ■ | firmelor rentabile sînt din | ultima categorie.' Societăţi • comerciale ca SC “Cuptorul de - ■ aur” SRL, SC “Tehnomedica” I SRL, SC “Tctris” SRL sau SC | “Miogen” SRf, cînt cele mai . cunoscute în oraşf Ele produc • pîine, mezeluri, mobilă, vată | medicală. |

I I I I I I I I I I IL I I I I I I

j

L e g u m e p e n t r u V a le a J i u l u i

în această vară, minerii din Valea Jiului consumă legume produse la marginea oraşului Gherla. Dacă pînă în~prezent se transportau doar produse lactate la Petroşani, acuma şi legumele se bucură de mare trecere în centrele miniere. Pînă în prezent, de la ferma de legume aparţinînd-SC “Agricola” SA au fosi livrate unităţilor de desfacere peste 75 tone legume, din care mari cantităţi au luat drumul Văii Jiului. Zilele trecute a început şi recoltatul cartofilor de pe cele 30 de hectare. Şi din acest produs vor fi trimise zeci de tone la Petroşani şi în celelalte centre miniere. ' ' r

SZEKELY Csaba ■

Imagine a cotidianului urban, demnă de arhiva trecutului, cu carosabilul degradat ca şi pereţii coşcoviţi şi mîncaţi de igrasie. Imagine pe care edilii se străduiesc să o şteargă din actualitate. Din păcate ritmul este ... al melcului!

- v i n e r i . ' 2 6 i u l i e 1 S D i t O f W dT M ih ftT E a t o ^ ^ S ^ ^ ă H i^ ^ 'M Î i îH ă î^ S E iE B E D A ^ T ă iD A ix - 3 * ~ - s « s ~ > a •^ I U I I e 1 y y ° r U S S L i l ^ S U \ i t hm i-viaeriUt;tdflai31-4343;SUBREDAC|IADEJ: lut-v iatriU t;tdflL itl-W -75. C f l O C I W

A D E V Ă R U L

UNICAT IN GHERLA oSoiîelutcj Comercială SC’ T l v I l U S S S U I ;

\indc prin maj-azimil propriu din (ihcrla, str.Fra.sinului nr. 1, telefon 243277,2431^4 (în ortiLrul MR-1 din spatele fabricii de spirlj

'MOBILĂ ÎN RATE" fără d ob în d ăVindo In rato, din stoc şi po bază dc comandă toate tipurile do

mobtLV doimitoaio, bibliotoci, camoro do tuiorot, comode TV, birouri, mosc plunto, mobili do bucâtâric, colţaio.caivapole. fotolii

V i z i t a ţ i - n e ş i n u v e ţ i r e g r e t a !

mtă

M O D E N AP R E Ţ U R I MINIME! C A LITA TE D E O SE B IT A

la MOBILIERVINDEM IN ţsiJt RATE;LUNARE FÂRĂ

DOBÎNDĂ TOATA GÂM li)! MOBILIERMARI REDUCERI DE PRET PENTRU:♦ TINERII CĂSĂTORIŢI în acest an♦ ACHITĂRI INTEGRALE ' ____________;♦ PENSIONARI La achitări integrale

TRANSPORT GRATUIT.'MAI VINDEM: . §

' • parchet • Palux • aracet • d d de oase a• scule pentru lemn import • diluant • prcnadez. ÎS

A D R E S A : S T R .O A S U L U I N R .4 2 A , T E U F A X 1 3 6 8 2 2 ; 4 3 3 5 5 5 .

I Ipm ditcăto i* || ............. " w ̂ |j E x p o c u v î n z a r e î n r a t e f ă r ă d o b î n d ă j

|S.C. SAVUOT MOBELINDUSTRY jl PRODEXIM S.R.L. [j PR©B>®g[I UNICAT J| m o b i l i e r d e o r i c e t i p , u ş i ş i g e a m u r i | | t e r m o p a n , m o n t a r e g r a t u i t ă |

I S t r . I a s o m i e i n r . 4 2 ( z o n a I r i s ) I

l M J S i l ' l i . _ _ i i - !A v e ţ i p r o b l e m e

f i n a n c i a r e ?

D o r i ţ i o s o i u t i e* . *■r a p i d ă ?

APELAJI LA SECTORUL PUBLICITATE

AL ZIARULUI NOSTRU!

9 S t r | N a p o c a ^ n r » l G ţ m

T e l e f o n / F a x l l 9 7 3 0 i

Societatea R om ân o -A m erican ăIPTANA-SEARCH S.R.L.cu sediul în Bucureşti,

A N G A J E A Z Ă t o p o m e t r i ţ i i n g i n e r i g e o d e z i pentru lucrări d e reabilitare a drum ului naţional C luj-O radea.

S e asigu ră con d iţii coresp u n zătoare d c cazare, transport, salariu n egocia t.

D o r i t o r i i s c p o t a d r e s a l a t e l e f o n :

0 1 / 3 1 2 . 3 8 . 0 4 , B u c u r e ş t i . m345St

Regia Autonomă deTeimoficareC lu j-N a p o ca

B - d u l 2 1 D e c e m b r i e 1 9 8 9 n r . 7 9

Vinde la LICITAŢIE PUBLICĂ \ înconfonnitate cu Legea nr. 15/1994, mijloace fixe propuse pentru casare (aparaţi contracurent, staţii de dedurizare) precum şi materiale refolosibile provenite din casări. Lista integrală cu mijloacele fixe propuse la casare se poate consulta la Serv. Tehnic din cadrul RAT Cluj.

Licitaţia ya avea loc în zilele de m arţi şi joi a fiecărei săptămîni la orele 9, la sediul magaziei din str.Sobarilornr. 3, pînă la epuizarea completă a stocurilor. - ..

I n f o r m a ţ i i s u p l im e n ta r e la S e rv . T e h n ic , te l. 190866 . (763449)

S .C . SM INVEST HOLDING S.A.

C luH liapoca, s tra d a A ugustin Bunea n r. 1 ,

te le fo n 0 6 4 /4 3 2 0 8 3 , fa x 0 6 4 /4 3 2 0 8 4

U n i c im p o r t a t o r a l f i r m e i S 1 M E R

I t a l i a , f u r n i z o r u l u t i l a j e l o r p e n t r u

u n i t ă ţ i l e S M P A N I R O d i n ţa r ă :

C l u j ; P i a t r a N e a m ţ ; I a ş i ; A i u d ;

P l o i e ş t i ; P i t e ş t i ; T îr g u M u r e ş ; A r a d ;

M e d i a ş .

Vă oferă din stoc♦ L i n i i d e p a n i f i c a ţ i e ş i p a t i s e r i e ,

c a p a c i t a t e a 2 0 0 k g / h

♦ L i n i i p e n t r u f a b r i c a r c a

b i s c u i ţ i l o r , c a p a c i t a t e a 3 0 0 k g / h

♦ L i n i i p e n t r u f a b r i c a r e a

b i s c u i ţ i l o r , c a p a c i t a t e a 8 0 k g / h

♦ M a ş i n ă d e fo r m a t f r a n z e le

♦ D i v i z o r v o lu m e t r i c

Se asigurăp r i n u n i t a t e a n o a s t r ă s p e c i a l i z a t ă

S E R V I C E P A N I R O P R O D :

♦ g a r a n ţ i e 1 2 l u n i , m o n t a j ş i

a s i s t e n ţ ă t e h n i c ă î n p e r i o a d a d e

g a r a n ţ ie , p i e s e d e s c h i m b ş i a s i s t e n ţ ă

t e h n i c ă î n p e r io a d a p o s t g a r a n ţ ie .i362321)

a n g a j e a z ă

tineri, dinamici, cu iniţiativă pentru vînzare de produse cosmetice. R

C î ş t i g u r i a v a n t a j o a s e . |

Telefon 132066, interior 107, fax 432543 sau 136904pînă la ora 15.

s.c.ADRIâ TICâ s .r.l.FIRMĂ ITALIANĂ

L L iT L l- i!U ll iU .'U lii iIL L L L 1 lU -O-i

M o b i l i e r d e c a l i t a t e o c c i d e n t a l ă

l a p r e ţ u r i r o m â n e ş t i ;

Şi co m erc ia lizează m a te r ia le şi accesorii de tîm p lă rie , im p o r t I ta lia .

S t r . O a ş u l u i n r . 2 7 C l u j - N a p o c a

( l î n g ă P E C O ) , t e l . 4 3 . 5 3 . 1 8 "(29781)

} S . C . F O R T U R C U G S J i . |I . _ |j a n g a je a z a j

I Ş E F S E R V I C I U F I N A N C I A R J

I C o n d i ţ i i : II — ....... f— ^ 1I E c o n o m i s t

| • s p e c ia l i ta te a f in a n ţe -c o n ta b il i ta te

J • 3 a n i v e c h im e !

I R e l a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t c l c f o n 4 1 5 2 4 0 1

I s a u 4 1 5 2 6 0 , i n t e r i o r 1 2 4 5 ; 1 2 0 1 . J

C a u t S P A Ţ I U d e m i n . 2 5 m p ,

î n z o n ă i n t e n s c i r c u l a t ă ,

c u c h i r i e p e m i n . 3 a n i ,

c u p l a t a p r o m p t ă .

O f e r t e l a C . P . 1 7 , C l u j - N a p o c a .

PROTEJEAZA Ş l SPOREŞTE

ECONOMIILEDUMNEAVOASTRĂ

Valoarea nominală a Unitătii de Fond1 0 . 0 0 0 l e i

Valoarea la zi a Unitătii de Fond §1 7 . 7 1 4 l e i

Fondu l N aţiona l de Investiţii, administrat de SOV Invest SA, este un fond deschis de investiţii, la dispoziţia oricărei persoane fizice sau juridice. -

Investind la FNI obţineţi Carnetul de Investitor, care vă ajută să luptaţi eficient Împotriva inflaţiei pro- tejându-vă şi, chiar mai mult, sporindu-vă economiile. 5 De aceea vă recomandăm investiţia la FNI: este 3 accesibil, protejează şi sporeşte economiile dum- 2 neavoastră. jj

Unităţile de Fond le puteţi cumpăra de la Agenţia GELSOR Cluj-Napoca, P-ţa Cipariu, Nr. 15. .

FONDULNATIONAL

. DE INVESTITII tAutorizat de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare cu nr. 159//1995

Relaţii suplimentare la Tel.: 064-414519 .

ADEVĂRULdeiGluj f * i j D L H j M I r l / C luni-vineri *-16; tri/bi 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: Innj-Wneri 8-16; tei/fa I w w

v in e r i , 2 6 i u l i e 1 9 9 6 2 )

Începînd cu d a ta de 2 3 .0 7 .1 9 9 6

S . C . A G R O C O M S U I N S . A .

B o n t i d a

achiziţionează cu o rice can tita te :O R Z RECO LTĂ 1995, PORUMB

RECOLTĂ 1995, ORZ -RECOLTA 1996.Preţul de achiziţie este de 450 lei/kg.

'Produsele se preiau Ia F.N.C.-ul societăţii. Plata se face imediat după predarea, respectiv preluarea produselor. Relaţii suplimentare Ia sediul societăţii sau Ia tel. 432269, 432658.

-WERSUL MOB/.>V* M o b i l a în rate

£3x3 dobîndă!M A R I U E I ) U G K R I D !•>!> k l v l

pentru: z• t m e n i c ă s ă to r iţ i ^ £• plata integrală pcnsionan §

La peste 2 milioane valoare, se asigură transportul gratuit.

M SIPiaţa 1848 nr.l

Tel. 437429; TeUFax 437430 şi Livezii 63 Tel. 437444 (Zona Carbochim -Clujana)M al găsiţi: PARCH ET, PA LU X , LAC URI, ARACKT,I)ILUANT.

/ C L U J -N A P O C AS t r . H . B a r b u s s e n r . 1 6 , t e l .

064-1212066; Fax: 432543Organizează în da ta de 1.08.1996

ora 10, la sediul societăţii LICITAŢIE pentru:

î n c h i r i e r e a u n e i C r e s c ă t o r i i d e p o r c i s i t u a t e în V a le a C h in tă u lu i în s u p r a f a ţ ă t o t a lă d e 1 . 5 6 7 m p d in c a r e c o n s t r u i t ă 4 5 3 m p a l im e n t a t ă c u e n e r g ie e le c t r ic ă ş i a p ă ş i a u n e i s e r e în s u p r a fa ţă d e 6 0 0 m p c a r e p o a te f i u t i l iz a tă ş i c a s p a ţ iu d e d e p o z i ta r e .

, Taxa de participare la licitatie este de 1 0 .0 0 0 lei nerambursabilă.Taxa de garanţie e ste de 100.000

lei ş i s e virează în contul nr. 39258140200 deschis la B.C.R. Cluj, sau numerar la Caseria societăţii.

Informaţii suplimentare la telefon 132 0 6 6 int. 105". (362323)

Tribunalul Judeţean ClujV i n d e i a l i c i t a ţ i e p u b l i c ă u r m ă t o a r e l e i m o b i l e :

A PA R T A M E N T 3 C A M E R E - Dej, str. Ec. Teodoroiu, nr. 61, ap. 11 - preţ de strigare -19.611.000

4 C A SĂ - Mănăstirea, nr. 253 - preţ de strigare- 12.608.000 lei

C A SĂ - Dej, str. Griviţei nr. 22 - preţ de strigare - 46 .845 .000 lei .

C A SĂ - Dej, str. Mihai Vileazu nr. 9 - preţ de strigare - 94.000.0000 lei

C A SĂ ■ Dej, slr. Avram lancu nr. 26 - preţ de strigare - 65.883,000 lei

C A SÂ - Dej, str. Tineretului nr. 12 - preţ de strigare - 44 ,150.000 lei

L icitaţia v a avea lo c în data d c 05.08.96 ora 11 la sediul M antii ” I)acia F e lix ” din Dej, l»-ţa 16 F eb ru arie nr. 4, te lefon 212592 sau 432851.

vineri, 26 iulie 1996 PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: lunl-vin eri^ i6 ;sim b^ăil4 ; ici/fax 19-73-04; SUliHEDACllATURDA: ADEVARUL--------- 1------------— ---- --------- i---------- -------- -------- ..... -. . . .

1 1 1 j fH ifH ; '■

D e s c h id e re a , s îm b ă tă , 2 7 iulie

la c in e m a D a c ia în M ă n ă s t u r9

S.C. DAIANA S.R.L.Slatina

exccută Ia comandă orice fel de TÎMPLĂRIE DIN ALUMINIU (chioşcuri, balcoane, vitrine, rafturi etc.)Pentru relaţii la telefoanele: 0 4 9 / 4 3 0 5 9 6 şi 4 2 4 8 9 6. (357234)

P 1IIIII

S.C. PORCELAINE MANUFACTURERS

ANIVERSARI,MULŢUMIRI

[ c u s e d iu l î n C lu j - N a p o c a , mmm | B -d u l M u n c ii n r . 2 5 / A 4 1 5 1 0 8

| Angajează prin CONCURS în data de 2 9 1 I iu lie 1996, o m 10 următoarele categorii de | I personal: IJ 0 tîmplar II 0 mecanic întreţinere şi montaj utilaje | 0 cunoscător de tehnică foto şi grafică J 0 inginer electronist I 0 economist cu vechime de min. 3 ani în domeniu J | O menajeră cu aptitudini de bucătăreasă (29779) I

> V înd m aşin i d e în g h e ţa ţi ' R e la ţii tel. 0 60 /61 -47-86 ; 059/34- 1 6 -2 6 .(0 1 7 0 4 6 ) , 0

• V înd ech ip am en t com plet d c c o n f e c ţ io n a t ş ta m p ile : In form aţii la adresa str. Gh. D oja n r . 16 ap . 5 în t re o re le 10-14 (019507)

• ; V înd m ese b ilia rd 700 DM; v id eo G am e 600 DM. T el. 18-73- 77 (019540) V •

* D au în c h i r i e s p a ţ iu c o m e r c ia l s a u a s o c ie r e , z o n a P iaţa M ărăşti Tel. 4 1 -1 1 -3 7 după ore le 18. (0 1 9 5 6 3 )-

-• V în d ru lo te c o m e rc ia le im port do ta te interior. Inform aţii la tel. 059/14-47-95 şi 059/14-23- 19 in tre o rele 7-16 (019630) ,

* V în d m a ş in ă t r ic o ta t “V eritas’ şi jo cu ri poker. T e l 17- 19-97 (019654)

• V înd c în ta r 380 kg. T el 16- 61-87. (031673)

- • V în d c a s ă m a re , b u n ă pentru privatizat. Str, A ram ei n r. 4. (031692) . '

♦ M u l tă s ă n ă t a t e ţ i b u c u r i i d r a g i l o r n o ş t r i p ă r i n ţ i , M ih u A le x a n d ru şi V io r ic a , d in A r u n c u ta , c u o c a z ia a n iv e r s ă r i i z ile lo r d e n a ş te re . C o p iii c u fa m iliile . (019614)

YINZARI CUMPĂRĂRI

■ C u m p ă r u r g e n ta p a r t a m e n t in z o n ă b u n ă . TeL 15-25-20 (019615)

. * V în d g a r s o n ie r ă ş i apartam ent M ănăştur. T e l 17-01- 7 0 .(0 3 1 4 1 5 )

In te rm e d ie m o f e r t e d e v în z ă r i ş i în c h ir ie r i im o b ilia re gratu it. T el 14-98-86. (031507)

. * V înd casă în V laha. T el 41- 46-03. (031515)

• -C um păr 2 cam ere. T el 4 3 - '1 7 -5 4 .(0 3 1 6 8 3 )

• V în d g a r s o n ie r ă , c a s ă G heorgheni şi teren în Făget. T el 18-03-09. (031737)

• C u m p ă r 2 c a m e re în G rigorescu şi 3 cam ere M ănăştur, Tel 41-46-03. (031738)

• V înd lino leum , m o ch c tă im p o rt 12. 000 lei/m p+ T V A . T e l. 19-88-17. (34*576) v

• V înd roch ii m ire se . TeL 17-32-21 (019528)

■ ■ B n v B m n B n B a n m a• SC P e te r s C o m S R L

v inde anvelope im p o rt to a te tip u rile , la p r e ţ’a v a n la jo s , la a d r e s e le : S în i c o a r ă la V u lc a n iz a r e şi C l u j , s t r . D îm b o v iţe i n r . 3 7 , c a r t i e r M ă ră ş ti . (031373)

• V înd m aşină în g h e ţa tă . T elefon 14-38-34. (031501)

• . V in d e m e n g r o s s t e le v iz o a r e c o lo r s e c u n d hanii. Tel 18-22-74. (031723)

• V in d te r e n 4800 m p pe v a r ia n ta Z o rilo r» T e M 7-3 6 - 3 1 . (031663)

• V în d t e r e n p e n t r u c o n s tru c ţie c a b a n ă 1000 m p s a u p a r c e l e , î n v a le a D r ă g a n u l u i . I n f o r m a ţ i i d u m in ic ă , 29 iu lie , în V alea D ră g a n u lu i in d re p tu l b o rn e i km 5 sa u în C lu j , te l 18-58- 06. (031700)

* V înd te r e n în F ăg e t. T el 43-86-36 (031707)

• V înd c o m b in ă M a ss e y Pcrguson m asa 2 , 6 m , cam ion MAN 7, 5 t. Tel. 41-46-68 orele 8-16 sau 15-75-68 o re le 17-22. (348836)

• V în d p ă m în t in t r a v i la n p o s ib i l i t a te g a z , c u r e n t , a p ă , c a n a l i z a r e . R u s P e tru s t r . A. lan cu nr. 306 localita tea F loreşti. (348843)

• V înd teren + fundaţie 4 /4 şi cu ren t pen tru caban ă Tel. 41-17- 93 (348854)

• V in d te r e n p e n tru c o n s t ru c ţ ie în F ă g e t , fu n d a ţie P+3. Tel 12-22-98. (031570)

• V în d te r e n 145 0 C a le a Turzii. Tel 14 -7 6 -3 3 : (031645)

• V în d m o b ilă b u c ă tă r ie m odernă, canapea ex tensib ilă cu 2 f o to l i i , m ă s u ţă , d u la p de a n te c a m c ră ş i 7 5 0 0 m p te r e n p cn ţru c o n s tru c ţie în C lu j. T el 13-46-55. (031714)

A n u n ţ p u b lic ita r de lic ita ţie fă ră p re se le c ţie

1. OBIECTIVUL LICITAŢIEI: Mijloc de transport persoane - 6 locuri.2. ENTITATEA ACHIZITOARE: Universitatea ”Babes-Bolyai” Cluj-Napoca.3. SURSADE FINANŢARE: Deta bugetul de stat. -• .4. TERMENUL LIMITĂ DE DEPUNERE A DOCUMENTAŢIEI: 09.08.1996 ora 9. v5. DESCHIDEREA LICITAŢIEI: 09.08 1996 ora 10.6. LOCUL LICITAŢIEI: La sediul organizatorului în Cluj-Napoca, str. I.C. Brătianu nr. 14.7. RIDICAREA CAIETULUI DE SARCINI:Zilnic, începînd cu data de 25.07.1996 de la S erv. Tehnic-Aprovizionare al Universităţiî• V în d te r e n in tra v ila n

75 0 0 m p c u d o u ă şo p ro a n e d in e le m e n te p r e f a b r i c a t e b e to n 800 m p , d in e lem en te

m e ta lic e 40